Republica Moldova se pregătește să implementeze, după model european, un sistem național de depozitare a ambalajelor din plastic, sticlă și metal, menit să reducă poluarea și să încurajeze reciclarea. Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, a spus vineri, 23 ianuarie 2026, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, că inițiativa reprezintă un pas necesar în lupta cu deșeurile, însă necesită prudență, transparență și implicare activă din partea statului.
Potrivit expertului, în prezent, doar câteva companii colectează voluntar ambalaje, efort insuficient în raport cu volumul real de deșeuri generate. Datele arată că, în lipsa unui sistem funcțional, ambalajele au ajuns să polueze grav mediul și să afecteze sănătatea populației. Evoluția consumului din ultimul deceniu este semnificativă. Dacă în 2015 cifra de afaceri a comerțului din Republica Moldova era de 121 de miliarde de lei, în 2025 aceasta a ajuns la 313 miliarde de lei, iar pentru 2026 este estimată la 340 de miliarde de lei.
Importurile de băuturi au crescut de peste trei ori – de la 40 de milioane de dolari în 2015 la 135 de milioane de dolari în 2025, iar volumul importat a urcat de la aproape 60 de milioane de litri la 205 milioane de litri. Astfel, numărul ambalajelor a crescut accelerat. Dacă în 2015 se vindeau 163 de milioane de băuturi în ambalaje, în 2025 s-a ajuns la 518 milioane. În ultimii zece ani, volumul recipientelor din plastic, sticlă și metal a crescut anual cu 11%, iar pentru următorii cinci ani se estimează un ritm de cel puțin 9% pe an.
Expertul susține că sistemul de depozit prevede că, la cumpărarea unui produs ambalat, consumatorul va achita o garanție de 2 lei, sumă recuperată la returnarea recipientului în magazinele dotate cu puncte de colectare. Simulările economice arată că în 2026, rulajul anual al sistemului ar putea ajunge la 1,1 miliarde de lei. Experiența României și a altor țări arată că în primul an de implementare se reușește recuperarea a doar 50-60% din ambalajele plasate pe piață. Respectiv din suma de 1,1 miliarde lei, doar 734 de milioane de lei ar reveni cetățenilor prin restituirea ambalajelor, iar 395 de milioane de lei ar rămâne operatorilor care administrează sistemul. Până în 2030, rulajul anual ar putea depăși 1,6 miliarde de lei anual.
Dacă în primul an se reușește colectarea a doar 55% din ambalaje, atunci după 5 ani se ajunge la o rată de colectare de 80%, ceea ce înseamnă că, în primii ani, sistemul ar putea genera peste 2 miliarde de lei anual din garanții nerestituite, bani care vor rămâne la gestionarii de sistem.
Veaceslav Ioniță subliniază că acest sistem nu este o afacere clasică, ci un serviciu de utilitate publică administrat de mediul privat, care trebuie reglementat strict prin lege. Printre riscurile identificate se numără un dezechilibrul de putere între actorii care produc poluarea și cei implicați în colectare, lipsa de transparență privind gestionarea banilor proveniți din garanțiile nerestituite, riscul ca ambalajele să ajungă în continuare la gunoi, iar banii să rămână la administratorii sistemului.
„Aceasta nu este doar o problemă de mediu, ci una care trebuie rezolvată prin pârghii economice bine gândite. Dacă rezolvăm problema ecologică, dar creăm una economică, nu am câștigat nimic. Guvernul trebuie să fie actor activ, nu simplu observator. Orice taxă sau obligație impusă agenților economici trebuie discutată public, prin dezbateri transparente, iar modul de administrare a fondurilor colectate trebuie să fie clar și verificabil”, a avertizat economistul.
Veaceslav Ioniță este de părere că implementarea sistemului de depozit pentru ambalaje poate deveni un instrument eficient de protecție a mediului, dar doar dacă este construit pe principii de echitate, responsabilitate și control public.
Prezentarea PDF poate fi accesată aici:
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe: Facebook; Instagram; Linkedin; Telegram; Youtube; Tiktok.
