Republica Moldova, în următorii zece ani, va avea un șoc fără precedent pe piața forței de muncă. Astăzi, forța de muncă a Republicii Moldova este de reprezentată de 2 mln 460 de mii de persoane, dintre care doar 1 mln 530 de mii se află în țară, doar 854 de mii sunt ocupați în economia națională, doar 630 de mii sunt angajați oficial și doar 470 de mii activează în sectorul real al economiei. „Moldoveni care muncesc peste hotare sunt aproape de două ori mai mulți decât moldovenii care lucrează acasă, în sectorul real al economiei. În 2024, numărul persoanelor care a ieșit din categoria celor apte de muncă a depășit numărul copiilor”, a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, vineri 9 mai 2025, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
Analizând populația de vârstă aptă de muncă, 15-64 ani, expertul a spus că în 1980 era reprezentată de 2 mln 167 mii de persoane. În 1990 – de 2 mln 308 mii/persoane. 2000 – 2 mln 437 mii/persoane. 2015 – 2 mln 620 mii/persoane, dintre care 2 mln 007 mii-se aflau în țară, iar 613 mii-erau plecați peste hotare. 2020 – 2 mln 542 mii/persoane: 1 mln 774 mii-în țară, iar 769 de mii-plecați peste hotare. 2024 – 2 mln 487 mii/persoane: 1 mln 578-în țară, iar 908 mii-plecați peste hotare. 2025, estimativ – 2 mln 460 mii/persoane: 1 mln 530 de mii sunt în țară, iar 930 de mii sunt peste hotare. „Astăzi, aproape 40% din populația de vârstă aptă de muncă se află peste hotare. În 2015 era de 23,4%”, a spus expertul.
Pe categorii de cetățeni, a declarat că de vârstă 15-24 ani sunt 379 mii, dintre care 235 mii sunt în țară, iar 144 mii sunt peste hotare. 25-34 ani – 517 mii: 268 mii-în țară, iar 249 mii-peste hotare. 35-44 ani – 660 mii: 365 mii-în țară, iar 295 mii-plecați de acasă. 45-54 ani – 480 mii: 314 mii-acasă, iar 166 mii-plecați peste hotare. 55-64 ani – 427 mii: 335 mii-acasă, iar 92 mii-plecați peste hotare.
„Peste 20 de ani, cei din grupul de vârstă 15-24 de ani vor fi de două ori mai puțin decât este în prezent. Populația de vârstă aptă de muncă din Republica Moldova scade într-un ritm alarmant. Dacă astăzi vorbim migrație și îmbătrânirea populației care probleme grave, mai gravă va fi lipsa forței de muncă acasă. Ne aflăm într-o gaură demografică fără de precedent și intrăm într-o gaură neagră de funcționare a economiei naționale. Nu vom avea populație în vârstă aptă de muncă. Cei care pleacă din țară nu are cine îi substitui. În urma lor vine un număr mult mai mic de persoane apte de muncă”, a spus expertul.
Potrivit lui Veaceslav Ioniță, în 2015, populația aptă de muncă era 70,5%, copii – 18%, iar vârstnicii – 11,5%. În 2018: populația aptă de muncă – 68,1%, copii – 18,7%, iar vârstnicii – 13,2%. 2020: populația aptă de muncă – 67,1%, copii – 18,5%, iar vârstnicii – 14,4%. 2022: populația aptă de muncă – 66,4%, copii – 18,3%, iar vârstnicii – 15,3%. 2024: populația aptă de muncă – 65,1%, copii – 17,5%, iar vârstnicii – 17,4%. În 2025, estimativ, populația aptă de muncă reprezintă 64,7%, copii – 17,1%, iar vârstnicii – 18,2%.
„Populația de vârstă aptă de muncă, ca pondere, scade. În 2024, pentru prima dată lucrurile s-au inversat. Numărul persoanelor care a ieșit din categoria persoanelor apte de muncă a depășit numărul copiilor. Ponderea populației aptă de muncă, din 2015 și până în 2025, a scăzut cu 160 de mii de persoane, iar circa 320 de mii au plecat peste hotare. Astfel, numărul celor care muncesc în țară, timp de zece ani a scăzut cu aproape 500 de mii”, a declarat Veaceslav Ioniță.
Despre populația ocupată, economistul a menționat că în 1960 era de 1 mln 301 mii/persoane, dintre care 784 mii erau salariate, iar 517 mii era ocupate în economia neobservată. În 1985 a reprezentat 1 mln 621 mii/persoane: 1 mln 328 mii-salariate, iar 294 mii-ocupate în economia neobservată. 2000 – 1 mln 402 mii/persoane: 697 mii-salariate, iar 706 mii-ocupate în economia neobservată. 2010 – 949 mii/persoane: 598 mii-salariate, iar 352 mii-ocuapte în economia neobservată. 2020 – 834 mii/persoane: 602 mii-salariate, iar 233 mii-ocupate în economia neobservată. 2024 – 854 mii/persoane: 629 mii-salariate, iar 225 mii-ocupate în economia neobservată.
„Din 2015 avem creșteri și scăderi. Tot ce s-a schimbat este legat de populația ocupată oficial și neoficial. În 2000 numărul celor care activau neoficial în economie a fost mai mare decât al celor care erau angajați oficial. În mare parte activau în agricultură. Din 2010 și până în 2020, populația salariată s-a stabilizat la 600 de mii. Acum avem 630 de mii de persoane angajate. Timp de 15 ani s-au creat doar 30 de mii de locuri de muncă. Nu a fost găsită o soluție pentru dezvoltarea țării prin angajarea cetățenilor”, a menționat economistul.
Cu referire la populația ocupată în economia neobservată, analistul economic a afirmat că în 2015 erau 245,6 mii/persoane, dintre care: 159,4 mii implicați în agricultură, 55,7 mii în alte sectoare ale economiei, iar 30,5 mii în construcții. 2018 – 181,1 mii/persoane: 156,5 mii-agricultură, 2,3 mii-alte sectoare ale economiei, iar 22,3 mii-construcții. 2019 – 247,2 mii/persoane: 146,4 mii-agricultură, 64,1 mii-alte sectoare ale economiei, iar 36,8 mii-construcții. 2021 – 220,7 mii/persoane: 146,7 mii-agricultură, 34,7 mii-alte sectoare ale economiei, iar 39,4 mii-construcții. 2023 – 260,6 mii/persoane: 152,3 mii-agricultură, 69,2 mii-alte sectoare ale economiei, iar 39,1 mii-construcții. 2024 – 225,1 mii/persoane: 123,7 mii-agricultură, 62,2 mii-alte sectoare ale economiei, iar 39,2 mii-construcții.
„Cei mai mulți sunt antrenați în munci agricole. Neavând o perspectivă de salarizare, unica lor soluție este munca nedeclarată în agricultură. În 2024, din cauza crizei din agricultură 31 de mii de oameni au renunțat la activitățile agricole pe care le desfășurau din cei 33 de mii care au renunțat să mai fie persoane angajate în câmpul muncii”, a afirmat analistul economic.
Potrivit expertului, cei mai afectați de munca neoficială sunt bărbații din mediul rural. Bărbații din sate, de 15-24 ani, lucrează neoficial circa 58,6%; 25-34 ani – 43,1%; 35-44 ani – 41,9%; 45-54 ani – 35,8%, iar de vârsta 55-64 ani – 27,4%. Femeile din mediul rural, de 15-24 ani, lucrează neoficial circa 33,8%, de 25-34 ani – 25,7%; 35-44 ani – 25,4%; 45-54 ani – 24,4%, iar de 55-64 ani – 22,9%. Bărbații din mediul urban, de la 15 la 24 de ani, lucrează neoficial – 17,9%, 25-34 ani – 16,6%, 35-44 ani – 17,4%, 45-54 ani – 10,7%, iar de la 55-64 ani – 10,9%. Femeile din mediul urban, de la 15 la 24 ani, lucrează neoficial – 2,3%, 25-34 ani – 4,4%, 35-44 ani – 7,4%, 45-54 ani – 5,4%, iar de la 55-64 ani – 3,6%.
