Fondul de clădiri rezidenţiale din Republica Moldova a ajuns la o etapă la care implementarea măsurilor de conservare a energie reprezintă o necesitate tehnico-economică imperativă. Aceasta este dictată de starea fizică a fondului de clădiri dar şi de cheltuielile pentru acoperirea consumului de energie al acestora, majoritatea fiind construite în perioada sovietică când disponibilitatea resurselor energetice nu cunoştea limite. În prezent, când preţul resurselor energetice doboară noi şi noi recorduri, implementarea soluţiilor inovatoare de conservare a energiei se efectuează destul de rezervat.
Din necesitatea reducerii facturii lunare la energiei dar şi sporirii confortului mulţi dintre locuitori au iniţiat măsuri de conservare a energiei cum ar fi înlocuirea geamurilor vechi cu altele noi, în proporţie de peste 90% termopane, şi izolarea termică a faţadei locuinţelor. Acest fenomen fiind evident cu preponderenţă pe parcursul anilor 2007-2010 când preţurile gazelor naturale în Republica Moldova erau într-o competiţie de atingere a noi recorduri înregistrând o creştere de peste 300% în acea perioadă.
Din cauza că iniţiativele de eficientizare a consumului de energie aveau un caracter neorganizat fără respectarea minimă a normelor tehnice din domeniu, rezultatul pe parcursul a 4-5 ani de zile s-a constatat a fi unul cam trist. Primul lucru care s-a evidenţiat a fost aspectul peisagistic al oraşului, faţadele clădirilor devenind tot mai colorate. Pe aceeaşi faţadă a unei clădiri pot fi uşor văzute lucrări de finisare (după izolarea termică) de trei, patru sau cinci culori diferite, în dependenţă de numărul proprietarilor care au efectuat aceste lucrări. Mai mult ca atât grosimea materialului termoizolant utilizat de fiecare proprietar putea fi diferită, de la 2 cm până la 7 cm (inclusiv pe aceeaşi faţadă) şi foarte rar 10 cm.
O altă constatare dezamăgitoare pentru proprietari a fost efectul economic care s-a dovedit a fi unul sub măsura aşteptărilor. Principala cauză în această situaţie o constituie grosimea materialului termoizolant, care de cele mai multe ori era şi mai mică decât prevederile GOST-urilor ruseşti. Prin urmare cheltuielile pentru izolarea termica suportate sunt destul de semnificative dar efectul aşteptat nu apare. Efectuând o analiză mai detaliată a raportului constând în grosimea stratului termoizolant şi efectul economic, uşor se constată că aplicând materiale izolante (polistiren) cu grosimea de 15 cm în loc de 5-7 cm, cum e practică de obicei, efectul economic este unul net superior în comparaţie cu valoarea investiţiei pentru primul şi al doilea caz. Acest lucru se explică prin faptul că cea mai mare pondere în investiţie o constituie manopera care nu variază pentru ambele cazuri. A doua cauză importantă este caracterul insular al lucrărilor de izolare termica. Deoarece în majoritatea cazurilor lucrările de reabilitare energetică sunt neorganizate şi individuale, apar foarte multe punţi termice care constituie nişte prize de pierdere a căldurii pentru cei care întreprind măsuri de izolare termica. Astfel, în cazul în care doar un locuitor dintr-un bloc de locuit efectuează aceste lucrări, pereţii neizolaţi termic ai clădirii din partea de sus, jos, dreapta, stânga formează punţi termice care duc la importante pierderi de căldură de care iniţial nu ne dăm seama. Alte punţi termice importante le constituie balcoanele, pereţii subsolurilor, acoperişul, etc. care trebuie luate în consideraţie atunci când dorim să efectuăm nişte lucrări de reabilitare energetică eficiente.
De foarte multe ori lucrările de izolare termica aduc efecte negative şi mai puţin pozitive, acestea fiind provocate de sistemul de ventilare nefuncţional. Odată ce locuinţa este izolată termic, se schimbă geamurile, uşile existente cu termopane, aceasta devine practic ermetizată şi se întrerup toate fluxurile naturale de aer care anterior se realizau prin pereţi si ferestrele, uşile vechi. Prin urmare, din cauza că în majoritatea clădirilor vechi sistemul de ventilare este defect, în apartamente (locuinţe) apare mucegaiul care poate provoca, agrava diferite probleme de sănătate cum ar fi astmul, reacţii alergice, iritaţii, chiar poate afecta şi sistemul nervos.
De aproximativ un an de zile s-a sesizat că acel avânt al serviciilor de izolare termică a scăzut semnificativ. Una din explicaţii pare să fie dispoziţia Viceprimarului Nistor Grozavu din luna martie 2011 prin care se aminteşte despre inadmisibilitatea executării lucrărilor de construcţii pe faţadele blocurilor de locuit ce contravin art.14 (d) din Legea nr. 163 din 09.07.2010 - Privind autorizarea lucrărilor de construcţie" care prevede că pot fi executate fără certificat de urbanism pentru proiectare şi fără autorizaţie de construcţie, lucrări de finisare exterioare, daca ne se modifică elementele de faţadă şi soluţiile cromatice. La fel prin dispoziţie se prevăd şi sancţiuni care au fost aplicate în multe cazuri. Această dispoziţie chiar a fost necesara în cazul în care aspectul peisagistic al oraşului devenea tot mai afectat şi populaţia din necunoaştere investea în unele măsuri de eficienţă energetică care până la urmă nu satisfăceau aşteptările.
În lipsa unui program naţional de reabilitare energetică a fondului de clădiri, a schemelor de finanţare accesibile cetăţenilor pentru diverse măsuri de conservare a energiei şi a eforturilor comune din partea instituţiilor responsabile, problema pare să se înrădăcinezi şi mai mult afectând semnificativ bugetele multor familii.