Reducerea ratei de bază de către Banca Națională a Moldovei (BNM), în decembrie 2022 și în februarie 2023, va duce la ieftinirea banilor. Mediul de afaceri va începe să se crediteze mai activ. Creditele ipotecare, cele destinate mediului de afaceri și persoanelor fizice pentru începerea unei afaceri vor înregistra o creștere. Creditele de consum nu vor crește atât de rapid cum s-a întâmplat în 2021. Este opinia lui Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, expusă în cadrul ediției de vineri, 24 februarie, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
Potrivit expertului, volumul creditelor din sectorul bancar, în ianuarie curent, a scăzut cu 1,1 miliarde de lei, față de decembrie 2022. În 2022, portofoliul de credite în sistemul bancar a crescut cu doar 5,3 miliarde de lei. De două ori mai lent decât în 2021, când portofoliul de credite a crescut cu 10,7 miliarde de lei. Veaceslav Ioniță mai afirmă că portofoliul de credite în sistemul bancar a scăzut constant din 2014 și până în 2018. Ulterior, a crescut lent, ajungând la circa 5 miliarde de lei, creșterea anuală.
Veaceslav Ioniță susține că din 2021, odată cu trecerea pandemiei, moldovenii au reluat activitățile economice, dobânzile la creditele bancare erau cele mai mici din istoria țării, la fel și rata de bază. Toate acele elemente au accelerat creditarea populației, iar în trimestrul II din 2022, în valoare anuală, portofoliul de credite în sistemul bancar a înregistrat cea mai puternică creștere - de 12,3 miliarde de lei. Practic, în fiecare lună soldul creditelor acordate creștea cu câte un miliard de lei. Anticipând procesele inflaționiste, BNM a început din a doua jumătate a anului 2021 să crească rata de bază, să înăsprească politica monetară, să scumpească banii, descurajând creditarea și încurajând economiile populației. Aceste lucruri au dus la ceea că în ianuarie curent volumul de credite în sistemul bancar, în comparație cu ianuarie anul trecut, a crescut cu doar 2 miliarde de lei. De cinci ori mai lent decât acum jumătate de an.
Economistul declară că portofoliul creditelor noi acordate lunar până în 2020 erau la nivel de 2,7 miliarde de lei. Din 2021, creditele noi acordate au înregistrat o creștere continuă, ajungând la 4 miliarde lei lunar, iar la început de 2023 volumul creditelor noi acordate a înregistrat o scădere semnificativă de până la 3,1 miliarde lei. Înăsprirea politicii monetare a afectat cel mai mult creditele noi acordate persoanelor fizice, care s-au redus de la 1,5 miliarde de lei lunar în 2021, trimestrul III, până la 600 de milioane de lei, astăzi. În același timp, volumul creditelor noi accesate de către mediul de afaceri, a crescut de la 2,7 miliarde de lei în 2021, media lunară, la 3,5 miliarde de lei lunar, în trimestrul IV din 2022.
Analistul economic menționează că politica monetară a BNM cel mai mult a afectat populația. Volumul maximum de credite noi luate lunar de către cetățeni a fost în trimestrul III din 2021 de 1,5 miliarde de lei. 965 de milioane de lei au fost creditele de consum; 511 milioane de lei – credite ipotecare; 50 de milioane de lei pentru începerea unei afaceri. După intervențiile BNM în 2022, creditele de consum s-au redus până la 423 de milioane de lei. Cele pentru afaceri – din contra au înregistrat creștere de până la 118 milioane de lei lunar. „Cel mai trist este în cazul creditelor ipotecare. Dacă în 2021 lunar se accesau credite de 511 milioane de lei pentru procurarea de locuințe, în ianuarie curent s-au luat de doar circa 107 milioane de lei. De cinci ori mai puțin și ne-am întors în perioada anilor 2017, de până la implementarea programului Prima Casă”, a menționat analistului economic.
Referitor la creditele imobiliare, expertul spune că din 2017 volumul creditelor ipotecare a crescut de 5 ori, de la 2,6 miliarde de lei în 2017 la 12,3 miliarde de lei în 2022.
Veaceslav Ioniță spune că un element important al procesului de creditare îl are surplusul de lichidități din sistemul bancar. Diferența dintre banii depuși drept depozit la bănci de către cetățeni și agenții economici și creditele acordate acestora. Acest surplus până în 2010, 2011 era foarte mic. După jaful bancar din 2014, în Republica Moldova procedura de creditare a devenit mult mai rigidă, în special pentru mediu de afaceri. Astfel, depozitele au continuat să crească substanțial, în timp ce procesul de creditare a crescut mult mai lent. În 2020 erau aproape 80 de miliarde de lei sub formă de depozite în bănci și de doar 46 de miliarde de lei credite acordate. Surplusul de lichidități era de 34 de miliarde de lei. În 2022 situația sa îmbunătățit puțin, iar anul 2023 a început cu o reducere a volumului de credite și cu o creștere a depozitelor, cea ce a provocat majorarea de până la 35,6 miliarde de lei a surplusului de lichidități din bănci.
