Platforma de discuții pe marginea combaterii dezinformării în context local, național, regional și internațional, reprezentată de către jurnaliști, studenți, organizații neguvernamentale, reprezentanți mass media s-a întrunit vineri, 18 octombrie, 2024, în a patra ședință de lucru. La eveniment au fost prezentate patru articole scrise de către patru participanți ai Programului de instruire/formare privind gândirea critică și alfabetizarea media, desfășurat în perioada mai-iunie 2023. În cadrul articolelor, au fost analizate subiecte de actualitate, distorsionate sau prezentate eronat în mod intenționat, în scopuri de dezinformare a opiniei publice moldovenești.

Carolina Ungureanu, coordonatoarea proiectului, vicedirectoare IDIS „Viitorul”, a prezentat în deschiderea ședinței varianta rusă a Ghidului privind identificarea, clasificarea și contracararea informațiilor false, lansare în spațiul public și mediatic al Republicii Moldova, o traducere a Ghidului în limba română, ambele având menirea de a ajuta publicul să identifice mai rapid și mai ușor știrile false, aplicând instrumentul de verificare, denumit „stegulețele roșii”. „Participanții la una dintre ședințele anterioare ale Platformei au solicitat ca Ghidul care este în limba română să fie tradus și în limba rusă. În opinia lor, grupul care este astăzi mai mult predispus la dezinformare, cu părere de rău, este reprezentat de către vorbitorii de limba rusă, care nu cunosc limba română și sunt mai slab informați”, a declarat Carolina Ungureanu.

Carolina Ungureanu și-a exprimat speranța că IDIS „Viitorul” a contribuit prin intermediul Programului de instruire/formare privind gândirea critică și alfabetizarea media la creșterea unei generații, dar și a capacităților unor jurnaliști de investigații. Spre exemplu Măriuța Nistor este absolventa programului de instruire, apoi a fost implicată în elaborarea unui articol, care a fost prezentat în cadrul unei sedinte a Platformei  de discuții privind combaterea dezinformării, lansată la inițiativa IDIS „Viitorul”. Recent, pe 11 octombrie 2024, a fost publicată investigația Măriuței Nistor, care doar pe YouTube are 298 de mii de vizualizări, 2447 de comentarii și foarte multe distribuiri.

Liubomir Chiriac, director executiv IDIS „Viitorul”, crede că una dintre erorile pe care le face astăzi societatea civilă din Republica Moldova este că realizează analize, studii și rapoarte, exclusiv în limbile română și engleză și mai puțin în limba rusă. „În ultima perioadă, în limba rusă nu prea sunt scrise studii și rapoarte. Nu prea sunt comunicatori, nu prea sunt oameni care să ducă opiniile noastre în fața vorbitorilor de limba rusă. O să fie nevoie de eforturi colosale ca să nu pierdem acești oameni, care ajung în fluxul acesta al propagandei ruse”, a spus Liubomir Chiriac.

Ruslan Graur a analizat care este impactul dezinformării pe TikTok asupra percepțiilor politice ale tinerilor din Republica Moldova. În opinia sa, TikTok a devenit o mașinărie de diseminare a falsurilor și de sperietori, iar ținta pare să fie anume generația tânără. „Multe informații false sunt distribuite zilnic pe canalele de pe TikTok. Numărul lor este în creștere, la fel și numărul de utilizatori din Republica Moldova. Politicienii moldoveni au migrat pe această platformă, unde au zeci de mii de urmăritori, alții pur și simplu investesc bani în crearea de conturi false sau chiar plătesc influenceri pentru a-și distribui mesajele politice. Cele 20 de conturi monitorizate sunt urmărite în total de cca. 420 000 de urmăritori”, a menționat Ruslan Graur.

Silviu Plopa a încercat să afle dacă există sau nu manipulare în ceea ce privește direcția externă de dezvoltare economică a Republicii Moldova. Potrivit lui, Republica Moldova se confruntă, și în prezent, cu probleme mari referitoare la direcția de dezvoltare economică. „Deși mulți cetățeni recunosc că Uniunea Europeană este o cale de îmbunătățire a nivelului de trai, totuși există speculații și manipulări în jurul acestui subiect, frecvent bazate pe argumente nefondate. Au fost analizate principalele dezinformări ce ține de: asistența externă, exporturile Republicii Moldova, suportul oferit pentru depășirea COVID 19, a crizei energetice, ets. Este important ca Republica Moldova să continue să promoveze o politică pro UE pentru a beneficia de sprijinul financiar și de oportunitățile economice care îi sunt oferite și să întreprindă măsuri pentru a informa populația, împotriva căreia se răspândesc falsuri”, a afirmat Silviu Plopa.

Alexandru Tetelea a observat în articolul său că patriarhia rusă este un instrument de propagandă și expansiune al imperialismului rus. El susține că poate fi observată o puternică amprenta ideologiei naționalismului rus în multe exprimări ale clericilor de astăzi din Republica Moldova în adresa creștinilor. „Aceste lozinci subliniază importanța frăției între Rusia, Europa de Est și Asia, unde Rusia trebuie să-și reafirme influența în fostele republici sovietice și să se opună extinderii valorilor occidentale. Unii preoți moldoveni, ideologic, vorbesc despre „păcătosul” sistem democratic, care va distruge temeliile culturii creștine”, a specificat Alexandru Tetelea.

Mihail Nesteriuc a analizat dezinformarea din discursurile candidaților la alegerile prezidențiale din 20 octombrie și în contextul referendumului privind integrarea europeană a Republicii Moldova. După ce a analizat conturile de TikTok ale candidaților și a constatat că au fost câteva narațiuni false împotriva referendumului, promovate de către cei 11 concurenți. „Cei mai mulți dintre concurenți, 45,5%, în mare parte de stânga, au susținut că referendumul este un truc electoral, menit să ajute pe cineva să câștige alegerile. O bună parte, 24,2%, la fel candidați de stânga, au transmis mesaje precum că referendumul nu are putere juridică. Alții 18,2% au susținut că referendumul nu ne va ajuta să aderăm la UE și a fost promovat de către politicieni pentru a submina așteptările oamenilor. 12,1% au promovat ideea schimbării temei referendumului, că nu ar fi potrivită. Toate acestea nu sunt adevărate”, potrivit lui Mihail Nesteriuc.

„Noi trăim în era în care informația circulă cu viteza luminii și observăm că tânăra generație acordă tot mai mare interes știrilor distribuite pe diverse rețele de socializare, în deosebi Instagram și Tik Tok, unde informațiile false sunt apreciate și, cel mai grav, distribuite într-un număr enorm și cu precădere în perioada electorală. Centrul de Instruire Continuă în Domeniul Electoral (CICDE) dezvoltă un program de instruire la acest aspect. Își propune să informeze, în masă, tinerii și tinerele din Republica Moldova cu privire la dezinformarea în perioada electorală. Participând la acest eveniment am reușit să adun noi informații, surse, pentru a le distribui, ulterior, prin intermediul seminarelor de informare în cadrul instituțiilor preuniversitare și universitare”, a declarat Tatiana Grigoriță, comunicatoare la CICDE, care a participat online la sesiune.

„Prezentările participanților, ca și prezentările de la ședințele anterioare, au scos în evidență temele asupra cărora se răspândesc astăzi informații false. Dezinformare este o problemă mare și pentru în societatea noastră, la fel cum se întâmplă astăzi în toate societățile. Astfel de activități sunt oportune publicului larg, care trebuie să știe cum distinge faptul că este informat sau dezinformat”, a concluzionat Nicoleta German, membră a Platformei de discuții.

Platforma de discuții a fost lansată la 16 octombrie, 2023, în cadrul proiectului „Sprijinirea gândirii critice și rezistența la dezinformare în Republica Moldova”, implementat de către Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în perioada ianuarie 2023 – octombrie 2024, cu susținerea financiară a Ambasadei Finlandei la București. La prima ședință din 16 octombrie 2023 au fost prezentate primele cinci articole. La 6 februarie 2024, în cadrul celei de-a doua ședință, au fost prezentate alte două articole. Pe 4 iunie 2024, în a treia ședință de lucru a fost prezentată o altă culegere cu patru articole. În total, au fost elaborate 15 articole.

Platforma de discuții pe marginea combaterii dezinformării în context local, național, regional și internațional, reprezentată de către jurnaliști, studenți, profesori și organizații nonguvernamentale, care implementează proiecte în domeniul dezinformării, s-a întrunit marți, 4 iunie, 2024, în a treia ședință de lucru. La eveniment au fost prezentate patru articole scrise de către patru participanți ai Programului de instruire/formare privind gândirea critică și alfabetizarea media, desfășurat în perioada mai-iunie 2023. În cadrul articolelor, au fost analizate subiecte de știri de actualitate, distorsionate sau prezentate eronat în mod intenționat de către propaganda rusă și agenții de influență ai Rusiei în R. Moldova, în scopuri de dezinformare a opiniei publice moldovenești.

Carolina Ungureanu, coordonatoarea proiectului, vicedirectoare IDIS „Viitorul”, a amintit că exercițiul privind scrierea analizelor/articolelor este o activitate practică parte a Programului de instruire/formare privind gândirea critică și alfabetizarea media, la care au participat circa 35 de persoane, care acum au posibilitatea de a aplica în practică cunoștințele dobândite, în scrierea de analize/articole, care sunt prezentate în cadrul Platformei de discuții.

Mihail Nesteriuc a analizat fenomenul moldovenismului ca ideologie pseudo-națională și o manifestare a discursului de ură antiromânesc, care este promovat de către agenții de influență ai Kremlinului în Republica Moldova în scopul dezbinării societății prin intermediul rețelelor de socializare și al mijloacelor mass-media. În opinia sa, moldovenismul nu este o ideologie, ci o anti-ideologie, care îl „neagă întotdeauna pe celălalt". „Arhitecții moldovenismului au decis să construiască o ideologie de negare a românismului. Pe parcursul celor 30 de ani de independență ai Republicii Moldova, partidele pro-Kremlin au folosit anti-ideologia „moldovenismului" ca sol pe care să-și cultive principalele narațiuni. Republica Moldova se confruntă cu numeroase provocări în fața războiului hibrid desfășurat de către Federația Rusă. În ultimii ani, dezinformarea și manipularea au fost folosite ca instrumente importante pentru influențarea opiniei publice și destabilizarea situației politice și sociale din țară”, a spus Mihail Nesteriuc.

Mihai Avasiloaie a încercat să explice cum a fost „rostogolit” pe canalele de propaganda rusă de pe Telegram un fals despre expulzarea preoților din Republica Moldova. Potrivit lui Mihai Avasiloaie, mai multe canale de Telegram de limbă rusă au scris că președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, „va expulza din țară preoții moldoveni” pe motiv de „activitate de spionaj”, iar primul pe listă va fi arhiepiscopul Savva (Volkov) de Tiraspol și Dubăsari. Aceste afirmații nu corespund realității, Mihai Avasiloaie argumentînd că: „În realitate, arhiepiscopul Sava este cetățean al Republicii Moldova și nu poate fi expulzat, iar președinta Maia Sandu nu este autoritatea responsabilă de executarea unei astfel de măsuri. Informațiile au fost promovate pe canale de Telegram cunoscute pentru promovarea de falsuri și narațiuni ale propagandei pro-Kremlin”, a spus Mihai Avasiloaie.

Alexandru Tetelea a observat că recensământul populației și al locuinței, desfășurat în perioada 8 aprilie-7 iulie, a ajuns subiect de dezinformare în societatea moldovenească. „Odată cu anunțarea desfășurării recensământului, în spațiul public s-a creat o „panică artificială” în legătură cu obiectivele sale. Printre cetățeni au început să bântuie diferite teorii, conform cărora obiectivele enunțate sunt doar un pretext, cele reale fiind ascunse sub un voal de birocrație și scopuri meschine. Pe parcursul vizionării briefing-urilor de presă a unor actori politici, a monitorizării unor canale de Telegram pro-ruse, am constatat faptul că, dezinformarea, care se propagă în societate la tema recensământului, face parte dintr-o strategie bine pusă la punct și impementată de agenții Kremlinului”, a declarat Alexandru Tetelea.

Nicolae Ghidiu a făcut o analiză a discursului liderilor locali din Găgăuzia în contextul referendumului privind integrarea europeană. Analiza scoate în evidenţă câteva naraţiuni ale liderilor locali ai autonomiei care, în virtutea funcției lor publice, formează un cerc de persoane de încredere, cu influență în regiune, care apar frecvent în spațiul public, respectiv, impactul mesajelor difuzate a luat amploare și poate schimba opiniile și atitudinile consumatorilor de mesaje prin naraţiuni care au avut drept scop dezinformarea în masă a populaţiei autonomiei. „Folosirea dezinformării este o modalitate de a menține sau de a consolida controlul asupra populației locale. Prin răspândirea informațiilor false sau distorsionate, liderii UTAG pot încerca să influențeze percepțiile și opiniile oamenilor în favoarea lor, pentru a manipula opinia publică, a promova anumite agende politice sau interese personale, pentru a menține sau a intensifica tensiunile politice în regiune”, se spune în analiza lui Nicolae Ghidiu.

„A fost o ședință cu prezentări foarte interesante și foarte necesare privind dezinformare, care este o problemă proeminentă în societatea noastră. Consider că astfel de exerciții ar fi foarte utile și pentru publicul larg, pentru a avea o idee mai clară a ceea ce se întâmplă în mediul informațional din Republica Moldova”, a concluzionat Nicoleta German, membră a Platformei de discuții.

„În Republica Moldova cu dezinformarea se ocupă adepții regimului actualmente la putere în Federația Rusă. Dacă te uiți la ceea ce se întâmplă în relațiile dintre Republica Moldova cu România, cu Uniunea Europeană (UE), ceea ce nu place Rusiei, sunt trasate aceleași narative, că moldovenii au o altă identitate, nu sunt români, că vorbesc limba moldovenească, că România și UE vrea să subjuge Republica Moldova, că România promovează fascismul, că UE și NATO înseamnă război, că se urmărește distrugerea Republicii Moldova. Tot ceea ce urmărește regimul de la Kremlin să slăbească este atacat prin aceleași tactici ale dezinformării”, a constatat Pavel Vintilă, membru al Platformei de discuții.

Platforma de discuții a fost lansată la 16 octombrie, 2023, în cadrul proiectului „Sprijinirea gândirii critice și rezistența la dezinformare în Republica Moldova”, implementat de către IDIS „Viitorul”, în perioada ianuarie 2023 – octombrie 2024, cu susținerea financiară a Ambasadei Finlandei la București. La prima ședință au fost prezentate primele cinci articole. La 6 februarie, 2024, au fost prezentate alte două articole, în cadrul celei de-a doua ședință de lucru. În total, au fost elaborate 11 articole din totalul de 15 prevăzute în proiect. Platforma de discuții are ca scop facilitarea cooperării între public, jurnaliști și agenția de reglementare în privința combaterii dezinformării în context național, regional și internațional. Totodată, platforma are menirea de a asigura un mediu participativ și incluziv de discuții, cu ateliere periodice unde vor fi abordate subiecte ce țin de gândirea critică, alfabetizarea media, analiza, rezistența la dezinformare și reflectarea informațiilor de interes public într-un mod imparțial.

Platforma de discuții pe marginea combaterii dezinformării în context național, regional și internațional, reprezentată de către jurnaliști, studenți, profesori și organizații nonguvernamentale care implementează proiecte în domeniul dezinformării, s-a întrunit în a doua ședință de lucru. La eveniment au fost prezentate două articole a două participante a Programului de instruire/formare privind gândirea critică și alfabetizarea media, desfășurat în lunile mai și iunie din 2023, unde au fost analizate două subiecte de știri de actualitate, distorsionate sau prezentate în mod intenționat eronat, în scopuri de dezinformare a opiniei publice moldovenești.

Cătălina Cernei a încercat să afle cum sunt manipulate în interes politic, în unele surse media, evenimente istorice legate de sărăbotoarea „1 Decembrie”. Mai exact, a analizat cum „Komsomolskaya pravda v Moldove” și „Moldavskie Vedomosti” au reflectat în paginile lor web, activitățile din 1 decembrie 2023, dedicate Zilei Naționale a României. Potrivit autoarei, portalurile nu au reflectat modul în care au marcat românii basarabeni această zi, dar au scris doar despre acțiunea publică agrupului „Haiducii Moldovei” organizată contra celebrării Zilei Naționale a României, pezentînd distorsionat faptele istorice într-un mod care promovează ideologia moldovenismului

„Despre acest eveniment au scris mai multe portale de știri, însă dintre toate s-au remarcat prin intenția de a dezinforma și a manipula opinia publică articolele publicate de către „Komsomolskaya pravda v Moldove” și „Moldavskie Vedomosti”. „Haiducii Moldovei” au fost prezenți în articolele publicate de către cele două portaluri, dar și ziare, în contextul zilei de 1 Decembrie. „Komsomolskaya pravda v Maldove” (Kp.md) își are rădăcinile încă de pe timpurile sovietice. După destrămarea Uniunii Sovietice în 1991, a continuat să funcționeze, extinzându-se în multe țări post-sovietice, inclusiv în Republica Moldova. Kp.md face parte din „imperiul mediatic” al lui Ilan Șor începând cu toamna anului 2023. La „Moldavskie Vedomosti”, urmărind conținutul pe care îl publică pe pagina web, se observă predispoziția pro-rusă. Pe pagina de Facebook, publică și distribuie zilnic postări care au tentă pro-rusă, postări care promovează nostalgia față de „Moldova sovietică” etc.”, a spus Cătălina Cernei.

Ion Bunduchi, director politici publice în cadrul Asociației Presei Electronice, a spus că acest gen de analize reprezintă un exercițiu foarte bun și util, pentru că orientează atenția publicului asupra unor lucruri și procese importante pentru societatea noastră.  Expertul a sugerat autoarei analizei, să completeze rubrica recomandări, cu un punct, care să prevadă închiderea portalului „Komsomolskaya pravda” din Republica Moldova. „De ce ar mai trebui să mai existe acest portal în Moldova? Vedeți câte mesaje sunt în spațiul public, din inerție le înghițim și mai rămânem în perioada sovietică. Un scop al neprietenilor noștri este ca să rămânem cu mentalitatea cea de acolo, de unde venim. Și de aceea această nostalgie este încă foarte pronunțată și sunt încă foarte multe instrumente care mențin această nostalgie. Cineva este interesat să mai avem „Komsomolskaya pravda” în Moldova, o filială a unui ziar străin. Poate e timpul să regândim spațiul nostru mediatic. Astfel de texte sunt nocive pentru că ele ne țin în trecut ”, a spus Ion Bunduchi.

Oxana Iuteș, directoarea Internews Moldova, a sugerat autoarei analizei atunci când va mai realiza astfel de analize, să nu se oprească doar la o instituție media sau două, dar să ia vreo cinci-șase, dar să includă în articole materiale care respectă deontologia jurnalistică și care nu respectă, să arate acel echilibru care trebuie să fie în abordarea jurnalistică a unui subiect.

Irina Bejan, directoarea executivă a Centrului Regional de Dezvoltare Comunitară, a analizat cum manipulează unele persoane publice pe subiecte de securitate națională pentru a destabiliza opinia publică, înainte de alegeri. Studiul de caz preentat a fost subiectul „gaz la 10 lei”. Potrivit Irinei Bejan, eforturile unor politicieni orientate către destabilizarea opiniei publice, fiind vorba de ex-deputatul cu dosar penal, Ilan Șor, duc la promovarea dezinformării la cote maxime posibile. Astfel, în ajunul alegerilor locale generale din toamna anului 2023, campaniile de dezinformare, promovate inclusiv de către noua bașcană a UTA Găgăuziei, Evghenia Guțul, au exploatat insecuritatea cetățenilor speriați de prețurile mari la carburanți și resurse energetice, circumstanțe care au generat o predispoziție prielnică pentru lansarea unui nou fals în mediul online și anume: „gazul la 10 lei”.

„Aceste declarații ale bașcanei, privind procurarea „gazului cu 10 lei” au apărut în spațiul media anume înainte de alegeri și au fost promovate de către oligarhul fugar, și alți exponenți ai ex-Partidului Șor. În final, ei nu doar că nu au reușit să conecteze legal vreun consumator, dar nici măcar să parcurgă traseul legal pentru a ajunge la contoare. Putem afirma că aceste declarații au fost fumigene, aruncate să influențeze atât alegerile locale generale, cât și starea emoțională a cetățenilor care fiind victime zilnice ale unui război hibrid, cu garanții de securitate reduse, sunt mai ușor de influențat și dezinformat. Mesajele politicienilor sus numiți, precum că doar cei care vor susține Partidul Șor la alegeri, cum ar fi Orheiul, Taraclia, cât și Găgăuzia, vor beneficia de acest gaz ieftin, demonstrează că declarațiile sunt doar politice, neasumate. Șor și afiliații săi nu sunt la primele promisiuni electorale care nu au fost realizate. În portofoliul său au fost și promisiuni nerealizate și deja uitate, cum ar fi aceea de a da câte o mie de lei bătrânilor, capital matern de 10 000, profesorii vor fi remunerați ca bancherii, iar bancherii - ca profesorii, transport public gratuit, crearea NORDLand etc.”, a menționat Irina Bejan.

Potrivit lui Ion Bunduchi, tema studiului a fost aleasă reușit, deoarece moldovenii au o slăbiciune față de a avea totul sau „3 la 1 leu”, iar cei care au lansat această idee au știut unde să țintească și le-a prins bine narațiunea. „Este foarte bine că nu au fost trecute cu vederea în această analiză sursele media credibile, chiar dacă în țară ar trebui să avem și niște entități statale, care atunci când se identifică o narațiune periculoasă pentru țară, să ia măsuri, să vină cu reacții”, a punctat expertul.

Carolina Ungureanu, coordonatoarea proiectului, vicedirectoare IDIS „Viitorul”, a amintit că exercițiul privind scrierea analizelor/articolelor este o activitate practică parte a Programului de instruire/formare privind gândirea critică și alfabetizarea media, la care au participat circa 35 de persoane, care acum au posibilitatea de a aplica în practică cunoștințele dobândite, în scrierea de analize/articole, care sunt prezentate în cadrul Platformei de discuții.

Platforma de discuții a fost lansată la 16 octombrie, 2023, în cadrul proiectului „Sprijinirea gândirii critice și rezistența la dezinformare în Republica Moldova”, implementat de către IDIS „Viitorul”, în perioada ianuarie 2023 – octombrie 2024, cu susținerea financiară a Ambasadei Finlandei la București. La prima ședință au fost prezentate primele cinci articole. În total, au fost elaborate șapte articole din totalul de 15 prevăzute în proiect. Platforma de discuții are ca scop facilitarea cooperării între public, jurnaliști și agenția de reglementare în privința combaterii dezinformării în context național, regional și internațional. Totodată, platforma are menirea de a asigura un mediu participativ și incluziv de discuții, cu ateliere periodice unde vor fi abordate subiecte ce țin de gândirea critică, alfabetizarea media, analiza, rezistența la dezinformare și reflectarea informațiilor de interes public într-un mod imparțial.

În cadrul ședinței Nr. 2 a fost lansat și un Ghid privind identificarea, clasificarea și contracararea informațiilor false, lansare în spațiul public și mediatic al Republicii Moldova, menit să ajute la identificarea rapidă și ușoară a știrilor false, aplicând instrumentul de verificare, denumit „stegulețele roșii”, la inițiativa Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”. Autorul ghidului este Sergiu Bugai.

Un Ghid privind identificarea, clasificarea și contracararea informațiilor false, lansare în spațiul public și mediatic al Republicii Moldova, menit să ajute la identificarea rapidă și ușoară a știrilor false, aplicând instrumentul de verificare, denumit „stegulețele roșii”, a fost lansat marți, 6 februarie, 2024, la inițiativa Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”. Ghidul a fost elaborat în cadrul proiectului „Sprijinirea gândirii critice și rezistența la dezinformare în Republica Moldova”, susținut financiar de către Ambasada Finlandei la București.

În cadrul discuțiilor asupra ghidului, organizate în cadrul Platformei de discuții pe marginea combaterii dezinformării în context național, regional și internațional, aflată la a doua ședință de lucru, Sergiu Bugai, autorul ghidului, a spus că acesta este un instrument dedicat celor care creează și care consumă știri și informații, întrucât include nu doar detectarea dezinformării și manipulării opiniei publice, dar și procedee de analiză, precum și recomandări de prevenire și contracarare a riscurilor generate de aceste procese malefice.

„Pe lângă faptul că oferă informații despre cum pot fi depistate informațiile/ știrile false și verificate informațiile, ghidul oferă și exemple pentru a dezvolta propriile abilități în acest domeniu. După instrumentul de tipul „stegulețele roșii” prezentat, sunt furnizate sfaturi utile care ar trebui luate în vedere în timpul consumului de știri din mass-media și verificării și partajării lor pe rețele sociale. Pentru a realiza un fact-checking avansat, ghidul prezintă și o listă de platforme online pentru verificarea surselor de informații, a datelor, materialelor video și foto”, a declarat Sergiu Bugai.

Autorul ghidului arată că multe centre de cercetări interdisciplinare aplică metodologia „stegulețelor roșii” în scopul identificării rapide a știrilor false. Oxford Internet Institute a lansat ghidul online „The ComProp Navigator” pentru verificarea știrilor, în care, printre altele, se regăsește și instrumentul „Top Six Red Flags that a News Story is Unreliable, Disreputable and Embarrassing for You to Share” elaborat de către organizația de supraveghere media din Statele Unite „Ad Fontes Media”. O altă organizație americană, „The News Literacy Project”, a lansat platforma de e-learning gratuită „Checkology”, care propune instrumentul „Ten questions for news detection” pentru verificarea știrilor false. Și compania „TeachThought” oferă platforme de e-learning „Critical Thinking”, propunând instrumentul „20 Questions To Help Students Think Critically About News” pentru identificarea informațiilor false.

În ghid se mai menționează că dezinformarea a fost şi continuă să fie o provocare pentru democrație. Epoca digitală necesită noi abordări și angajamente care să se potrivească cu amploarea, viteza și prevalența amenințărilor informaționale lansate în spațiul public și mediatic. Problema știrilor false a devenit unul dintre cele mai importante subiecte ale jurnalismului modern. Tot mai mult, sistemul științelor sociale, jurnaliștii și specialiștii în securitatea informațiilor, abordează cu maximă seriozitate problema știrilor false, iar mai nou, a deepfake-urilor create  de inteligența artificială. Impactul lor asupra opiniei și comportamentului consumatorului de știri este foarte simțitor, în special în perioada campaniilor preelectorale.

„De către experții în fact-checking și jurnaliștii moldoveni, au fost elaborate un șir de cercetări, analize, recomandări, manuale de educație media și politici în ceea ce privește securitatea informațională. Totuși, în condițiile unui război hibrid, în care spațiul media național a devenit un câmp de luptă, se impune necesitatea reacționării prompte și operante la tot ceea ce se numește dezinformare, manipulare, fake news”, menționează autorul în Ghid.

„Propaganda vine tot mai intens asupra țării noastre. Datele unui sondaj de opinie de anul trecut, arată că circa 70% din cetățenii moldoveni consideră că le este foarte dificil să facă o distincție dintre o informație falsă și una adevărată. Acesta este un indicator care stă în fața societății civile, a jurnaliștilor și a tuturor celor care sunt interesați să combată acest fenomen. În direcția respectivă știm că lucrează mai multe organizații. Acest Ghid pe care l-a realizat Sergiu Bugai, la comanda IDIS „Viitorul”, credem că va fi util atât jurnaliștilor, ziariștilor, cât și reprezentanților societății civile, studenților și tuturor celor interesați să înțeleagă cum funcționează acest fenomen”, a spus directorul executiv al IDIS „Viitorul”, Liubomir Chiriac.

„Odată cu începerea războiului dus de către Federația Rusă contra Ucrainei, am simțit terenul fertil de a lucra intens în acest domeniu, al dezinformării, sprijinirii gândirii critice și rezilienței la dezinformare în Republica Moldova. Astăzi, suntem într-o eră care abundă de informații și considerăm că este nevoie de acea abilitate de a analiza, de a evalua și de a selecta informația care devine crucială într-o societate care se dorește a fi democrată, prosperă și sănătoasă. Din fluxul de informații care este răspândit astăzi este foarte dificil să-ți dai seama dacă este un fake news, o informație eronată, propagandă s-au dezinformare. Realizând acest ghid, am considerat că este nevoie de un instrument util pentru a ajuta societatea să poată verifica informația care este furnizată”, a menționat Carolina Ungureanu, vicedirectoare IDIS „Viitorul”, manager de proiect.

Mihail Nesteriuc, student la Facultatea de Jurnalism din cadrul USM, membru al Platformei de discuție, a afirmat că Ghidul este unul interesant, bine construit și chiar este o sursă de informație pentru întreaga societate. Însă, îngrijorarea sa în ceea ce priește dezinformarea este legată de acele deepfake-uri, care sunt create cu scop de ridiculizare, pentru a amuza oamenii. „Am dubii că mulți oamenii cred că este adevărat ceea ce se arată prin aceste deepfake-uri. Trebuie să fim atenți, deoarece nu știm dacă aceste deepfake-uri, care astăzi se fac, nu se vor transforma cu timpul în ceva serios, iar situația poate ajunge periculoasă”, a spus Mihail Nesteriuc.

Ion Bunduchi, director politici publice în cadrul Asociației Presei Electronice, a spus că oricât de multe lucrări de genul acesta nu vor fi, oricum nu vor fi suficiente, deoarece fenomenul privind dezinformarea este unul foarte complex. Expertul a îndemnat pe toți să fie atenți atunci când utilizează noțiunile de „informații false” și „știri false”. „Știrea este gen jurnalistic. Să scrie știri sunt învățați jurnaliștii, iar jurnaliștii nu sunt învățați să scrie știri false. Jurnaliștii care scriu știri false sunt pseudo-jurnaliști. S-ar putea întâmpla ca cineva, intenționat, în uz larg să utilizeze știri false ca să transmită umbra aceasta nocivă asupra jurnaliștilor. Nu toate știrile false sunt nocive și nu toată propaganda este nocivă. Dacă propaganda este în măsură să aducă prejudicii dezastruoase atunci de această propagandă trebuie să ne îngrijim. Dezinformarea nu toată este periculoasă. Este periculoasă atunci când aduce daune securității naționale. Atunci când utilizăm noțiunile cu mai multă exactitate, putem să ne orientăm către fenomenele care sunt cu adevărat nocive, pe care trebuie să le identificăm, să le evaluăm și să le determinăm că sunt nocive și pot aduce potențiale pagube și cu acestea să luptăm”, a spus Ion Bunduchi.

Oxana Iuteș, directoare Internews Moldova, a amintit că Centrul pentru Jurnalism Independent a elaborat în 2017 primul manual de educația media, pentru treapta primară. Apoi, a urmat pentru treapta gimnazială  în 2018 și în 2019 pentru treapta liceală. Potrivit Oxanei Iuteș, cursul opțional nu este despre educația media și conținutul media, dar despre alfabetizarea informațională, ceea ce este depășit deja. „Aceste noțiuni sunt depășite intelectual, informațional și digital. Copiii nu citesc știri. Copiii sunt doar pe rețelele de socializare. Puțini mai citesc și privesc astăzi știrile. Trebuie deja de schimbat chiar și noțiunile. Din cauza acestei avalanșe de fakenews, în Moldova a fost afectată breasla jurnalistică, în special în perioada pandemiei pe care am avut-o. Nu degeaba oamenii deștepți au numit-o infodemie, pentru că este vorba de informație, nu despre conținut specific jurnalistic. Lucrurile se schimbă atât de rapid, încât noi trebuie să ne dăm seama că deja nu mai analizăm din punct de vedere al unui conținut jurnalistic, dar e vorba de conținut informațional pe social-media, video”, a punctat Oxana Iuteș.

În cadrul celei de a doua ședință de lucru a Platformei au fost prezentată două articole, în care doi participanți ai Programului de instruire/formare privind gândirea critică și alfabetizarea media, desfășurat în lunile mai-iunie 2023, au analizat unele subiecte de știri, de actualitate, distorsionate sau prezentate în mod intenționat eronat, în scopuri de dezinformare a opiniei publice moldvenești.

Platforma de discuții pe marginea combaterii dezinformării în context național, regional și internațional a fost lansată la 16 octombrie, la inițiativa IDIS „Viitorul”. Platforma este reprezentată de către jurnaliști, studenți, reprezentanți ai organizațiilor nonguvernamentale care implementează proiecte în domeniul dezinformării, dar și de profesori care predau educația mediatică în școli.

-------------------

Proiectul „Sprijinirea gândirii critice și rezistența la dezinformare în Republica Moldova”, implementat de către IDIS „Viitorul” în perioada ianuarie 2023 – octombrie 2024, este susținut financiar de către Ambasada Finlandei la București.

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;

Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;

Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .

Republica Moldova este în continuare un teren fertil  pentru propaganda rusă, deoarece există, pe de o parte, o conexiune interdependentă între fenomenul propagandei și al dezinformării și societățile sărace, pe de altă parte, care sunt mai facil de manipulat. Televiziunea este un mijloc important de informare în rândurile populației din Republica Moldova, iar în ultimii doi ani, pentru spațiul informațional moldovenesc dominat de către mass media rusească, televiziunea rămâne încă a fi o pârghie importantă de influență. Este una dintre concluziile studiului „Politica informațională a televiziunilor din Republica Moldova”, realizat de către Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS „Viitorul”) și prezentat vineri, 15 decembrie, 2023.

Studiul a fost realizat în cadrul proiectului „Sprijinirea gândirii critice și rezistența la dezinformare în Republica Moldova”, implementat în perioada ianuarie 2023 – octombrie 2024, cu susținerea financiară a Ambasadei Finlandei la București și a avut ca scop monitorizarea principalelor posturi de televiziune din Republica Moldova pentru a determina narațiunile informaționale ale surselor media TV și a estima dacă acestea informează cetățenii corect și echidistant, sau dimpotrivă, au tenta de a dezinforma și manipula opinia publică moldovenească.

Ion Tăbârță, expert politic la IDIS „Viitorul”, autorul studiului, a spus că subiectele selectate spre monitorizare reprezentă esența informațională a spațiului din Republica Moldova: politica internă; situația social-economică; justiția; Unitatea Teritorială Autonomă (UTA) Găgăuzia; politica externă; agresiunea militară a Rusiei contra Ucrainiei. Au fost analizate principalele produse informaționale care modelează opiniile în spațiul informațional: buletinele de știri; materiale cu tematică politică și social-economică; și talk-show-urile politice. Astfel, au fost selectate spre a fi monitorizate: Moldova 1; Jurnal TV; TV8; TVR Moldova; Pro TV; Vocea Basarabiei; Orizont TV; Exclusiv TV; Cinema 1; și Gagauziya Radio Televizionu (GRT). Criteriile de selectare a televiziunilor au fost nivelul de audiență în conformitate cu măsurătorile efectuate și popularitatea lor rezultând din datele cercetărilor sociologice.

Este de menționat aici că la 16 decembrie 2022, Comisia Situații Excepționale a dispus suspendarea licenței de emisie pentru canalele Primul în Moldova, RTR Moldova, Accent TV, NTV Moldova, TV6, Orhei TV, pentru „lipsa unei informări corecte în reflectarea evenimentelor naționale, dar și a războiului din Ucraina”, iar unele dintre acestea – RTR Moldova, NTV Moldova, Primul în Moldova și TV6, care erau la acel moment printre primele 10 TV-uri cu cea mai mare audiență, au migrat spre altele, cu audiență mai mică. RTR Moldova spre Cinema 1, NTV Moldova spre Exclusiv TV și TV6 spre Orizont TV. Astfel, în monitorizare au fost incluse dublurile lor. Din aprilie 2023, primul în Moldova nu a mai produs continut informativ și nu a fost monitorizat.

Studiul a analizat narațiunile televiziunilor date referitoare la subiecte precum: 9 mai, Marea Adunare „Moldova Europeană” din 21 mai 2023; tematica energetică; protestele fermierilor; majorarea salariului miniștrilor; protestul deținătorilor de patente; incidentul de la Aeroportul Internațional Chișinău soldat cu decesul a două persoane; scandalul lingvistic de la Spitalul Clinic Republican „Timofei Moșneaga”; reforma justiției; alegerile pentru funcția de bașcan al UTA Găgăuzia; Summitul Comunității Politice Europene; relațiile Republicii Moldova cu NATO; denunțarea mai multor acorduri cu CSI; agresiunea militară rusă contra Ucrainei etc..

Studiul arată că o parte dintre televiziunile moldovenești dezinformează în mod intenționat și manipulează societatea moldovenească, acționând în interesele geopolitice ale Federației Rusi, dar și în interesele de grup și personale ale elementelor oligarhice din Republica Moldova. Scopul lor este de a nu permite reforma și modernizarea instituțiilor statului, parte a efortului de integrare europeană. De aceea, unele televiziuni încearcă să compromită orice guvernare proeuropeană de la Chișinău, indiferent de culoarea ei politică. Este vorba aici de: Orizont TV; Exclusiv TV; Cinema 1; și Gagauziya Radio Televizionu (GRT).

Autorul studiului mai afirmă că în ultimii doi ani, aceste televiziuni, prin intermediul politicii lor informaționale, au promovat mai multe narațiuni cu scopul de a lovi guvernarea proeuropeană de la Chișinău, și, prin aceasta, în mod intenționat, și constant, să discrediteze parcursul european în rândurile cetățenilor. În perioada de monitorizare au fost promovate narațiuni de manipulare și dezinformare precum: „plătim scump pentru gaz pentru că Sandu nu a vrut să meargă la Moscova ca să se înțeleagă cu Putin”, „cumpăram același gaz rusesc, dar mai scump din Europa”, „Republica Moldova merge pe calea Ucrainei, fiind o unealtă docilă în scopurile agresive ale Occidentului” etc.

„Concluzia generală a studiului este că Moldova 1, Jurnal TV, TV8, TVR Moldova, Pro TV și Vocea Basarabiei își construiesc politica de informare prin abordarea principalelor subiecte mediatice, reieșind din propria politica editorială, obiectivă și subiectivă, iar modul de diseminare a informației în spațiul public are loc prin intermediul știrilor și a talk-show-urilor. Exclusiv TV și Cinema 1 au o politică editorială la știri echilibrată pe unele subiecte, interpretativă pe altele, și de neinformare pe subiectele sensibile, de ordin geopolitic, cum ar fi agresiunea militară rusă contra Ucrainei. Este sesizabilă tenta de a nu promova parcursul european al Republicii Moldova, și dimpotrivă, de a favoriza camuflat direcția estică a vectorului extern sub lozinca echilibristicii geopolitice. Orizont TV deschis promovează interesele politice ale grupului Șor, având o politică informațională anti-UE și pro-Rusia. Politica informațională a GRT este puțin conectată la agenda publică a Republicii Moldova, reflectă situația din UTA Găgăuzia cu accente clare ostile la adresa autorităților centrale de la Chișinău și în interesele politice ale grupului Șor în regiunea găgăuză”, a declarat Ion Tăbârță.

Potrivit lui Ion Tăbârță, Chișinăul este o țintă a agresiunii hibride din partea Moscovei, iar unul dintre elemente este răspândirea propagandei ruse prin dezinformare, pentru a scădea gradul de reziliență a societății și a instituțiilor statului contra acestei agresiuni hibride dirijată de la Moscova. „În Republica Moldova, există încă un segment numeros al populației social-vulnerabile, care, alături de vorbitorii rusolingvi, este cel mai expus la propaganda și dezinformarea venită dinspre Federația Rusă, inclusiv prin intermediul actorilor politici interni, care acționează contrar intereselor Republicii Moldova”, menționează autorul în studiu.

Ion Tăbârță crede că pentru a combate și a reduce din fenomenul dezinformării în Republica Moldova este foarte important de a cunoaște care dintre televiziunile moldovenești manipulează opinia publică prin dezinformare sau neinformare privind principalele subiecte tematice care interesează societatea moldovenească. Astfel, în opinia sa, soluțiile contra televiziunilor care dezinformează, și în general contra fenomenului dezinformării, sunt:     aplicarea legislației

Republicii Moldova pentru televiziunile care nu respectă prevederile codului audiovizualului și acționează subminând securitatea instituției statului, dar și acordarea unei atenției sporite procesului de educație mediatică, începând din școli și continuând pe toate treptele din societate.

Cu referință la soluțiile legale, Ion Tăbârță susține că este indicat ca instituțiile statului să: comunice strategic; stabilească criterii clare de evaluare a posturilor televizate; dezvolte instrumente pentru a putea combate dezinformare de pe internet și platformele de socializare. Privind măsurile educaționale, este necesară: modificarea curriculum școlar (la așa obiecte ca dezvoltarea personală sau educația pentru societate) ca elevii de la ce mai fragede vârste să fie învățați să se orienteze în labirintul informațional al tehnologiilor postmoderniste, ca să poată face distincția dintr-o platformă care informează și una care dezinformează, să depisteze o știre care dezinformează și manipulează; introducerea în ultimul an de studii gimnaziale (cel puțin) și în licee și colegii, în mod obligatoriu, a obiectului de studiu educația mediatică.  

--------------------

Proiectul „Sprijinirea gândirii critice și rezistența la dezinformare în Republica Moldova”, implementat de către IDIS „Viitorul” în perioada ianuarie 2023 – octombrie 2024, este susținut financiar de către Ambasada Finlandei la București.

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;

Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;

Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .

O Platformă de discuții pe marginea combaterii dezinformării în context național, regional și internațional a fost lansată luni, 16 octombrie, la inițiativa Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”. Platforma este reprezentată de către jurnaliști, studenți, reprezentanți ai organizațiilor nonguvernamentale care implementează proiecte în domeniul dezinformării, dar și de profesori care predau educația mediatică în școli. În cadrul primei ședințe a fost prezentată o culegere de cinci articole, în care cinci participanți ai Programului de instruire/formare privind gândirea critică și alfabetizarea media, desfășurat în lunile mai-iunie 2023, au analizat o serie de unele subiecte de știri, de actualitate, distorsionate sau prezentate în mod intenționat eronat, în scopuri de dezinformare a opiniei publice moldvenești.

Platforma de discuții a fost lansată în cadrul proiectului „Sprijinirea gândirii critice și rezistența la dezinformare în Republica Moldova”, implementat de către IDIS „Viitorul”, în perioada ianuarie 2023 – octombrie 2024, cu susținerea financiară a Ambasadei Finlandei la București. Platforma are ca scop facilitarea cooperării între public, jurnaliști și agenția de reglementare în privința combaterii dezinformării în context național, regional și internațional. Totodată, platforma are menirea de a asigura un mediu participativ și incluziv de discuții, cu ateliere periodice unde vor fi abordate subiecte ce țin de gândirea critică, alfabetizarea media, analiza, rezistența la dezinformare și reflectarea informațiilor de interes public într-un mod imparțial.

Carolina Ungureanu, coordonatoarea proiectului, vicedirectoare IDIS „Viitorul”: „Prin lansarea acestei Platforme de discuții vrem să atragem atenția asupra informațiilor numeroase, care în prezent sunt difuzate prin intermediul multor canale de informare și care trebuie asimilate atent, ele necesitînd o gândire critică și o analiză din diferite surse, în scopul evitării manipulării. Obiectul nostru, lansând această Platformă, este de a cerceta instrumentele, modalitățile și sursele care dezinfomează, dar și de a veni cu recomandări constructive pentru cetățeni. Astăzi este nevoie de o implicare mult mai largă în această privință. Viteza cu care circulă informația este alta decât a fost cu 20 sau chiar cu 10 de ani în urmă. Aceste procese influențează comportamentul cetățenilor și construiesc mentalitatea și gândirea omului. Vrem să avem o societate democratică, unde există acea gândire critică și posibilitatea de a reflecta și de a înțelege care informație este veridică și corectă, cu posibilitatea exprimării opiniilor tuturor părților implicate”.

Maria Nistor a analizat modul în care anumite surse media au manipulat, în interes politic, unele evenimente istorice. Este vorba de data de 28 iunie 1940, când din punct de vedere istoric se marchează ziua ocupației sovietice, iar partidele pro-ruse de la Chișinău sărbătoresc, la această dată, „eliberarea Moldovei de sub ocupația română”. Unele surse de informare în masă, potrivit Mariei Nistor, au tirajat cu această ocazie falsuri, susținând viziunile ideologice ale partidelor politice proruse. „Cu toții știm ce s-a întâmplat la 28 iunie 1940. Când am văzut reportajul la Primul în Moldova am cercetat să aflu de ce avem un astfel de material. Am aflat că postul TV are licența de emisie suspendată, a fost amendat de către Consiliul Audiovizualului de mai multe ori pentru că dezinfomează. A fost afiliat anterior unui partid politic cu viziuni ruse. Astăzi, alt partid pro-rus îl gestionează. Totodată, eroii din materialul jurnalistic sunt membri ai unui alt pardid politic care optează pentru direcția estică de orientare externă a Republicii Moldova”.

Mihai Avasiloaie a cercetat cum manipulează presa prezentarea unor sondaje de opinie. Astfel, a aflat că ignorarea contextului, prezentarea unor opinii ca fapte și estomparea sunt câteva dintre procedeele folosite într-o știre kp.md despre sondajul IPRE și CBS-AXA („Percepția cetățenilor cu privire la procesul de integrare europeană al Republicii Moldova”) din iulie 2023. „Sondajele de opinie sunt adesea un prilej pentru unele surse media de a manipula. Am aflat, în timpul realizării acestei analize, că portalul kp.md este o sursă media finanțată de la Moscova și urmează narativele propagandei rusești. Site-ul (dar și ziarul Комсомольская правда) au promovat intens interesele PSRM în ultimii ani, fiind deținute de către compania fostului președinte al fracțiunii socialiștilor din Parlament, Corneliu Furculiță. Într-o investigație a Ziarului de Gardă din anul 2021 se arată că această companie mai deținea și ziarul „Аргументы и Факты в Молдове” (aif.md)”.

Mihail Nesteriuc a vorbit despre relațiile moldo-române prin prisma dezinformării putiniste. În opinia sa, Rusia modernă și-a moștenit strategia de politică externă de la URSS, care, în loc să consolideze popoarele în statele lor naționale și să le atragă să coopereze cu poporul rus pe baza unui proiect sau a unei idei cu beneficii comune, a ales să împartă naționalitățile în blocuri artificiale și să le controleze. „Situația din Republica Moldova, și din regiunile învecinate, rămâne complexă și dinamică. Problemele ridicate cu privire la armament, politica externă și interesele geopolitice necesită o analiză și o discuție atentă cu toate părțile interesate. Este important ca factorii de decizie și ONG-urile implicate în securitatea informațională și educație să pregătească cetățenii pentru dezinformare și potențiale provocări ale propagandei inamice”.

Cătălin Murzac a analizat modul în care manipulează unele instituții de presă subiectul retragerii Republicii Moldova din Acordul privind Adunarea Interparlamentară a Comunității Statelor Independente (CSI). „În urma monitorizării efectuate, au fost depistate tendințe de manipulare informațională prin intermediul reportajelor postului de televiziune OrizontTV. Au fost încălcate norme ale Codului Serviciilor Media Audiovizuale al Republicii Moldova, cum ar fi: promovarea pluralismului audiovizual; informarea corectă, obiectivă, complexă și imparțială; promovarea dezbaterilor publice pluraliste. Pentru prezentarea autorităților actuale ale Republicii Moldova în lumină proastă, au fost utilizate mai multe modele de manipulare. Declarațiile lor, deși prezente în reportaje, sînt scoase din context, iar narațiunea contrară este prezentată de pe poziții dominante, prin cantitatea și diversitate acesteia. Lipsa de expertiză imparțială și omisiunea informațiilor, precum și extragerea lor din context, marchează clar contururile manipulării”.

În atenția lui Pavel Vintilă a fost manipularea istoriei în interes politic, de către partidele politice, prin intermediul canalelor mass-media. El a analizat cum au reflectat unele instituții de presă data de 24 august 1944, când din punct de vedere istoric este marcată operațiunea Iași-Chișinău. „Aceste evenimente istorice, tragice, de importanță națională, sunt folosite de către agenții Federației Ruse în Republica Moldova în scopuri politice, călcând peste adevărul istoric, ponegrind memoria miilor de basarabeni care au devenit victime ale administrației sovietice de ocupație și, pe de altă parte, se dorește să proslăvească, să elogieze regimul sovietic care a fost instaurat în Basarabia după operațiile militare din vara anului 1944. În același timp, toate falsurile și denigrările sunt direcționate către guvernarea aleasă democratic de către cetățeni, pentru a-i slăbi susținerea, astfel, ca să poată fi realizate planurile războiului hibrid organizat de către Rusia împotriva Republicii Moldova și a conducerii pro-europene din prezent”.

Ludmila Barbă, jurnalistă Moldova 1: „Nu știam că tinerii de astăzi au dorința de a se aprofunda atât de mult și au dorința să studieze lumea fake-urilor, care domină nivelul nostru de viață, dar și gândirea noastră. Este de salutat faptul că acești tineri au învățat să facă distincția dintre o informație corectă și una falsă. Ei trebuie să ducă, prin intermediul altor activități, aceste cunoștințe asimilate mai departe. Lucrul acesta este foarte important fiindcă propaganda, manipularea actionează asupra emoțiilor oamenilor ”.

Irina Bejan, Centrul Regional de Dezvoltare Comunitară din Cahul: „În situația în care tot mai des suntem atacați cu informații false, ne ciocnim mai des de neadevăr , suntem implicați direct într-un război hibrid și este necesar să fie unite forțele pentru a contracara și preveni dezinformarea. O platformă comună între specialiștii, reprezentanții societății civile și ai autorităților, ar fi una dintre soluțiile care ar putea contribui la această luptă cu propaganda și influența agresorilor media. Cu cât mai multe subiecte vor fi dezbătute în cadrul Platformei, cu atât mai ușor vom discerne minciuna de adevăr și vom transmite mesajul că nu ne este frică, suntem pregătiți să luptăm cu atacurile din afară în domeniului informațional”.

Până acum, în cadrul proiectului „Sprijinirea gândirii critice și rezistența la dezinformare în Republica Moldova”, a fost efectuată o cartografiere a instituțiilor media și a organizațiilor societății civile active în spațiul mediatic. A fost organizată o întâlnire cu membrii Consiliului Audiovizualului pentru contura obiectivele proiectului și a vedea contribuția pe care o poate avea societatea civilă în acest domeniu. Au fost desfășurate 20 de sesiuni ale Programului de instruire/formare în ceea ce privește gândirea critică, alfabetizarea media, analiza, rezistența la dezinformare și reflectarea informațiilor de interes public într-un mod imparțial, la care au participat 31-35 de persoane. De asemenea, au fost produse două infografice pe baza informațiilor de la Program. În viitorul apropiat va fi prezentat un studiu asupra modului în care cele mai influente instituții media moldovenești reflectă problemele interne și externe, care afectează societatea, din perspectiva dezinformării, a prezentării știrilor false, dar și un Ghid - instrument de semnalizare, pe principiul „stegulețele roșii”, care va avea forma unui ghid pentru jurnaliști și utilizatorii  media, care se va axa pe modalitățile de identificare a informațiilor false.

--------------------

Proiectul „Sprijinirea gândirii critice și rezistența la dezinformare în Republica Moldova”, implementat de către IDIS „Viitorul” în perioada ianuarie 2023 – octombrie 2024, este susținut financiar de către Ambasada Finlandei la București.

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;

Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;

Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .

Data lansării: 7 septembrie 2023

Data limită pentru înregistrare: 18 septembrie 2023, ora 12.00

Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul" invită jurnaliștii, reporterii, corespondenții, PR managerii, studenții Facultăților de Jurnalism, profesorii de educația media, reprezentanți ai ONG-urilor, membrii Consiliului Audiovizualului, să adere, în calitate de membri, la o platformă de discuții în cadrul proiectului „Sprijinirea gândirii critice și rezistența la dezinformare în Republica Moldova”.

Scopul Platformei de discuție va fi acela de a facilita cooperarea dintre public, jurnaliști și agenția de reglementare în privința combaterii dezinformării în context regional și internațional. Platforma va asigura un mediu participativ și incluziv de discuții, cu ateliere permanente unde vor fi abordate subiecte ce țin de gândirea critică, alfabetizarea media, analiza, rezistența la dezinformare și reflectarea informațiilor de interes public într-un mod imparțial.

Discuțiile în cadrul Platformei, patru la număr, se vor desfășura estimativ în luna octombrie, 2023; februarie, mai și iulie, 2024.

Participanții programului de instruire privind gândirea critică, alfabetizarea media, analiza, rezistența la dezinformare și reflectarea informațiilor de interes public într-un mod imparțial, desfășurat în perioada 3 mai – 22 iunie 2023, vor avea posibilitatea să-și pună în aplicare cunoștințele și noile abilități obținute, și vor prezenta în cadrul platformei propriile analize și cercetări la subiectul dezinformării în Republica Moldova. Materialele elaborate şi recomandările formulate de către membrii Coaliției vor fi ulterior comunicate public şi transmise decidenților, contribuind astfel la îmbunătățirea legislației, politicilor și practicilor din sector.

Pentru a face parte din Platforma, vă invităm să completați formularul de înregistrare pina pe 18 septembrie 2023 - https://docs.google.com/forms/d/1hg2gbg8A21bi8kr-vn9bpEjE8sHwwgO0Ic-GeVmx7R0/edit?ts=64f845f3

Notă: din partea unei singure organizații sau instituții se pot înregistra mai mulți reprezentanți.

Pentru mai multe informații, ne puteți contacta la adresele de email: mihai.turcanu@viitorul.org și maria.procopciuc@viitorul.org .

Proiectul „Sprijinirea gândirii critice și rezistența la dezinformare în Republica Moldova”, implementat de către IDIS „Viitorul”, în perioada ianuarie 2023 – octombrie 2024, este susținut financiar de către Ambasada Finlandei la București. Obiectivul proiectului constă în sporirea capacităților instituțiilor media, organizațiilor societății civile și ale Consiliului Audiovizualului din Republica Moldova, în ceea ce privește gândirea critică, alfabetizarea media, analiza, rezistența la dezinformare și reflectarea informațiilor de interes public într-un mod imparțial.

Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul” implementează, în perioada ianuarie 2023 – octombrie 2024, proiectul „Sprijinirea gândirii critice și rezistența la dezinformare în Republica Moldova”. Obiectivul proiectului constă în sporirea capacităților instituțiilor media, organizațiilor societății civile și ale Consiliului Audiovizualului din Republica Moldova, în ceea ce privește gândirea critică, alfabetizarea media, analiza, rezistența la dezinformare și reflectarea informațiilor de interes public într-un mod imparțial.

În cadrul proiectului va fi efectuată o cartografiere a instituțiilor media și a organizațiilor societății civile active în spațiul mediatic; va fi organizată o întâlnire cu membrii Consiliului Audiovizualului al Republicii Moldova pentru conturarea obiectivului principal al proiectului. Va fi făcut un studiu asupra modului în care cele mai influente instituții media din Republica Moldova reflectă problemele interne și externe, care afectează societatea, din perspectiva dezinformării, a prezentării știrilor false și implicațiile acestor acțiuni pentru țară.

Urmează să fie selectați 35 de reprezentanți ai instituțiilor media, studenți ai facultăților de jurnalism și ai organizațiilor societății civile, pentru un program complex de formare din 20 de sesiuni. Participanții la programul de formare vor avea posibilitate să aplice cunoștințele dobândite în practică și să elaboreze 15 evaluări / studii de caz / monitorizări sau analize pe teme care privesc societatea noastră, dar legate de dezinformare, alfabetizare media și gândire critică. Va fi creată o platforma de cooperare, iar la ședințele periodice care se vor organiza vor fi prezentate rapoartele de monitorizare și vor fi formulate recomandări.

Proiectul își propune să elaboreze și 12 infografice pe baza informațiilor relevante conținute în rezultatele și constatările studiilor, analizelor, studiile de caz etc.

Va fi elaborat, de către experți în domeniu, un „instrument de semnalizare, pe principiul „stegulețele roșii”, care va avea forma unui ghid pentru jurnaliști și utilizatorii  media, care se va axa pe modalitățile de identificare a informațiilor false.

Proiectul „Sprijinirea gândirii critice și rezistența la dezinformare în Republica Moldova”, implementat de către IDIS „Viitorul”, este susținut financiar de către Ambasada Finlandei la București.

--------------------

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .