Cele mai inovative proiecte de bune practici din 29 de comunități din Republica Moldova urmează să fie vizitate în următoarea perioadă pentru a vedea pe viu modalitatea de implementare a istoriilor de succes. Localitățile au fost selectate pe 20 august, de către membrii Grupului Coordonator al Programului Bunelor Practici ale Autorităților Publice Locale din Moldova în cadrul unei ședințe. Programul Bunelor Practici ale Autorităţilor Publice Locale din Moldova este implementat de către IDIS „Viitorul” cu suportul Consiliului Europei și are scopul de a identifica, promova și disemina inițiativele inovative și eficiente din administrația publică locală din Republica Moldova.
Printre bunele practici cu care se mândresc localitățile din țară putem menționa parcul fotovoltaic din satul Feștelița din raionul Ștefan Vodă, un sat cu inteligență energetică; serviciul de pompieri și salvatori din satul Bravicea (r-nul Călărași); traseele turistice de la Sipoteni, raionul Strășeni; festivalul bucătăriei tradițional „GurmanIA” de la Țarigrad, la care au participat peste 250 de vizitatori; festivalul de promovare a zestrei noastre din strămoși „La Bășcuțele din Țîra” din comuna Ghindești, raionul Florești; hackathonul urban „Orașul tău se schimbă pentru tine. Împreună cu tine” din municipiul Ungheni, în cadrul căruia 11 concepte de modernizare a centrului municipiului Ungheni au fost propuse autorităților locale; reabilitarea termică a clădirilor instituționale din orașul Cantemir și lista poate continua. Pentru mai multe informații vedeți Lista comunităților ce urmează a fi vizitată de echipa Programului Bunelor Practici.
În cadrul competiției din acest an participă 64 dintre cele mai inovative bune practici, implementate de 40 de autorități publice locale din Moldova în perioada 2019-2020. Secțiunile la care au aplicat administrațiile publice locale sunt: 1.Guvernare transparentă pentru o administrație publică eficientă 2. Dezvoltare locală prin implicare comunitară; 3. Eficiența energetică – prioritate pentru orice localitate; 4. Tradiții autentice acasă.
În ce priveşte repartizarea practicilor pe regiuni, zona de Centru rămâne a fi cea mai activă. Prin urmare, din Centru au fost depuse 39 de bune practici din 21 comunități, din regiunea de Sud – 14 bune practici din 11 comunități, iar 11 bune practici din opt comunități au fost depuse din regiunea de Nord a republicii.
„La nivel local se lucrează cu mult efort și multă dedicație, iar prin intermediul competiției celor mai bune practici ne dorim să încurajăm comunitățile și autoritățile publice locale. Programul Bunelor Practici este unicul programcare reușește să scoată în evidență bunele practici ale APL cu resurse limitate, dar cu oameni dedicați, comunitate unită, responsabilitate și capacități înalte”, a menționat președintele CALM, Tatiana Badan.
După ce vor fi vizitate, comunitățile vor organiza zilele ușilor deschise (online sau live, în dependență de situația epidemiologică privind infecția COVID-19 în țară), iar cele mai bune exemple de bună practică vor fi incluse într-o Antologie a bunelor practici și vor fi premiate în cadrul unei ceremonii festive, la finele anului 2021.
„Programul Bunele Practici ale Autorităților Locale din Republica Moldova reprezintă o provocare pentru autoritățile publice locale din Republica Moldova. Dar, totodată, și oportunitate de a scoate din anonimat competitivitatea, profesionalismul, incluziunea, diversitatea culturală, deschiderea și transparența în activitatea autorităților locale. Cancelaria de Stat, apreciază și susține Programul Bunelor Practici ale Autorităților Locale din Republica Moldova, contribuindu-se astfel la eficientizarea guvernării locale, consolidarea capacităților instituționale și dezvoltarea performanțelor”, a subliniat Diana Chiriac, consultant principal Direcția administrație publică a Cancelariei de Stat și membră a Grupului Coordonator.
Valeriu Musteață, primarul satului Săiți și membru al Grupului Coordonator a adăugat „Mă bucur să fac parte din Grupul Coordonator, iar această activitate mă ajută mult în activitatea mea de primar. Prin intermediul acestui proiect am posibilitatea de a cunoaște bunele practici ale colegilor mei din întreaga țară, de a mă inspira și a le implementa în localitatea mea. Apreciez mult în același timp autoritățile publice locale care au echipe bune la nivel local și reușesc să cate singuri resurse, să mobilizeze cetățenii și să câștige proiecte de bune practici, care contribuie la dezvoltarea comunităților”.
Grupul Coordonator al Programului Bunelor Practici are rolul de a monitoriza şi evalua implementarea Programului Bunelor Practici, de a superviza evaluarea şi selectarea celor mai bune practici ale autorităţilor publice locale.
Programul Bunelor Practici ale Autorităţilor Publice Locale din Moldova a fost lansat în anul 2005, cu suportul Consiliului Europei și implementat de către IDIS „Viitorul”. Scopul acestei program este acela de a identifica și disemina inițiative inovative și eficiente din administrația publică locală din Republica Moldova, precum și a face cunoscute experiența și rezultatele remarcabile ale autorităților și instituțiilor publice locale din țară.
Pentru mai multe detalii, contactați Coordonatorul programului, Ana – Maria Veverița la numărul de telefon 0 22 221844 sau adresa de e-mail ana.veverita@viitorul.org
Ai în comunitatea ta inițiative de succes cu care te mândrești? Atunci scoate-le din anonimat ca să le cunoască toată țara și să fie premiate. Pentru asta, Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, împreună cu Consiliul Europei te invită să participi la ediția 2021 a Programului celor mai bune practici în administrația publică locală din Moldova.
Scopul acestei program este acela de a identifica și disemina inițiative inovative și eficiente din administrația publică locală din Republica Moldova, precum și a face cunoscute experiența și rezultatele remarcabile ale comunităților și administrației publice locale din țară.
„Ne dorim ca la ediția curentă a Programului să facem cunoscute acele comunități dedicate care, în ciuda provocărilor actuale, reușesc să aducă schimbări acasă și să contribuie la dezvoltarea localității. Iar reprezentanţii administraţiilor publice locale care participă la Programul Bunelor Practici au oportunitatea de a se inspira, a învăța din experiența altora și a implementa în localitățile lor soluții creative și inovative. În acest fel, guvernarea locală va deveni mai eficientă, iar calitatea vieții cetățenilor se va îmbunătăți vizibil”, declară Ana - Maria Veverița, coordonatoarea Programului Bunelor Practici ale Autorităților Publice Locale.
Secțiunile competiției celor mai bune practici pentru ediția curentă sunt:
Competiția presupune parcurgerea a trei etape, respectiv: înscrierea, evaluarea proiectelor depuse, desemnarea și premierea câștigătorilor.
Pentru a participa, practica locală trebuie să fie implementată în perioada 2019 – 2020. Cele mai bune practici vor fi evaluate în baza GRILEI DE CRITERII.
DATA LIMITĂ de înscriere la Programul Bunelor Practici din Republica Moldova este 10 august 2021. Astfel, autoritățile administrației publice locale vor transmite FORMULARUL DE PARTICIPARE completat (însoțit cu câteva fotografii reprezentative ale bunei practici) la următoarele adrese:
Municipiul Chişinău, MD-2005, str. Iacob Hîncu 10/1, IDIS „Viitorul”, pentru „Programul Bunelor Practici” sau programul.bunelepractici@gmail.com cu mențiunea „Programul Bunelor Practici 2021”.
Autoritățile publice locale pot înscrie în competiție maxim patru (4) cazuri de bună practică implementate, dar nu mai mult de două (2) aplicații în cadrul aceleiași secțiuni tematice. Astfel, pentru fiecare practică trebuie completate şi expediate formulare de participare separate. Sunt acceptate și bune practici aflate în implementare care au obținut rezultate până în momentul înscrierii în competiție.
Nu pot participa în competiția națională proiectele de bună practică care au fost premiate la edițiile anterioare ale programului sau idei de proiecte care nu au fost încă implementate. Sunt acceptate și bune practici aflate în implementare care au obținut rezultate până în momentul înscrierii în competiție.
Mai multe informații despre Programul Bunelor Practici află în Prospectul Informativ „Împreună pentru performanţe în guvernarea locală 2019–2020"
Cele mai bune practici vor fi premiate în cadrul unei Ceremonii naționale și vor fi diseminate printr-o Antologie de bune practici și documentarul „Împreună pentru performanțe în guvernarea locală”.
Programul Bunelor Practici ale Autorităţilor Publice Locale din Moldova este implementat de către IDIS „Viitorul”, cu suportul financiar al Consiliului Europei. Programul are scopul de a identifica, valorifica și disemina bunele practici printre autorităţile publice locale din Republica Moldova, contribuind astfel la eficientizarea guvernării locale.
Pentru mai multe detalii, contactați coordonatorul programului, Ana – Maria Veverița la numărul de telefon 0 22 221844 sau adresa de e-mail programul.bunelepractici@gmail.com.
Cele mai bune practici implementate de autoritățile publice locale din Moldova în 2017 și 2018 au fost premiate pe 18 decembrie în cadrul unei ceremonii naționale. Evenimentul a fost organizat de IDIS „Viitorul”, în cadrul Programului Bunelor Practici ale Autorităților Publice locale, care este implementat cu suportul financiar al Consiliului Europei. Scopul Programului Bunelor Practici este acela de a identifica și disemina inițiativele originale din administrația publică locală din Republica Moldova, precum și a face cunoscute experiența și rezultatele remarcabile ale autorităților și instituțiilor publice locale din țară.
„Cele mai bune practici au un scop foarte clar: de a motiva și a inspira comunitățile să-și mobilizeze propriile eforturi pentru a găsi soluții. Începând cu anul 2005, reușim să identificăm cele mai bune practici prin intermediul cărora sunt rezolvate probleme importante la nivel local. Suntem siguri că bunele practici identificate pot fi preluate, ajustate și implementate de alte comunități, contribuind astfel la modernizarea și dezvoltarea socio-economică a localităților. Zeci de comunități ne fac mândri prin ceea ce s-a reușit până la acest moment, prin ceea cum se dezvoltă în continuare. Realizările comunităților respective ne inspiră şi ne fac să sperăm la o țară mai europeană, mai prosperă şi mai frumoasă”, a menționat directorul executiv al IDIS „Viitorul”, Liubomir Chiriac, în deschiderea Ceremoniei Naționale de Premiere a celor mai bune practici.
La rândul său, William Massolin, Șeful Oficiul Consiliului Europei în Moldova a menționat: „Voi primarii sunteți o sursă de inspirație, cei care realizați adevărata democrație, asigurați legătura la nivel local și promovați principiile democrației de zi cu zi și de aceea, munca Dvs. este atât de importantă. Sunt încântat să văd că au fost identificate atât de multe bune practici la cele patru secțiuni ale competiției, care se referă la transparență, implicare, patrimoniul cultural și servicii publice. Este extrem de important nu doar să identificăm aceste bune practici, dar și să fie recunoscute și împărtășite, iar comunitățile să beneficieze de aceste proiecte. Acest lucru reprezintă și valoarea-cheie a Programului Bunelor Practici”.
Iar Adrian Ermurachi, Secretar general adjunct al Guvernului, prezent la eveniment a declarat: „Proiectul Programului Bunelor Practici este prezentat ca o bună practică la Strasbourg și chiar săptămâna trecută, participând în cadrul unui eveniment la Consiliul Europei, acest proiect este prezentat ca o bună practică pentru alte state și felicit organizatorii că reușesc să atingă rezultate atât de bune care sunt vizibile la nivelul întregului continent. Guvernul realizează anumite planuri, dar aceste lucruri nu pot fi realizate fără suportul autorităților locale, care sunt zi de zi alături de cetățeni și cu resurse foarte limitate reușesc să aducă o calitate a vieții mai bună în localitate”.
„Programul Bunelor Practici este unicul program care scoate în evidență toate acele bune practici ale autorităților publice locale, a acelei munci și dedicație a autorităților locale și pentru asta, aduc toată recunoștința partenerilor noștri. Mi-aș dori să vin aici într-un an la ceremonie ca să văd aici și conducerea țării și să apreciem împreună cum autoritățile locale, în condițiile actuale în lipsa unei autonomii locale, avem acești eroi din comunitățile noastre care cu posibilități reduse reușesc să aduc schimbarea. Felicitări și tot respectul pentru munca pe care o faceți”, a susținut președintele CALM, Tatiana Badan.
Pentru ediţia curentă a Programului Bunelor Practici au fost depuse 64 dintre cele mai inovative bune practici, implementate de 41 de autorități publice locale din Moldova. Secțiunile la care au aplicat administrațiile publice locale sunt: 1.Transparența face diferența!; 2. Implicare locală pentru revitalizare urbană; 3. Patrimoniu cultural și tradiții autentice acasă; 4. Comunități inteligente prin servicii publice eficiente.
În cadrul Ceremoniei naționale de premiere a celor mai bune practici în administrația publică locală au fost decernate 11 certificate de participare, 11 mențiuni, nouă premii de gradul III, opt premii de gradul II, patru premii de gradul I și cinci premii speciale pentru cele mai bune practici implementate de administrațiile publice locale din țară. Autoritățile câștigătoare s-au ales cu trofee, diplome și suprize din partea partenerilor Programului Bunelor Practici: Consiliul Europei, CALM, revista „Natura”, proiectul „Migrație și dezvoltare locală” (PNUD Moldova) și programul „Comunitatea mea” (USAID).
Astfel, au fost acordate următoarele premii:
Secțiunea: Transparența face diferența!
Premiul I – Primăria municipiului Strășeni pentru promovarea integrității la nivel local
Premiul II – Primăria satului Ghidighici (municipiul Chișinău) pentru Ora primarului pe Facebook „Din prima sursă”
Premiul III – Primăria orașului Cimișlia pentru sistemul de portavoce
Secțiunea: Implicare locală pentru revitalizare urbană
Premiul special – Grupul de Acțiune Locală „Plaiul Codrilor” din raionul Strășeni
Premiul I – Primăria orașului Cantemir pentru modernizarea parcului public
Premiul II – Primăria satului Ciuciulea din raionul Glodeni pentru construcția trotuarelor sigure cu o lungime de 1 km în localitate și Primăria comunei Schineni (raionul Soroca) pentru crearea Centrului comunitar incluziv
Premiul III – Primăria orașului Anenii Noi pentru micșorarea cheltuielilor la realizarea lucrărilor de iluminare stradală și Primăria comunei Ruseștii Noi din raionul Ialoveni pentru iluminarea stradală în satul Ruseștii Vechi, de care beneficiază 300 de locuitori
Secțiunea: Patrimoniul cultural și tradiții autentice acasă
Premii speciale – Consiliul raional Călărași pentru filmul etnografic „Călărași - un ținut la Poarta Raiului” și Primăria satului Slobozia Mare (raionul Cahul) care se mândrește cu ornamente tradiționale unice specifice zonei din Lunca Prutului de Jos
Premiul I – Primăria comunei Ciorești (raionul Nisporeni) pentru traseul turistic ,,Dor de Codru”
Premiul II – Primăria comunei Pelinia (raionul Drochia) pentru deschiderea Centrului de artizanat Zestrea și Primăria satului Răuțel (raionul Fălești) pentru Centrul de meșteșuguri tradiționale
Premiul III – Primăria satului Bravicea (raionul Călărași) pentru festivalul „La Hramul căruțașilor” și Primăria satului Mihăileni (raionul Râșcani) pentru Festivalul covorului
Secțiunea: Comunități inteligente prin servicii publice eficiente
Premiul mare – Primăria municipiului Ungheni pentru proiectul „Mod sănătos de viață asigurat de o infrastructură sportivă transfrontalieră modernă”
Premii speciale: Primăria satului Chiriet-Lunga (UTA Găgăuzia) pentru extinderea sistemului de apeduct și Primăria satului Copceac (UTA Găgăuzia) pentru centrul social „Bătrânețe liniștită”
Premiul I – Primăria orașului Cimișlia pentru ghișeul unic de informare și sistemul GPS
Premiul II – Primăria satului Copceac (raionul Ștefan Vodă) pentru serviciul de salubrizare și extinderea iluminatului public stradal și Primăria satului Mihăileni din raionul Rîșcani pentru construcția pieței alimentare și Primăria satului Semelet (raionul Cimișlia) pentru hab-ul agroalimentar
Premiul III – Primăria satului Budești (municipiul Chișinău) pentru accesibilitatea serviciilor medicale, Primăria satului Cobîlea din raionul Șoldănești pentru proiectul „Comunitate prietenoasă vârstei”, Primăria comunei Mănoilești (raionul Ungheni) pentru integrarea copiilor cu dizabilități în gimnaziu și Primăria satului Obileni (raionul Hîncești) pentru eficiența energetică la grădinița din localitate și modernizarea sistemului de iluminat public stradal.
La ediţia 2017 – 2018 a Programului Bunelor Practici au participat în competiție 64 bune practici din 41 de autorități publice locale. În ce priveşte repartizarea practicilor pe regiuni, zona de Centru rămâne a fi cea mai activă. Prin urmare, din Centru au fost depuse 37 de bune practici din 23 comunități, din regiunea de Sud – 17 bune practici din 8 comunități, iar 10 bune practici din 10 comunități au fost depuse din regiunea de Nord a republicii.
Programul Bunelor Practici ale Autorităţilor Publice Locale din Moldova este implementat de către IDIS „Viitorul”, cu suportul financiar al Consiliul Europei. Programul are scopul de a identifica, valorifica și disemina bunele practici printre autorităţile publice locale din Republica Moldova, contribuind astfel la eficientizarea guvernării locale.
Pentru mai multe detalii, contactați Coordonatorul programului, Ana – Maria Veveriţa la numărul de telefon 0 22 221844 sau ana.veverita@viitorul.org.
Cele mai bune practici ale autorităţilor publice locale din Republica Moldova, au fost desemnate pe 21 noiembrie în cadrul ședinţei Grupului Coordonator al Programului Bunelor Practici și vor fi premiate în luna decembrie curent. În cadrul şedinţei, membrii Grupului Coordonator au dat o notă bunelor practici cunoscute în cadrul vizitelor de documentare și au decis care sunt practicile învingătoare.
Astfel, 29 de comunități din 19 raioane și municipii au fost vizitate în perioada iulie – august 2019 (vedeţi aici lista localităţilor vizitate) de către echipa de implementare a proiectului. Reamintim că pentru ediţia curentă a Programului Bunelor Practici au fost depuse 64 dintre cele mai inovative bune practici, implementate de 41 de autorități publice locale din Moldova în perioada 2017-2018. Secțiunile la care au aplicat administrațiile publice locale sunt: 1.Transparența face diferența!; 2. Implicare locală pentru revitalizare urbană; 3. Patrimoniu cultural și tradiții autentice acasă; 4. Comunități inteligente prin servicii publice eficiente.
„Inovația, implicarea locală, eficiența demonstrată în timp și calitatea serviciilor publice de care dau dovadă autoritățile publice locale care au participat la competiția curentă a bunelor practici merită să devină niște valori cunoscute, recunoscute și aplicate în toate comunitățile din Republica Moldova. Ca răspuns la efortul, dăruirea și implicarea primarilor și liderilor locali îmi exprim convingerea că aprecierea celor mai bune inițiative constituie o motivare importantă pentru oamenii care aduc schimbarea în comunitățile lor”, a declarat Ana – Maria Veverița, Coordonatoarea programului.
În rezultatul competiției, au fi identificate și diseminate cele mai reușite modele de bune practici din administrația publică locală din Moldova, promovând rezultatele remarcabile ale comunităților ce merită a fi cunoscute la nivel naţional şi internaţional. În acest sens putem menționa sistemul de portavoce din orașul Cimișlia, modernizarea parcului public din orașul Cantemir, centrul comunitar incluziv în satul Schineni, traseul turistic „Dor de Codru”, centrul de meșteșuguri tradiționale din satul Răuțel sau piața regională agroalimentară din satul Selemet.
„La selectarea celor mai bune practici, am luat în considerare aspectul inovativ, durabilitatea acestor inițiative și posibilitatea de a fi replicate și în alte comunități cu un buget limitat. Iar un alt criteriu care merită a fi luat în vedere este și capacitatea de a menține locuitorii în localitățile rurale și motivarea lor de a se implica activ în dezvoltarea locală”, a spus Diana Chiriac, consultant principal, Direcția administrație publică din cadrul Cancelariei de Stat.
„Sunt fericit că am avut posibilitatea să vizitez comunitățile care au dat dovadă de cele mai bune practici și în acest an și mă bucur că colegii mei primari fac lucruri frumoase și de folos comunității”, a adăugat și Valeriu Musteață, primarul satului Săiți și membrul Grupului Coordonator.
La rândul său, Eduard Ungureanu, expert în cadrul programului „Comunitatea mea” a susținut importanța implicării cetățenilor la viața comunității și apreciat interesul autorităților față de acest lucru : „Bunele practici din acest an au corespuns cu domeniile competiției. Interesul față de suportul acordat cetățenilor din partea administrației publice locale, care este unul mult mai evident pe an ce trece. Implicarea cetățenilor în administrația publică locală la fel este în creștere. Ne rămâne să le urmăm primarilor succes în ceea ce fac și susținere din partea cetățenilor pentru că ei sunt cei care promovează atât localitățile, cât și interesele celorlalți locuitori”.
Grupul Coordonator al Programului Bunelor Practici are rolul de a monitoriza şi evalua implementarea Programului Bunelor Practici, de a superviza evaluarea şi selectarea celor mai bune practici ale autorităţilor publice locale.
Cele mai bune practici vor fi premiate în cadrul Ceremoniei Naţionale de Premiere, care va avea loc la 18 decembrie 2019.
Programul Bunelor Practici ale Autorităţilor Publice Locale din Moldova a fost lansat în anul 2005, cu suportul Consiliului Europei și implementat de către IDIS „Viitorul”. Scopul acestei program este acela de a identifica și disemina inițiative inovative și eficiente din administrația publică locală din Republica Moldova, precum și a face cunoscute experiența și rezultatele remarcabile ale autorităților și instituțiilor publice locale din țară.
Pentru mai multe detalii, contactați Coordonatorul programului, Ana – Maria Veverița la numărul de telefon 0 22 221844 sau ana.veverita@viitorul.org
Comunităţile cu cele mai bune practici vor organiza Ziua Uşilor Deschise în localităţile lor în perioada 27 octombrie - 15 noiembrie. Astfel, reprezentanții autorităților locale, împreună cu comunitățile din nouă localități vor împărtăşi experienţa lor de succes altor primari și publicului larg. Evenimentele au loc cu susţinerea financiară a Consiliului Europei şi asigurarea logistică a Institutului pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul". Programul Zilelor Ușilor Deschise va include următoarele destinații:
Duminică, 27 octombrie
Centrul de meșteșuguri tradiționale, satul Răuțel, raionul Fălești
Tradiții autentice la Răuțel
Miercuri, 30 octombrie
Centrul de artizanat și confecționare a costumelor tradiționale – „Zestrea”, satul Pelinia, raionul Drochia
Centrul de artizanat - zestrea satului Pelinia
Vineri, 1 noiembrie
Primăria satului Ciuciulea, raionul Glodeni
Trotuare sigure la Ciuciulea
Miercuri, 6 noiembrie
Primăria orașului Cimișlia
Transparență și servicii publice mai aproape de cetățenii din Cimișlia
Vineri, 8 noiembrie
Primăria Ciorești, raionul Nisporeni
„Dor de Codru”
Vineri, 8 noiembrie
Primăria satului Slobozia Mare, raionul Cahul
Ornamentele tradiționale – cartea de vizită a satului Slobozia Mare
Marți, 12 noiembrie
Primăria comunei Mănoilești, raionul Ungheni
Implicare locală pentru o comunitate incluzivă la Mănoilești
Joi, 14 noiembrie
Centrul social „Bătrânețe liniștită”, satul Copceac, UTAG
O nouă viață pentru bătrânii singuratici din Găgăuzia
Vineri, 15 noiembrie
Grădinița „Steluța” din satul Mateuți, raionul Rezina
Educație de calitate – o prioritate pentru comunitatea din Mateuți
Descrierea bunelor practici ce urmează a fi vizitate și datele de contact ale primăriilor participante, le găsiți în flyerul promoțional „Ziua Ușilor Deschise: Schimb de experiență și bune practici 2019"
La Zilele Ușilor Deschise sunt invitaţi reprezentanţi ai autorităţilor locale, ONG-uri, persoane interesate, publicul larg şi mass-media. IDIS „Viitorul" va asigura transportul participanţilor. Pentru deplasarea din Chişinău în localitățile menționate, contactați Coordonatorul Programului Bunelor Practici - Ana-Maria Veverița, la numărul de telefon 022 22 18 44 sau prin e-mail la ana.veverita@viitorul.org.
Programul Bunelor Practici ale Autorităţilor Publice Locale din Moldova a fost lansat în anul 2005 de către Consiliul Europei în cooperare cu Guvernul Republicii Moldova, asociaţiile de primari, proiectul USAID „Reforma Autorităţilor Publice Locale” și implementat de către IDIS „Viitorul”, având scopul de a identifica, valorifica și disemina bunele practici printre autorităţile publice locale din Republica Moldova, contribuind astfel la eficientizarea guvernării locale.
Femeile cu afaceri de afaceri de succes și cele care au adus schimbarea în comunitate prin exemplul și implicarea lor de lider au fost premiate pentru experiența lor în cadrul unei ceremonii naționale, care a avut loc pe 15 octombrie. Evenimentul a fost organizat de IDIS „Viitorul”, în cadrul concursul național „Istorii de succes la feminin”.
Concursul este parte a proiectului „Dezvoltare regională prin implicare egală”, realizat de IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Ambasadei Lituaniei în Republica Moldova. Scopul concursului este acela de a identifica, promova și aprecierea istoriilor de succes ale femeilor realizate în domeniul economic și cel social, pentru a face vizibile reușitele femeilor din toate regiunile Republicii Moldova prin asigurarea drepturilor și oportunităților egale pentru fiecare.
„Implicarea femeilor în viața economică și socială a comunităților este importantă pentru o dezvoltare regională armonioasă, unde fiecare persoană are drepturi și oportunități egale. Pentru ca societatea să devină una durabilă și prosperă, femeile au nevoie de suport, încurajare și informare pentru a se implica în egală măsură alături de bărbați în procesul de luare a deciziilor, în implementarea proiectelor de dezvoltare locală sau dezvoltarea de afaceri”, a declarat managerul proiectului, Diana Enachi.
La rândul său, Andrej Didenko, ministru-consilier, șef adjunct al Ambasadei Republicii Lituania în Republica Moldova a menționat: „Suntem încântați că putem contribui la dezvoltarea regională prin încurajarea activităților economice și sociale ale femeilor. Abilitarea femeilor presupune implicarea lor în oportunitățile care le oferă societatea. Astfel, încurajăm femeile să participe la viața social-politică și economică a țării. Recent. în Lituania am avut situația ca cele mai importante poziții au fost ocupate de femei, ceea ce s-a dovedit o istorie de succes. Deci, învățăm unii de la alții, iar acest proiect este o oportunitate să cunoaștem istoriile de succes ale femeilor”.
„Unde femeia este antreprenor, ea are rezultate frumoase. Dacă femeia este primar comunitatea sa înregistrează doar rezultate. Exemple avem foarte multe și de câte ori merg în regiuni îmi dau seama că potențialul feminin nu este valorificat, fiind ca un vulcan. Identificăm femeile care au potențial și pe care vrem să le inspirăm și să le încurajăm. Femeile de la evenimentul de astăzi sunt puternice, frumoase, inteligente, grijulii, hotărâte și cu abilități de lider și care pot inspira alte femei”, a susținut Iulia Costin, director general ODIMM.
Iar Sergiu Harea, președintele Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Moldova, prezent la eveniment a evidențiat rolul femeilor în dezvoltarea țării: „Femeia în afaceri e un simbol al bunăstării, la fel ca în familie. Astăzi, din cele 1 200 de companii care sunt membre CCI, 260 din ele sunt administrate de femei, iar din 10 filiale ale CCI, șase sunt conduse de femei. Din cei 152 de angajați de la Cameră, peste 70% sunt femei. Împreună cu comunitatea de afaceri suntem. Îndemn femeile să fie un catalizator al dezvoltării economice în Republica Moldova”.
Femeile antreprenoare și lidere din regiunile de dezvoltare ale Moldovei au participat la două secțiuni ale competiției cu 53 de istorii de succes și anume 1. Antreprenoriat feminin; 2. Liderism comunitar. În cadrul Ceremoniei de premiere a istoriilor de succes la feminin au fost oferite 10 premii mari și opt mențiuni. Participantele la concurs s-au ales cu trofee și diplome.
Astfel, au fost acordate următoarele premii mari
Secțiunea: Antreprenoriat feminin
„Acest concurs a fost o provocare pentru mine. Niciodată nu m-am gândit că voi ajunge aici unde am ajuns și de aceea, le doresc femeile mult curaj, tupeu și perseverență. Trebuie să mergem înainte indiferent de impedimente. Dacă vrei tare, realizezi indiferent unde ești și de oamenii care te înconjoară”, povestește Aliona Ivanenco.
„Dacă vrei ceva să faci și știi anume ce, acest scop îl vei atinge. Orice scop îl atingem doar prin muncă și dorință. Trebuie să muncim și să menținem populația aici, în țară pentru a crea un viitor acasă”, spune și Stela Cetulean
Secțiunea: Liderism comunitar
Renata Grădinaru: „Mă bucur că datorită proiectului care îl coordonez, cetățenii din municipiul Bălți au devenit mai implicați în procesul decizional, contribuind astfel la dezvoltarea orașului”.
Rodica Guțu: „După 16 ani de experiență în adopția asociativă, e prima premiere în acest domeniu. Nu am distincții de stat, dar acest premiu este mai important. Și am înțeles din practica mea că dacă faci bine primești bine, iar Dumnezeu te binecuvântează”.
Iar primarul municipiului Strășeni, Valentina Casian a adăugat: „În activitatea mea, am încercat mereu să promovez femeia. Iar eu cred că o societatea în care vocea femeii nu poate fi auzită nu este mai puțin feminină, ci mai puțin umană”.
Istoriile de succes la feminin pot fi descoperite și în Antologia istoriilor de succes la feminin.
...........................
Proiectul „Dezvoltare locală prin implicare egală” este implementat de IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Ambasadei Lituaniei în Republica Moldova, cu susținerea financiară a Programului de cooperare pentru dezvoltare şi de promovare a democraţiei al Lituaniei. Proiectul are scopul de a susține dezvoltarea regională prin încurajarea activităților sociale și economice ale femeilor și integrarea egalității de gen în comunitățile locale din Republica Moldova.
Pentru mai multe detalii, contactați Ofițerul de comunicare, Ana – Maria Veveriţa la numărul de telefon 0 22 221844 sau ana.veverita@viitorul.org.
Peste 7 mii de femei instruite în domeniul leadershipului în afaceri, 250 de locuri de muncă, 60 de afaceri deschise, două centre de resurse pentru femei create și zeci de traininguri desfășurate. Sunt doar o parte din rezultatele Asociației Femeilor din Găgăuzia, care a împlinit recent 20 de ani. Aniversarea organizației a avut loc la Comrat pe 11 octombrie împreună cu Ziua Ușilor Deschise, desfășurată de Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în parteneriat cu Ambasada Lituaniei în Republica Moldova.
„Svetlana Panaitova reprezintă un model atât pentru regiunea găgăuză, cât și pentru întreaga țară, iar acest exemplu poate fi preluat în regiunile Republicii Moldova ca femeile să conștientizeze că au potențial și pot reuși dacă își doresc. Atunci când dai dovadă de inițiativă și motivație, poți reuși să schimbi ceva în comunitatea ta”, a subliniat Carolina Ungureanu, vicedirector IDIS „Viitorul”.
Iar Serghei Anastasov, primarul municipiului Comrat, prezent la eveniment, a declarat: „Societatea civilă joacă un rol important pentru dezvoltarea municipiului Comrat și pe lângă toate serviciile sociale de care beneficiază mulțumită acestor ONG-uri, oamenii au început să aibă și o mai multă încredere în primărie”.
Asociația Femeilor din Găgăuzia a fost creată în 1999 și urmărește crearea unei comunități armonioase în UTA Găgăuzia, prin implementarea de programe pentru femei și categorii sociale vulnerabile ale populației. Asociația lucrează în diferite: misiune umanitară, egalitatea de gen, programe de formare în afaceri, tehnologii informaționale și instruiri care să prevină violența în familie și traficul de persoane.
„Timp de 20 de ani au fost făcute investiții de milioane în economia Găgăuziei, mii de locuri de muncă au fost deschise, sute de afaceri mici create, iar dezvoltarea economică a Găgăuziei a început de la noi. Primul centru de resurse din regiune l-am deschis noi, la fel și primele rampe de acces pentru persoanele cu dizabilități în Comrat și în întreaga unitate găgăuză. Noi am construit viitorul în regiune. Istoria de succes am început-o acum 20 de ani câteva femei ne-am adunat după un seminar și am decis atunci ceva să schimbăm situația, deoarece nu exista nici o structură socială. Dacă în primii cinci ani aveam 7 000 de beneficiari în toată Găgăuziei, astăzi numărul lor a ajuns la zeci de mii în întreaga regiune. Succesul meu se datorează atât genelor, îndrăznelii, cât și oamenilor profesioniști care îi am alături. Chiar dacă au fost perioade mai grele, niciodată nu ne-am dat bătuți, spune Svetlana Panaitova, președintele Asociației Femeilor din Găgăuzia.
Pe parcursul Zilei Ușilor Deschise, participanții la eveniment și-au exprimat aprecierea față de munca depusă de Svetlana Panaitova și au aflat despre experiența, provocările și realizările Asociației femeilor din Găgăuzia pe parcursul a 20 de ani. Iar la finalul evenimentului, partenerii Asociației au fost apreciați de către Svetlana Panaitova prin diplome de mulțumire.
„Împreună cu Svetlana și întreaga echipă am crezut sincer că putem schimba ceva și am acționat pentru acest scop. Am implementat proiecte de succes în pofida resurselor pe care le aveam și am mers înainte. Astăzi înțelegem că altfel nici nu ar fi fost posibil”, spune Liudmila Ibrisim, psiholog din cadrul Asociației.
„Istoria doamnei Panaitova este una de succes deoarece organizația pe care o conduce mereu a privit înainte și niciodată nu s-a oprit în ciuda barierelor din partea autorităților. Echipa asociației a crezut în mine și mi-au oferit de lucru în calitate de asistent social când eram student. Mulțumită susținerii acestei echipe, m-am dezvoltat ca personalitate și am realizat o mulțime de proiecte diverse, începând de la copii și până la business”, este de părere Iaroslav Proțiuc, directorul unei companii de construcții din municipiul Comrat care a fost implicat în proiectele Asociației Femeilor din Găgăuzia.
Iar Vasilisa Mikotina, membră la Asociaţia persoanelor în etate „Вдохновение" povestește: „Datorită asociației au fost create alte zeci de ONG-uri în întreaga Găgăuzie, deoarece autoritățile nu credeau în aceste ONG-uri, dar mai apoi, după rezultatele obținute, autoritățile au înțeles valoarea noastră. Toate ideile și acțiunile asociației au mers înaintea banilor, iar noi am rezolvat multe lucruri le-am realizat cu dăruire, chiar și prin voluntariat”.
„Îi sunt recunoscătoarei doamnei Panaitova. Inițiativa ei a fost de a crea centrul pe care astăzi îl conduc acum 10 ani. Procesul a fost unul anevoios, deoarece nu toți ne înțelegeau. După deschiderea Centrului de resurse Svetlana Panaitova a continuat să ne ofere suport și mulțumită ei continuăm să activăm”, spune Maria Culciu, fondatoarea Centrului de resurse pentru copiii și tinerii cu necesități speciale din satul Cioc-Maidan
Elena Smarandi, asistentă socială la Centrul „Лучик солнца” din satul Copceac: „Echipa Asociației ne-a ajutat foarte mult și împreună am creat acest centru. Asociația ne oferă suport și instruire pe tot parcursul activității și niciodată nu ne-au refuzat când am avut nevoie de ajutor. În acest domeniu pot lucra doar oamenii care pot înțelege problemele sociale și cred că aici s-au adunat oameni trimiși de la Dumnezeu”.
Ca parte a activității sale, Svetlana Panaitova s-a bazat întotdeauna pe oportunitatea de a lucra cu voluntarii, în special cu tinerii și persoanele în vârstă. În 2010, organizația a fost prima care a introdus un proiect de antreprenoriat social, iar astăzi rețeaua de ONG-uri a asociației are 12 parteneri locali din UTA Găgăuzia. Asociația Femeilor din Găgăuzia a promovat întotdeauna strategii de marketing, planificare strategică, a instruit și dezvolta partenerii locali.
Pentru mai multe informații despre proiect, contactaţi-o pe Ana – Maria Veverița, Ofițer de comunicare, pe e-mail la ana.veverita@viitorul.org sau la numărul de telefon (0 22) 221844.
……………..
Proiectul „Dezvoltare locală prin implicare egală” este implementat de IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Ambasadei Lituaniei în Republica Moldova, cu susținerea financiară a Programului de cooperare pentru dezvoltare şi de promovare a democraţiei al Lituaniei. Proiectul are scopul de a susține dezvoltarea regională prin încurajarea activităților sociale și economice ale femeilor și integrarea egalității de gen în comunitățile locale din Republica Moldova.
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Documentarul „Împreună pentru performanțe în guvernarea locală" este parte a Programului Bunelor Practici ale Autorităţilor Publice Locale din Moldova și prezintă 37 de bune practici implementate de 26 de comunități locale în perioada 2016-2017.
Autoritățile publice locale din țară au participat în acest an la patru categorii ale competiției bunelor practici și anume:1. Cetățenie activă pentru o bună guvernare transparentă; 2. Dezvoltare locală prin implicare comunitară; 3. Patrimoniul cultural-istoric, cartea de vizită a localității tale; 4. Servicii publice de calitate, mai aproape de cetățeni. Scopul Programului Bunelor Practici este acela de a identifica și disemina inițiativele originale din administrația publică locală din Republica Moldova, precum și a face cunoscute experiența și rezultatele remarcabile ale autorităților și instituțiilor publice locale din țară.
La ediţia 2016 – 2017 a Programului Bunelor Practici au participat în competiție 61 bune practici din 37 de autorități publice locale. În ce priveşte repartizarea practicilor pe regiuni, zona de Centru rămâne a fi cea mai activă. Prin urmare, din Centru au fost depuse 40 de bune practici din 23 localități, din regiunea de Nord – 13 bune practici din șapte comunități și Consiliul raional Soroca, iar opt bune practici din șase localități au fost depuse din regiunea de Sud a republicii.
Programul Bunelor Practici ale Autorităţilor Publice Locale din Moldova este implementat de către IDIS „Viitorul”, cu suportul financiar al Consiliul Europei. Programul are scopul de a identifica, valorifica și disemina bunele practici printre autorităţile publice locale din Republica Moldova, contribuind astfel la eficientizarea guvernării locale.
Pentru mai multe detalii, contactați Coordonatorul programului, Ana – Maria Veveriţa la numărul de telefon 0 22 221844 sau ana.veverita@viitorul.org
Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cooperare cu Consiliul Europei, prezintă Antologia bunelor practici ale autorităților publice locale din Republica Moldova, ediția 2018. Antologia este produsă în cadrul Programului Bunelor Practici ale Autorităților Publice Locale 2016 – 2017 și are scopul de a descrie istoriile de succes ale autorităților locale din Moldova.
„Prezenta antologie este destinată autorităților locale care în pofida nenumăratelor greutăți, tind cu adevărat să schimbe spre bine lucrurile la nivel local, sunt hotărâte să învețe și doresc împreună cu cetățenii din localități să se implice, într-o manieră creativă, în procesul de europenizare a comunității. Schimbarea adevărată, după cum ne arată experiența altor țări, începe și se produce la nivel local”, susține Liubomir Chiriac, director executiv la IDIS „Viitorul”.
Realizarea publicaţiei a fost posibilă datorită eforturilor experţilor IDIS „Viitorul”, precum şi ai reprezentanţilor administraţiei publice locale, care şi-au manifestat constant interesul şi capacitatea creatoare.
Antologia bunelor practici cuprinde următoarele secţiuni: 1. Cetățenie activă pentru o bună guvernare transparentă; 2. Dezvoltare locală prin implicare comunitară; 3. Patrimoniul cultural-istoric, cartea de vizită a localității tale; 4. Servicii publice de calitate, mai aproape de cetățeni. În total, în publicație sunt prezentate 37 de bune practici implementate de 26 de autorități publice locale din țară.
La ediţia 2016 – 2017 a Programului Bunelor Practici au participat în competiție 61 bune practici din 37 de autorități publice locale.
Programul Bunelor Practici ale Autorităţilor Publice Locale din Moldova este implementat de către IDIS „Viitorul”, cu suportul financiar al Consiliul Europei. Programul are scopul de a identifica, valorifica și disemina bunele practici printre autorităţile publice locale din Republica Moldova, contribuind astfel la eficientizarea guvernării locale.
Pentru mai multe detalii, contactați coordonatorul programului, Ana – Maria Veveriţa la numărul de telefon 0 22 221844 sau ana.veverita@viitorul.org
Cele mai bune practici implementate de autoritățile publice locale din Moldova în 2016 și 2017 au fost premiate pe 18 decembrie în cadrul unei ceremonii naționale. Evenimentul a fost organizat de IDIS „Viitorul”, în cadrul Programului bunelor practici ale autorităților publice locale, care este implementat cu suportul financiar al Consiliului Europei.
„Prin intermediul Programului bunelor practici învățăm să descoperim lideri la nivel local și comunități inovatoare care, în ciuda tuturor, găsesc soluții la problemele comunității. Ne mândrim că acele bune practici care sunt testate de zeci de ani sunt preluate și implementate de alte comunități și in acest fel, Moldova va face un pas înainte spre europenizare și de ce nu, spre integrare europeană”, a menționat directorul executiv al IDIS „Viitorul”, Liubomir Chiriac, în deschiderea Ceremoniei Naționale de Premiere a celor mai bune practici.
La rândul său, Eva Gutjahr, Șef adjunct al Oficiul Consiliului Europei în Moldova a menționat: „Știm că crearea și implementarea practicilor inovative este un exercițiu complicat, dar care aduce și foarte multe satisfacții. Din acest motiv, sunt bucuroasă că organizația noastră contribuie activ la identificarea, aprecierea, promovarea și diseminarea celor mai bune practici pentru a îmbunătăți eficiența guvernării locale. Este de datoria aleșilor locali să-și exercite autoritatea în cel mai sustenabil mod pentru a satisface necesitățile cetățenilor în fața cărora sunt responsabili”.
„Programul bunelor practici scoate în evidență eroii noștri care merită tot respectul și recunoștință. Acești eroi sunt primarii, ei care reușesc să aducă schimbare la nivel local prin efortul pe care îl depun, cu resurse mici și muncă voluntară. Și merităm să fim apreciați în mod deosebit de autoritățile centrale, nu doar de partenerii de dezvoltare. Mi-aș dori foarte mult ca în procesul de democratizare a țării să avem descentralizare, autonomie locală, mai multe mecanisme și proiecte investiționale pentru comunitățile noastre”, a susținut președintele CALM, Tatiana Badan.
Autoritățile publice locale din țară au participat în acest an la patru categorii ale competiției bunelor practici și anume:1. Cetățenie activă pentru o bună guvernare transparentă; 2. Dezvoltare locală prin implicare comunitară; 3. Patrimoniul cultural-istoric, cartea de vizită a localității tale; 4. Servicii publice de calitate, mai aproape de cetățeni. Scopul Programului Bunelor Practici este acela de a identifica și disemina inițiativele originale din administrația publică locală din Republica Moldova, precum și a face cunoscute experiența și rezultatele remarcabile ale autorităților și instituțiilor publice locale din țară.
În cadrul Ceremoniei naționale de premiere a celor mai bune practici în administrația publică locală au fost decernate 11 certificate de participare, nouă mențiuni, nouă premii de gradul III, șapte premii de gradul II și patru premii de gradul I pentru cele mai bune practici implementate de administrațiile publice locale în perioada 2016-2017. Autoritățile câștigătoare s-au ales cu trofee și diplome, iar restul participanților, cu certificate.
Astfel, au fost acordate următoarele premii:
Secțiunea: Cetățenie activă pentru o bună guvernare transparentă
Premiul I – primăria satului Budești pentru proiectul „Azi tineri consilieri – mâine lideri ai schimbării”
Premiul II – primăria satului Costești (raionul Ialoveni) pentru responsabilizarea guvernării locale și implicarea comunității în procesul decizional
Premiul III – primăria orașului Ialoveni pentru transparența activității administrației publice locale
Secțiunea: Dezvoltare locală prin implicare comunitară
Premii speciale: primăria satului Varnița (raionul Anenii Noi) pentru prima localitate rurală din Moldova care a fost Capitala Tineretului în anul 2017 și primăria satului Copceac din UTAG
Premiul I – Grupul de Acțiune Locală „Plaiul Codrilor” din raionul Strășeni
Premiul II – primăria municipiului Strășeni pentru modernizarea sistemului de iluminat stradal și primăria comunei Ruseștii Noi pentru construcția grădiniței „Albinuța Dâmbovița”
Premiul III – primăria municipiului Ungheni pentru renovarea Parcului Central și primăria satului Copceac din raionul Ștefan-Vodă pentru că împreună cu comunitatea au plantat fapte bune transformate într-o pădure frumoasă
Secțiunea: Patrimoniul cultural-istorica, cartea de vizită a localității tale
Premiul special: Consiliul raional Soroca pentru desfășurarea festivalului-concurs naţional „Fanfara argintie”
Premiul I – primăria satului Crihana Veche (raionul Cahul) pentru promovarea valorilor istorice și culturale ale localității
Premiul II – primăria municipiului Ungheni pentru „Tabăra de sculptură Ungheni - 555 de ani” și primăria orașului Călărași pentru renovarea Muzeului de Istorie și Etnografie
Premiul III – primăria orașului Călărași pentru Festivalul viorii, primăria satului Recea (raionul Strășeni) pentru reconstrucția izvorului satului și primăria orașului Vadul lui Vodă pentru construcția Casei de Cultură
Secțiunea: Servicii publice de calitate, mai aproape de cetățeni
Premii speciale: primăria municipiului Chișinău pentru sistemul de e-notificare/e-autorizație și primăria comunei Cruzești pentru optimizarea a două instituții de învățământ
Premiul I – primăria orașului Călărași pentru cea mai energo-eficientă grădiniță din Moldova - „DoReMicii”
Premiul II – primăria orașului Anenii Noi și primăria municipiului Edineț pentru tehnologiile inovative de eficiență energetică în sistemul de livrarea a apei potabile
Premiul III – primăria municipiului Bălți, primăria orașului Telenești și primăria comunei Ruseștii Noi
De asemenea, în cadrul evenimentului de premiere diplome de mențiunea au primit și partenerii de dezvoltare care au oferit suport în implementarea bunelor practici la nivel local, și anume: Ambasada Slovaciei, Ambasada Poloniei, Ambasada Germaniei, Ambasada României, Ambasada Suediei, Biroul de Cooperare al Elveției, Consiliul județean Dâmbovița și Primăria Cluj-Napoca.
La ediţia 2015 – 2016 a Programului Bunelor Practici au participat în competiție 61 bune practici din 37 de autorități publice locale. În ce priveşte repartizarea practicilor pe regiuni, zona de Centru rămâne a fi cea mai activă. Prin urmare, din Centru au fost depuse 40 de bune practici din 23 localități, din regiunea de Nord – 13 bune practici din șapte comunități și Consiliul raional Soroca, iar opt bune practici din șase localități au fost depuse din regiunea de Sud a republicii.
Programul Bunelor Practici ale Autorităţilor Publice Locale din Moldova este implementat de către IDIS „Viitorul”, cu suportul financiar al Consiliul Europei. Programul are scopul de a identifica, valorifica și disemina bunele practici printre autorităţile publice locale din Republica Moldova, contribuind astfel la eficientizarea guvernării locale.
Pentru mai multe detalii, contactați Coordonatorul programului, Ana – Maria Veveriţa la numărul de telefon 0 22 221844 sau ana.veverita@viitorul.org .