Referitor la volumul economiilor nete ale populației, banii oamenilor din bănci, minus creditele pe care le-au luat, economistul susține că acesta s-au redus dramatic. Populația a depus bani în bănci cu mult mai puțini decât au accesat credite. În 2022, inclusiv în ianuarie 2023, se înregistrează o tendință de recuperare. Politica BNM a încurajat populația să facă economii și să se crediteze mai puțin. În 2022 moldovenii au depus cu 1,33 de miliarde de lei mai mult în bănci, decât au luat credite. În ianuarie 2023, moldovenii au depus în bănci cu 700 de milioane de lei mai mulți decât au luat credite.
Despre creditarea netă a businessului, creditele luate de către agenții economici, minus depozitele pe care le au în bănci, analistul economic a afirmat că până în 2018 creditarea netă a mediului de afaceri era de aproape 19 miliarde de lei. În 2021 aceasta a fost negativă, cea ce reflectă o stare extrem de proastă în economie. Oamenii de afaceri au ținut mai mulți bani în bănci decât au luat credite, iar băncile i-au dat oamenilor pentru consum. În 2013 businessul moldovenesc avea accesate credite de circa 37 de mii de lei, iar 20 de miliarde de lei erau depozite în bănci. În 2021 s-a ajuns că volumul creditelor pe care agenții economici l-a luat să fie de 33,5 miliarde de lei. Însă depozitele în bănci erau de 34,2 miliarde de lei.
Potrivit expertului, prin reducerea volumului de creditare a populației și creșterea timidă a creditării agenților economici a fost rezolvat raportul de forțe dintre volumul de credite oferit mediului de afaceri și populației. 12 ani în urmă din tot portofoliul de credite acordat de către bănci 90% era accesat de către agenți economici, iar 10% de către populație. Situația s-a inversat după 2014, când mai mult de 40% din creditele acordate de către bănci au ajuns la populație, iar circa 60% la mediul de afaceri. În prezent, mediul de afaceri se creditează în proporție de 62%.
Esențial este, declară Veaceslav Ioniță, valuta în care se solicită și se acordă împrumuturile. Până în 2012 creditele în valută erau mai mari decât cele în lei. Ulterior, au crescut împrumuturile în lei. Din 2015 și până în 2022, portofoliul de credite în sistemul bancar a crescut exclusiv din contul creditării în lei. Creditele în valută au rămas stabile la 15-16 miliarde de lei. În trimestrul III și IV din 2022, din cauza că creditele în lei au devenit foarte scumpe, a fost înregistrată o reducere a volumului de credite în lei și o creștere semnificativă, de aproape 20%, a creditelor în valută.
Economistul a amintit că, în 2020, Republica Moldova a avut cea mai mică rată de bază a BNM, de 2,65%. Acest fapt a dus ca la mijlocului lui 2021 să avem cei mai ieftini bani de împrumut, lucru care s-a manifestat prin creditarea fără precedent. În ultimul an și jumătate, BNM de zece ori a majorat rata de bază ajungând la 21,5%, ceea ce a dus la scumpirea creditelor și la creșterea depozitelor.
„Scumpirea creditelor a dus la reducerea lor, iar scumpirea depozitelor a dus la ceea că oamenii mai activi au început dă depună bani în bănci. În ultimele două luni avem două reduceri ale ratei de bază la credite – până la 17%. Cred că în viitorul apropiat BNM va continua procesul de reducere a ratei de bază, va relaxa politica monetară, lucru care va duce la ieftinirea banilor. La noi depozitele bancare au crescut destul de puternic. Au ajuns să fie chiar mai scumpe decât rata medie la credite. În prezent, asistăm la o reducere a ratei dobânzilor la depozite, la credite situația rămâne stabilă. Pentru mediul de afaceri se înregistrează o ușoară scădere. Mediul de afaceri va începe să se crediteze mai activ. Creditele de consum, ținând cont de faptul că mai sunt și alte politici ale BNM, cel mai probabil nu vor crește atât de rapid. Tot ce se poate întâmpla este că vor crește creditele pentru mediul de afaceri, cele ale persoanelor fizice pentru începerea unei afaceri și creditele ipotecare cred că vor începe a înregistra o creștere atunci când va mai scădea rata de bază”, a conchis economistul.
------------------------------
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .
