Integrare europeană

Integrare europeană

Realizările și perspectivele implementării Acordului de Asociere

Rezultatele evaluării Planului Național de Acțiuni pentru implementarea Acordului de Asociere semnat între Republica Moldova – UE a constituit subiectul discuțiilor mesei rotunde ”Implementarea Acordului de Asociere la 5 ani de la semnare” desfășurată pe 26 iunie 2019 la sediul IDIS „Viitorul”. Participanții la eveniment au discutat despre cele mai importante realizări și provocări ale procesului de implementare a Acordului de Asociere. Detalii vezi aici.

Realizări și deficiențe privind implementarea Acordului de Asociere

Eficiența implementării măsurilor prevăzute în Planul Naţional de Acţiuni pentru Implementarea Acordului de Asociere (PNAIAA) este de o importanță crucială pentru reformarea economică, socială și politică a Republicii Moldova. Apropierea de UE depinde în mod direct de angajamentul autorităților moldovenești de a adopta valorile și principiile europene. În urma evaluării implementării acțiunilor autorităților privind implementarea AA s-a constatat că în domeniul justiției sunt cele mai multe carențe, reformele în domeniul fiscalității sunt afectate de interesele economice de grup, în domeniul liberalizării pieței energetice sunt realizate acțiuni cu întârziere, iar în domeniul calității apelor sunt insuficienți specialiști pentru pe anumite segmente ce ale calității apelor și gestionării resurselor. Detalii vezi aici.

INFOGRAFICE

 

 

  • Evaluarea implementării Acordului de Asociere
    Anul: 2019 Autor: Veaceslav BERBECA Viorel, PÎRVAN, Eduard ȚUGUI, Angela SECRIERU, Ion TĂBÂRȚĂ
    Eficiența implementării prevederilor din Acordul de Asociere și a măsurilor din PNAIAA este de o importanță crucială pentru reformarea economică, socială și politică a Republicii Moldova. Apropierea de UE depinde în mod direct de angajamentul autorităților moldovenești de a adopta valorile și principiile europene. Eforturile depuse de autoritățile statului pentru implementarea angajamentelor asumate în AA și a măsurilor prevăzute de PNAIAA diferă în funcție de sectorul analizat.
  • Buletin informativ NR1: ALEGERILE PARLAMENTARE factorul determinant pentru viitorul relațiilor dintre Chișinău și Bruxelles
    Anul: 2019 Autor: Veaceslav Berbeca
    Relațiile dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană au trecut prin mai multe etape în ultimii ani, fiind departe de a avea o evoluție liniară. Revenirea în albia normalității în anul 2016 a dialogului dintre părți nu a durat foarte mult, fiindcă, începând cu vara lui 2017, odată cu schimbarea sistemului electoral de către deputații socialiști și democrați, în detrimentul recomandărilor venite din parte Comisiei de la Veneția a Consiliului Europei și al OSCE/ ODIHR, relațiile dintre Chișinău și Bruxelles au început să deterioreze din nou.
  • Buletin infromativ NR2: Bomba ecologică cu ceas de pe râul Nistru
    Anul: 2019 Autor: Veaceslav Berbeca
    Problemele de mediu nu constituie, cu unele excepții, subiecte de discuții majore în spațiul public al Republicii Moldova. De regulă, acestea devin subiecte de analiză în cazurile în care sunt conexe confruntărilor politice sau există probleme grave care afectează direct calitatea vieții cetățenilor. Drept urmare, suntem printre statele cu cel mai mic grad de împădurire din Europa, iar râurile mici sunt poluate și nu pot fi folosite pentru irigare sau consumul de apă.
  • Buletin infromativ NR3: Reforma sistemului judiciar așteptările UE versus realitățile din Republica Moldova
    Anul: 2019 Autor: Viorel Pîrvan
    Sistemul judiciar este considerat a fi unul din cele mai problematice sectoare din Republica Moldova. Deși reformarea judiciarului este un subiect prezent pe agenda politicului, problema corupției din acest domeniu nu a fost eradicată. Rapoartele organizațiilor internaționale confirmă această stare de fapt. Republica Moldova ocupă locul 83 din 126 de țări în Indexul Statului de Drept 2019, realizat de World Justice Project.
  • Buletin infromativ NR4: Sistemul fiscal sub impactul Acordului de Asociere: între realizări, regrese și perspective
    Anul: 2019 Autor: Angela Secrieru
    În urma implementării Acordului de Asociere de către Republica Moldova, sistemul fiscal național va fi reconfigurat în strânsă corelație cu legislația fiscală a Uniunii Europene. În mod direct, politica și sistemul fiscal sunt vizate în capitolul 8 ”Fiscalitate” (titlul IV ”Cooperarea economică și alte tipuri de cooperare sectorială”) al Acordului de Asociere. În conformitate cu prevederile acestui capitol, Republica Moldova s-a angajat să pună în aplicare principiile bunei guvernanțe în domeniul fiscal și anume, principiul transparenței, al schimbului de informații și al concurenței loiale în domeniul fiscal, la care au aderat statele membre din UE.
  • Buletin informativ NR5: Parteneriatul estic la 10 ani: realizările și perspectivele unui proiect european
    Anul: 2019 Autor: Veaceslav Berbeca
    La 7 mai 2009 era lansat oficial Parteneriatul Estic (PE), în cadrul primului summit la nivel înalt de la Praga, proiect instituit ca dimensiune estică a Politicii Europene de Vecinătate. Comunicarea Comisiei Europene din decembrie 2008 Parteneriatul Estic, care a stat la baza noului proiect, pornea de la premisa că „Uniunea Europeană are un interes vital în asigurarea stabilității, îmbunătățirii guvernanței și dezvoltării economice la frontierele sale răsăritene”, iar PE trebuie să consolideze în continuare relaţiile dintre UE şi vecinii săi estici.
  • Buletin informativ NR6: Securitatea energetică a Republicii Moldova – între trecut și viitor
    Anul: 2019 Autor: Ion Tăbârță
    Sectorul energetic este unul din domeniile vulnerabile ale Republicii Moldova, deoarece nu ar putea asigura securitatea națională în cazul unor situații excepționale. Vulnerabilitatea energetică a Republicii Moldova este cauzată de dependența de gazele naturale și de energia electrică din exterior, infrastructură învechită și tarife necorespunzătoare rigorilor economice. Aderarea Republicii Moldova la Comunitatea Energetică Europeană ar putea reprezenta soluția pentru multe probleme existente în sectorul energetic. Realizarea angajamentelor asumate în cadrul Comunității Energetice Europene ar putea duce în final la diversificarea surselor de aprovizionare energetică, demonopolizarea și liberalizărea pieții energetice, separarea activităților în domeniul energetic, renovarea și modernizarea infrastructurii, tarife nediscriminatorii pentru consumatori.
  • Buletin informativ NR7: Achizițiile publice între reforme și vulnerabilitate la corupție
    Anul: 2019 Autor: Carolina Ungureanu
    Achizițiile publice vizează modul în care se cheltuiesc banii publici pentru a cumpăra bunuri, a executa lucrări sau a presta servicii pentru necesităţile uneia sau câtorva autorităţi contractante. Acestea au o cotă importantă în comerțul mondial - 1,3 miliarde de euro anual. În UE procurările de bunuri și servicii au fost estimate la 16% din PIB. Achizițiile publice reprezintă aproximativ 15-20% din PIB în țările în curs de dezvoltare (după estimările Băncii Mondiale, 2015) și aproximativ o treime din bugetele guvernamentale naționale, fiind cel mai mare sector unic al cheltuielilor guvernamentale.
  • Buletin informativ NR8: Proprietatea intelectuală în contextul integrării europene
    Anul: 2019 Autor: Eduard Țugui
    Proprietatea intelectuală este o preocupare internațională constantă după revoluția industrială din secolul al XIX-lea și devine una dintre temele centrale într-o lume interconectată și digitalizată a secolului XXI. Articularea unei arhitecturi instituționale internaționale, inclusiv instituirea Organizației Mondiale a Proprietății Intelectuale (OMPI), și a unui cadru legal internațional care să protejeze drepturile de proprietate intelectuală, implicit 26 de tratate administrate de OMPI și Acordul privind aspectele comerciale ale drepturilor de proprietate intelectuală (Acordul TRIPS), sunt însoțite de consolidarea unor sisteme legale și instituții naționale în domeniul proprietății intelectuale.

Urmărește-ne pe

rețele de socializare

Abonează-te la

Știri