Acest produs este realizat în cadrul proiectului „Încurajarea participării la alegerile locale din 2023 a femeilor și a minorităților etnice din sudul Republicii Moldova”, implementat de Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”. Proiectul este susținut financiar de Fundația Est-Europeană din resursele oferite de Suedia.

Acest produs este realizat în cadrul proiectului „Încurajarea participării la alegerile locale din 2023 a femeilor și a minorităților etnice din sudul Republicii Moldova”, implementat de Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”. Proiectul este susținut financiar de Fundația Est-Europeană din resursele oferite de Suedia.

Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul” a încheiat seria de dezbateri/instruiri privind încurajarea femeilor și a minorităților etnice de a participa la alegerile locale din 05 noiembrie 2023, activități realizate în cadrul proiectului „Încurajarea participării la alegerile locale din 2023 a femeilor și a minorităților etnice din sudul Republicii Moldova”, proiect susținut financiar de Fundația Est-Europeană, cu sprijin din partea Suediei.

Cele optsprezece dezbateri au fost realizate în perioada 26 septembrie - 25 octombrie în șase localități din centrul și sudul Republicii Moldova, satele Colibași (Cahul), Porumbești, Cociulia, Țiganca (Cantemir) și Mingir, Voinescu (Hâncești), în scopul încurajării și sprijinirii mobilizării populației locale în vederea participării la viitoarele alegeri locale. La aceste activități au participat 506 persoane, dintre care aproape 80 % au fost femei.

Miercuri 25 octombrie 2023, experții IDIS au desfășurat ultimele două dezbateri/instruiri în localitățile Mingir și Voinescu din raionul Hâncești. Obiectivul acestor activități a fost promovarea unor alegeri incluzive și informarea femeilor cu privire la importanța implicării civice în procesul electoral, atât prin exercitarea dreptului de vot, cât și prin participarea ca potențiali candidați pentru funcții publice.

Veaceslav Ioniță, expert IDIS „Viitorul” a vorbit locuitorilor din Mingir și Voinescu despre prioritățile de dezvoltare stabilite cu participanții în cadrul dezbaterilor anterioare, de asemenea despre importanța autorităților locale în gestionarea bugetului local „Instituția care se bucură de cea mai mare încredere din partea cetățenilor este biserica și pe locul doi este primăria, instituțiile precum Parlamentul, Guvernul stau mai jos, din asta reiese că oamenii au încredere mai mult în autoritățile locale, însă când vin alegerile oamenii votează mai intensiv la parlamentare și prezidențiale decât la alegerile locale. Autoritățile locale sunt responsabile de distribuirea bugetului local, tot ei sunt responsabili și de atragerea investițiilor, de aceea este important ca la cârma primăriei să fie o echipă capabilă să gestioneze eficient bugetul, de asemenea să atragă prin proiecte mai multe investiții.”

Mihai Țurcanu, expert IDIS „Viitorul”, a vorbit participanților despre importanța implicării civice „Participarea la alegeri permite comunităților rurale să influențeze în mod direct politicile și deciziile care le influențează viitorul și să-și abordeze corect probleme cu care se confruntă. Alegerile sunt singura modalitate prin care noi ne putem rezolva problemele. Alegerile locale permit locuitorilor din mediul rural să-și aleagă reprezentanții care le înțeleg nevoile și preocupările asigurându-se că vocea lor este auzită în procesele decizionale. Alegerile locale permit influențarea proceselor prin care sunt alocate resursele, oficialii aleși au puterea de a aloca resurse pentru a aborda problemele presante, cum ar fi asistența medicală, infrastructura sau educația în zonele rurale făcând referire la grădinițe, deoarece școlile nu țin de atribuțiile APL-urilor.”

În urma acestor dezbateri experții IDIS „Viitorul” au elucidat împreună cu participanții problemele urgente din fiecare localitate. Conform datelor colectate, s-a constatat că majoritatea localităților se confruntă cu probleme similare, iar una dintre cele mai stringente probleme semnalate a fost starea precară a drumurilor secundare. Analiza a relevat că trei dintre cele șase localități menționate au plasat această problemă pe primul loc în lista lor de priorități.

Listele cu priorități (probleme) au fost transmise deja către toți candidații la funcția de primar și consilier local din localitățile Cociulia, Porumbești și Țiganca din raionul Cantemir, satul Colibași din raionul Cahul și satele Mingir și Voinescu din raionul Hâncești.

Subliniem că în cadrul acestor evenimente echipa IDIS „Viitorul” nu a făcut propagandă electorală pentru anumiți candidați sau partide politice, scopul instruirilor a fost de a încuraja participarea la vot a femeilor, de a crește spiritul civic în rândul cetățenilor și de a informa locuitorii prind importanța participării la alegerile locale.

Acest eveniment este realizat în cadrul proiectului „Încurajarea participării la alegerile locale din 2023 a femeilor și a minorităților etnice din sudul Republicii Moldova”, implementat de Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”. Proiectul este susținut financiar de Fundația Est-Europeană din resursele oferite de Suedia

------------------------------

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .

IDIS „Viitorul” continuă seria de dezbateri realizate în cadrul proiectului „Încurajarea participării la alegerile locale din 2023 a femeilor și a minorităților etnice din sudul Republicii Moldova” implementat de IDIS „Viitorul”, cu susținere financiară a Fundației Est-Europene din resurse oferite de Suedia.

În data de 13 octombrie 2023 experții de la IDIS „Viitorul” au realizat încă patru dezbateri/instruiri în localitățile Cociulia, Porumbești din raionul Cantemir și localitățile Mingir și Voinescu din raionul Hâncești. Aceștia continuă să promoveze alegerile incluzive și să informeze femeile despre importanța implicării civice în procesul electoral atât prin exercitarea votului cât și prin candidarea la anumite funcții publice.

Veaceslav Ioniță, expert al IDIS „Viitorul”, a adus în atenție problemele demografice cu care se confruntă satul Cociulia, clasat pe locul 6 în clasamentul localităților al căror număr de locuitori scade an de an. A subliniat că populația localității înregistrează o scădere semnificativă anuală, cu un procent de aproximativ 2%. Potrivit estimărilor, la alegerile locale din 2023 se preconizează că vor participa în jur de 800 de locuitori, semnificativ mai puțin decât la scrutinele anterioare. Această scădere demografică ridică provocări majore pentru comunitatea locală, necesitând măsuri urgente și sustenabile pentru a contracara tendința descrescătoare a populației.

Mihai Turcanu, expert IDIS „Viitorul”, a prezentat o introducere în cadrul procesului electoral. El s-a adresat femeilor din localitățile Cociulia și Porumbești, din raionul Cantemir, subliniind importanța implicării acestora în alegerile locale. A evidențiat necesitatea participării active a femeilor atât prin exercitarea dreptului de vot, cât și prin implicarea directă în viața politică, prin candidarea la diverse funcții publice.

Alina Ojog, în calitate de secretar al Consiliului local Cociulia, a comunicat comunității despre importanța crucială a implicării în procesul de votare. Ea a exprimat recunoștința față de cetățenii prezenți pentru participarea lor activă și interesul manifestat în cadrul evenimentului.

Cetățenii din Cociulia au prezentat în mod deschis preocupările lor legate de prioritățile comunității. Printre problemele de urgență menționate s-au evidențiat aspecte critice în ceea ce privește infrastructura localității. În special, au fost aduse în discuție dificultățile legate de distribuția apei potabile și a sistemelor de canalizare, împreună cu starea precară a drumurilor și a locurilor de agrement. Echipa proiectului s-a angajat să transmită aceste preocupări către toți candidații la alegeri, pentru a fi analizate și pentru a se găsi soluții eficiente și durabile în vederea rezolvării acestor probleme.

Este important să subliniem că proiectul nu promovează sau sprijină vreun candidat electoral. Scopul instruirilor este de a educa membrii comunității cu privire la importanța implicării civice, stimulând participarea la vot în special a femeilor, dar și a întregii comunități.

Acest eveniment este realizat în cadrul proiectului „Încurajarea participării la alegerile locale din 2023 a femeilor și a minorităților etnice din sudul Republicii Moldova”, implementat de Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”. Proiectul este susținut financiar de Fundația Est-Europeană din resursele oferite de Suedia

La alegerile locale generale din noiembrie 2023 estimativ vor fi 1 milion 970 de mii de alegători prezenți în țară. Din 2011 și până în prezent, numărul alegătorilor s-a redus cu 346 de mii. Numărul tinerilor, de la 18 la 25 de ani, s-a redus constant. Numărul celor cu vârsta de la 26 la 55 de ani este relativ stabil. Alta este situația celor de peste 56 de ani. Numărul lor a crescut. Datele au fost prezentare de către Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul ediției de vineri, 13 octombrie, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Veaceslav Ioniță spune că în prezent, Republica Moldova are 3 milioane 125 de mii de cetățeni: 1) 1 milion 970 de mii se află, în prezent, pe teritoriul Republicii Moldova, cu drept de vot. Cu 130 de mii mai puțini față de alegerile locale din 2019 când au fost 2 milioane 100 de mii; 2) 876 de mii, cu drept de vot, sunt peste hotare; 3) iar circa 279 de mii în regiunea separatistă transnistreană, cu drept de vot la alegerile parlamentare, prezidențiale, nu și la locale. „În Republica Moldova sunt 3 milioane 125 de mii de alegători, dar la alegerile locale avem doar 1 milion 970 de mii, deoarece ceilalți alegători fie nu sunt în țară, fie sunt în regiunea separatistă transnistreană, unde autoritățile constituționale de la Chișinău nu organizează alegeri locale”, spune Veaceslav Ioniță.

Expertul susține că la alegerile locale din 2011 erau 2 milioane 320 de mii de alegători. În 2015 – 2 milioane 230 de mii. În 2019 – 2 milioane 100 de mii. În 2023 estimativ vor fi 1 milion 970 de mii. Din 2011 și până în prezent, numărul alegătorilor s-a redus cu 346 de mii. „Numărul de alegători, conform bazei de date, nu s-a redus, dar s-a redus din contul alegătorilor care au plecat peste hotare și nu sunt pe loc în ziua alegerilor locale. La scrutinul din noiembrie 2023 vom avea cu 126 de mii de alegători mai puțini față de alegerile locale din 2019”, susține expertul.

Economistul declară că la ultimele trei alegeri, numărul tinerilor, de la 18 la 25 de ani, s-a redus. În 2015 erau 350 de mii de tineri acasă. În prezent sunt 188 de mii. Cu 162 de mii mai puțini. Au fost cândva 60% acasă, acum sunt doar 9%. Numărul celor cu vârsta de la 26 la 55 de ani este relativ stabil, de circa 54%. Au fost 1 milion 205 mii, acum sunt 1 milion 54 de mii. Alta este situația celor de peste 56 de ani. Numărul lor a crescut cu 54 de mii, de la 679.000 în 2015 la 732 de mii în prezent. „Pentru alegerile din noiembrie, față de cele precedente, avem o scădere a alegătorilor tineri cu  42 de mii, de la 26 la 40 de ani minus 44 de mii, de la 41 la 55 de ani – o reducere de 6 mii, de la 56 la 70 de ani minus 27 de mii, iar peste 71 de ani avem o creștere de 26 de mii”, a declarat economistul.

Analistul aconomic afirmă că până în 2011 vârsta medie a alegătorului era relativ stabilă - 44 de ani. După, a crescut la 45,6-47 de ani. În acest an, vârstă medie a alegătorului se apropie de 49 de ani. Persoanele în vârstă participă mai activ la alegeri. În acest an, chiar dacă a scăzut cu 130 de mii numărul de alegători aflați în țară, totuși, ținând cont că vârsta lor, a crescut. „Cei în vârstă participă mai activ la alegeri. Prezența la vot va fi una mai bună, deoarece avem mai mulți oameni în vârstă la alegeri. Până la vârsta de 40 de ani, numărul femeilor este relativ egal cu numărul bărbaților. După 70 de ani, din trei alegători pe care îi avem în țară, două sunt femei și unul este bărbat. Bărbații, după vârsta de 55 de ani, mor mai repede decât femeile. După 71 de ani, practic unicii alegători care sunt femeile”, a afirmat analistul economic.

Veaceslav Ioniță menționează că în 2023, față de 2019, la nivel național, numărul de alegători, care se află în țară, s-a redus cu 5,8%. Totodată, avem localități unde numărul populației s-a redus cu 35%. La polul opus, doar în municipiul Chișinău numărul de alegători a crescut cu 0,9%, datorită migrației interne. Creșteri minore și în: Taraclia, Dubăsari, Bălți, Ialoveni, UTA Găgăuzia și Chișinău. În rest, absolut pe tot teritoriul Republicii Moldova, a scăzut numărul de alegători.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, anul acesta sunt 147 de mii de tineri, care pentru prima dată vor vota. Cei mai mulți tineri cu drept de vot, care pentru prima dată au participat la alegeri a fost în 2007 – 288 de mii. În acest an, din cei 147 de mii, 47 de mii nu sunt în țară, iar din acei aproape 100 de mii, care sunt pe loc, circa 30 de mii sunt la facultate, iar în ziua votării nu vor fi în sat.

„La toate alegerile locale, prezența la vot, comparativ cu cele parlamentarele și prezidențiale, este cu 20% mai mică. Nu votează cei din diasporă și din regiunea separatistă transnistreană. Totuși, prezența la vot, la alegerile locale, este una foarte bună. În 1994 a fost de 77%; în 2014 - 72 %. În 2021 am avut, la alegerile parlamentare 60%, iar la locale - 58%. Din cele 20%, în 10% dintre cazuri omul nu este în țară, iar în celelalte 10% - oamenii nu prea participă la alegerile locale. Aici apare un paradox, deoarece instituția primăriei se bucură de o mai mare încredere din partea populației, după biserică, președenție, parlament, guvern, procuratură, judecătorii etc.. 80% dintre oameni dau apreciere pozitivă conducerii din satul lor, indiferent de partid, totuși avem o prezență la vot cu mult mai slabă”, a menționat Veaceslav Ioniță.

Expertul remarcă faptul că prezența la vot este diferită în dependență de vârstă. La ultimele alegeri parlamentare, 62% a fost prezența celor care se aflau în țară. Tinerii până la 25 de ani au avut o prezență de 44%. Cei cu vârsta de la 26 la 40 de ani - 51%, de la 41 la 55 de ani - 63%, după 56 de ani - 76 %. 23% dintre bătrâni votează în general până la ora 10.00, tineri - 5%. Cei în vârstă votează aproape până la orele 14. După, practic, nu mai vin la vot. Tinerii merg mai intens la vot, dar până seara nu votează mai mult de 44% dintre tineri.

„La ultimul scrutin local, 27500 de voturi au fost declarate nevalabile privind alegerea primarului, 38 de mii – a consilierilor locali și 40500 a consilierilor raionali. „Dacă în privința primarului sunt unii oameni, care neavând dreptul să voteze contra tuturor, strică buletinul de vot în mod intenționat. Maximum 1%. La alegerea consiliului local/raional, oamenii sunt într-o derută”, a remarcat expertul.

Potrivit economistului, IDIS „Viitorul”, în prezent, implementează un proiect de mobilizare a cetățenilor la vot în șase localități din sudul Republicii Moldova. În majoritatea acestor localități, primarul câștigă din primul tur, iar prezența la vot este mai slabă. Astfel, puțini oameni iase la vot, iar la formarea consiliului local apare problema. Pe lângă mobilizarea oamenilor, scopul urmărit este de a afla problemele de la nivel local. În primul rând este vorba de amenajarea drumurilor secundare din localități - 24,5%. După 2015, când primăriile au primit bani pentru reparația drumurilor, în majoritatea satelor au fost reparate/construite drumuri principale. Acum oamenii vor și drumurile secundare să fie reparate. Urmează pe locul doi sistemul de canalizare – 10,7%; îmbunătățirea sistemului de gestionare a deșeurilor – 9,5%; sistem de scurgere pentru apele pluviale – 9,4%; gazificarea localității -7,4%; dezvoltarea infrastructurii pentru sport – 6,5%; centre pentru persoane în etate – 6,1%; locuri de joacă pentru copii – 5,4%; crearea și dezvoltarea zonelor speciale pentru antreprenori – 4,7%, dar și organizarea transportului local pentru copii care merg la grădinițe – 4,3%.

„Avem comune în componența cărora intră 2-3 localități. Conform legislației Republicii Moldova, transportul copiilor de vârstă școlară este obligatoriu, dar nu și al copiilor de la grădiniță. Imaginați-vă iarna, când copilul dintr-un sat este dus în alt sat cu autobusul, iar copilul de grădiniță trebuie să meargă pe jos, din cauza că este transportul este permis să fie organizat, dar nu este obligatoriu. În opinia mea, în cazul comunelor, unde este în mod obligatoriu organizat transportul copiilor școlari, exact așa, prin lege, trebuie să fie obligatoriu și asigurarea transportului copiilor din grădiniță”, a conchis Veaceslav Ioniță.

-----------------------------------

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .

Vineri, 6 octombrie 2023, experții de la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale au desfășurat următoarele 4 dezbateri din seria de 18 dezbateri lansată la finele lunii septembrie, în cadrul proiectului „Încurajarea participării la alegerile locale din 2023 a femeilor și a minorităților etnice din sudul Republicii Moldova” implementat de IDIS „Viitorul”, cu susținere financiară a Fundației Est-Europene din resurse oferite de Suedia.

Femeile și alți membri ai comunității din satele Colibași (Cahul), Țiganca (Cantemir), Mingir și Voinescu (Hâncești) au fost informate și instruite de către experții IDIS „Viitorul” despre desfășurarea procesului electoral.

Este important să reamintim faptul că în localitățile incluse în proiect, prezența la alegerile locale din 2019 a fost redusă, în special în rândul femeilor. În timpul dezbaterilor desfășurate cu membrii comunităților implicate în proiect, au fost identificate câteva motive cheie pentru această scădere a participării la vot. Printre aceste motive se numără:

Indiferența: Unii locuitori s-au arătat indiferenți față de procesul electoral sau față de importanța implicării lor în acesta.

Necunoașterea: O parte dintre cetățeni nu erau suficient de informați sau conștienți despre candidați, platformele politice sau procesul electoral în general.

Emigrarea: Emigrarea reprezintă un alt motiv important, deoarece mulți tineri și persoane apte de vot au părăsit localitățile respective în căutarea unor oportunități de muncă în alte regiuni sau țări.

Lipsa de timp: Unii oameni au invocat lipsa de timp ca motiv pentru absența lor de la vot, adesea datorată responsabilităților de zi cu zi.

Dezamăgirea: Unii cetățeni au devenit dezamăgiți de sistemul electoral din cauza corupției, lipsei de transparență sau altor probleme.

Vârsta/Boala: Persoanele în vârstă sau cele care se confruntă cu boli sau dezabilități pot întâmpina dificultăți în a participa la vot din motive de sănătate sau mobilitate redusă.

Mesajul transmis de experții IDIS „Viitorul” participanților la aceste întâlniri este despre importanța implicării civice a fiecărui membru din comunitate, despre importanța participării active a femeilor în procesul electoral, astfel încât la alegerile curente lista cu motivele neparticipării la vot să se diminueze.

Acest eveniment este realizat în cadrul proiectului „Încurajarea participării la alegerile locale din 2023 a femeilor și a minorităților etnice din sudul Republicii Moldova”, implementat de Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”. Proiectul este susținut financiar de Fundația Est-Europeană din resursele oferite de Suedia.

Marți, 26 septembrie 2023, Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul” a dat startul unei serii din 18 dezbateri organizate pentru femeile, dar și pentru minoritățile etnice din satele Colibași (Cahul), Porumbești, Cociulia, Țiganca (Cantemir) și Mingir, Voinescu (Hâncești), în scopul încurajării și sprijinirii mobilizării populației locale în vederea participării la viitoarele alegeri locale. Activitățile sunt realizate în cadrul proiectului „Încurajarea participării la alegerile locale din 2023 a femeilor și a minorităților etnice din sudul Republicii Moldova” implementat de IDIS „Viitorul”, cu susținere financiară a Fundației Est-Europene din resurse oferite de Suedia.

În perioada 26-29 septembrie 2023 au fost desfășurate primele patru dezbateri la care au participat femeile din satele Colibași (Cahul), Porumbești, Cociulia, Țiganca (Cantemir). În calitate de formatori, experții IDIS „Viitorul” au instruit și informat femeile și alți membri ai comunității despre desfășurarea procesului electoral.

Veaceslav Ioniță, expert economic IDIS „Viitorul” a explicat despre modul cum participarea la alegerile locale s-a modificat pe parcursul anilor. Expertul afirmă că prezența la vot la alegerile locale este de regulă cu 20% mai redusă decât la alegerile parlamentare sau prezidențiale. Acest lucru se datorează și faptului că la alegerile locale nu participă diaspora. O altă problemă adusă în vizor de către expert este și faptul că mulți dintre alegători votează pentru primar, dar nu votează și pentru Consiliul Local.  

Mihai Țurcanu, expert IDIS „Viitorul” a vorbit participanților despre procedura de vot și procesul electoral, rolul, responsabilitățile și drepturile alegătorilor, modul de sesizare a autorităților electorale asupra unor nereguli, dar și despre necesitatea promovării unui proces electoral incluziv care să contribuie la o reprezentare echilibrată a tuturor cetățenilor în procesul decizional.

Pavel Vintilă, expert IDIS „Viitorul” a remarcat participanților la dezbateri despre schimbările care s-au făcut în Codul Electoral, despre necesitatea verificării platformelor electorale ale candidaților, pentru identificarea faptului dacă acțiunile care abordează drepturile și interesele lor sunt reflectate în aceste platforme, cu un accent special pus pe problemele legate de grupurile respective de cetățeni.

Erica Zuceac, expert IDIS „Viitorul” a evidențiat importanța implicării femeilor în administrarea locală, dar și   despre conceptele de bază ale egalității de gen și stereotipurilor de gen și modul în care acestea afectează alegerile, despre necesitatea implicării și acordarea ajutorului persoanelor cu dezabilități în procesul electoral.

La sfârșitul fiecărei dezbateri, s-a organizat câte un brainstorming în care participanții au identificat și discutat problemele urgente din fiecare localitate, și totodată au formulat sugestii pentru soluționarea acestora. Toate problemele prioritare și soluțiile propuse de către participanții la întruniri vor fi adunate într-o listă pe care echipa proiectului o va prezenta tuturor candidaților lansați în campania electorală curentă.

Acest eveniment este realizat în cadrul proiectului „Încurajarea participării la alegerile locale din 2023 a femeilor și a minorităților etnice din sudul Republicii Moldova”, implementat de Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”. Proiectul este susținut financiar de Fundația Est-Europeană din resursele oferite de Suedia. 

Vineri, 22 septembrie, IDIS „Viitorul” a organizat o masă rotundă cu coodonatorii locali din satele Colibași (Cahul), Porumbești, Cociulea, Țiganca (Cantemir) și Mingir, Voinescu (Hîncești). Respectiva activitate a avut loc în cadrul proiectului „Încurajarea participării la alegerile locale din 2023 a femeilor și a minorităților etnice din sudul Republicii Moldova” implementat de către Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul” în scopul încurajării și sprijinirii mobilizării populației locale în vederea participării la viitoarele alegeri locale. 

Cuvîntul de deschidere și prezentarea proiectului, scopului obiectivelor specifice, activităților și grupului țintă au fost prezentate de Liubomir Chiriac, directorul IDIS Viitorul, care a subliniat că unul dintre scopurile proiectului va fi acela de a identifica, pe parcursul activităților și a întîllnirii cu reprezentanții grupurilor țintă, a problemelor și necesităților acestora, iar apoi comunicarea și prezentarea acestora către candidații la funcțiile de consilieri sau primari.  În special vor fi luate în calcul problemele grupurilor minoritare și vulnerabile.

Veaceslav Ioniță, expert în politici economice al IDIS „Viitorul”, a discutat cu participanții subiectul importanței încurajării participării la alegerile locale din 2023 a femeilor și minorităților etnice din centrul și sudul Republicii Moldova. Un alt subiect prezentat de Veaceslav Ioniță a fost mobilizarea populației pentru alegerile locale din 2023. La acest capitol, Veaceslav Ioniță a discutat cu coordonatorii din Colibași, Porumbești, Cociulea, Țiganca, Mingir Voinescu, problema participării reduse a tinerilor la vot. V. Ioniță a subliniat că participarea la alegerile locale este mai slabă decît la alte tipuri de alegeri, cu toate că gradul de încredere al cetăținilor în primării este mai înalt în raport cu toate celelalte instituții; o cauză a acestui fenomen ar putea fi inclusiv faptul că la alegerile locale nu participă diaspora - numărul alegătorilor aflați în țară fiind în scădere, dar și faptul că mulți băștinași nu se află în localitățile lor în momentul alegerilor.

Tendința scăderii alegătorilor și a populației este și mai pronunțată la nivel local, întrucît în timp ce în Chișinău și la Bălți populația crește, în raioane ea scade. Numărul alegătorilor pe toate grupele de vîrstă, cu excepția celor de 71+ ani este în scădere și cel mai mult scade numărul alegătorilor de pînă la 40 ani. V. Ioniță a atras atenția de asemenea coordonatorilor asupra problemei buletinilor declarate nevalabile, fiind important ca mai ales tinerii să exprime acest vot într-o manieră corespunzătoare. Problema posibilității manipulării alegerilor și cea a contracarării respectivelor evoluții a fost și ea discutată cu această ocazie.

Dintre toate grupurile de vîrstă tinerii participă cel mai puțin, aproximativ cu 20% mai puțin decît media (44,1% față de 62,4%, alegerile parlamentare din 2021); rata cea mai înaltă de participare este a persoanelor cele mai vîrstnice, de peste 71 ani – 76,9%. V. Ioniță a exprimat opinia că aceasta se explică prin faptul că tinerii sînt, pe de o parte, mai puțin experimentați, iar pe de altă parte consideră calitatea vieții lor mai puțin dependentă de calitatea actului guvernării, în timp ce persoanele vîrstince au o altă perspectivă asupra acestei probleme. Respectiva situație este și mai accentuată la nivel rural, iar proiectul demarat va trebui să aibă în vedere această problemă.

Participanții au subliniat faptul că alegerile locale au astăzi o miză mai mare decît întrecut, de vreme ce o parte din impozite – de exemplu, fondul rutier - care în trecut reveneau guvernului, astăzi sînt administrate la nivel local. Miza este astăzi mai mare decît în trecut, de aceea astăzi este mai importantă informarea corespunzătoare a cetățenilor.

Mihai Țurcanu a discutat cu participanții modalități de participare în viața politică a cetățenilor. Au fost discutate metodele mai noi de participare a cetățenilor prin intermediul așa-numitei democrații participativă: petiții online,  sondajele – inclusiv online, e-democrația și noile tehnologii, bugetarea participativă, referendumurile, adunările ad-hoc – locale sătești, etc (practică veche de secole în Anglia sau S.U.A.). Participanții au subliniat că în democrația clasică, sau reprezentativă: participarea la alegeri și candidatura. Întrucît acestea sînt cele mai importante forme ale participarii politice într-o formă democratică de guvernare, orice democrație garantează cetățenilor săi dreptul de la vot liber și dreptul la a candida pentru o funcție publică. În aceste condiții, concluzia participanților a fost aceea că educația este esențială pentru înțelegerea procesului democratic și a valorii votului.

Pavel Vintilă a subliniat importanța participării femeilor în procesul electoral din perspectiva importanței rolului acestora în societate și familie și care trebuie să corespundă și unei reprezentări în administrație și politică. Erica Zucec a menționat că femeile adeseori au probleme de comunicare cu alegătorii și că, din acest motiv, deși ele au de multe ori rezultate, ele nu sînt realese.

Echipa de implementare a proiectului a discutat cu coordonatorii locali problema organizării activităților viitoare inclusiv calendarul următoarelor evenimente.

Acest eveniment este realizat în cadrul proiectului „Încurajarea participării la alegerile locale din 2023 a femeilor și a minorităților etnice din sudul Republicii Moldova”, implementat de Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”. Proiectul este susținut financiar de Fundația Est-Europeană din resursele oferite de Suedia

Contribuția diasporei la formarea parlamentului a crescut de la un mandat în 2005 la 15 mandate în urma alegerilor parlamentare din iulie 2021. Alegătorii din stânga Nistrului nu au contribuit niciodată mai mult decât cu 2 mandate. La ultimele alegeri, cetățenii care se află pe teritoriul Republicii Moldova au decis soarta a 84 de mandate. Sunt date prezentate de către Veaceslav Ioniță, expertul în politici economice al Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul unei noi ediții a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, realizată în parteneriat cu Privec.eu.

Expertul, care a analizat ultimele 10 scrutine electorale ale Republicii Moldova, a spus că de la alegerile parlamentare din 2014 și până la cele anticipate din iulie 2021, numărul alegătorilor în Republica Moldova crescut cu aproape 80 de mii, în timp ce populația țării a scăzut. Numărul de alegători care se aflau pe loc în Republica Moldova în 2014 era de 2 milioane 246 de mii. În prezent, aceștia sunt cu peste 200 de mii mai puțin, circa 2 milioane 38 de mii de alegători. „Într-adevăr, numărul de alegători din țară a scăzut, în schimb a crescut numărul de cetățeni din Republica Moldova cu drept de vot care sunt peste hotare. În prezent, noi avem estimativ 3 milioane 156 de mii de alegători, cetățeni ai Republicii Moldova care au dreptul de a merge la vot”, a spus expertul.

În prezent, afirmă analistul, sunt 840 de mii cetățeni moldoveni, cu drept de vot, care se află peste hotare. Numărul acestora a crescut semnificativ în ultimii cinci ani, când a fost înregistrat și cel mai mare val de migrație din istoria țării. În ultimii trei ani au plecat aproape 100 de mii de oameni. În 2014 erau 611 mii de moldoveni cu drept de vot  peste hotare, acum sunt în jur de 840 de mii. „Acești oameni au dreptul la vot și ei au devenit foarte activi. Dacă îi adăugăm la cele 2 milioane și 38 de mii care sunt pe loc în țară, ne apropiem de 3 milioane de oameni populația Republicii Moldova. Mai avem în stânga Nistrului circa 280 de mii de cetățeni moldoveni, și numărul lor, la fel, crește în fiecare an. Din acest motiv, avem cetățenii în Republicii Moldova, avem cetățenii din diasporă și avem cetățenii în stânga Nistrului, care au dreptul de a vota. În total, Republica Moldova are 3 milioane 156 de mii de alegători”, a afirmat analistul.  

Potrivit economistului, numărul de alegători care se află pe teritoriul Republicii Moldova scade constant. Dacă în 2010 erau 2 milioane 335 de mii, până în 2014 aceștia au scăzut cu 88 de mii,  până în 2019 – cu încă 179 de mii, iar în 2020 – cu încă 30 de mii.

Vorbind despre structura votanților care se află în țară, de la ultimele alegeri parlamentare care au avut loc în 2019 și până la aceste alegeri, Veaceslav Ioniță a menționat că absolut la toate grupele de vârstă numărul de alegători a scăzut. Cel mai mult a scăzut numărul de alegători de pe categoria de vârstă 18-25 de ani. Scăderea lor este condiționată de doi factori: numărul tot mai mic de copii care intră în vârsta de votare și migrația tinerilor. La toate vârstele înregistrăm scăderea numărului de alegători, cu excepția vârstei de 56-70 de ani. Creșterea nu este legată de faptul că nu a fost afectată de migrațiune, dar pur și simplu vin grupurile mari de tineri care trec de vârsta 41-55 de ani în categoria de vârstă 56-70 de ani, iar migrația la această categorie de vârstă este ceva mai redusă, din acest motiv este o ușoară creștere.

Referind-u-se la cum au votat cetățenii Republicii Moldova la 11 iulie, expertul a declarat că prezența la vot a fost de 1 milion 478 de mii de alegători. Aproape că a fost bătut recordul istoric minim. Am înregistrat o prezență mai redusă doar în primul tur al alegerilor prezidențiale din 2020. Cea mai mică prezență a venit din țării. Am avut un milion 237 de mii de alegători, cu 150 de mii mai puțin față de parlamentarele precedente. Putem afirma că diaspora este cea care a salvat situația. Cetățenii din interiorul țării votează, de obicei, mai activ la parlamentare și mai pasiv la prezidențiale. Diaspora, de regulă, votează la prezidențiale mai activ, la parlamentare mai slab. Însă de data aceasta nu a fost întocmai așa. Diaspora a avut cea mai înaltă prezență față de toate scrutinele parlamentare precedente, doar la alegerile parlamentare din 2020, turul II au avut o prezență mai ridicată, iar cei din stânga Nistrului au avut același comportament, numărul lor nu s-a schimbat față de alte alegeri.

Veaceslav Ioniță a mai afirmat că la aceste alegeri parlamentare am avut o rată de participare de 60,7% a cetățenilor care în prezent se află pe teritoriul țării și că aceasta este cea mai slabă rată din istoria țării, cu excepția primul tur al alegerilor prezidențiale din 2020. „Noi am crezut că de data aceasta activismul politic va fi ceva mai ridicat, însă cetățenii Republicii Moldova au dat dovadă de pasivitate. Noi bănuim că cei care au stat acasă a fost electoratul de stânga. De regulă, electoratul de stânga era ceva mai mobilizat, cel de dreapta stătea acasă. De data aceasta am avut o mobilizare mai puternică a electoratului de dreapta și o pasivitate a electoratului de stânga”, a afirmat Veaceslav Ioniță.

Analizând comportamentul diasporei, economistul a menționat că cetățenii de peste hotare au avut o prezență fără precedent din istoria alegerilor parlamentare, 212 mii de votanți. Fiecare al patrulea cetățean care s-a aflat peste hotare a mers la votare. Precedentul record la alegerile parlamentare a fost stabilit  în 2014, de 73 de mii de votanți. Ponderea diasporei, în voturile exprimate, de data aceasta a fost cel mai mare  din istoria țării, cu excepția prezidențialelor din 2020. În 2019, 5% din toate voturile au fost date de către diasporă, care a decis soarta a 5 mandate de deputați. De data aceasta, 14,4% dintre voturi au fost date de către diasporă, ceea ce înseamnă că diaspora a decis soarta a aproape 15 mandate de deputat.

Comentând votul cetățenilor din stânga Nistrului, analistul economic a precizat că aceștia sunt cetățeni ai Republicii Moldova. Cel puțin 4-5 mii dintre ei se declară parte a Republicii Moldova, merg singuri la alegeri și, de regulă, acordă un vot de dreapta, pro-european. Restul, care participă la votare, sunt încurajați de către anumite forțe politice. Cei mai mulți participanți din stânga Nistrului la alegerile parlamentare au fost înregistrați în 2019, 33 de mii de alegători. În general, acest număr de participanți oscilează în jur de 30 de mii. „Acești cetățeni au venit la ultimele alegeri într-o proporție tipică pentru alegerile parlamentare. Contribuția lor de 2% nu este una catastrofală pentru ca să fie mari discuții, ținând cont de faptul că sunt și ei cetățeni ai Republicii Moldova”, a comentat analistul.  

Explicând situația cu buletinele nevalabile, expertul a declarat că un record absolut al acestui tip de buletine a fost în 1994, când 5% dintre cetățenii care au mers la vot au stricat buletinele. Un alt record a fost în 2014 – 3%. La aceste alegeri, spune expertul, a fost cel mai mic număr de buletine declarate nevalabile și că statistica arată că atunci când câștigă dreapta, de regulă, numărul de buletine nevalabile este cu mult mai mic.

Despre rata de participare pe grupe de vârstă, Veaceslav Ioniță spune că în țară, cea mai mare rată de participare, o au persoanele mai sus de 56 de ani. 3 din 4 persoane în vârstă merg la secțiile de vot. Cât privește tinerii, rata lor este de 44%. Întotdeauna, mai slabă. Explicația expertului este că persoanele învârstă sunt dependente de stat, deoarece le acordă pensie și ei merg la vot pentru că viața lor este determinată de ce va face statul. Însă tinerii, votează solidarizându-se, iar mobilizarea este scăzută pentru că statul nu îi poate ajuta cu nimic și dacă ceva anume nu le place, ușor pleacă din țară. „În diasporă, situația este diametral opusă. Cei de la 56 de ani în sus au o prezență bună, cei de la 70 de ani nu vin practic deloc la votare. Cât privește tinerii, aceștia, peste hotare, au un grad e mobilizare foarte mare, merg să voteze cu speranța că în țară lucrurile se vor schimba. Cel în vârstă, care se află peste hotare, el știe că acasă nu se mai întoarce și nu mai are nici o treabă cu Republica Moldova”, a conchis Veaceslav Ioniță.

A doua serie de dezbateri online, cu genericul „Problemele (ne)participării tinerilor la vot”, organizată de către Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul” pe 25 septembrie, 2 și respectiv 9 octombrie, a adunat un grup de peste 250 de tineri, de la zeci de licee, colegii, universități din Bălți, Chișinău și Cahul, precum și de la centrele și organizațiile de tineret din raioane. Activitatea a fost desfășurată în cadrul proiectului Promovarea participării tinerilor la procesele electorale din Republica Moldova, finanțat de către Ministerul Educației, Culturii și Cercetării prin Programul de granturi pentru organizațiile de tineret, ediția 2020.

În cadrul celei de-a doua runde de dezbateri, participanții au avut ocazia să discute cu expertul în politică al IDIS „Viitorul”, Ion Tăbârță și cu Mihaela Borcoi, membru al Biroului executiv al Consiliului Național al Tineretului din Moldova. Experții au discutat cu tinerii diverse aspecte ale problemei participării tinerilor la vot, cum ar fi aspectul exercitării de către tineri a drepturilor și îndatoririlor civice în contextul intern al Republicii Moldova, responsabilitatea tinerilor pentru problemele actuale ale societății noastre, pasivitatea social-politică a tinerilor, precum și premisele și consecințele neparticipării tinerilor în procesul electoral.

Foarte mulți participanți, majoritatea acestora fiind elevi de liceu, au demonstrat un interes sporit pentru participarea la viitoarele procese electorale din Republica Moldova, constatare îmbucurătoare dacă ținem cont de faptul că, în conformitate cu calculele lui Veaceslav Ioniță de la IDIS “Viitorul”, numărul tinerilor moldoveni care vor putea vota în premieră la următoarele alegeri prezidențiale este de 150000, acesta fiind totuși semnificativ mai redus decât în 2016, când cifra era de 180000.

IDIS „Viitorul” mulțumește pe această cale direcțiilor raionale de învățământ și tineret, administrațiilor instituțiilor de învățământ liceal și universitar, centrelor de tineret, precum și tuturor celor care au oferit suport logistic și s-au implicat, într-o formă sau alta, în organizarea acestor discuții. Proiectul Promovarea participării tinerilor la procesele electorale din Republica Moldova este implementat de către IDIS „Viitorul”, cu sprijinul financiar al Ministerului Educației, Culturii și Cercetării prin Programul de granturi pentru organizațiile de tineret, ediția 2020.