Blog

Cum UE luptă cu fake news-urile din Federația Rusă

„When distinguishing mis- and disinformation, an important part is to analyse the aim. Sometimes a satirical publication spreads onto real news outlets and thus transforms into fake news.”

NATO STRATCOM CoE

Este al doilea articol din seria tematicii securizării spaţiului informaţional. Primul articol a fost dedicat Situația curentă din Republica Moldova în domeniu securizării spaţiului informaţional.

Propaganda distructivă din ultimii ani, numeroasele campanii de dezinformare și de sprijin continuu pentru forțele oculte, inclusiv şi cele politice din statele membre ale Uniunii Europene, dar şi din vecinătatea estică, în special Republica Moldova, Ucraina şi Georgia subminează proiectul european, cooperarea pe diferite dimensiuni dar şi democrațiile occidentale. Această criză a atins un nivel alarmant după 2014 și ajunge până într-acolo încât ne duce cu gândul spre ceea ce a însemnat propaganda sovietică în perioada Războiului Rece. Profitând de un context politic și economic prielnic pentru acțiunile de manipulare – o oarecare scădere a încrederii europenilor în Uniunea Europeană ca urmare a efectelor crizei economice și a provocărilor în materie de securitate din ultimii ani – propaganda, alături de agenda și discursul partidelor populiste, au pompat încontinuu în spațiul public european mesaje de dezinformare. Aceste eforturi continue de a manipula realitatea și de a stimula neîncrederea în procesul democratic au ajuns chiar să influențeze procesele electorale în țările occidentale. Cazul Marii Britanii cu Brexitul, cazul Spaniei cu Catalonia şi multe altele o dovedesc cu lux de amănunte acest lucru.

Începând cu anul 2015 securităţii spaţiului informaţional, dar şi a riscurilor unui război hibrid la nivelului UE le sunt acordate o atenţie sporită din mai multe considerente. Este evident că nu atunci a fost pentru prima dată conştientizate aceste riscuri, dar anume în acel an au fost luate deciziile legislative şi normative, la nivelul instituţiilor europene, dar şi a statelor membre. Principalele fiind:

1. Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor (COM(2015) 185 final, din 28.4.2015) - Agenda europeană privind securitatea, care recunoaşte că ameninţările hibride ar putea înregistra o creştere în următorii ani, fiind o prioritate identificată cu privire la care sunt necesare acțiuni imediate. 

2. Rezoluţia Parlamentului European din 23 noiembrie 2016 referitoare la comunicarea strategică a UE pentru a contracara propaganda părților terțe împotriva sa (2016/2030(INI)), care denunţă “propaganda”antieuropeană tot mai virulentă din partea Rusiei, dar şi a Statului Islamic şi cere blocului comunitar să reacţioneze printr-un discurs ofensiv şi să facă din această comunicare strategică o prioritate. Totodată rezoluția stabileşte strategiile de comunicare strategică a UE de contracarare a propagandei părţilor terţe împotriva sa.

3. Comunicare Comună către Parlamentul European şi Consiliu “Cadrul comun privind contracararea amenințărilor hibride” - Un răspuns al Uniunii Europene (JOIN(2016) 18 final din 6.4.2016). Printre altele, această Comunicare stabileşte măsuri concrete pentru SEAE, dar în particular constituire unui centru unic pentru analizarea amenințărilor hibride, în cadrul Centrului de analiză a informațiilor al UE, precum şi mecanisme de comunicare strategică, care ar trebui să utilizeze pe deplin instrumentele aferente platformelor de comunicare socială, precum și mijloacele de comunicare vizuale, audio și online tradiționale.

Acest cadru legislativ şi normativ la nivelul UE este completat cu dezvoltarea conceptelor de securitate informațională în statele membre UE, dar şi în vecinătatea estică: Ucraina, Georgia şi mai puţin Republica Moldova. Prin aceste măsuri, la nivelul UE şi a statelor membre, s-a reuşit o consolidare, şi dacă doriţi o conştientizare a problematicii în domeniu.

Este evident că un rol aparte, pe lângă măsurile legislative şi normative le au masurile instituţionalizate la nivelul UE, urmare a pachetului de documente menţionate mai sus. În acest sens am putea evidenţia câteva dintre ele, pentru că sunt mai multe, cum la nivelul UE, statelor membre, precum şi organizaţiilor internaţionale.

1. Centrul Internaţional pentru Studii în Apărare din Tallinn, Estonia (ICDS), care a fost înfiinţat în martie 2006 şi este operațional din 2007, dar începând cu anul 2015 a dezvoltat un program nou - Securitate şi Reziliență. Prin acest program, ICDS abordează amenințările non-militare la adresa securității naționale și internaționale (securitatea soft), precum  și modalitățile de construire a rezistenței naționale la scară largă.

2. În 2013 sunt puse bazele formării NATO StratCom CoE, devenind pe deplin operațional în ianuarie 2014 (urmare a Declarației de la Summit-ul NATO din Wales/Țara Galilor), care “are contribuție semnificativă la eforturile NATO ... în domeniul comunicațiilor strategice”.

3. În 2015 în urma Concluziilor Consiliului European din 19-20 martie 2015 este creat Grupul Operativ East StratCom, cu scopul de a comunica politicile UE și de a contracara propaganda și dezinformarea împotriva UE, în special a Federaţiei Ruse. Totodată acest grup este axat pe comunicarea proactivă a politicilor UE în vecinătatea estică (Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Moldova și Ucraina) dar şi Federaţia Rusă.

Ca rezultat al ultimilor evoluţii în domeniu, la mijlocul lunii octombrie, miniștrii de Externe din opt state ale Uniunii Europene - Croația, Cehia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Suedia și Marea Britanie - au adresat o scrisoare șefei diplomației UE, Federica Mogherini, în care atrăgeau atenția asupra campaniei de dezinformare și propagandă "tot mai sofisticată și intensă" practicată de "actori externi". Scopul principal al acesteia fiind acela "de a crea neîncredere și nemulțumire față de ordinea democratică, de a discredita Uniunea Europeană și partenerii UE, slăbind astfel unitatea europeană”. Concomitent, 65 de experți europeni în probleme de securitate și parlamentari din 21 de țări ale UE au semnat o declarație în care i se reproșează deschis Federicăi Mogherini că nu adoptă măsuri adecvate contra acestei campanii și nu numește Rusia drept responsabil principal pentru aceste dezinformări dușmănoase. Rusia s-ar folosi de diferite mass-media, precum agenția de știri "Sputnik" sau rețeaua de televiziune "RT" (fosta Russia Today) ca instrumente de propagandă. Ca un răspuns, Uniunea Europeană a lansat unitatea StratCom Western Balkans cu scopul promovării Uniunii Europene, politicii și valorilor sale în regiune, pentru informarea oamenilor din Balcanii de Vest, dar și din țările UE asupra avantajelor integrării europene.

Un alt mecanism de combatere a ştirilor false este campania "UE versus dezinformare" EUvsDisinformation. Campania face parte dintr-un mecanism menit pentru o mai bună prognoză, abordare și reacție la dezinformarea pro-Kremlin. Campania "UE versus dezinformare" este condusă de Serviciul european de acțiune externă East Stratcom Task Force. Echipa a fost înființată după ce șefii de stat și de Guverne din UE au subliniat necesitatea de a contesta campaniile de dezinformare în desfășurare din Rusia în martie 2015. Echipa "UE versus dezinformare" a identificat și a descoperit peste 3500 de cazuri de dezinformare din septembrie 2015-noimbrie 2017. "UE versus dezinformare" dispune de o bază de date accesibilă publicului larg cu cazuri de dezinformare. Baza de date este dispune de o serie de articole analitice despre diverse aspecte ale dezinformării.

4. La data de 2 octombrie curent a devenit operaţional Nybrid CoE. Acest Centru de excelenţă a Guvernului Finlandei este susţinut de 12 state membre ale UE, UE şi NATO şi a fost înfiinţat urmare a Declarației Comune al UE şi NATO la summit-ul de la Varşovia. Centrul are ca scop lupta împotriva amenințărilor și atacurilor hibride (agresiunea militară combinată cu măsuri politice, diplomatice, economice, cibernetice și dezinformare etc.), în principal campaniile de dezinformare și propaganda intensă venite dinspre Rusia și radicalizarea grupării Statul Islamic. Totodată Centrul va consolida o serie de inițiative în combaterea războiului hibrid, inclusiv dialog strategic, cercetare, formare, consultare. Este prevăzută inițierea unor campanii de informare, precum și dezvoltarea capacităților de comunicare strategică. Deşi Republica Moldova a arătat interesul său prin abordarea cooperării cu Hybrid CoE (la data de 13 martie curent Viceprim-ministrul Andrei Galbur a avut o întrevedere comună cu Subsecretarul de Stat al Finlandei pentru Afaceri Europene, Jori Arvonen), rezultate nu vedem, sau ele nu sunt făcute publice. Precizez că,  Centrul prevede cooperarea numai a statelor membre UE şi NATO, însă articolul 4 din Memorandumul de constituire oferă posibilitatea de participare a statelor îngrijorate din parteneriatului PARP, RM fiind membru, precum şi participant la EAPC.

5. Şi unele state au dezvoltat mecanisme eficiente în acest domeniu, voi enumera câteva dintre ele: Statele Baltice, Cehia (CLITAH), România (LARICS), Ucraina (Information Resistence) şi altele. În acest sens statele baltice, Ucraina, Georgia au instrumente care au fost puse la încercare şi avem precedente în care spaţiul informaţional a început să fie abordat ca un element strategic pentru stat şi pentru stabilitate.

Unul din exemplele de bunele practici poate fi considerat Centrul de luptă împotriva terorismului şi ameninţărilor hibride din Cehia. Centrul a fost înfiinţat în ianuarie 2017 ca entitate a Ministerului Afacerilor Interne, urmare a concluziilor preliminare ale Auditului Naţional de Securitate a Cehiei, care a identificat diferite tipuri de amenințări hibride, inclusiv campanii de terorism și de radicalizare, dezinformare din exterior, considerându-le amenințări grave la adresa securității interne. Totodată putem evidenţia şi recomandarea emisă de NATO StratCom CoE  în noiembrie 2016 „Cu privire la crearea organele guvernamentale relevante pentru coordonarea mesajelor guvernelor ce ţin de coeziunea naţională, dar şi abordării Comunicării Strategice”. Nevoia de a aborda noi amenințări asimetrice sau hibride, de asemenea au fost confirmate în Strategia de Securitate Națională aprobată de Guvernul Republicii Cehe. Acesta este, în esență, o unitate specializată de analiză și comunicare. Având în vedere competențele Ministerului Afacerilor Interne, principalele sarcini ale Centrului constau în monitorizarea amenințărilor direct legate de securitatea internă, ceea ce implică o gamă largă de amenințări de terorism, atacuri cibernetice, aspectele de migrație, extremismul, adunările publice, a ordinii publice și a diferitelor infracțiuni, dar și campanii de dezinformare legate de securitatea internă. Pe baza activității sale de monitorizare, Centrul periodic evaluează provocările identificate și propune soluții, inclusiv şi de ordin legislativ. Urmare acestor evaluări Centrul emite alerte şi informații pentru a spori gradul de conștientizare cu privire la problemele evidenţiate şi soluţii pentru autorităţi şi societate în general.

Făcând unele precizări la situaţia din Republica Moldova aş menţiona următoarele:

  • Centrul nu este o autoritate agenție de aplicare a legii și nici un serviciu de informații;
  • Centrul nu are „butonul pentru oprirea internetului";
  • Centrul nu este o forță a "adevărului" şi nu este mecanismul de cenzură pentru conținutul media;
  • Centrul funcționează în primul rând cu surse deschise disponibile tuturor și are un grad de transparenţă sporit, inclusiv mecanisme de comunicare şi cooperare cu societatea civilă, mass-media și alţi actori;
  • Centrul nu răspunde cu propagandă la propaganda distructivă, ci oferă doar expertiză în domeniu, care este bazată pe experiența şi mecanisme de cooperare cu echipele similare de comunicare strategică care există deja în statele baltice, Finlanda, UE.

Toate aceste instituţii fiind operaționale, vin cu o valoare adăugată pentru diferiţi actori statali şi non-statali, organizaţii internaţionale (studii, recomandări, campanii de informare, exerciţii ţintă, etc.). Scopul final fiind crearea şi dezvoltarea instrumentelor de coordonare, abordări comune cu privire la comunicarea strategică, de gestionare a amenințărilor cu caracter informal şi hibride, analize, măsuri de prevenţie şi detectare a situaţiilor de pericol. Doar o paranteză voi deschide – şi RM este beneficiarul acestor activităţi, însă cu o rectificare, cei mai interesaţi actori fiind societatea civilă şi unele mass media, care au proiecte comune.

Urmărește-ne pe

rețele de socializare

Abonează-te la

Știri

Connect with us