Republica Moldova ca să-și renoveze infrastructura, să se dezvolte, are nevoie de circa 8,5% din Produsul Intern Brut (PIB), ceea ce înseamnă aproape 23 de miliarde de lei, bani pe care Bugetul Public nu îi are în acest sens. Tot ce poate face Republica Moldova, în direcția dată, este să se împrumute pe extern, în condițiile în care datoria publică a Guvernului, pe extern, este mică; iar dobânda pe care o plătește pentru împrumuturile externe este mult mai conformabilă față de a celor interne. Declarații în acest sens a făcut Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul ediției de vineri, 3 martie, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
Expertul spune că cetățenii moldoveni au obligația de a o achita din impozite datoria Guvernului și datoria Administrației Publice Locale. Aceste datorii sunt împărțite la rândul lor în două categorii: datoria externă (împrumuturile din afara țării) și datoria internă (împrumuturile de la băncile moldovenești). În luna februarie curent, cel mai probabil datoria publică a Guvernului Republicii Moldova a depășit 100 de miliarde de lei, în condițiile în care la sfârșitul anului 2022 era de 99,2 miliarde de lei. Deși în ultimii trei ani, ani de criză: pandemia din 2020, creșterea prețurilor din 2021 și criza energetică din 2022, plus războiul din Ucraina; datoria Guvernului Republicii Moldova practic s-a dublat. De la 52,8 miliarde de lei în 2019 la 99,2 de miliarde de lei în 2022. Din acești 99,2 miliarde de lei, circa 64,1 miliarde de lei este datoria externă, iar 35,1 miliarde de lei – datoria internă. „În 2022 cel mai mult a crescut datoria externă. Dobânda la creditele interne a fost atât de mare că am avut practic unicul an când Guvernul a evitat să ne împrumute pe intern, deoarece povara datoriei interne și așa era mare din cauza dobânzilor prea mari”, a spus expertul.
Potrivit lui Veaceslav Ioniță, datoria externă a Republicii Moldova în 2004 a fost în scădere. De atunci și până în 2008 a fost relativ stabilă. Din 2009, an de criză, statul a început să se împrumute pe extern destul de masiv. Dacă nu primea acel suport nu avea cum să achite pensiile. Din 2020 datoria externă a crescut practic de două ori pe fundalul pandemiei de COVID-19. Dacă nu venea acel suport extern, în special de la FMI, nu era să fie executat bugetul de stat. Anul 2021 tot a fost un an greu din cauza creșterii neașteptate a prețurilor la toate produsele de primă necesitate. În 2022, fără suportul extern, pe fundalul crizei energetice, nu era posibil să supraviețuiască moldovenii. Anul trecut, datoria externă a crescut cu 553 de milioane de dolari, recordul absolut, după cel din 2020, când a fost de 537 de milioane de dolari. „Ultimii trei ani sunt ani de referință în istoria țării. A fost majorată datoria externă cam cât a fost ea în ultimii 30 de ani. În ultimii trei ani, Republica Moldova s-a împrumutat de zece ori mai rapid decât făcut-o în anii precedenți”, a spus Veaceslav Ioniță.
Despre datoria internă, economistul declară că datele din luna februarie curent arată că aceasta era de 35,1 miliarde de lei. Datoria internă a avut o stabilitate până în 2013. Din 2014 statul s-a împrumutat destul de activ de la băncile moldovenești pentru investiții. În 2016, când garanțiile guvernamentale s-au transformat în datorie de stat, datoria internă brusc a crescut cu 11,8 miliarde de lei, ajungând la 21,5 miliarde de lei. Până în 2019 a rămas la același nivel. În 2020 a crescut pe fundalul pandemiei. În 2021 din nou a crescut. În 2022 nu a avut creștere, deoarece Guvernul a ales să se împrumute mai mult din exterior din cauza că dobânda la împrumuturile interne erau foarte mari. A fost de doar 1,2 miliarde de lei creșterea datoriei interne în 2022, iar în primele două luni ale anului curent de 600 de milioane de lei creștere.
Analistul economic susține că în 2022, datoria Guvernului Republicii Moldova a ajuns 34% din PIB, de aproape de trei ori mai mică decât în 1998 când a reprezentat 82,8%. Un TOP al țărilor din Europa, cu cea mai mare datorie publică raportată la PIB, arată că în 2021 Grecia avea o datorie publică care reprezenta 193% din PIB-ul său. Italia - de 151%; Portugalia – 127%, Spania – 118%, Franța – 113%. În zona euro datoria publică a statelor a fost în medie de 95,6%. În țările UE – 88,1%. Ucraina avea o datorie publică de 48,9% raportată la PIB, România – de 48,8%, iar Republica Moldova – de 32.1%. „Datoria de stat a Republicii Moldova este una nu prea mare. În raport cu alte state cam este cea mai mică, deoarece au în jur de 60% din PIB drept datorie. Republica Moldova are cam de două ori mai puțin decât țările din Europa și față de cele din regiune”, a declarat analistul economic.
Potrivit expertul, în 2022 Guvernul de la Chișinău a primit din exterior 17,7 miliarde de lei, dintre care 4,5 miliarde de lei sub formă de granturi, iar 13,2 miliarde de lei – împrumuturi. Dublu față maxima istorică precedentă din 2021 când au venit 9,2 miliarde de lei: 2,4 miliarde de lei granturi li 6,7 miliarde de lei – împrumuturi. În 2020 suportul extern a fost de 8 miliarde de lei. „Anii 2020, 2021 și 2022 au fost trei ani atipici pentru Republica Moldova. Ultima dată, cel mai mare suport extern a fost în 2014 – 5,5 miliarde de lei, dintre care 4,1 miliarde de lei au venit sub formă de granturi, iar 1,4 – împrumuturi. Atunci am avut cea mai bună structură a banilor veniți din exterior. În 2022 situația a fost inversă. În ultimii doi ani, Republica Moldova a obținut suport financiar extern mai mult decât în oricare cinci ani”, potrivit expertului.
În 2014, afirmă economistul, Republica Moldova a primit 288,2 milioane de dolari sub formă de granturi. În 2022 - circa 240,1 milioane de dolari. Raportat la PIB, recordul a fost în 2014, când granturile venite au reprezentat 3% din PIB. În 2022 - 1,6%. În 2018 – 0,2%, cel mai scăzut nivel din istoria țării. În 2019 – 0,8%, deoarece guvernarea a fost pro europeană. Creșterea s-a rupt în 2020 până la 0,3% din PIB, deoarece guvernarea a fost pro-rusă. În 2021 a urmat o îmbunătățire de până la 1% din PIB. În 2022 a ajuns la 1,6%.
Analistul economic menționează că jaful bancar a însemnat izolarea Republicii Moldova pe plan internațional, din care iese abia acum, ceea ce a însemnat ratări de miliarde de lei care puteau veni, sub formă de granturi, de circa 3% din PIB. În 2015 ratările ar fi fost de cel puțin 2,4 miliarde de lei; în 2016 - de 3,5 miliarde de lei; în 2017 – 4,4 miliarde de lei; în 2018 – 5,4; în 2019 – 4,7; în 2020 – 5,6; în 2021 – 4,8; iar în 2022 – 3,8 miliarde de lei. „Din 2015 și până în 2022 ratările au fost de 34,5 miliarde de lei. Situația se îmbunătățește, înseamnă că guvernarea lucrează eficient, înseamnă că relația cu partenerii externi sunt în beneficiul nostru. Relația politică bună înseamnă și suport financiar extern”, a menționat analistul economic.
Veaceslav Ioniță a remarcat că în 2022 Republica Moldova a plătit dobânzi pentru împrumuturile externe de 2,7 miliarde de lei. Deoarece s-au redus împrumuturile interne, care erau foarte scumpe, și s-au luat împrumuturi externe, s-au economisit 300 de milioane de lei. În acest an, Guvernul anticipează să plătească 5,5 miliarde de lei pentru dobânzile la împrumuturi, însă suma ar putea fi mult mai mică, deoarece împrumuturi interne nu s-au prea luat. „Împrumuturile externe sunt de două ori mai mari decât împrumuturile interne. Din cele 99,2 miliarde de lei care reprezintă datoria publică a Guvernului Republicii Moldova, 64,2 miliarde de lei sunt externe, iar 35 miliarde de lei - interne. Pentru cele externe plătim 600 de milioane de lei dobândă, iar pentru interne - 2,2 miliarde de lei pentru dobândă. Împrumuturile externe sunt cu mult mai ieftine”, a remarcat Veaceslav Ionoță.
Expertul a mai spus că Republica Moldova la creditele externe anul trecut s-a achitat o dobândă medie de 1%, iar la cele interne – 6,6%. Din acest punct de vedere, tot ce trebuie să facă Guvernul este să se împrumute pe extern. Ne costă mai ieftin. Dobânda de 3% anual este cu mult mai mică decât creșterea veniturilor noastre. „Republica Moldova, din 2014 și până în prezent a avut buget de supraviețuire. A fost mai întâi izolarea externă, apoi pandemia, apoi criza energetică. Toți banii au fost luați de la investiții și alocați pentru pensii, salarii și plăți sociale. Șansa noastră de dezvoltare este să trecem de la bugetul de supraviețuire la unul de dezvoltare, din contul granturilor și a împrumuturilor externe. Infrastructura noastre are nevoie de bani pe termen lung”, a conchis expertul.
------------------------------
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .
