Bugetul municipiului Chișinău pentru 2024 trebuie să fie un buget al unui consens politic larg, axat pe investiții, acoperite din surse noi de venituri, consideră Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”. Expertul a spus vineri, 22 decembrie, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, că municipiul Chișinău va intra în noul an, cel mai probabil, fără a avea un buget aprobat, iar atât timp cât nu există un proiect de buget, nu au avut loc dezbateri, pot fi gândite noi surse de venituri pentru buget, precum: din gestionarea patrimoniului public municipal; din taxe locale noi, nu cele care deja există și creează tensiune în societate; dar și din împrumuturi externe, care pot fi obținute doar dacă partenerii de dezvoltare vor vedea că în Chișinău lupta politică este pe planul doi, iar interesul față de oraș este principal.
Veaceslav Ioniță crede că municipiul Chișinău încă nu are un buget aprobat deoarece în cadrul Consiliului municipal nu s-a reușit crearea unei coaliții, nu s-a ajuns la un consens mai larg. „Dintre bătălia politică și bătălia pentru oraș, cred că ar trebui să prevaleze bătălia pentru oraș. Sper că primarul general al municipiului Chișinău, împreună cu fracțiunea municipală care îl reprezintă, va crea o coaliție largă, fiindcă bugetul municipiului trebuie să fie unul axat pe dezvoltare, pe investiții”, crede Veaceslav Ioniță.
Potrivit expertului, municipiul Chișinău la capitolul investiții este marginalizat de către autoritățile centrale. Practic, toți banii de la nivel central pentru investițiile de la nivel local se duc în localitățile din țară, cu excepția municipiului Chișinău, care realizează investiții din: economii; vânzarea anumitor bunuri; și împrumuturi. „Municipiul Chișinău, cele mai multe venituri, ca și celelalte localități din țară, le are din impozitele pe care statul le repartizează la nivel local. Venituri locale pot fi și din chiria anumitor proprietăți. Taxele locale scad ca pondere și în Chișinău și în restul țării și trebuie să fie identificate noi surse de venituri. O soluție ar fi taxa pentru dezvoltare. Toți cei care construiesc imobile în Chișinău, trebuie să plătească o taxă care va fi utilizată pentru construcția de drumuri și infrastructură pentru aceste imobile: drumuri, apă și canalizare etc..”, potrivit expertului.
Economistul afirmă că patrimoniul municipal poate fi o sursă de venit pentru proiecte investiționale. Un exemplu ar fi taxa de parcaj, care este sub utilizată. La fel și împrumuturile. Municipiul Chișinău și așa practic toate investițiile le face din împrumuturi și trebuie revăzut modul de utilizare a instrumentului dat, ca să nu fie necesar la un moment dat să se plătească prea mult. În prezent 2% din bugetul municipal merg spre plata dobânzilor, sau de 4 ori mai mult decât acum 5 ani, când pentru plata dobânzilor se direcționează doar 0,5% din tot bugetul.
Municipiul trebuie să implementeze practica bugetului participativ, când Primăria anunță programe de granturi pentru inițiative locale, ale grupurilor active de cetățeni. „Cred că municipiul Chișinău trebuie să gândească o practică de cofinanțare a unor inițiative locale, cum ar fi să se anunțe că 100 de proiecte se finanțează până la o anumită sumă, dar nu mai mult de 85 % din costul lui. Să nu fie doar de bani municipali, dar cu participarea cetățenilor”, a afirmat economistul.
Veaceslav Ioniță susține că cheltuielile bugetului municipal reprezintă, în ultimii cinci ani, 6 și 7% din toate cheltuielile Bugetului Public Național. Municipiul Chișinău, în ultimii ani, aprobă bugetul la capitolul cheltuieli cu 10-12% mai mari decât se execută în realitate. 10-12% din proiectele planificate nu se realizează. Cel mai mult nu se reușește la capitolul împrumuturi. „În 2021 s-au planificat 6,3 miliarde de lei, s-au executat mai puțin de 5,3 miliarde de lei. Din 2017, bugetul nu se execută așa cum se planifică, deoarece nu se reușește atingerea tuturor obiectivelor trasate”, susține Veaceslav Ioniță.
Analistul economic menționează că până în 2020, veniturile municipiului Chișinău au fost mai mari decât cheltuielile. În 2021/2022/2023 – au fost mai mici, iar cheltuielile planificate au fost acoperite din împrumuturi. Anul viitor, probabil va fi nevoie tot de împrumuturi sau de bani din partea guvernului, deoarece estimativ veniturile tot vor fi mai mici, nu mai mult de 7,7 miliarde de lei, în contextul actual.
Potrivit analistului economic, în 2018, ponderea Chișinăului în toate cheltuielile locale au fost de 28%, în 2020 – 28,5%, în 2023 estimativ va fi 25,9%. Dacă referitor la cheltuieli generale este la nivelul de 27-28 %, la capitolul investiții stă cu mult mai slab – 11,5% în acest an, față de 21,2% anul trecut. „Lucrul acesta arată reticența care există între autoritățile centrale și cele locale. Chișinăul este considerat un oraș bogat, iar Guvernul ajută localitățile mici, că Chișinăul se poate descurca și singur, are proprietăți publice pe care le puteți da în chirie, vinde, are posibilitatea să se împrumute, iar în teritoriu nu este așa. Această abordare, în an electoral aceasta, se vede foarte tare”, a spus analistul economic.
Expertul declară că în municipiul Chișinău de obicei investițiile se planificau, dar nu toate se realizau. Nu s-au realizat cele mai multe în 2021, cu toate că în 2020 s-a executat mai mult decât s-a planificat. În 2023 cel mai probabil se va executa cu mult mai mult decât s-a planificat, dar aceasta se datorează planurilor extrem de modeste din ultimii 2 ani. „În acest an, Primăria, știind că nu va primi finanțare de la nivel central, fiind an electoral, știind că va fi greu cu împrumuturile, dobânzile fiind mari, a planificat doar 497 de milioane de lei, dar va investit circa 850 de milioane de lei. Pentru anul viitor, Primăria Chișinău trebuie să își facă un plan investițional de cel puțin 2 miliarde lei: fie din împrumuturi; fie din cooperare cu autorități centrale, fie din gestionarea mai bună a patrimoniului”, a declarat expertul.
Veaceslav Ioniță precizează că cea mai mare parte a bugetului municipal este format din impozitele de la stat, dar bugetul local mai are și taxe locale, care în acest an, în toată țara, vor fi estimativ de 735 de milioane de lei. Municipiul Chișinău-350 de milioane de lei, restul țării-385 de milioane de lei. S-a constatat că potențialul economic al Chișinăului este cu mult mai mare. Un agent economic din Chișinau plătește de trei ori mai puține taxe decât cei de la sate, unde nu există activitate, iar primăriile sunt nevoite să taxeze agenții economici. Dacă municipiul Chișinău ar taxa agenții economici la fel cum se face la sate, veniturile din taxele locale în Chișinău ar fi de un miliard de lei și nu de 350 de milioane de lei. Abordare care nu este una constructivă și ar trebui identificate noi surse de venit și nu majorată povara fiscală în baza taxelor existente.
Potrivit lui Veaceslav Ioniță, în 2017, municipiul Chișinău, din taxele locale, acoperea 6,5% din cheltuielile bugetului municipal. În 2022 – 4,6%. Anul acesta – 5,1%, ceea ce a provocat tensiuni și nemulțumiri atât în rândul agenților economici cât și a populației. „Taxele locale, din păcate, pe de o parte nu le colectăm la nivelul care trebuie. Pe de altă parte, orice majorare de taxe creează tensiune. Primăria Chișinău trebuie să coopereze cu autoritățile centrale să fie identificate alte surse de venit. Am dat exemplu taxei pentru dezvoltare, care ar putea aduce anual 100-150 de milioane de lei, care imediat ar crește acest coeficient de la 5,1% la 7%. Taxa pentru dezvoltare este bună nu doar pentru municipiul Chișinău, dar și pentru toată țara”, a declarat Veaceslav Ioniță.
În opinia expertului, patrimoniul proprietate municipală este cel mai neexplorat domeniu. „Când în fața unui oficiu se pune semn că parcare interzisă - este ilegal, este furtul patrimoniului public și puteți chema poliția. Această taxă pentru parcaj este aplicată în prezent în 18 localități, 5 au planificat să o introducă. Municipiul Chișinău nu o aplică. Toată țara va aduna anul acesta 105 mii de lei din această taxă. Suma aceasta, Chișinaul o poate acumula în câteva ore. Dacă parcările publice, locurile de parcare, ar fi date în chirie, suma pe care ar acumula-o Chișinăul, pe an, va fi de 300 de milioane de lei. Ceea ce trebuie să facă Primăria este să încheie contracte de lungă durată cu agenți economici care utilizează locuri publice de parcaj pe gratis. În felul acesta se va face ordine și nu vom mai avea mii de locuri de parcaj luate abuziv din spațiul public și utilizate pe gratis”, a opinat expertul.
Vorbind despre împrumuturile pe care le iau primăriile pentru a acoperi cheltuielile bugetare, economistul a spus că astăzi acestea sunt la nivelul de 85% sunt luate de mun. Chișinău. În trimestrul II din acest an, datoriile primăriilor erau de 1,3 miliarde de lei, dintre care 597 de milioane de lei – împrumuturi externe, iar 736 de milioane – împrumuturi interne. În 2017, împrumuturile externe erau la nivel de 90%, de 359 de milioane de lei, restul 30 de milioane de lei erau împrumuturi interne. În 2022, deservirea împrumuturilor externe a fost de 2,2% din valoarea lor, iar împrumuturile interne – 10%. În acest an, împrumuturile externe – 7%, iar cele interne – 15,7%. „În cazul primăriilor ar fi de dorit împrumuturi externe să domine. Primăria municipiului Chișinău are o practică nouă - obligațiuni municipale, care sunt împrumuturi de la cetățeni. Eu cred că pentru Chișinău pe primul loc trebuie să fie împrumuturile de la cetățeni, pe locul doi - împrumuturi externe și pe locul trei - împrumuturile interne din alte surse”, a spus expertul.
Despre datoriile acumulat până în prezent de către municipiul Chișinăul, analistul economic a estimat că în 2017 erau de circa 380 de milioane de lei. În 2019 municipalitatea a întors din datoriile vechi și nu a luat împrumuturi noi, ajungând la 316 milioane de lei datoriile vechi. În 2019 a continuat să întoarcă din datoriile vechi și a ajuns la 250 de milioane de lei. În 2020/2021/2022 și 2023 s-a împrumutat, iar în prezent Chișinăul a acumulat 1,4 miliarde de lei datorii. Dacă anterior dominau cele externe, în 2022 au dominat cele interne, în acest an, din nou, se accesează împrumuturi externe.
În acest an, deservirea datoriilor pentru împrumuturile interne și externe, va costa bugetele locale - 170 de milioane de lei, dintre care Chișinăul - 144 de milioane de lei, restul țării - 25 de milioane de lei. Din toate cheltuielile bugetului municipiului Chișinău, în 2019 și 2020, 0,5% erau pentru plata dobânzilor. În acest an, s-a ajuns la 2,1%. Spre comparație, Guvernul în 2020 a plătit 3,4%, în acest an va plăti circa 6,6% din bugetul său pentru dobânzile la împrumuturi. „Împrumuturile pentru municipiul Chișinău sunt instrumentul de bază în investiții și dezvoltarea infrastructurii și nu sunt riscante de a fi accesate, în condiția în care dobânda este mai mică decât creșterea veniturilor bugetare anuale”, a conchis expertul.
-----------------------------------
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .
