Reflecții & Reflexii

Primele de la Moldindconbank – întrebări fără răspunsuri

Săptămâna trecută am aflat mai multe despre primele de la Moldindconbank. Banca Națională a Moldovei (BNM) a venit cu un comunicat de presă din care se putea constata următoarele:

  1. Primele de la Moldindconbank erau de fapt plătite și înainte de intrarea sub administrarea BNM, doar că acestea luau forma unor plăți trimestriale prin intermediul organizației sindicale.
  2. Administratorii delegați de BNM au decis ca aceste plăți sa fie înregistrate ca prime, astfel încât angajații să achite impozite și contribuții sociale/medicale din aceste venituri.
  3. BNM nu și-a exprimat oficial poziția cu privire la legalitatea plăților trimestriale de la Moldindconbank dar a informat instituțiile de resort.
  4. Administratorii delegați de BNM nu au beneficiat de niciun fel de prime.

Este lăudabil faptul că administratorii Moldindconbank au reușit să descopere schema prin care banca evita să achite impozite și merită toată admirația pentru declararea oficială a acestor venituri. Într-o țară ca Moldova unde evaziunea fiscală e sport național, să găsești oameni care să vrea să contribuie la bugetul de stat e o sarcină aproape imposibilă.

Totuși, răspunsul oficial a BNM a ridicat mai multe întrebări decât a reușit să ofere răspunsuri. Am hotărât să mai dedicăm un post pe blogul nostru acestui subiect în speranța că BNM și alte instituții ale statului vor reuși să reducă la minim astfel de practici de evitare a plății impozitelor. Dacă astfel de practici sunt folosite și de alte bănci, atunci statul ar putea fi prejudiciat de sute de milioane lei anual.
 

  1. Erau plățile trimestriale de la Moldindconbank o formă de evaziune fiscală sau o formă de optimizare fiscală?

Din răspunsul BNM am aflat că primele erau plătite înainte de octombrie 2016 sub forma unor plăți către sindicate care ulterior livrau aceste plăți angajaților Moldindconbank. Din păcate BNM nu a oferit mai multe detalii cu privire la schema prin care erau virate aceste transferuri pentru remunerarea muncii. BNM a specificat însă că a contactat instituțiile de resort în această privință, confirmând prin asta că schema este una la limita legii.

Rămâne doar să presupunem că Moldindconbank se folosea de articolul 20 (r) al Codului Fiscal care prevede că ajutorul material obținut din mijloacele sindicatelor este un venit neimpozabil. Dacă această presupunere este veridică, atunci sub ce forma transfera Moldindconbank bani către sindicate? Cel mai probabil aceste mijloace bănești erau transferate ca donații.

Toată schema asta ar fi în limitele legii dacă nu ar exista art. 9 din Legea nr. 329 din 23.12.2013 a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2014 (Anexa 5, punct 2). Acest articol stabilește că ajutorul material devine impozabil dacă suma lui anuală nu depășește 1 salariu mediu lunar pe economie prognozat și aprobat anual de Guvern. Astfel, există suspiciunea că Moldindconbank acționa la limita legii dacă acele plăți trimestriale erau peste valoarea unui salariu mediu lunar pe economie. Serviciul Fiscal de Stat ar trebui să investigheze acest subiect și să clarifice dacă statul a fost prejudiciat în urma acestei scheme. Dacă schema e perfect legală, atunci Guvernul ar trebui să modifice legea sindicatelor pentru a exclude astfel de forme de optimizare fiscală prin care se prejudiciază bugetul de stat. BNM ar ajuta enorm acestei investigații dacă ar publica adresările sale oficiale și răspunsurile primite. Totuși vorbim de o informație de interes public atunci când vine vorba de un posibil act de evaziune fiscală.

  1. Cât de mare ar putea fi paguba cauzată bugetului de această schemă de evitare a impozitelor?

Este greu de calculat suma exactă fără a cunoaște detaliile schemei, dar putem să încercăm să estimăm acest prejudiciu pornind de la datele BNM cu privire la primele de la Moldindconbank de după intrarea sub administrare. Din octombrie 2016 până în februarie 2017 (ultima actualizare a bazei de date BNM), la Moldindconbank s-au achitat prime de 29.6 milioane lei, cu o medie lunară de 6 milioane de lei. Din comunicatul BNM am aflat că beneficiile salariaților nu au fost majorate odată cu modificarea modalității de achitare a plăților trimestriale, deci putem concluziona că media lunară de după octombrie 2016 se aplica și înainte de intrarea sub administrare specială. Astfel, anual Moldindconbank înregistra prime de 72 milioane lei (6*12 luni), din care ar fi trebuit să achite impozite și contribuții la stat. Din această sumă, impozitele și contribuțiile ar trebui să constituie undeva 42% -60% din total venit. Prin urmare, acest calcul simplu ne indică faptul că Moldindconbank nu achita anual la bugetul de stat impozite și contribuții de 30-43 milioane lei.

  1. Ce alte bănci comerciale din Moldova practică asemenea scheme?

Din păcate nu cunoaștem cât de răspândită este această schemă în sistemul bancar. BNM ar trebui să vină cu o explicație în acest sens, pentru că suma impozitelor neplătite anual ar putea fi impresionantă pe întregul sistem. Având în vedere că Moldindconbank deține 1/5 din total activelor sistemului bancar, și presupunând că și celelalte bănci comerciale practică aceeași schemă de evitare a impozitelor, am putea avea o pagubă la buget de 150-215 milioane lei doar din sistemul bancar. Serviciul Fiscal de Stat ar face bine să verifice și restul băncilor comerciale după ce termină de investigat activitatea Moldindcondbank.

Disclaimer: Opiniile expuse în acest articol sunt doar ale autorului și pot fi diferite de poziția oficială a IDIS „Viitorul”. IDIS „Viitorul” nu poartă nici o răspundere pentru opiniile exprimate în acest articol.

Urmărește-ne pe

rețele de socializare

Abonează-te la

Știri

Connect with us