Exporturile agro-alimentare ale Republicii Moldova au înregistrat o revenire în anul 2025, după trei ani de scădere a producției agricole, însă structura acestor exporturi indică o problemă majoră: creșterea livrărilor de materie primă în detrimentul produselor alimentare procesate. Datele unei analize au fost prezentate de către Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, vineri 13 martie 2026, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
Potrivit expertului, în 2025 producția agricolă a crescut cu 13,8%, după trei ani consecutivi de declin. Totuși, sectorul zootehnic – considerat unul dintre cele mai promițătoare pentru economia națională – a înregistrat o scădere, în principal din cauza focarelor de pestă porcină. În același timp, exporturile de produse agro-alimentare au atins în trimestrul patru din 2025 valoarea de 635 de milioane de dolari, cel mai mare nivel trimestrial din istorie. Aceasta vine după ce în trimestrul doi din același an fusese înregistrat cel mai scăzut nivel din ultimii trei ani – 296 de milioane de dolari. „Anul 2025 s-a apropiat de nivelul din 2021, considerat cel mai bun an agricol din istoria Republicii Moldova. Dacă tendința actuală continuă, 2026 ar putea depăși recordurile stabilite în 2021”, a menționat Veaceslav Ioniță.
În ceea ce privește evoluția exporturilor totale cu produse agro-alimentare, acestea au ajuns la 1,8 miliarde de dolari în 2025, în creștere cu peste 300 de milioane de dolari față de valoarea anuală din trimestrul doi al aceluiași an, deși rămân sub maximul de 2,1 miliarde de dolari anual înregistrat în trimestrul doi din 2022. Creșterea exporturilor agro-alimentare din 2025 a fost determinată în principal de: oleaginoase – 226,3 milioane de dolari; fructe și nuci – 39,2 milioane de dolari; lapte și produse lactate – 6,3 milioane de dolari; grăsimi și uleiuri – 6,2 milioane de dolari; carne și organe comestibile – 4,9 milioane de dolari.
Totuși, Veaceslav Ioniță atrage atenția asupra unei tendințe îngrijorătoare și anume creșterea exportului de materie primă și scăderea exportului de produse finite. De exemplu, Republica Moldova a trecut de la exportul de ulei la exportul de semințe de floarea-soarelui. „Republica Moldova nu trebuie să exporte grăunțe, ci să le folosească pentru a dezvolta sectorul zootehnic. Din aceste cereale putem produce carne, iar exportul de carne are o valoare adăugată mult mai mare pentru economie”, a spus Veaceslav Ioniță.
Datele arată că în 2025 exportul de materie primă agricolă a crescut cu 250 de milioane de dolari față de 2024, în timp ce exportul de produse alimentare procesate a scăzut cu aproape 243 de milioane de dolari față de 2023. Practic, exportul de produse finite a fost substituit de exportul de materie primă. În structura comerțului exterior, produsele agro-alimentare au reprezentat 48,6% din totalul exporturilor moldovenești în 2025, cel mai ridicat nivel din ultimii 20 de ani, față de 45,7% în 2024 și 42,8% în 2023.
Raportat la PIB, exporturile agricole au fost de 9,4% în 2025, același nivel ca în 2020, însă exporturile nete – după scăderea importurilor – sunt mult mai mici. Acestea reprezintă doar 0,7% din PIB, comparativ cu 21% în 1997 și 4,5% în 2022, fiind de aproximativ treizeci de ori mai mici decât acum 30 de ani.
Un fenomen fără precedent pentru Republica Moldova, declară economistul, a fost înregistrat în 2025 la capitolul produse alimentare. Pentru prima dată, importurile au depășit exporturile. Exporturile de produse alimentare au fost de 596 de milioane de dolari, iar importurile au ajuns la 797 de milioane de dolari, rezultând un deficit comercial de circa 201 milioane de dolari. „Situația este simplă: avem materie primă agricolă, dar nu o valorificăm suficient. Aceasta trebuie direcționată spre sectorul zootehnic, apoi spre procesare și abia după aceea exportată. Doar astfel putem crește valoarea adăugată, numărul de locuri de muncă și veniturile bugetare”, a subliniat economistul.
Analiza mai arată evoluții diferite pe segmente de produse. Exportul de fructe a înregistrat una dintre cele mai bune performanțe, dublându-se în ultimul deceniu de la 195 de milioane de dolari în 2015 la 322 de milioane de dolari în 2025, pe fondul diversificării piețelor după embargourile rusești. În schimb, exportul de ulei a scăzut drastic – de la 376 de milioane de dolari în 2022, un record istoric, la 129 de milioane de dolari în 2025. În paralel, exportul de semințe oleaginoase a crescut până la 591 de milioane de dolari, cu 198 de milioane de dolari mai mult decât în 2022.
Un alt fenomen îngrijorător este creșterea importurilor de produse lactate, potrivit analistului economic. În 2025 acestea au ajuns la 175 de milioane de dolari, față de 70,2 milioane de dolari în 2020 și 104,2 milioane de dolari în 2022, ceea ce indică o reducere a producției locale.
În concluzie, Veaceslav Ioniță afirmă că agricultura moldovenească trece printr-o perioadă de transformări contradictorii: producția agricolă crește, dar sectorul zootehnic scade; exporturile cresc, însă structura lor devine tot mai puțin sofisticată. „În loc să exportăm produse alimentare sau produse din zootehnie, exportăm tot mai mult cereale și semințe. Practic, exportul Republicii Moldova s-a ‘primitivizat’, coborând de la produse cu valoare adăugată mare la materie primă agricolă”, a concluzionat expertul.
Prezentarea PDF poate fi accesată aici:
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe: Facebook; Instagram; Linkedin; Telegram; Youtube; Tiktok.
