Pe fondul problemelor cu care se confrunta Republica Moldova, in legatura cu seceta din vara curenta, IDIS Viitorul a organizat dezbateri publice cu tema "Subventionarea in agricultura: model, concept, cadrul legal si practic in Republica Moldova".
De rand cu Viorel Chivriga si Veaceslav Ionita, experti in cadrul IDIS - Viitorul", la eveniment au participat reprezentanti ai mass-media, societatii civile si ai Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare (MAIA).
In debutul discutiilor, Viorel Chivriga a mentionat ca subventiile agricole reprezinta unul dintre instrumentele financiare prin care statul poate sa sustina producatorii agricoli. In perioada anilor 90 au existat mai multe instrumente financiare care practic au permis supravietuirea sectorului agricol. In 2003, a fost creat Fondul pentru sustinerea sectorului agricol. Daca in 2004, Fondul dispunea de 30 milioane lei atunci in 2007, la dispozitia sa sunt 450 milioane lei.
In pofida cresterii accentuate a fondurilor destinate producatorilor agricoli, Viorel Chivriga, dar si ceilalti participanti la discutii, au mentionat ca, in comparatie cu UE, dar si cu statele vecine, agricultura autohtona este necompetitiva. In conditiile in care un fermier din UE primeste 200-250 Euro, pentru un hectar de pamant arabil, iar in Republica Moldova aceasta suma reprezinta 200 de lei (circa 12 Euro), atunci se explica de ce produsele de import sunt uneori de 2-3 ori mai ieftine decat cele autohtone.
Cu toate ca sumele destinate producatorilor agricoli, sunt tot mai mari, acestea sunt gestionate netransparent, iar in privinta impactului pe care il are aceasta subventionare, nu a fost efectuata nici o evaluare. In plus, Viorel Chivriga a mentionat ca in Republica Moldova se impune crearea unei Agentii de Plati, care sa gestioneze fondurile destinate sectorului agricol, deoarece mecanismul actual de finantare, in care sunt implicate patru institutii: Ministerul Finantelor, MAIA, Agentia - Moldresurse" si Agentia - Moldova-Vin" se dovedeste a fi total ineficient.
In aceeasi ordine de idei, reprezentantul - UniAgroProiect", s-a referit la cateva actiuni care ar putea ajuta sectorul agrar. Printre acestea: facilitarea accesului pe piata financiara; modernizarea bazei materiale, prin subventionarea a treizeci la suta din costurile necesare procurarii utilajului modern; subventionarea culturilor strategice (pomicultura, legumicultura, viticultura) si majorarea subventiilor indirecte.
Din partea MAIA, Ion Perju a precizat ca in primul rand, se impune delimitarea politicii fiscale de subventionarea propriu-zisa a agriculturii. In ceea ce priveste, sansele agriculturii Republicii Molova de a patrunde pe piata UE, dl. Perju a tinut sa precizeze ca 50% din bugetul UE este destinat sustinerii producatorilor agricoli, iar, in conditiile in care agricultura reprezinta nu mai mult de 2-3% din PIB-ul statelor membre ale UE, este cert ca aceasta se dezvolta datorita altor ramuri ale economiei. In ceea ce priveste crearea unei Agentii de Plati, dl. Perju a declarat ca o asemenea institutie este necesara daca se opteaza pentru asistenta din partea UE.