La 35 de ani de la proclamarea independenței, Republica Moldova a depășit, în 2026, pragul de 4 milioane de cetățeni, potrivit datelor prezentate de către Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, în cadrul emisiuni săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
Potrivit expertului, la începutul trimestrului trei din 2026, Republica Moldova avea aproape 4 milioane 46 de mii de cetățeni cu acte în regulă. 3 milioane 686 de mii sunt pe malul drept al Nistrului, iar aproape 360 de mii – în regiunea separatistă transnistreană. Alți circa 85 de mii de locuitori ai regiunii nu ar deține, deocamdată, cetățenia Republicii Moldova. „După 35 de ani de la declarația independenței, în 2026 Republica Moldova are peste 4 milioane de cetățeni”, a declarat Veaceslav Ioniță.
Expertul a remarcat că situația demografică s-a schimbat semnificativ în ultimul deceniu. După 2010, odată cu aprofundarea relațiilor economice cu UE, tot mai mulți locuitori din stânga Nistrului au solicitat cetățenia moldovenească. Dacă în urmă cu zece ani, aproape 224 de mii de locuitori ai regiunii nu aveau cetățenia Republicii Moldova, în prezent numărul acestora este estimat la 85 de mii.
Veaceslav Ioniță atrage atenția și asupra diferenței dintre populația aflată pe teritoriul țării și numărul total al cetățenilor Republicii Moldova. Potrivit datelor Agenției Servicii Publice, circa 3 milioane 686 de mii de cetățeni moldoveni sunt pe malul drept al Nistrului, dintre care aproximativ 2 milioane 343 de mii se află în țară. Astfel, aproximativ 1 milion 340 de mii de cetățeni se află peste hotare.
Expertul consideră că statisticile nu reflectă integral numărul moldovenilor, în special în cazul copiilor născuți peste hotare. „Astăzi aproape 40% dintre femeile Moldovei care nasc copii sunt peste hotare. Acești copii nu se află în Republica Moldova, dar s-au născut în familii de moldoveni și au și cetățenia Republicii Moldova, după ce au fost înregistrați la Agenția Servicii Publice”, a explicat expertul.
În această perspectivă, expertul estimează că numărul real al cetățenilor Republicii Moldova ar putea ajunge la aproximativ 4 milioane 133 de mii. Dintre aceștia, circa 3 milioane 683 de mii ar reveni malului drept al Nistrului, iar aproximativ 450 de mii regiunii transnistrene.
O provocare majoră rămâne forța de muncă. În 1991, pe malul drept lucrau circa 1,5 milioane de persoane, în timp ce numărul pensionarilor era de circa 582 de mii. În 2026, numărul salariaților este estimat la aproape 650 de mii, iar cel al pensionarilor la circa 530 de mii. Dacă în 1991 reveneau aproape 2,68 de lucrători la un pensionar, în prezent raportul este de doar 1,23 de lucrători la un pensionar. „Cu forța de muncă situația este complicată la cei 35 de ani de la obținerea independenței. În acești ani, numărul pensionarilor a crescut, iar al salariaților a scăzut”, a spus expertul.
Potrivit economistului, perioada de tranziție de după independență a fost marcată de o scădere dramatică a veniturilor. În 1993, veniturile moldovenilor erau de aproape cinci ori mai mici decât în 1991. Abia în 2008 salariile au revenit peste nivelul real din 1991. În prezent, salariile reale sunt de aproximativ 2,15 ori mai mari decât în 1991, ceea ce înseamnă că puterea de cumpărare a populației este semnificativ mai mare decât în primii ani de independență. Cea mai dificilă perioadă pentru salarii a fost cea dintre 1992 și 1996, când acestea scădeau anual cu aproape 17%. În perioada 2002–2006 s-a înregistrat cea mai puternică creștere, de aproximativ 12,8% anual.
În ultimii cinci ani, creșterea salarială pe malul drept a fost de ,9% an2ual, comparativ cu 6,2% între 2017–2021. În același timp, salariul mediu pe malul drept este în prezent de peste două ori mai mare decât în regiunea transnistreană, iar diferența continuă să crească. O schimbare importantă în structura veniturilor este creșterea numărului de salariați cu venituri ridicate. Dacă în 2014 doar 1900 de persoane aveau salarii de peste 1000 de euro lunar, în 2025 numărul acestora a ajuns la 122,6 mii, iar în 2026 este estimat să depășească 140 de mii. În cazul salariilor de peste 2000 de euro lunar, numărul lor a crescut de la 1400 în 2020 la 16200 în 2025, urmând să depășească 20 de mii în 2026.
Evoluția pensiilor a fost mult mai dificilă decât cea a salariilor. În 1993, pensia medie era de aproximativ 20 de lei pe lună. În 2025, aceasta a ajuns la 4.204 lei, iar pentru 2026 este estimată la 4.662 de lei. Însă, din perspectiva puterii reale de cumpărare, recuperarea a fost mult mai lentă. În anul 2000, pensia reprezenta doar aproximativ 15% din valoarea reală a celei din 1990. Dacă salariile au revenit la nivelul din 1991 până în 2008, pensiile au depășit nivelul real din 1991 abia în 2023. În 2025, pensia reprezenta aproximativ 116% din nivelul real din 1991, iar în 2026 este estimată la circa 120%.
În 2026, Produsul Intern Brut (PIB) al Republicii Moldova este estimat să depășească 377 de miliarde de lei, cu o creștere de cel puțin 2,2%. Potrivit analistului economic, după scăderea economică din 2022, PIB-ul a stagnat timp de trei ani, iar abia în 2026 este depășit nivelul din 2021. În ultimii zece ani, economia Republicii Moldova a crescut în medie cu aproximativ 1,7% anual. Raportat la anul 1991, considerat drept reper, PIB-ul Moldovei va ajunge în 2026 la aproximativ 95,1% din nivelul înregistrat atunci. „În cei 35 de ani de independență Republica Moldova nu a reușit să se întoarcă la multe performanțe pe care le-a avut cândva”, a subliniat Ioniță.
În 2026, producția industrială este estimată să ajungă la 103 miliarde de lei, față de 95 de miliarde de lei în 2025. După scăderile înregistrate în perioada 2022–2024, industria a revenit pe creștere în 2025 și 2026. Cu toate acestea, în ultimii zece ani ritmul mediu de creștere a fost de doar 1,7% anual. Raportată la nivelul din 1991, producția industrială din 2026 va reprezenta aproximativ 82,8%.
Agricultura reprezintă unul dintre domeniile în care expertul vede o evoluție pozitivă în ultimii ani. Pentru 2026, producția agricolă globală este estimată la 51,6 miliarde de lei, comparativ cu 46,7 miliarde de lei în 2025, ceea ce ar reprezenta o creștere de circa 12%. Potrivit lui Veaceslav Ioniță, creșterea este generată în principal de întreprinderile agricole, în condițiile în care, după destrămarea URSS, agricultura organizată a pierdut teren în favoarea gospodăriilor casnice. În prezent, agricultura realizată de persoanele fizice generează aproximativ 20 de miliarde de lei, în timp ce agricultura organizată, realizată de persoane juridice, depășește 31 de miliarde de lei.
În ultimii zece ani, agricultura moldovenească a crescut în medie cu circa 2% anual, iar în 2025 creșterea a fost de aproape 14%. Cu toate acestea, producția agricolă din 2026 va reprezenta aproximativ 95% din nivelul anului 1991. Acest nivel a fost atins ultima dată în 2021.
În opinia expertului Veaceslav Ioniță, evoluția Republicii Moldova în cei 35 de ani de independență este una contradictorie. Pe de o parte, țara a trecut printr-o perioadă extrem de dificilă de tranziție, cu scăderi dramatice ale veniturilor, reducerea numărului de salariați și pierderi importante ale populației active. Pe de altă parte, nivelul de trai, infrastructura, veniturile salariale și puterea de cumpărare sunt în prezent net superioare celor din primii ani de independență. „Cu toate lipsurile pe care le are la ziua de astăzi Republica Moldova, totuși condițiile de viață, bunăstarea și infrastructura de astăzi sunt cu mult mai bune față de acum 35 de ani”, a conchis Veaceslav Ioniță.
Prezentarea PDF poate fi accesată aici:
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe: Facebook; Instagram; Linkedin; Telegram; Youtube; Tiktok.