Astfel, dacă în 2015, vârsta medie a unui salariat din Republica Moldova era de 41,6%, în 2018 crescut la 42,2%, în 2021 la 42,7%; 2024 – 43,5%. „Crește continuu și este legat de faptul că la noi îmbătrânește forța de muncă, iar alta tânără nu vine, aceasta pleacă peste hotare”, a spus expertul.
Analizând salariații și pensionarii pentru limita de vârstă din Republica Moldova, Veaceslav Ioniță a declarat că în 1990 erau 580 mii/persoane pensionare și 1 mln 510 mii/salariați. În 2000: 518 mii/pensionari și 697 mii/salariați. 2010 – 486 mii/pensionari și 598 mii/salariați. 2020 – 524 mii/pensionari și 602 mii/salariați. 2024 – 530 mii/pensionari și 630 mii/salariați. „Dacă anterior unui pensionar îi revenea 3 lucrători, în prezent este aproape 1 la 1. De aici și presiunea enormă pe sistemul de pensionare”, a declarat Veaceslav Ioniță.
Economistul a făcut un top al ramurilor economiei naționale cu cea mai mare creștere și descreștere a numărului de salariați în ultimii 10 ani. Astfel, creșteri au înregistrat: comerțul cu ridica și amănuntul – +20,2 mii/salariați; serviciul IT – +9,5 mii; automotive – +8,8 mii; HoReCa – +5,7 mii; servicii informative – +5,1 mii. Scăderi: -12,7 mii în învățământ, -8,4 mii în agricultura salariată, -4,3 mii în activități profesionale științifice și tehnice, -3,1 mii în administrația publică și -2,8 mii în ramura fabricării articolelor de îmbrăcăminte. „Deși datele ne arată că s-au creat 30 de mii de locuri de muncă în ultimii zece ani, scăderea lor în alte sectoare ale economiei afectează. Oficial s-au creat în ultimii zece ani – 15,2 mii de noi locuri de muncă”, a spus economistul.
Vorbind despre populația ocupată în agricultură, analistul economic a specificat că în 1980 erau 610 mii/persoane, dintre care 330 mii actuvau pe cont propriu, iar 290 de mii erau salariați. În 1990 – 552,4 mii: 370 mii-pe cont propriu, iar 182,4 mii-salariați. 2000 – 770,4 mii: 585,5 mii-pe cont propriu, iar 184,9 mii-salariați. 2010 – 314,7 mii: 264,6 mii-pe cont propriu, iar 50,1 mii-salariați. 2020 – 175,9 mii: 141,7 mii-pe cont propriu, iar 34,2 mii-salariați. 2024 – 154,6 mii: 122,6 mii-pe cont propriu, iar 32 mii-salariați. „Astăzi la noi, producția agricolă este, față de anii 2000, de două ori mai mare, în volume reale, iar numărul salariaților este de cinci ori mai mic. Partea proastă este că, în prezent, agricultorii neavând forță de muncă, renunță la activitățile agricole. În 2024 am ajuns la cel mai mic nivel al populației ocupată în agricultură”, a specificat analistul economic.
Potrivit expertului, în cinci ani ponderea birocraților pe cap de locuitor a crescut cu 8,9%. Dacă în 2005 era de 18,9; 2010 – 18,8; 2015 – 19,4; 2020 – 20,2; 2022 – 21,3; în 2024 a ajuns 21,8. „Numărul lor tot scade, dar scade mult mai încet decât numărul celor ocupați în alte sectoare ale economiei și decât numărul populației”, potrivit expertului.
Veaceslav Ioniță susține că ramura IT este singura care a cunoscut o creștere a ratei de ocupare în câmpul muncii, dar aceasta nu reușește să compenseze lipsa de viziune a autorităților privind asigurarea cu locuri de muncă în alte ramuri ale economiei. „Numărul salariaților în sectorul IT din Republica Moldova în 2013 a fost de 4,1 mii/persoane, în 2024 a ajuns la 14,1 mii. În Republica Moldova problema numărul unu este demografia, caracterizată prin natalitate scăzută, migrație înaltă, care în următorii ani se va accentua tot mai mult. În următorii ani, cea mai mare problemă a Republicii Moldova va fi lipsa populației aptă de muncă”, a conchis expertul.
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul și Instagram - https://www.instagram.com/idisviitorul/;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .
