Tot mai multe autorități publice locale din Republica Moldova utilizează instrumente digitale pentru a comunica mai eficient cu cetățenii și pentru a implica comunitatea în luarea deciziilor. Pentru a sprijini acest proces, pe 30 iunie și 2 iulie, la Chișinău și Bălți, au fost organizate două sesiuni de instruire dedicate digitalizării administrației publice locale. Activitățile au fost organizate de Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul” (IDIS), în calitate de partener al proiectului „MĂ IMPLIC – Proiect de implicare civică în guvernarea locală      realizat cu sprijinul Elveției și implementat de către SKAT.

Participanții au învățat cum pot utiliza instrumentele digitale pentru consultarea cetățenilor, organizarea sondajelor online, gestionarea petițiilor și comunicarea transparentă cu comunitatea. În același timp, au discutat despre provocările digitalizării și soluții practice care pot fi aplicate în activitatea zilnică a primăriilor.

„În urma unei autoevaluări realizate anterior privind capacitățile funcționale ale primăriilor, am constatat că multe primării încă întâmpină dificultăți în procesul de digitalizare. De cele mai multe ori lipsesc resursele, specialiștii sau timpul necesar pentru a transforma digitalizarea într-o prioritate.. Dar, generațiile tinere sunt tot mai puțin obișnuite cu procesele birocratice pe hârtie și își doresc acces rapid, la un clic distanță, la informații despre activitatea primăriei și serviciile publice disponibile”, a declarat Angela Matcov, consilieră pentru dezvoltarea capacităților în cadrul proiectului MĂ IMPLIC.        

Carolina Ungureanu, vice directoare IDIS „Viitorul”, a explicat că programul de instruire a fost elaborat în baza unei evaluări a necesităților administrațiilor publice locale, la care au participat 26 de primării din 13 raioane ale țării.     

„Rezultatele ne-au arătat că există deja o bază bună pe care putem construi. Aproape trei sferturi dintre autoritățile participante (73%) au o pagină web funcțională, iar 92% utilizează activ Facebook pentru comunicarea cu cetățenii. Totodată, majoritatea folosesc platforme precum MPass și Registrul actelor locale, ceea ce demonstrează că procesul de digitalizare este deja în desfășurare.

În același timp, evaluarea evidențiază și provocări importante. 85% dintre respondenți au indicat lipsa personalului IT drept principalul obstacol, iar aproape trei sferturi au menționat necesitatea dezvoltării competențelor digitale și a unei mai bune cunoașteri a instrumentelor disponibile. De asemenea, procese precum gestionarea petițiilor, arhivarea documentelor și utilizarea instrumentelor online de participare publică sunt încă insuficient digitalizate”, a declarat Carolina Ungureanu.

Pornind de la aceste concluzii, agenda instruirilor a combinat prezentări și exerciții practice dedicate transformării digitale a administrației publice locale. Participanții au analizat ecosistemul național de guvernare digitală și platformele disponibile pentru primării, au testat instrumente pentru consultarea publică online, gestionarea petițiilor, realizarea sondajelor și comunicarea transparentă cu cetățenii. Totodată, au discutat despre digitalizarea proceselor interne, utilizarea datelor publice în procesul decizional și elaborarea unor planuri locale de digitalizare adaptate nevoilor comunităților.

Sesiunile au fost facilitate de Diana Enachi, economistă și expertă în transparență bugetară, și Iurie Țurcanu, expert în transformare digitală.

„Digitalizarea administrației publice locale trebuie privită ca un proces continuu de adaptare la nevoile cetățenilor. Instrumentele digitale pot facilita participarea publică și pot reduce birocrația și pot face procesul decizional mai accesibil și mai transparent pentru comunitățile locale     ”, a declarat Diana Enachi.    

La rândul său, Iurie Țurcanu a subliniat că digitalizarea nu înseamnă doar introducerea unor platforme informatice, ci schimbarea modului în care administrația interacționează cu cetățenii. „Atunci când tehnologia este utilizată corect, ea economisește timp, simplifică procesele administrative și facilitează dialogul dintre autorități și comunitate. Digitalizarea este un instrument care ajută administrația locală să ofere servicii mai eficiente și mai apropiate de nevoile oamenilor”, a menționat expertul.

Participanții au menționat că în urma sesiunii s-au convins că instrumentele digitale prezentate pot contribui la îmbunătățirea comunicării cu cetățenii, creșterea transparenței și eficientizarea activității administrațiilor publice locale.      .

„Digitalizarea noi o vedem ca pe un proces, pe care primăriile trebuie să-l adapteze nevoilor oamenilor din comunitate. Cetățenii își doresc o comunicare mai eficientă cu primăria, iar instrumentele digitale pot contribui în acest sens”, a menționat Grigore Marin, primarul comunei Cucoara din raionul Cahul.

„Văd digitalizarea ca pe o performanță și un indicator al modernizării administrației publice locale. Implementarea instrumentelor digitale în activitatea primăriei contribuie la eficientizarea proceselor, la creșterea transparenței și la oferirea unor servicii mai accesibile pentru cetățeni”, a declarat Natalia Paraschiv, specialistă în gestionarea patrimoniului din cadrul Primăriei orașului Călărași.

„Asociez digitalizarea cu mai puțină hârtie și o administrație publică locală mai modernă și mai eficientă. Este un proces de evoluție continuă, care devine tot mai necesar pentru activitatea administrațiilor locale și pentru o comunicare mai rapidă cu cetățenii”, a afirmat Ion Beregoi, secretarul consiliului local din satul Bobeica, raionul Hâncești.

 Prin activitățile desfășurate în cadrul Proiectului MĂ IMPLIC, experții IDIS „Viitorul” sprijină administrațiile publice locale partenere să utilizeze mai eficient instrumentele digitale, să crească transparența și să implice cetățenii în procesele decizionale. Proiectul este realizat cu sprijinul Elveției și implementat de SKAT.

Proiectul „MĂ IMPLIC” contribuie la consolidarea guvernării locale și la sporirea accesului cetățenilor la servicii publice de calitate, prin susținerea autorităților locale și a comunităților în dezvoltarea capacităților administrative, planificarea strategică și îmbunătățirea furnizării serviciilor publice.

În total, 14 grupuri de administrații publice locale din Republica Moldova beneficiază de activitățile proiectului, care vor aduce beneficii directe pentru aproximativ 106.000 de cetățeni din comunitățile partenere.