Pe piața metalelor feroase și neferoase se petrec lucruri nu dintre cele mai bune. Alertele cu referire la colectarea deșeurilor de metal, enunțate în luna septembrie, anul trecut, sunt actuale. „Se încearcă a monopoliza, din nou, și tot mai accentual, piața metalelor”, a spus Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, vineri, 5 aprilie, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, realizată în parteneriat cu Asociaţia patronală din domeniul colectării, reciclării şi exportului metalelor feroase și neferoase „METAL” și Privesc. Eu.
Potrivit lui Veaceslav Ioniță, circa 150 de mii de tone de metal, ceea ce reprezintă circa 50% din metalul care se colectează anual în mod tradițional în Republica Moldova, nu au fost colectate anul trecut și există riscul să nu fie colectate nici în acest an. Totodată, circa 1500 de persoane, care sunt angajate în cadrul companiilor specializate, riscă să rămână fără locuri de muncă, deoarece companiile riscă să falimenteze. Există riscul să fie compromise veniturile a circa 85 de mii de persoane cu venituri mici, care erau antrenate în colectarea metalelor. De asemenea, riscă să fie compromis parcursul european al Republicii Moldova, deoarece nu mai este vorba de economie de piață, libera concurență și neingerința statului în activitățile economice. „Avem un risc sporit de monopolizare. Piața a fost din totdeauna atractivă pentru monopoliști. Atât timp cât a fost monopol, cetățenii, care se ocupau de colectarea matalelor, primeau bani mai puțini, deoarece mergea mai mult la monopolist”, a spus Veaceslav Ioniță.
Expertul declară că deșeurile solide colectate în Republica Moldova au fost în 2015 de 2,834 de milioane de tone, dintre care: 1,949 de milioane de tone de către populație și 885 de mii de tone de către instituții și organizații. În 2017 – 3,096 de milioane de tone, dintre care: 2,105 milioane de către populație și 991 de mii de tone de către instituții și organizații. În 2020 – 3,336 de milioane: 2,218 milioane de către populație și 1,119 milioane de către instituții și organizații. În 2021 – 3,311 milioane: 2,189 milioane de către populație și 1,123 milioane de către instituții și organizații. „Deși s-a impus taxă atunci când cumpărăm ceva din plastic, iar banii, circa 250 de milioane de lei, ar trebui direcționați ca oamenii să recicleze plasticul, din 100 de mii de tone de deșeuri din plastic produse anual, doar 3% sunt reciclate. Astăzi, în Republica Moldova, practic unica ramură care reușește bine să colecteze un tip de deșeuri sunt din domeniul metalului, iar statul ar trebui să vadă cum poate sprijini această ramură, dar nu să facă mai rău dacă este”, a declarat expertul.
Economistul susține că în ultimii 15 ani a crescut bunăstarea oamenilor, s-au deschis hotarele, iar moldovenii au importat masiv mașini, dintre cele mai vechi. Astfel, dacă în anul 2000 erau pe teritoriul Republicii Moldova 25 de mii de mașini fantomă, neutilizabile, în 2015 numărul acestora a ajuns la 185 de mii, iar în 2020 – 237 de mii. În luna martie, 2024, este estimat că pe teritoriul Republicii Moldova erau 270 de mii de mașini fantomă, nefuncționale. Astfel, este de vorba de zeci de tone de fier care așteaptă să fie reciclat. Dar, mai sunt și alte tipuri de obiecte din metal importate, care sunt acum doar fier, și pe acest aspect companiile din domeniu lucrau.
Analistul economic afirmă că piața deșeurilor de metale din Republica Moldova în 2015 a fost de 62,1 milioane de dolari. În 2018 a ajuns la 91,8 milioane de dolari. A scăzut la 81,8 milioane de dolari în 2020 și a crescut la 142,5 milioane de dolari în 2021. A scăzut la 53,4 milioane de dolari în 2023, în special legat de conjunctura internațională. În 2024 este estimat să crească la 61,5 milioane de dolari. „Estimăm conjunctura internațională că va fi mai bună. Important este ca și autoritățile statului să acționeze corect în acest domeniu, deoarece cea mai mare parte a banilor merg către populație. Oamenii care lucrează în acest domeniu sunt dintre cei 40% cu cele mai mici venituri”, a afirmat analistul economic.
Veaceslav Ioniță menționează că veniturile obținute de către populație din colectarea deșeurilor de metal, în 2015 au fost de 458 de milioane de lei. În 2020 – de 679 de milioane de lei. Cele mai mari au fost în 2021 – de circa 1,356 de miliarde de dolari. În 2022 au scăzut la 766 de milioane de lei, iar în 2023 – la 401 milioane de lei. În 2024 – veniturile sunt estimate să crească la 480 de milioane de lei.
Vorbind despre ponderea veniturilor obținute de la colectarea deșeurilor de metal în totalul veniturilor familiilor antrenate în strângerea de metal, expertul a mai spus că în 2015 a fost de 28%. În 2018 – ponderea a fost de 22,2%. În 2020 – 26,9%; 2021 – 45,5%; 2022 – 22,1%; 2023 – 10,1%; 2024 – estimat 10,7%. „După anul 2021, anul de aur pentru cei antrenați în colectarea deșeurilor, a venit anul 2023, ca cel mai greu pentru aceste persoane. Practic veniturile lor s-au prăbușit. În acest an, situația rămâne practic la fel de nefavorabilă”, a spus expertul.
Veaceslav Ioniță a mai declarat că în 2016, prețul mediu de achiziție al metalului de la populație a fost de 95 de dolari pentru o tonă, iar prețul mediu de vânzare al metalului de piața regională – de 217 dolari pentru o tonă. În 2018: 128 de dolari pentru o tonă prețul de achiziție de la populație, iar 315 dolari pentru o tonă – prețul de vânzare pe piața regională. În 2021, prețul de achiziție de la populație a ajuns la 320 de dolari pentru o tonă, iar vânzarea pe piața regională se făcea cu 425 de dolari pentru o tonă. În 2023, prețul de achiziție de la populație a scăzut la 212 dolari pentru o tonă, iar cel de vânzare pe piața regională – la 346 de dolari pentru o tonă. În 2024, estimativ, prețul de achiziție de la populație este de 225 de dolari pentru o tonă, iar cel de vânzare pe piața regională – de 350 de dolari pentru o tonă.
„Cât a fost monopolul, moldovenii au primit doar jumătate din veniturile cuvenite din colectarea metalului. Perioada de aur, fără monopol, au fost anii 2020-2022, când au primit 75% din prețul metalului colectat. În acest an, 2024, va fi circa 65-70%. Introducerea monopolului, așa cum este estimat, va lipsi cetățenii de cel puțin 20% din aceste venituri. În condițiile unui monopol, cetățenii primesc cu peste 20% mai puțin din colectarea metalelor”, a declarat Veaceslav Ioniță.
Prezent la emisiune, Serghei Lungu, președintele Asociaţiei patronale din domeniul colectării, reciclării şi exportului metalelor feroase și neferoase „METAL”, a spus că sunt patru probleme care necesită a fi rezolvate și a făcut apel la autorități să se implice pentru a veni în susținerea oamenilor cu venituri modeste, care colectează metale.
„La începutul anului 2024 au fost introdusă taxa de 7% din suma tuturor vânzărilor și din suma tuturor serviciilor pentru companiile care dețin licență și vând spre reciclare deșeuri de metale feroase și neferoase. Acest lucru crează disproporționalități enorme pe piață și face imposibilă existența mai multor companii din domeniu și nu-i face competitivi. Nu toate companiile au capacitățile de a exporta deșeuri de metale. Uneori aceste 7% se dublează, se triplează. În următorul an am putea vedea cum foarte multe companii mai mici o să dispară de pe piața colectării deșeurilor de metale”, a atenționat Serghei Lungu.
Potrivit președintelui Asociaţiei patronale din domeniul colectării, reciclării şi exportului metalelor feroase și neferoase „METAL”, a doua problemă cu care se confruntă companiile din domeniu este TVA -ul la deșeuri. „Știm că resturile de metale feroase și neferoase sunt bunuri scoase din uz. Atunci când au ieșit de la producător, pentru ele s-a achitat TVA. Acum, când au devenit deșeuri, se dublează și iese dublu TVA”, a declarat Serghei Lungu.
A treia problemă enunțată este faptul că reprezentanții companiilor feroase și neferoase sunt hărțuiți de către băncile din Republica Moldova, cu închiderea conturilor fără nici un fel de explicații, iar dacă se adresează altor bănci, nu se deschid alte conturi noi, ceea ce face imposibil ca la sfârșitul lunii să fie plătite toate taxele pe care le au față de bugetul de stat. „Mai nou, statul vrea să introducă acest monopol fiscal, în domeniul colectării deșeurilor de metale feroase și neferoase, ceea ce nu este în concordanță cu normele europene, dar și cu impact negativ asupra acestei industrii”, a conchis Serghei Lungu.
Veaceslav Ioniță a concluzionat că atunci când, pentru prima dată, s-a introdus în relația dintre persoanele fizice și persoanele juridice, ca persoana juridică în numele persoanei fizice să plătească cota lui de impozit pe venit, era o situație. Acum ceea ce este nu este un impozit în favoarea persoanelor fizice. Expertul crede că s-a făcut o greșeală, atunci când s-a introdus un nou sistem de impozitare în Republica Moldova, care este rupt de sistemul fiscal moldovenesc.
„Sperăm foarte mult că această eroare legislativă va fi corectată în cel mai scurt timp. Atunci când se colectează metal, compania care colectează metalul poate și trebuie să plătească în numele persoanelor fizice impozitul aferent veniturilor persoanelor fizice. Dar ceea ce este în prezent, nu mai nu aceasta este. Avem practic un nou sistem de impozitare și la fiecare etapă de tranzacționare se aplică 7% ceea ce este un absurd. Deșeurile nu sunt bunuri. Când au fost bunuri, pentru ele s-a plătit TVA. De aceea aplicarea TVA la gunoi nu este nicăieri în nici o țară. Este important ca Banca Națională a Moldovei să stabilească niște proceduri foarte clare, să fie protejați cetățenii de oricare posibilă situație negativă, dar trebuie asigurată și buna desfășurare a activităților economice. Monopolul este monopol, iar toți cei care pledează pentru monopol, tot ce vor să facă să lipsească populația care colectează metalul de cel puțin 20% din bani”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.
-----------------------------------
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .
