Businessul poate deveni parte a soluției pentru combaterea corupției, dar și cu ce pot contribui oamenii de afaceri în soluționarea problemei corupției. Experți și oameni de faceri au discutat și elaborat recomandări în cadrul conferinței ”Combaterea Corupției în Moldova: Ce Poate Face Business-ul?”.
Oamenii de afaceri au declarat în cadrul conferinței care sunt problemele stringente cu care se confruntă și care sunt organele statului cel mai mult implicate în acte de corupție. Este vorba de centrele de Sănătate Publică, Poliția și Serviciul Vamal, urmate de Procuratură și Inspectoratul Fiscal de Stat. 47,9% din antreprenori consideră corupția impedimentul pentru desfăşurarea afacerilor în Republica Moldova, iar 20,4% afirmă despre blocajul corupției în desfăşurarea afacerilor în țară.
Valoarea totală a mitelor plătite de oamenii de afaceri s-a cifrat în 2015 la 381 de milioane de lei . Acești bani, plătiți an de an, ar fi putut ajuta la dezvoltarea sectorului privat, modernizarea lui, asigurarea calității înalte a produselor/serviciilor. Corupția continuă să influențeze asupra formării prețurilor de consum la toate categoriile de mărfuri, ori, agentul economic este nevoit să includă la ”cheltuieli” toate ”plățile neoficiale”.
Totodată, 70% din oamenii de afaceri susțin că fenomenul corupției este răspândit pe larg în Republica Moldova. Cauzele principale care favorizează corupția în afaceri ar fi birocrația excesivă, politizarea economiei, obţinerea licențelor, autorizaţiilor şi actelor permisive în procesele legate de declarații/control vamal. În acest context, se afirmă că de cele mai multe ori agentul economic se confruntă cu aspectele legate de corupție atunci când este vorba despre controale și achiziții publice.
Participanții la conferință au propus metode de combatere a corupției. La discuției au fost prezenți și implicați invitați din SUA, Slovacia, România, Ucraina, care au prezentat metodele altor state de eradicare a corupției. Printre recomandări se numără: implementarea guvernării electronice, instituirea unor ”ghișee unice” funcționale unde agentul economic se poate adresa şi obţine toate serviciile, excluderea reglementărilor inutile și implementarea procedurilor clare în activitatea autorităților publice, companiile mici trebuie să se asocieze și să acționeze solidar la abuzurile birocraților.
Studiul a fost efectuat pe un eșantion de 511 oameni de afaceri din 5 zone geografice (Chișinău, Bălți, Nord, Centru și Sud). Domeniul de activitate al întreprinderilor cercetate este diferit: Agricultură, Industrie, Construcții, Transport HoReCa, Servicii ș.a. Informațiile au fost colectate în perioada 19 aprilie – 17 mai 2017, la domiciliile respondenților.
Pentru mai multe detalii contactați Coordonatorul Relații Publice IDIS Viitorul, Victor URSU la adresa de email ursu.victoor@gmail.com sau la telefonul 069017396.
Evaziunea fiscală este un fenomen generalizat în Republica Moldova și are rădăcini adânci și este nevoie de măsuri radicale pentru contracararea lui. În prezent țara noastră este printre campionii din regiune la evaziunea fiscală cu o pondere în PIB de 33%. Este opinia exprimată în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic” de către economistul, Iurie Gotișan.
”Autorităţile statului arată că evaziunea are o pondere de 18-20% din PIB (puţin peste 25 miliarde lei. Adică, aproape 1,2 miliarde euro). Însă pe de altă parte, unele centre de cercetare si analiză afirmă că evaziunea fiscala are o pondere de o treime din PIB, echivalentul a 40 miliarde lei sau peste 2 miliarde Euro. O sumă imensă care se traduce prin pierderi de cel puțin 10-15 miliarde de lei pentru bugetul de stat”, a explicat Gotișan.
Evitarea fiscului este de fapt zona, care arată deficiențele societății moldoveneşti: hoţie, legături nepermise între stat şi domeniul privat, lipsa de onestitate a multor funcţionari publici de rang înalt. Este vorba de cazurile răsunătoare de la Vamă sau Fisc și care developează sistemul corupt şi capturat.
”Neplata contribuţiilor către organul fiscal, în visteria statului, de la o simplă vulcanizare până la mari întreprinderi, Moldtelecom, Franzeluţa sau Moldovagaz, care au fost deseori titrate în știri, depistându-se cazuri de evaziune fiscală care generează „găuri” enorme la buget. Or, contrabanda cu tot felul de produse prin Transnistria, care este considerată GAURA neagra a economiei moldovenești, fie produse de tutungerie, alcool sau alte mărfuri de larg consum, iar lasă bugetul fără venituri estimate la peste 1 miliard de lei”, a mai spus Gotișan.
În concluzie, economistul a precizat că multitudinea obligaţiilor pe care legea fiscală le impune plătitorilor de taxe şi mai ales povara acestor obligaţii au dus dintotdeauna la stimularea ingeniozităţii contribuabililor în a inventa procedee diverse de eludare a obligaţiilor fiscale. Evaziunea fiscală a fost întotdeauna activă şi ingenioasă din motivul că organele fiscale, „lovind” în averea indivizilor, îi „ating” în cel mai sensibil interes: cel bănesc.
Emisiunea este realizată de către IDIS Viitorul în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Pentru mai multe detalii contactați Coordonatorul Relații Publice IDIS Viitorul, Victor URSU la adresa de email ursu.victoor@gmail.com sau la telefonul 069017396.
Domeniul subvenționării este unul vital pentru agricultori în condițiile în care acoperă o parte din investițiile pe care le fac fermierii, dar este nevoie de îmbunătățirea mecanismelor de acordare a banilor, a explicat în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”, directorul de programe IDIS Viitorul, Viorel Chivriga.
Chivriga atrage atenția că sunt vizibile schimbări pozitive în activitatea AIPA. Mai cu seamă pe partea asigurării transparenței, informării părților interesate și diseminării de practici pozitive. Totuși, persistă și o serie de probleme. În anul 2017, ca și în anii precedenți, regulamentul pentru aplicarea Legii cu privire la principiile de subvenţionare a producătorilor agricoli, deși este aprobat, nu a intrat în vigoare, nefiind publicat în Monitorul Oficial. Majoritatea beneficiarilor de subvenții (74%) reprezintă 3 organizații profesionale din agricultură. În anul 2016, mijloacele fondului de subvenționare au fost repartizate în cadrul a 5 măsuri și 13 submăsuri. Numărul beneficiarilor a fost de 4321, mai mare față de anul 2015, și mai mic comparativ cu anii 2014 (5133) și 2012 (4457). Acest lucru arată că Legea privind organizarea şi funcţionarea pieţelor produselor agricole şi agroalimentare este bună numai pe hârtie. Multe submăsuri sunt ineficiente. Printre ele se regăsește și stimularea mecanismului de asigurare a riscurilor în agricultură. În anul 2016, în cadrul acestei submăsuri au depus dosare numai 118 agenți economici, din care 104 au fost autorizați.
Viorel Chivriga a menționat că numărul dosarelor respinse este în creștere. În anul 2016, AIPA a respins 224 dosare în valoare de 52589400 lei, ceia ce reprezintă 7,5% din suma alocată sau circa 10 la sută din suma executată. Cele mai multe dosare au fost respinse în cadrul Submăsurilor 1.2 (Stimularea investiţiilor pentru înfiinţarea, modernizarea şi defrişarea plantaţiilor multianuale) – 73 și 1.7 (Stimularea creditării producătorilor agricoli de către băncile comerciale şi instituţiile financiare nebancare)-20. Pe plan regional, întâietatea la depunerea dosarelor și parțial la obținerea subvențiilor o dețin raioanele din regiunea de dezvoltare Sud – Comrat, Cahul, și Cantemir.
Pentru îmbunătățirea mecanismului de acordare a subvențiilor, Viorel Chivriga recomandă evaluarea cantitativă și calitativă a impactului subvenționării asupra dezvoltării sectorului agroalimentar. Utilizarea unui spectru mai larg de indicatori, ce va ilustra efectul real al susținerii financiare din partea statului: creșterea productivității și volumului de producere, cifra de afaceri, valoarea producției exportate, locuri noi de muncă, sporirea calității producției.
În concluzie, el a spus că pentru sporirea productivităţii şi competitivităţii în agricultură, stabilizarea pieţei, asigurarea securităţii alimentare şi a veniturilor echitabile pentru agricultori este oportun și rațional de a fi acordate plăţi directe, în funcţie de cultura agricolă, speciile de animale şi păsări, de randamentul mediu individual în cazul corespunderii cu cel regional, precum şi în funcţie de suprafaţa actuală efectivă sau efectivul de animale din posesie.
Emisiunea este realizată de către IDIS Viitorul în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Pentru mai multe detalii contactați Coordonatorul Relații Publice IDIS Viitorul, Victor URSU la adresa de email ursu.victoor@gmail.com sau la telefonul 069017396.
Problema locuințelor cetățenilor Republicii Moldova este una stringentă și nu a fost soluționată de la obținerea independenței țării, iar soluția propusă de Guvern prin Programul ”Prima Casă” rezolvă parțial problema, potrivit opiniei exprimate în cadrul emisiunii „15 minute de realism economic” de către economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță.
”Guvernul a venit cu o soluție ca să asigure cu locuințe populația care nu își poate permite achiziționarea unui imobil. Sunt însă câteva aspecte. În Republica Moldova doar 10% din cei care lucrează își pot permite să aplice la Programul „Prima Casă” ca urmare a veniturilor neoficiale pe care le încasează or, din cei 10% jumătate au deja un imobil. Putem spune că Guvernul țintește o categorie de cetățeni foarte mică”, a explicat Ioniță.
Potrivit lui, dobânda propusă de Guvern va depăși 10% anual, iar orice investiție pe termen lung nu este fezabilă dacă dobânda este mai mare. Ea trebuie coborâtă sub 10%. Ba mai mult, băncile sunt foarte rigide cu cetățeanul de rând că nu poate demonstra veniturile. ”În aceste condiții, Guvernul ar trebui să se gândească foarte bine și să dezvolte leasingul financiar. Acest lucru crește numărul solicitanților programului ”Prima Casă”, deoarece imobilul se află în proprietatea companiei de leasing, iar beneficiarul achită lunar suma stabilită în contract”, a precizat economistul.
”Cel mai important este că Programul „Prima Casă„ rezolvă parțial problema în condițiile în care doar 20% din populație cu venituri oficiale, neoficiale are beneficia de locuințe. O soluție pentru ceilalți ar fi locuințele sociale, dar în Republica Moldova sunt niște miș-mașuri dintre oamenii de rea intenție care au reușit să obțină niște terenuri la prețuri derizorii de la municipalitate și au construit imobile aparent sociale”, a mai spus Ioniță.
În concluzie, el menționat că Republica Moldova nu este cea mai bogată țară din lume pentru a asigura toți locuitorii cu locuințe. Pentru comparație, în statele dezvoltate 30% din oameni locuiesc în chirie. Problema e că în Republica Moldova, businessul chiriilor este în subteran, iar Guvernul nu a atras niciodată atenția acestui sector. Toți cei care dau în chirie locuințele nu sunt impozitați.
Pe de altă parte, statul descurajează intențiile populației de a investi în imobil ca urmare a introducerii impozitului pe venit. Este de fapt un tratament discriminatoriu în raport cu cei care dețin mai multe spații comerciale și nu sunt impozitați.
Emisiunea este realizată de către IDIS Viitorul în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Pentru mai multe detalii contactați Coordonatorul Relații Publice IDIS Viitorul, Victor URSU la adresa de email ursu.victoor@gmail.com sau la telefonul 069017396.
Aproape jumătate din proiectele de legi promovează interesele sau beneficiile autorilor. Acest lucru trezește îngrijorări, în condițiile în care procesul legislativ deviază de la interesul public general și este orientat pentru atingerea unor scopuri și interese private. ”Lideri la acest capitol sunt deputații, care în perioada 2015 -2016 au avut 76% din inițiative legislative care au promovat interesele (private, corporatiste) contrare interesului public”, a afirmat în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic” Viorel Pârvan, expertul IDIS Viitorul.
Promovarea legilor pe criterii de interes duce la scăderea nivelului de credibilitate a Legislativului și crearea percepției în societate privind coruptibilitatea deputaților, care se pare că sunt mai mult preocupați de interesele personale, decât de interesul celor care i-au ales.
Potrivit lui Viorel Pârvan, există o diferență, care tot mai mult se accentuează, în ce privește consultarea mediului de afaceri la elaborarea și adoptarea politicilor publice economice la nivelul Guvernului și în cadrul Parlamentului. În Guvern, într-o măsură mai mare, procesul de consultare publică și implicarea mediului de afaceri este vizibil și are rezultate. Spre exemplu, asociațiile de business fac parte din grupurile de lucru și comisiile create pe lângă autoritățile publice (ministere) sau chiar participă ca membri în Consiliul Economic al premierului.
”Un proiect de lege înaintat de deputat nu trece toate etapele şi procedurile de transparenţă care ar fi similare celor parcurse de un proiect de lege înaintat, spre exemplu, de Guvern. La etapa inițială de elaborare a inițiativelor legislative ale deputaților este ignorată fundamentarea științifică pentru a stabili consecințele de orice natură a reglementărilor cuprinse în ele. Totodată, la această etapă nu totdeauna sunt implicați experții, specialiștii în domeniu și nici reprezentanţii părţilor interesate pentru ca aceștia să poată promova propriul punct de vedere asupra inițiativei legislative”, a mai spus Pârvan.
În concluzie, expertul a spus că de regulă, inițiativele venite din partea Guvernului sunt mai calitative față de cele ale deputaților. Aceasta se datorează capacităților mai mari ale Guvernului, de fundamentare a acestuia, de expertiză și de consultare a legilor. Chiar și capacitățile de personal sunt mai mari, or, deputatul este defavorizat în acest sens. El poate avea un consilier, dar nu totdeauna acesta are capacitatea de creație legislativă. Per ansamblu, fie că sunt inițiativele Guvernului, fie că sunt ale deputaților, calitatea legilor rămâne a fi nesatisfăcătoare.
Volumul proiectelor înaintate de deputați în 2015-2016 este în creștere comparativ cu anii precedenți. Însă, în raport cu inițiativele din partea Guvernului, acestea sunt mai puține. Statistica arată astfel: circa 47% sînt inițiativele deputaților și 53% sunt ale Guvernului.
Emisiunea este realizată de către IDIS Viitorul în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Pentru mai multe detalii contactați Coordonatorul Relații Publice IDIS Viitorul, Victor URSU la adresa de email ursu.victoor@gmail.com sau la telefonul 069017396.
Banca Națională, săptămâna trecută, a difuzat un comunicat în care vine cu mai mute precizări privind evoluția leului față de valutele de referință. Economistul, Iurie Gotișan a explicat și el, în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic că, ”tendința de apreciere a leului faţă de dolar și euro este un factor care poate reduce din creşterea preţurilor, care şi aşa sunt ridicate. Întărirea leului este convenabilă și pentru cei care au de rambursat credite în euro sau dolari”.
Un leu mai puternic, avantajează importatorii. Or, în mod, firesc aceştia cu mai puţini lei vor achiziţiona mai mulţi dolari și euro pentru a face importuri mai mari, dar şi pentru a satisface preferințele consumatorilor, cu produse mai ieftine de import. Respectiv, creșterea consumului dă tonul și creșterii economice prin majorarea volumului de accize și taxelor care sunt colectate la buget.
Referindu-se la dezavantaje, Gotișan spune că un leu tare îi pune în dificultate pe exportatori. Anume cei, care au exportat sau vor livra mărfuri pe extern vor încasa lei mai puțini la schimb. De pe seama aprecierii au de suferit și moldovenii beneficiari de remitențe. Or, dacă acum 2-3 luni la 100 de euro aveai peste 2200 lei, astăzi încasezi puțin peste 2000. Dezavantajează aprecierea și pe cei care primesc salariile în dolari sau euro. În plus, aprecierea leului ar descuraja și pe cei care încearcă să speculeze pe piaţă.
Potrivit prognozelor economistului, pe termen scurt leul își va continua aprecierea. Nu este exclus ca la un moment dat, aprecierea monedei naţionale îşi va arata şi reversul medaliei. ”Unii oameni de afaceri, văd un curs de schimb de 23-24 lei pentru un euro si 21-22 lei pentru un dolar. Pe de altă parte, potrivit estimărilor, unele centre de analiză prognozează un curs de 19.5-20 lei pentru un euro şi de 17,5-18 lei”, a conchis Gotișan.
Emisiunea este realizată de către IDIS Viitorul în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Pentru mai multe detalii contactați Coordonatorul Relații Publice IDIS Viitorul, Victor URSU la adresa de email ursu.victoor@gmail.com sau la telefonul 069017396.
Întreprinderile mici și mijlocii din Republica Moldova au o pondere majoră în economia ţării. Astfel, la sfârşitul anului 2015 acestea deţineau puţin peste 97% din numărul total de întreprinderi și asigură peste jumătate din locurile totale de muncă. IMM-urile contribuie cu 31% la cifra totală de afaceri pe economie şi asigura 88% din profitul net total.
”Totuși, în ciuda acestor cifre impunătoare, perspectivele sectorului ÎMM nu sunt la fel de optimiste. Şi asta pentru că respectivele cifre sunt în continuă scădere. Astfel, cu doar 5 ani mai devreme (la sfârşitul anului 2010), ponderea IMM în nr. total de întreprinderi era de aproape 98% (cu 0,5 p.p. mai mult), ponderea angajaţilor IMM în totalul forţei de muncă angajate de 59% (cu 4 p.p. mai mult) şi ponderea IMM în totalul vânzărilor pe economie de cca. 37% (cu 6 p.p. mai mult)”, a explicat economistul, Ion Tornea în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”.
Motivul pentru evoluţiile modeste a sectorului IMM şi pentru scăderea ponderii acestuia în totalul indicatorilor pe economie pare să se regăsească în obstacolele ce persistă în calea creșterii acestora, în special în calea creşterii companiilor mijlocii - aparent, companiile mici nu cresc în companii mijlocii. ”Cauzele din spatele reducerii nr. companiilor mijlocii şi a nr. lor de angajaţi, dar şi a creşterii vânzărilor acestora într-un ritm ce nu depăşeşte nici măcar rata anuală a inflaţiei, par a fi presiunile şi obstacolele cu care se confruntă aceste companii, dar şi înrăutăţirea condiţiilor de afaceri, legate în primul rând de: accesul mai dificil la pieţele de desfacere (mai ales după închiderea pieţei ruse pentru mai multe categorii de produse) şi de (mediul macroeconomic mult mai volatil şi imprevizibil (asta se referă mai ales la creşterea ratelor dobânzilor la credite şi la fluctuaţiile puternice ale ratelor de schimb)”, a mai spus Tornea.
În concluzie, economistul a spus că cele mai mari constrângeri pentru ÎMM se referă la: eficienţa redusă a implementării bazei legislative, dezechilibrul puternic în dezvoltarea sectorului IMM-urilor în profil teritorial – 2/3 din toate companiile sunt concentrate în Chișinău și slaba cunoaştere a tehnicilor de export/acces pe pieţe externe şi cota redusă a IMM la export.
Emisiunea este realizat de către IDIS Viitorul în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Pentru mai multe detalii contactați Coordonatorul Relații Publice IDIS Viitorul, Victor URSU la adresa de email ursu.victoor@gmail.com sau la telefonul 069017396.
Economia Republicii Moldova a făcut față condițiilor regionale dure și presiunilor economice din partea Federației Ruse datorită Acordului de liber schimb cu UE. Acordul de liber schimb le oferă producătorilor moldoveni acces la o piaţă cu 500 de milioane de consumatori, precum şi dezvoltarea şi implementarea unor standarde de sporire a încrederii în produsele moldovenești. Or, președintele Republicii Moldova, Igor Dodon încearcă să arunce țara în brațele Uniunii Euroasiatice, un spațiu lipsit de previzibilitate și unde sunt ignorate drepturile membrilor. Este opinia exprimată de Ion Tăbârță, expertul IDIS Viitorul în cadrul emisiunii „15 minute de realism economic”
La mijlocul lunii aprilie 2017, președintele Igor Dodon a participat la Bișkek la reuniunea statelor din comunitatea Euroasiatică. El a semnat un document prin care Republica Moldova a fost desemnată drept observator în cadrul comunității, iar acest lucru a stârnit controverse în societatea moldovenească.
Prin gesturile sale, Igor Dodon a resuscitat anumite sentimente geopolitice. Pentru Republica Moldova, care se află la confluența dintre Est și Vest, UE este mult mai atractivă din punct de vedere al dezvoltării economice și modernizării societății moldovenești. Ba mai mult, poate veni cu anumite soluții pentru problemele existente în Republica Moldova. Acest lucru înseamnă dezvoltare economică, stat de drept, dar și alte aspecte care se referă la dezvoltarea democratică. De partea cealaltă, Uniunea Euroasiatică nu este un spațiu al democrației și al regulilor de joc clare.
„Actul semnat de Dodon este lipsit de o consistență reală, instituțională. Mai degrabă se înscrie în logica comportamentului unui președinte geopolitic și nu a unui președinte care să reprezinte interesele tuturor cetățenilor Republicii Moldova. Aceste lucru divizează și mai mult societatea moldovenească, care în lipsa unui consens dintre forțele politice, este în căutarea modelului de dezvoltare a țării”, a mai spus Tăbârță.
În prezent, din punct de vedere economic, Republica Moldova ar trebui s-și aprofundeze relațiile comerciale cu UE reieșind din acel cadru creat după semnarea de către Chișinău a Acordului de Asociere. În calitate de argument este că țara noastră și-a sporit relațiile comerciale cu spațiul comunitar unde regulile jocului sunt previzibile. În timp ce relațiile cu Federația Rusă sunt determinate de criteriile politice și geopolitice, cum ar fi instituirea a tot felul de embargouri la produsele agroalimentare moldovenești exportate pe piața rusă.
Emisiunea este realizată de către IDIS Viitorul în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Pentru mai multe detalii contactați Coordonatorul Relații Publice IDIS Viitorul, Victor URSU la adresa de email ursu.victoor@gmail.com sau la telefonul 069017396.
Creșterea economică de 4,5% anunțată de FMI pentru anul 2017 ar putea fi spulberată de majorarea excesivă a datoriei de stat, menținerea restricțiilor comerciale pe piața din Federația Rusă, diminuarea ritmului de creștere al remiterilor și înrăutățirea imaginii Republicii Moldova în clasamentele internaționale privind combaterea corupției. Este opinia exprimată de jurnalistul Vlad Bercu în cadrul emisiunii „15 minute de realism economic”.
FMI a anunțat că a deblocat o nouă tranșă de 21,5 mil USD din creditul de 179 mil. USD. Or, decizia de deblocare a tranșei vine la câteva săptămâni după ce fondul și-a revizuit prognoza de creștere economică a Republicii Moldova la 4,5% față de 3,5% cât estima anterior.
”Creșterea economiei Moldovei, potrivit prognozei, va fi dublă față de media din CSI (1,7%). Estimările sunt optimiste, iar FMI leagă creșterea de reforme, stabilitatea politică și economică. De asemenea, un factor esențial este sporirea investițiilor în active materiale pe termen lung și datele statistice încurajatoare de la început de an: cresc remitențele, exporturile și importurile”, a explicat Vlad Bercu.
Republica Moldova are nevoie de o creștere mai mare față de ce anunțată de 4,5% pentru a ajunge la nivelul statelor din regiune.
Jurnalistul enumeră câțiva factori care ar da peste cap prognozele optimiste de creștere economică. Este vorba de remiterile de bani, care deși înregistrează o tendință pozitivă de la început de an, ritmul de creștere este în scădere. În final ne putem aștepta la o reducere a consumului, care stimulează creșterea economică. Un alt factor este majorarea excesivă a datoriei interne, la 51 miliarde de lei ca urmare a convertirii garanției acordate de Guvern pentru creditul de urgență acordat băncilor devalizate. Datoria pune presiune pe creșterea economică. ”De asemenea, vorbim de restricțiile comerciale pe piața din Federația Rusă, asta deși o parte din instituțiile statului vorbesc despre o reluare a exporturilor, dar lucrurile stau neclintite. Un impediment în creșterea economică sunt confruntările politice dintre guvernare și președintele Igor Dodon privind inițiativa acestuia de organizare a referendumului, dar și înrăutățirea imaginii țării în clasamentele internaționale privind indicele corupției, car descurajează investițiile”, e de părere Bercu.
În concluzie, Vlad Bercu s pus că rămâne de văzut dacă Republica Moldova va atinge o creștere economică de 4,5% așa cum s-a prognozat.
Emisiunea este realizată de către IDIS Viitorul în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Contractele de achiziții publice au fost întotdeauna ispititoare pentru firmele private. Competiția s-a acutizat în ultimii ani la fel și lupta pentru banul public. Autoritățile fac eforturi pentru optimizarea procedurilor de achiziții publice, dar agenții economici, au declarat în cadrul atelierului de lucru în domeniul contractării deschise, că cea mai mare parte a autorităților contractante tergiversează plățile pentru livrările de bunuri, servicii sau lucrări. Astfel, scade interesul agenților economici de a mai participa ulterior la licitații, fapt ce afectează concurența pe piața achizițiilor.
”Contractele publice sunt puternic expuse riscurilor de corupție, care sunt cu atât mai înalte cu cât transparența este mai scăzută. Contractarea deschisă ne ajută să prevenim aceste riscuri prin dezvăluirea informațiilor pe tot procesul de achiziții și implicarea tuturor actorilor. Este vorba de mediul privat și societatea civilă prin sesizarea neregulilor și propuneri de îmbunătățire a calității achizițiilor. Acolo unde transparența este asigurată, iar agenții economici sunt informați și tratați corect, interesul și gradul de participare a acestora la achiziții va crește.” , a explicat economista IDIS Viitorul, Diana Enachi în cadrul atelierului.
Viorel Chivriga, director de programe IDIS Viitorul, constată o ruptură dintre politicile bugetare şi celelalte politici de dezvoltare și pentru a pentru a răspunde acestei provocări, trebuie să luată în calcul inter-relaţionarea dintre open contracting şi alte abordări relevante din cadrul OGP, precum open development. În acest sens, Guvernul ar trebui să se asigure că datele reieşite din iniţiativa de open contracting sunt completate de alte seturi de date relevante pentru dezvoltare, precum strategiile sectoriale.
Agenții economici, care au participat la atelierul de lucru au remarcat problema achitărilor pentru contractele de achiziții. Transferurile sunt tergiversate ca urmare a lipsei de bani din partea autorităților contractante. Ba mai mult există și clauza cu 5% din contractul de achiziții pentru bună execuție, care de asemenea frânează plata integrală stabilită în contract.
Atelierul a fost organizat de către IDIS Viitorul în cadrul proiectului: ”Dezvoltarea contractării deschise în Moldova prin activități de informare și de consolidare a capacităților pentru participanți la procesul de achiziții publice (Developing Open Contracting in Moldova trough informing and capacity building activities for participants in public procurement process)”, finanțat de Banca Mondială.
