Conceptul privind modul de planificare a contractelor de achiziții publice din Republica Moldova a fost discutat marți, 03 iunie, 2025, de către membrii Platformei Naționale pentru Achiziții Publice (PNAP) și ai Coaliției de Monitorizare a Achizițiilor Publice, într-o nouă ședință de lucru. La eveniment, Ministerul Finanțelor a prezentat conceptul unui nou regulament cu privire la planificarea achizițiilor publice în Republica Moldova. Experții IDIS „Viitorul” au prezentat o notă analitică cu analiza politicilor actuale; a carențelor legislative; a încălcărilor identificate la epata de planifciare de organizații non guvernamentale, membri ai coaliției de monitorizare.
Autorii notei au formulat recomandări pentru o planificare, pe de o parte simplă și eficientă pentru autoritățile publice, iar pe de altă parte tarsnparentă și cu date deschise pentru societatea civilă și publicul larg. Membrii PNAP și ai Coaliției și-au expus viziunea asupra stării actuale a etapei de planificare în achiziții publice și au oferit recomandări de îmbunătățire a viziunii propusă de către Ministerul Finanțelor.
Evenimentul a fost desfășurat de către Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în parteneriat cu Ministerul Finanțelor și în colaborare cu Parteneriatul pentru Transparență (PTF) din SUA. Necesitatea și importanța abordării etapei de planificare a achizițiilor publice a apărut în contextul în care tot mai frecvent se constată lacune și incoerențe ale regulilor și mecanismelor de planificare prevăzute în legislație versus procesul de planificare din cadrul autorităților și cele din sistemul electronic de achiziții.
Ana Luca, secretară generală adjunctă a Ministerului Finanțelor, a menționat în deschiderea ședinței că planificarea achizițiilor este primul pas al desfășurării achizițiilor publice, dar care este tratată superficial. Potrivit dnei Luca, noul concept vine să asigure un grad mai înalt al transparenței procedurilor de achiziție publică, propune un număr limită a posibilităților de a modifica planurile de achiziții, instituie obligativitatea raportării realizării planurilor, setează un set de criterii pentru cazurile când pot fi modificate planurile de achiziții, precum și de care criterii urmează să se țină cont la etapa elaborării planurilor de achiziții.
„O planificare ineficientă sau superficială duce la amânarea sau chiar anularea unei proceduri de achiziție publice. Am considerat noi că este cazul să fie revizuit regulamentul din 2016 cu privire la achizițiile publice, atât pentru a ne alinia la bunele practici ale Uniunii Europene (UE) dar și pentru a înlătura acele deficiențe identificate la nivel național în urma examinării rapoartelor unor instituții ale statului și ale societății civile”, a menționat Ana Luca.
Emilia Stiharu, consultantă în cadrul Direcției Achiziții Publice a Ministerului Finanțelor, a prezentat conceptul noului regulament cu privire la modul de planificare a achizițiilor publice, dar și analiza abaterilor cel mai frecvent întâlnite la etapa de planificare a contractelor de achiziție. Consultanta a menționat că noul regulament vine să aducă mai multă claritate, coerență și eficiență în procesul de planificare a achizițiilor publice din Republica Moldova, în vederea asigurării utilizării eficiente a banilor publici și satisfacerii necesităților cetățenilor, precum și asigurarea funcționalității corespunzătoare a autorităților, indiferent de ce se procură: bunuri, servicii sau lucrări și indiferent în ce domenii.
Potrivit Emiliei Stiharu, printre cele mai frecvente abateri de la prevederile legale sunt: neplanificarea achizițiilor publice, divizarea nejustificată, ceea ce afectează tratamentul egal al operatorilor economici. La fel, a fost menționată necorelarea planurilor de achiziții cu bugetul entitității. Se planifică proceduri fără acoperire financiară, ceea ce crează riscuri majore în privința garantării plății pentru bunurile, serviciile sau lucrările contractate.
O altă abatere constantă este nepublicarea planului de achiziții pe pagina web a autorității contractante, ceea ce limitează accesul la informații pentru operatorii economici. În consecință, concurența scade, iar procesul de achiziții devine mai puțin competitiv. O abatere este și nerespectarea planului de achiziții, care duce la întârzierea implementării contractelor. Astfel, procedurile de achiziție sunt lansate fie târziu, fie în grabă, fie cu erori, din cauza personalului nespecializat, a unor estimări incorecte sau a lipsei unei evaluări reale a necesităților. De multe ori achizițiile sunt lansate în ultimul moment, doar pentru a fi cheltuite fondurile alocate până la sfârșitul anului bugetar.
„Implementarea defectuoasă afectează întregul proces al unei achiziții publice și generează riscuri majore. Noul regulament vine să întărească importanța unei planificări riguroase, bazate pe obiective clare, aliniate la obiectivele instituționale. Deși cadrul normativ stabilește condiții clare pentru planificarea procedurilor de achiziții, în practică persistă probleme semificative la această etapă. Prevederile actuale sunt prea generale, iar aplicarea lor devine imposibil de monitorizat”, a declarat Emilia Stiharu.
Carolina Ungureanu, directoare adjunctă a IDIS „Viitorul”, manager de proiect, a menționat că instituția pe care o reprezintă ține pulsul tuturor schimbărilor la nivel național, inclusiv pe rapoartele instituțiilor de control și a organizațiilorinternaționale cu privire la achizițiile publice, inclusiv cu referire la Republica Moldova. În opinia Carolinei Ungureanu, etapa planificării contractelor de achiziții publice este tratată superficial, adesea neglijată, astfel sunt necesare noi reguli pentru a evita carențe, vulnerabilități și riscuri în viitor, dar și a avea achiziții transparente, eficiente și competitive.
„Din unele rapoarte realizate de către societatea civilă, reiese că este nevoie să fie o planificare mai strategică, coerentă și mai riguroasă a achizițiilor publice în conformitate cu prioritățile bugetare. Utilizarea insuficientă a datelor și a analizelor de piață în procesul de planificare a unei achiziții duce la estimări incorecte și lansarea de proceduri cu risc sporit de eșec. În alte rapoarte s-a concluzionat că modificarea frecventă a planurilor de achiziții, însoțite de explicații neclare, duce la utilizarea ineficientă a banilor publici, iar această practică crează suspiciuni privind desfășurarea achizițiilor în favoarea anumitor operatori economici. Este nevoie de a transforma procesul de planificare într-un proces participativ, digitalizat și profesionist”, a spus Carolina Ungureanu.
Diana Enachi, expertă în achiziții publice la IDIS „Viitorul, a prezentat recomandările experților de la IDIS „Viitorul” pentru conceptul noului regulament privind modul de planificare al contractelor de achiziţii publice. Potrivit Dianei Enachi, pe parcursul anilor, în urma colaborării cu autoritățile contractante, s-au identificat mai multe carențe, atât de ordin legislativ, cât și de ordin tehnic, administrativ, de tranparență etc. Deși, spune Diana Enachi, majoritatea conștientizează că o planificare riguroasă, corectă și adecvată previne o serie de riscuri în procesul de achiziții, precum divizarea procedurilor de achiziții, lipsa de oferte, anularea procedurilor de achiziții, tergiversarea contractelor de achiziții, contestarea procedurilor etc., totuși nu i se acordă atenția și importanța necesară.
„Nota cuprinde o serie de recomandă pe care le-am structurat în trei categorii: de ordin legislativ, de ordint tehnic/administrativ și, nu în ultimul rând, care vizează digitalizarea și acces la date deschise în achiziții. La capitolul legislație, este necesară eliminarea incoerențelor dintre cadrul legal primar și cel secundar, precum și a normelor inutile care nu aduc nicio plus valoarea în procesul de planificare și atribuire a contractului de achiziție. În privința aspectelor tehnice, noi am pledat și pledăm pentru procese clare și simple pentru autoritățile publice care să elimine proceduri birocratice inutile sau care se dublează. Iar, la capitolul digitalizare și acces la date deschise, este esențial ca planificarea să fie digitalizată integral și să fie parte a sistemului electronic de achiziții. Recomandăm excluderea planurilor de achiziții publicate pe cele cîteva mii de pagini web ale autorităților publice și în formate care nu asigură acces la date deschise. Iar, digitalizarea procesului este soluția care va contribui la excluderea acestor deficiențe”, a declarat Diana Enachi.
Membrii PNAP și ai Coaliției au venit cu o serie de recomandări, care, la fel, urmează a fi integrate în notă cu propuneri și vor fi expediate, alături de cele ale experților IDIS „Viitorul”, Ministerului Finanțelor pentru a fi discutate la etapa de elaborare a noului regulament cu privire la planificarea procedurilor de achiziții publice.
Natalia Postolache, reprezentanta Agenției Achiziții Publice, a menționat importanța unui sistem electronic unic care ar putea rezolva multe dintre problemele menționate. Funcționara a recomandat efectuarea de către autorități a analizei pieței. În opinia sa, analiza inadecvată a pieței generează pierderi.
Alexandru Crigan, președinte al AO Localinvest, a afirmat că planurile de achiziții sunt practic singurele instrumente de transparență a autorităților față de cetățeni, deoarece pe paginile lor nu sunt publicate informațiile despre achizițiile publice și nu există vreo răspundere sau sancțiuni pentru nepublicarea lor pe site.
Olga Pisarenco, șefa Direcției Achiziții Publice din cadrul Băncii Naționale a Moldvoei, a spus că actuala legislație nu este perfectă, dar nici atât de rea și și-a exprimat speranța că lucrurile nu vor fi complicate, dar mai simplificate.
Noul regulament ar urma să fie pus în practică de la 1 ianuarie 2026, iar toate planurile de achiziție ar trebuie realizate în baza noului regulament cu privire la achizițiile publice.
Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în colaborare cu Parteneriatul pentru Transparență (PTF) din SUA, au lansat, în decembrie 2023, Platforma Națională pentru Achiziții Publice (PNAP), în cadrul proiectului „Consolidarea integrității în achizițiile publice”. PNAP este un forum național de discuție, un mecanism permanent de comunicare și dialog pentru toți actorii din sectorul achizițiilor publice – autorități responsabile de politici, control, reglementare, autorități/entități contractante, operatori economici și reprezentanți ai societății civile. Membrii PNAP reprezintă autorități și organizații interesate de funcționarea și viabilitatea sistemului național de achiziții publice.
------------------------------------------
Proiectul „Consolidarea integrității în achizițiile publice” a fost implementat de către Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul", în parteneriat cu Parteneriat pentru Transparență (SUA). Proiectul a urmărit susținerea reformelor în domeniul achizițiilor publice în Moldova, care vor spori transparența și corectitudinea achizițiilor publice prin împuternicirea cetățenilor de a responsabiliza instituțiile relevante.
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Partenrship for Transparency își are sediul în Washington DC și are misiunea este de a promova abordări inovatoare conduse de societatea civilă pentru îmbunătățirea guvernanței, creșterea transparenței, promovarea statului de drept și reducerea corupției în țările în curs de dezvoltare și în curs de dezvoltare. Din 2000, PTF a susținut peste 250 de proiecte care vizează promovarea implicării ONG-urilor în decizii, procese și legi care impun transparența și responsabilitatea în achizițiile publice.
