Izolarea politică a înecat economia din stânga Nistrului

Aproape trei decenii sunt de la prăpastia care a apărut dintre Republica Moldova și regiunea stângă a Nistrului, care a fost una specifică din punct de vedere economic. Pe timpul URSS acolo exista un conglomerat de întreprinderi industriale competitive, care aveau resurse umane calificate. Agricultura era dotată: suprafețe foarte mari de terenuri irigate, întreprinderi puternice și producții agricole și industriale, care aveau piață de desfacere garantată comparativ cu regiunea din dreapta Nistrului, a explicat în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”, directorul de programe IDIS Viitorul, Viorel Chivriga.

Ruptura care a apărut în anii 90 s-a răsfrânt puternic asupra economiei. În prezent, indicatorii economici arată foarte prost. Unicul beneficiu asupra economiei regiunii îl are Acordul de Liber Schimb cu UE.

Potrivit lui Chivriga, ca urmare a Acordului de Liber Schimb a avut loc o reorientare a exporturilor spre UE statele non-CSI, cu o pondere de peste 80% cu fluxuri însemnate de mărfuri spre Ucraina și România. Asta, în timp ce ponderea exporturilor în statele CSI a scăzut de la 17,6% în anul 2016 la 15,7% în 2018. În comerțul intern cu regiunea din partea dreaptă a Nistrului este vizibilă o extindere a grupurilor de bunuri cu valoare mică și conturarea unui grup mic de mărfuri cu valoare mai mare.

Cea mai mare poarte a comerțului este îndreptată spre partea dreaptă a Nistrului. Însă nu vedem o varietate mare de poziții tarifare la export comparativ în anii 90. De exemplu, la produsele alimentare, la circa patru poziții tarifare tranzacțiile sunt cu partea dreaptă a Nistrului și se ridică la un milion USD. În timp ce la produsele industriale ponderea e de 80%. La produsele agricole și alimentare sunt doar trei grupe de bunuri, tranzacțiile cărora înregistrează valori mai mari de un milion USD: semințele de floarea soarelui, făina de grâu și alcoolul etilic nedenaturat. Și la produsele industriale este înregistrată o tendință similară. Tranzacțiile comerciale, care depășesc pragul de un milion de dolari cuprind numai 7 poziții deținute de produsele industriei metalurgice, resursele naturale, cimenturi hidraulice și autoturisme.

”În domeniul agricol situația e dificilă ca urmare a lipsei reformelor. Tradițional, în raioanele din regiune erau concentrate gospodării cu suprafețe considerabile de plantații multianuale. Ca exemplu, câteva decenii în urmă, numai în asociația inter-gospodărească „Pameati Ilicea” din raionul Slobozia erau concentrate plantații pomicole cu suprafața de 3700 ha, cu randamente foarte înalte (în anul 1979, roada medie de fructe în asociație a constituit 210 chintale/ha. În anul 2018, roada medie de fructe în regiunea din stânga Nistrului a înregistrat 141,1 chintale/ha.

Carențele cele mai mari sunt la finanțarea sectorului. O reformă, care nu a fost inițiată și exploatată de decidenți și agenții economici. Ba mai mult, dotarea tehnică este foarte slabă și pune în pericol întreprinderile agricole, dar și pe cele orientate spre prelucrarea producției. Totodată, sunt lipsă echipamentele pentru procesare, manipularea și păstrarea producției agricole. În timp ce în dreapta Nistrului sunt linii de sortare, frigidere și camere de ambalare. Sectorul animalier din regiunea secesionistă este la pământ în condițiile în care în ultimul deceniu a regresat foarte mult”, a spus directorul de programe.

Viorel Chivriga a concluzionat că izolarea politică a regiunii din stânga Nistrului a influențat negativ economia regională. Iar pentru apropierea celor două maluri ale Nistrului e nevoie de o abordare pur economică, nu politică. Cu cât mai bine va merge economia din Republica Moldova cu atât mai pozitiv se vor dezvolta conexiunile cu regiunea din stânga Nistrului. Aceasta este de fapt locomotiva pentru apropierea regiunii. Pretinsele autorități vor trebui să înțeleagă că secesiunea nu e cea mai bună cale pentru populație și business.

Emisiunea este realizată de IDIS Viitorul în parteneriat cu Radio Europa Liberă.