Reflecții & Reflexii

Impozitul unic aduce pierderi de peste un miliard de lei la buget. Săracii, tot mai săraci, iar bogații... tot mai bogați

După implementarea inițiativei impozitul unic de 12% personale cu venituri mici vor avea de pierdut, iar persoanele cu venituri mari cor avea de câștigat, scrie economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță în publicația TREND HUNTER.  

- Doar 10% din sumă vor merge către persoanele cu venituri foarte mici.

- Beneficiarii de bază sunt persoanele cu venituri mari.

- Perdanții de bază sunt Primăriile și în mod special Primăria mun. Chișinău

Impozitul unic simplifică esențial administrarea impozitului pe venit a persoanelor fizice și permite autorităților mai clar și transparent să ofere facilități anumitor categorii de persoane: cele cu venituri mici sau familiilor cu mulți copii.

Însă în formula actuală acest impozit nu atinge scopurile declarate și provoacă pierderi anuale de peste 1 miliard de lei Bugetului Public Național din totalul de 3,8 miliarde lei impozit pe venit a persoanelor fizice. Cea ce reprezintă o scădere cu 35% a veniturilor din acest impozit.

Amintim aici că impozitul pe venit a persoanelor fizice este una din sursele de bază de venit la bugetele locale.

În urma inițiativei, cel mai mare perdant va fi municipiul Chișinău, care are planificat în acest an 1,3 miliarde lei venituri din Impozitul pe venit a persoanelor fizice din totalul de 3,8 miliarde lei venituri. Datorită faptului că majoritatea salariaților sunt concentrați în mun. Chișinău și aici salariile sunt mai mari decât media pe țară anticipăm o reducere a veniturilor anuale ale municipiului cu 350 mil lei la situația zilei de azi, cea ce reprezintă aproape 10% din bugetul municipal. Restul autorităților publice locale pierd împreună alte circa 200 mil. lei.

Toate calculele sunt în valoare anuală și se vor răsfrânge plenar începând cu anul 2019, însă dacă legea va intra în vigoare de la 1 octombrie, atunci pierderile autorităților locale vor depăși în acest an 180 milioane lei, bani care trebuie să fie compensați prin lege din bugetul de stat.

Toate aceste pierderi bugetare nu sunt compensate de realizarea obiectivelor declarate.

Unul din scopurile declarate a fost ca persoanele cu venituri mici până la minimul de existență să nu plătească impozite.

Într-adevăr acest obiectiv este atins, cea ce înseamnă pentru cei circa 115 mii persoane cu venituri medii de 2 mii lei economii lunare de  74 lei. Acest obiectiv costă Bugetul Public circa 100 milioane lei, sau doar 10% din pierderile totale ale bugetului.

Restul 900 milioane sunt venituri ratate, pentru facilități fiscale grupurilor de salariați, care formal nu s-au încadrat în facilitatea formulată de Guvern.

Astfel, se atrage atenția la facilitățile obținute de cei cu salarii peste media națională. La ei facilitățile lunare sunt de 200-400 lei, sau de 3-6 ori mai mari decât la cei cu venituri mici. Iar pentru Super-Angajați, conducători de întreprindere și instituții salariile cărora depășesc 100 mii lei, facilitățile lunare trec peste 6 mii lei sau de 100 ori mai mari decât la persoanele cu venituri mici  vizate de Guvern.

Pentru a ilustra mai bine beneficiile individuale și pierderile bugetare, am calculat economiile obținute de fiecare grup de salariat, precum și ratările bugetare, ținând cont de salariul mediu și numărul de membrii în familie.

Sursa datelor: Codul Fiscal, Legea Finanțelor Publice Locale, Comunicatul de Presă a Guvernului, Biroul Național de Statistică, Legea Bugetului de Stat 2018, Legea Bugetului mun. Chișinău 2018, Raport de Executare a Bugetelor Locale/Iunie 2018, Calcule și estimări proprii

Conform calculelor noastre, dacă se doresc scutiri personale de 24 mii lei, atunci impozitul unic trebuie să constituie 16% pentru a asigura același volum de venituri în bugetul public național. Însă atragem atenția că în cazul dat scade presiunea fiscală pe cei cu venituri foarte mici și mari, dar crește presiunea fiscală asupra angajaților cu venituri medii.

TREND HUNTER reprezintă un produs analitic al IDIS Viitorul. Opiniile exprimate aparţin autorilor. Administraţia IDIS „Viitorul” și Consiliul Administrativ al Institutului pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale „Viitorul” nu poartă răspundere pentru estimările şi opiniile prezentate în cadrul acestei publicaţii.

Pentru alte detalii, vă rugăm să contactaţi responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.

Urmărește-ne pe

rețele de socializare

Abonează-te la

Știri

Connect with us