Creditarea mediului de afaceri din Republica Moldova prezintă semne de încetinire, în ciuda unor evoluții aparent pozitive privind creditarea businessului de către bănci. Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, a analizat situația în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 21 noiembrie 2025, subliniind principalele tendințe care conturează, în prezent, comportamentul de creditare al antreprenorilor.
Potrivit expertului, în trimestrul III din 2025 dobânda medie la creditele noi contractate de mediul de afaceri a ajuns la 8,7%, în creștere ușoară cu 0,1 puncte procentuale față de trimestrul II, anul curent. Deși inflația s-a temperat, nivelul dobânzilor rămâne peste așteptările antreprenorilor. „Chiar dacă rata de bază este în scădere, ceea ce ar trebui să facă creditele mai ieftine, costurile rămân ridicate pentru mediul de afaceri”, a declarat expertul.
Veaceslav Ioniță susține că rata de bază a Băncii Naționale a Moldovei (BNM), indicator-cheie pentru dobânzi, a avut oscilații puternice în ultimii ani: de la minimul istoric de 2,7% în 2020 la maximul istoric de 21,5% în 2022. În septembrie 2025, rata de bază a coborât la 6%, ceea ce creează premise pentru o scădere lentă a dobânzilor în lunile următoare.
Deși volumul anual de credite noi acordate persoanelor juridice a ajuns la aproape 53 de miliarde de lei, analiza arată că ritmul real de creditare este modest. În trimestrul III din 2025, agenții economici au accesat credite noi de 13 miliarde de lei, dar au rambursat 11 miliarde de lei pentru împrumuturile vechi, ceea ce înseamnă o creditare netă de doar 2 miliarde lei. „Diferența dintre creditele noi și cele rambursate indică o încetinire clară a creditării mediului de afaceri. Situații similare s-au înregistrat și în trimestrul IV din 2024, când, din 14,5 miliarde de lei credite noi, doar 3,5 miliarde de lei au constituit creditare reală”, a subliniat expertul.
Potrivit economistului, creșterea portofoliului de credite pentru persoanele juridice a ajuns în trimestrul III din 2025 la 12,4 miliarde de lei – un record absolut. Totuși, acest rezultat vine după oscilații puternice, de la scăderi între 2015–2019, la creșteri accelerate între 2019–2022, urmate de o prăbușire în 2023 până la doar 0,2 miliarde lei.
„Anul 2023 a fost marcat de o situație fără precedent: creditarea netă a businessului a fost negativă, agenții economici depunând în bănci cu mult mai mulți bani decât au investit. Tendința s-a ameliorat în 2024 și începutul anului 2025, însă în trimestrul III 2025 creditarea netă a revenit în zona negativă – cu un aport net de minus 0,4 miliarde lei. Timp de un an, businessul a finanțat băncile, nu investițiile proprii. Deși situația s-a îmbunătățit în 2024–2025, fragilitatea rămâne”, a afirmat economistul.
Analistul economic menționează că volumul total al creditelor raportat la Produsul Intern Brut (PIB) rămâne insuficient pentru o economie în dezvoltare. Dacă în 2013 creditele reprezentau 31,2% din PIB, în 2019 au coborât la 12,6%, iar în trimestrul I din 2025 au ajuns la doar 16,2%. Potrivit analistului economic, nivelul optim pentru Republica Moldova ar trebui să fie de cel puțin 60% din PIB.
În ultimii doi ani, mai afirmă expertul, volumul total al creditelor în economie a crescut cu 35,3 miliarde lei, însă cea mai mare parte reprezintă creditele de consum – 7,3 miliarde lei și creditele ipotecare – 11,1 miliarde lei. Creditarea investițională în sectoare precum comerțul, industria energetică, construcțiile, serviciile sau agricultura este mult mai modestă. „Creditarea crește, dar nu în direcția care produce dezvoltare economică. Banii populației și ai companiilor sunt mai degrabă păstrați în bănci decât investiți în economie”, a conchis Veaceslav Ioniță.
Prezentarea PDF poate fi accesată aici:
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe: Facebook; Instagram; Linkedin; Telegram; Youtube; Tiktok.
