Refugiații din Ucraina, care au fugit din calea războiului, au avut o influență pozitivă asupra economiei moldovenești. Aceștia, fiind cazați pe teritoriul țării noastre, au consumat bunuri aducând bani în bugetul național. Totodată, au slavat ramura HoReCa, cazându-se în hotelurile, motelurile și pensiunile noastre turistice. Companiile din Ucraina au slavat căile ferate moldovenești, dar și ramura transportului, transportând mărfuri din și spre Ucraina. Studenții ucraineni, care au venit într-un număr mai mare în anul de studiu 2022/2023, au salvat sistemul de învățământ superior din Republica Moldova. Despre aceasta a comunicat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, vineri, 24 martie, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
Expertul a menționat că atunci când vorbim despre războiul din Ucraina și efectele sale asupra Republicii Moldova și asupra economiei moldovenești nu trebuie să vorbim doar despre faptul că avem refugiați, deși inflația pe care am avut-o anul trecut, parțial este rezultatul războiului din Ucraina. Totodată, prețurile la resursele energetice, mișcările de pe piața valutară, când oamneii s-au avântat și au procurat valută la începutul războiului, ne știind ce urmează, tot a fost un efect al războiului.
Potrivit lui Veaceslav Ioniță, un prim aspect important al războiului din Ucraina este faptul că exporturile moldovenești în 2022 au explodat. DacăîÎn 2021 au totalizat 3,1 miliarde de dolari, în 2022 am avut 4,3 miliarde de dolari. Exporturile anul trecut au crescut până în trimestrul doi, după, au fost în declin, dar ceea ce am avut până la sfârșitul anului au fost generate de către războiul din Ucraina. „Noi exportăm în Ucraina, și respectiv mărfurile ucrainești le importăm și exportăm în alte țări. Din acest export de bunuri, circa 850 de milioane de dolari, bunuri exportate de către Republica Moldova, sunt generate de fluxurile de mărfuri din și spre Ucraina”, a spus Veaceslav Ioniță.
Expertul afirmă că Republica Moldova, pe lângă exportul de mărfuri, care este de 4,34 de miliarde de dolari, are și exporturi de servicii, estimat la circa 2,2 miliarde de dolari. Cele mai mari servicii pe care le exportă sunt cele de transport, care au crescut și care pur și simplu salvează țara. „În principiu, exportul de mărfuri și cel de servicii, care a crescut în Republica Moldova, de la 4,8 la 6,5 miliarde de dolari, 2/3 din această creștere este generată de faptul că Republica Moldova a exportat și importat mărfuri din și spre Ucraina, care în alte condiții nu le-am fi avut”, a afirmat expertul.
Analistul economic a menționat că asupra activității agenților economici moldoveni, în special a celor din domeniul transportului, războiul din Ucraina le-a adus venituri financiare. În 2018, volumul serviciilor de transport, de mărfuri și de pasageri, a fost de 434 de milioane de dolari. Pandemia a prăbușit sectorul la 250 de milioane de dolari în 2020. În 2022, estimativ, volumul serviciilor de transport, de mărfuri și de pasageri, a ajuns la 480 de milioane de dolari. Dintre acestea, până la 150 de milioane de dolari au fost generate de deservirea, fie a pasagerilor, fie a mărfurilor, care au venit din Ucraina sau au plecat spre Ucraina.
Economistul susține că războiul din Ucraina a readus la viață calea ferată moldovenească, care practic era inactivă. Volumul serviciilor de transport, operate pe cale feroviară, în 2006 a fost de 3,7 miliarde de tone/km. După, a urmat o scădere constantă, ajungând la 0,6 miliarde de tone/km în 2020 și crescând la 0,7 miliarde de tone/km în 2021. Căile ferate, la începutul perioadei de independență, transportau 75% din toate mărfurile, în perioada sovietică se ajungea chiar până la 90%. Acum este mai puțin de 10%. Practic erau pe cale de dispariție. În doi-trei ani, în loc de căi ferate puteam semăna porumb deja. În 2022, pe fundalul războiului din Ucraina, transportând din și spre Ucraina, mărfuri, brusc a crescut volumul de servicii transportate pe cale ferată. Aproape s-a dublat față de 2021, ajungând la 1,2 miliarde de tone/km. „Au crescut volumele, dar și prețul au crescut. În felul acesta, în 2022, căile ferate pentru prima dată au făcut majorări substanțiale de salarii, achitând datoriile, au început să facă investiții. În principiu, căile ferate în 2022, volumul de servicii transport realizat, a fost cel mai mare din ultimii 14 ani”, a spus economistul.
Veaceslav Ioniță a remarcat că bugetul național în 2022, datorită reducerii consumului populației, a avut o creștere modestă. Însă, refugiații ucraineni au contribuit la formarea lui. Ucraineii care trăiesc în Republica Moldova consumă bunuri și servicii, fie din banii lor, fie din banii care îi primesc în calitate de ajutor. Consumând aceste bunuri și servicii, fie că le procură ei sau cineva procură pentru ei, generează venituri sub formă de TVA și accize la bugetul de stat. Cinci mii dintre ucraineni muncesc deja aici. Aceștia plătesc asigurări sociale, medicale și alte taxe și impozite. Toate acestea aduc venituri. Ucraineni, fiind în Republica Moldova, consumă bunuri și servicii, crează venituri agenților economici, aceștia la rând lor plătesc TVA, salarii angajaților și generează venituri la bugetul de stat.
„Suma minimă generată de către refugiați în bugetul național, estimativ, din TVA, accize, asigurări sociale, medicale și alte tipuri de impozite și taxe, în primul trimestru anul trecut a fost de 150 de milioane de lei, în trimestrul doi – 550 de milioane de lei, trimestrul trei – 560 de milioane de lei, trimestrul patru – 590 de milioane de lei. Total, în bugetul național, care anul trecut a avut o situație nu dintre cele mai plăcute, refugiații ucraineni au adus cel puțin 1,8 miliarde de lei. În primul trimestru din 2023 estimativ vor contribui cu cel puțin 650 de milioane de lei. Total, anul trecut și primul trimestru din 2023 ucrainenii au adus bugetului național 2,5 milioane de lei”, a remarcat Veaceslav Ioniță.
Referitor la învățământul superior din Republica Moldova, expertul susține că acesta trece printr-o dramă totală. Am avut cândva 128 de mii de studenți, scăzând până la 56 de mii în 2019. În timpul pandemiei, din cauza că moldovenii nu au putut pleca la studii peste hotare, a crescut numărul studenților în universitățile noastre până la 59 de mii. După pandemie, am avut un exod al tinerilor peste hotare. Astfel, anul de studiu 2022-2023 este marcat de doi factori: 1) a scăzut numărul de studenți din Republica Moldova cu peste 2 mii de persoane; 2) a scăzut numărul de studenți străini care vin în Republica Moldova. Din toate țările au scăzut, însă a crescut din două țări, din India, dar cel mai mult din Ucraina. „Am avut recordul de studenți din Ucraina în 2000/2001, circa 600 de studneți. A urmat o scădere continuă. În 2020/2021 au fost 110 studenți. În perioada 2021/2022 – 391 de studenți, iar în 2022/2023 – 735 de studenți. Este recordul absolut. Acum studenții din Ucraina salvează sistemul de învățământ superior din Republica Moldova”, a spus expertul.
Vorbind despre structurile de cazare, care au făcut totalurile pentru 2022, economistul a afirmat că recordul străinilor cazați în structurile moldovenești de primire turistică (hoteluri, moteluri, pensiuni) a fost în 2019 – de 174 de mii de străini. Din Ucraina erau 22 de mii de cetățeni. În 2022, toate hotelurile motelurile, care erau aproape falimentate din cauza pandemiei, și-au revenit și au cazat cei mai mulți străini – 162 de mii de persoane, dintre care aproape 80 de mii erau din Ucraina.
În ultimii zece ani, potrivit analistului economic, investițiile ucrainenilor în Republica Moldova au crescut de două ori, de la 27,6 milioane de dolari în 2010 la 53,9 milioane de dolari în 2021. În 2022, deși nu sunt datele, Veaceslav Ioniță este sigur că volumul acestora a crescut. „Războiul din Ucraina este o dramă. Republica Moldova a demonstrat o bunătate fără precedent. Efectele războiului din Ucraina asupra economiei moldovenești au fost pozitive. Refugiații ucraineni au consumat și au adus bani în bugetul național. Refugiații ucraineni au slavat ramura HoReCa. Companiile din Ucraina au slavat căile ferate moldovenești, ramura transportului, iar studenții ucraineni, care au venit într-un număr mai mare, au salvat sistemul de învățământ superior”, a conchis analistul economic.
------------------------------
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .
Veniturile moldovenilor în 2022 au înregistrat o scădere de circa 10%. Practic, cea mai mare scădere din ultimii 23 de ani. În 2023, cel mai probabil, moldovenii vor avea o recuperare bună a veniturilor. Totodată, crește discrepanța salarială între cetățenii din regiunea separatistă transnistreană și a celor de pe malul drept al Nistrului. Moldovenii, controlați de către autoritățile constituționale de la Chișinău, câștigă cu 50% mai mult față de cei din stânga Nistrului. Din 2016, Republica Moldova înregistrează o tendință clară de creștere a ponderii veniturilor oficiale ale populației. Economia moldovenească, dintr-o economie tenebră, intră în câmpul economiei formale. Declarații în acest sens a făcut Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul ediției de vineri, 17 martie, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
Potrivit expertului, moldovenii au două tipuri de salarii: brut și net. Cel brut este oferit de către angajator, iar cel net este salariul care ajunge oficial la angajat, fără impozitele și taxele pe care le ia statul din salariul pe care îl oferă angajatorul. Astfel, în 2022, salariul mediu pe economie a fost de 10529 de lei, în creștere cu 17% față de 2021. „Însă, salariul net primit de către angajați a fost de 8800 de lei, față de 7635 în 2021. O creștere nominală relativ bună”, a spus expertul.
Veaceslav Ioniță susține că în Republica Moldova este o discrepanță salarială semnificativ mare în rândul celor peste 600 de mii de salarizați, cu normă deplină de muncă. Dintre aceștia, în 2022, circa 10%, sau 60 de mii de cetățeni cel mai bine plătiți, au avut un salariu de 26534 de lei. De trei ori mai mare decât salariul mediu pe economie. Totodată, circa 10%, sau 60 mii de cetățeni cel mai rău plătiți, au avut un salariu de 3698 de lei. De trei ori mai mic decât salariul mediu pe economie.
Astfel, potrivit economistului, în 2022, salariul real în economie a scăzut cu 10%. La fel, și veniturile reale ale populației din salariu au fost mai mici cu 10% decât în 2021, deși nominal salariile au crescut cu 17%. În cazul bugetarilor, unde a fost doar 5% majorarea salarială, veniturile reale au scăzut cu peste 20%. Ultima dată o astfel de scădere a veniturilor populației a fost în 1998, cu 3,7%, și în 1999, cu 15,4%. În 2021 a fost cu 0,8%, iar în 2022 cu 10%.
Analistul economic menționează că cel mai bun an a fost anul 1982, când moldovenii au avut un salariu de aproape 9 mii de lei la valoarea leului de astăzi. Însă, atunci ei nu aveau la dispoziție atât de multe lucruri să le poată cumpăra, precum telefoane, mașini, și alte lucruri de primă necesitate, cu banii pe care îi aveau. Totodată, cel mai trist an a fost 1993. Atunci, moldovenii primeau un salariu de 1211 lei la valoarea leului de astăzi, la o inflație de peste 2000% anual. În 2000 a crescut la 2428 de lei. Opt ani oamenii au trăit într-o sărăcie extremă, iar din această cauză a început marea migrație din Republica Moldova. Plecarea moldovenilor peste hotare a însemnat creșterea remitențelor, a încasărilor bugetare, a vânzărilor și pornirea economiei naționale. În 2005 salariul real practic s-a dublat, ajungând la 4941 de lei. În 2010 – 7409 lei, în 2015 – 8058 de lei, iar în 2020 – 11787 de lei.
De asemenea, a menționat că până la destrămarea URSS cea mai bună perioadă, din punct de vedere al creșterii veniturilor populației, a fost anii 1966-1970. Atunci, veniturile moldovenilor creșteau cu 4,5% anual, de la 2,8% anual în perioada anilor 1961-1965. Însă, lucrurile au mers bine până în 1975, iar din 1976 au început a se înrăutăți. Real, până în 1980 veniturile practic nu au crescut. Din 1981 și până în 1985 veniturile erau la nivelul de 0%. Din 1986 și până în 1990, nominal, salariul creștea, iar prețurile nominal nu creșteau. Era vorba de o inflație ascunsă sub lipsa de mărfuri. Astfel, cea mai complicată perioadă a fost 1991-1995, când veniturile populației în fiecare an scădeau cu 23,7%. Ulterior, perioada 1996-2000, când din cauza crizei din 1998-1999, populația a ajuns într-o sărăcie extremă. După 2001 a început creșterea veniturilor, după ce a început marea migrație, cauzată de criză. În următorii cinci ani, în fiecare an, veniturile reale ale populației creșteau cu 15,3%. În perioada 2006-2010 - cu 8,4% anual. După 2011 și până în 2015 a fost o stagnare. Veniturile populației creșteau cu 1,7% anual. După care, în perioada 2016-2020 a urmat o creștere de 7,9% anual. Din 2021, fiind în criză, avem o scăderea a veniturilor cetățenilor de 5,5% anual.
Veaceslav Ioniță susține că moldovenii au dus-o cel mai bine în anul 1991, primul an de independență. În 1993, când a fost cel mai greu, veniturile populației au ajuns la 19% față de 1991. A urmat o recuperare până la 42% în anii 1997-1998. În 1999 a scăzut din nou, la 34%. La aproape 10 de la independență, veniturile populației erau 1/3 din ceea ce aveau în 1991. Această stare de lucruri a cauzat marea migrație. Abia în 2009 s-a ajuns la nivelul anului 1991. A urmat ulterior creșteri, dar și descreșteri pe alocuri. În 2020 veniturile moldovenilor au fost mai mari cu 188% față de 1991. În 2022 au scăzut la 168%.
Vorbind despre salariile moldovenilor în euro, expertul a afirmat că în pofida inflației mari, avem o stabilitate a cursului valutar, iar puterea cetățenilor de procurare a bunurilor pe termen lung crește cu fiecare an. Dacă în 2000 salariul era 35 de euro, în 2005 a ajuns la 84 de euro; în 2010 la 181 de euro, în 2015 la 217 euro, în 2020 la 402 euro, în 2021 la 429 de euro, iar în 2022 la 529 de euro.
Convertind salariul cetățenilor din stânga Nistrului în lei moldovenești, raportând ulterior la cursul valutar al leului față de dolar, economistul a ajuns la concluzia că salariul celor din dreapta Nistrului a fost stabil cu al celor din stânga Nistrului până în 2010. După 2011, în dreapta Nistrului salariile au crescut lent, iar în regiunea separatistă transnistreană, fiind menținut artificial cursul rublei, a ieșit că până în 2016 salariile celor din stânga Nistrului a fost cu 25% mai mare decât al celor din dreapta Nistrului. După 2016, când au epuizat toate rezervele valutare și nu au mai putut menține artificial valoarea rublei lor, au fost nevoiți să o depreciere și de atunci salariul lor a scăzut. Calculat în lei moldovenești, de la 6675 de lei la 4406 lei. Astfel, din 2016, salariul în regiunea separatistă transnistreană este cu 50% mai mic decât în dreapta Nistrului.
Analistul economic a mai declarat că potrivit cursului valutar, în stânga Nistrului salariul este în prezent de 6711 lei convertiți în lei moldovenești, iar în dreapta Nistrului – 10529 de lei. Totuși, rubla din stânga Nistrului are o putere de cumpărare mai mare, conform cursului oficial. Astfel, salariul lor în realitate nu este cu 50% mai mic, dar cu 30%. În stânga Nistrului, un anumit tip de bunuri au prețuri mai mici. Exemplu în acest sens este gazul și energia electrică.
„În regiunea separatistă transnistreană, autoritățile de acolo, încearcă să mențină puținii cetățeni care au mai rămas, folosind două instrumente: mențin un preț scăzut la resursele energetice, ceea ce permite celor săraci să supraviețuiască; mențin artificial cursul valutar. Acolo, agenții economici sunt obligați să vândă o parte din valută la un curs mai mic, în felul acesta mențin cursul valutar. Astfel, prețurile nu cresc atât de rapid, Dacă nu ar fi această obligație, cursul valutar în regiunea separatistă transnistreană ar fi cu mult mai jos. Este vorba de o impozitare administrativă a agenților economici, prin care se subvenționează populația. Regimul separatist de la Tiraspol, prin vânzarea populației a resurselor energetice la un preț simbolic, și prin forțarea agenților economici să vândă valută la un curs mai mic, asigură o vizibilitate a bunăstării pentru păturile sărace din regiune”, a spus expertul.
Veaceslav Ioniță declară că veniturile populației sunt din salarii, pensii, transferuri de peste hotare, bani de peste hotare adus cash, venituri din vânzarea producției agricole etc. „Estimez că veniturile populației din Republica Moldova în 2022 au fost de 183,5 miliarde de lei, față de 162,3 miliarde de lei în 2021. Cu 21,2 miliarde de lei mai mult. Nominal avem cea mai mare creștere din istorie. Leul se depreciază, de aceea avem astfel de creșteri. Veniturile oficiale ale populației în 2022 sunt estimate la 107,9 miliarde de lei, iar cele neoficiale, care au dominat până în 2016, la 75,6 miliarde de lei. Începând cu 2016 avem o tendință clară de creștere a veniturilor oficiale, iar cele neoficiale rămân încă o pondere destul de ridicată, dar scade cu timpul”, a conchis economistul.
------------------------------
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .
Ramura transportului este ramura care asigură mobilitatea cetățenilor și viața economică a unei țări. Pentru serviciile de transport se duce o luptă puternică internațională. Republica Moldova are șansa de a fi parte a acestei ramuri. „Avem o recuperare bună a ramurii transportului după criza pandemică din 2020. Important acum este să asigurăm dezvoltarea acestei ramuri, fără de care nu este posibilă creșterea economică a țării”, a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul ediției de vineri, 10 martie, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
Potrivit expertului, ramura transportului în Republica Moldova se împarte în două categorii: 1) transportul de mărfuri (75%); și 2) transportul de pasageri (25%). Această ramură, până în 1988 a fost în continuă creștere, însă din 1988, 1989 și 1990 a început declinul ei, care a continuat până în 2001, când a ajuns la 1/5 din maxima istorică și cam jumătate din ceea ce a fost în 1995. După 2001 a crescut ușor, creștere care a durat până în 2008. Criza din 2009 din nou a dus ramura în jos, cu aproape 30%, din cauza scăderii transportului de mărfuri. După 2009 a fost în creștere până în 2020, când, la fel, a fost dus în jos ramura transportului. „Scăderea nu a fost atât de mare, deoarece a scăzut cel mai mult transportul de pasageri, cel de mărfuri practic nu a fost afectat. Au urmat doi ani de recuperare, 2021 și 2022, și estimativ, în prezent, avem cu peste 20% mai mult decât ceea ce am avut în 1995”, a spus expertul.
Veaceslav Ioniță spune că în 2005, 1/3 din tot volumul de servicii ale ramurii transportului de mărfuri și călători era organizat de către sectorul privat, iar 2/3 - de către sectorul public. În prezent, 86% din toată ramura transportului este gestionată de către sectorul privat, care domină în ramura avia, taxi, autobuze/microbuze. Sectorul public gestionează în mare parte transportul naval, cel feroviar și de troleibuze.
În opinia sa, transportul aerian are cea mai mare contribuție la transportul pasagerilor. Până în 2013 transportul aerian moldovenesc era la nivel de 0,8 miliarde de pasageri kilometri. Din 2013 am avut o creștere fenomenală. După anularea regimului de vize, moldovenii au început să circule foarte intens. S-a ajuns la 2,4 miliarde de pasageri kilometri în 2019. A urmat o cădere de până la 0,7 miliarde în 2020, din cauza restricțiilor pandemice. În 2021 s-a recuperat până la 1,4 miliarde, iar în 2022 - până la 2 miliarde de pasageri kilometri.
„Problemele care sunt în domeniul avia din Republica Moldova este greu să spui că au un substrat economic. Mai degrabă sunt de ordin politic și de management. Atunci când ai o piață care atât de rapid se recuperează, ai o cerere de servicii mare și să nu poți opera, o companie avia nu poate lucra, iar alta pleacă din țară, această stare de lucruri ridică multe întrebări. Nu cred că sunt probleme pe dimensiunea economică, cât sunt pe dimensiunea politică și de administrare”, a opinat expertul.
Economistul afirmă că după numărul de pasageri, până în 2009 s-a ajuns la 460 de mii de pasageri transportați anual cu transport avia. În 2013 - la 655 de mii. Ulterior, au urmat câteva creșteri explozive, ajungând la 1,6 milioane de pasageri în 2017, 2018. Din cauza crizei din 2020, au fost transportați pe cale aeriană doar 385 de mii de pasageri. Minimul din ultimii 15 ani. În 2021 s-a recuperat până la 838 de mii de pasageri, iar în 2022 – la 1,2 miliarde de pasageri. „Anul 2023 trebuia să fie anul când noi am fi putut depăși recordul înregistrat în 2019. Însă având această incertitudine pe care o avem în prezent, și este greu să dăm vina pe războiul din Ucraina, dar cel mai probabil avem o problemă de management la companii. Astfel, avem o situație în care riscăm că o piață care se recuperează atât de rapid, să nu se mai recupereze”, a atenționat economistul.
Legat de transportul de mărfuri, analistul economic a subliniat că Republica Moldova în 2022 a exportat multă marfă din și înspre Ucraina. În 1995, doar ca volum a transportat 54,2 milioane de tone de marfă, scăzând până la 27,8 milioane de tone în 1999. A urmat o recuperare, până la criza din 2009, care a dus ramura în jos, la 26 de milioane de tone de marfă. Deși a fost criză în 2020, transportul de pasageri a avut o scădere semnificativă, iar la cel de mărfuri - căderea a fost aproape neobservată. În 2022 s-a ajuns la 53,4 milioane de tone, estimativ nivelul din 1995.
Vorbind despre ceea ce s-a întâmplat în Republica Moldova cu transportul de mărfuri începând cu anul 1970, expertul a afirmat că în 1970, Republica Moldova transporta 11,6 miliarde de tone km de mărfuri. Recordul a fost atins în 1985 – de 18,9 miliarde de tone km de mărfuri. A urmat o cădere puternică de peste 3 ori până în 1995 – la 5,7 miliarde de tone km de mărfuri, dintre care 25% erau transportate de către întreprinderi din stânga Nistrului, restul 75% de către companii din dreapta Nistrului. După 1995 transportul din stânga Nistrului practic a dispărut. Practic nu a mai exportat mărfuri. Dacă dețineau cândva 25% din volumul mărfurilor transportate, acum sunt cam 3%. În trecut, 90% din toate mărfurile din stânga Nistrului erau transportate pe cale feroviară, după 1997 nu au mai putut utiliza calea feroviară deoarece nu se afla în câmpul legal al Republicii Moldova și practic industria transportului de mărfuri din stânga Nistrului a dispărut. Cu transportul de pasageri este o situație puțin mai bună, dar nu cu mult.
„Regimul separatist de la Tiraspol, din multele rele pe care le-a făcut acolo, practic a distrus tot ce înseamnă ramura transportului din regiune. Cetățenii, dar în mod special agenții economici din stânga Nistrului, utilizează astăzi transportul din partea dreaptă a Nistrului. Fără transportul de mărfuri asigurat de companiile din dreapta Nistrului, regiunea separatistă nu are nici o posibilitate de a realiza comerțul internațional. De aceea, estimăm că în 2022 volumul transportului de mărfuri este de circa 8,1 miliarde de tone km. Dar acest volum, în proporție de 97% este asigurat de către companiile din dreapta Nistrului. În stânga Nistrului pe această dimensiune practic a dispărut viața economică. Această izolare a regiunii transnistrene a dus la falimentarea ramurii de transport, care este un indicator al dezvoltării și al bunăstării. Dacă nu se duc mărfuri, dacă nu circulă oamenii, înseamnă că economia este moartă, înseamnă că nu se întâmplă nimic acolo”, a afirmat expertul.
Referitor la transportul feroviar, economistul a menționat că până în 1990 era circa 90% din tot transportul de mărfuri. Dacă în 1995 se transportau pe cale feroviară 13,1 milioane de tone anual, în 2003 s-a ajuns la 14,7 milioane de tone de mărfuri anual. După 2003, a urmat o cădere continuă până în 2020, când volumul de mărfuri exportat cu trenul era de 2,9 milioane de tone de mărfuri anual. În 2022 a reuși să crească până la 3,8 milioane de tone de mărfuri, datorându-se în mare parte războiului din Ucraina și producției agricole mari, care a trebuit să fie transportată pe cale feroviară.
Potrivit expertului, serviciile moldovenești de transport sunt și exportate. Companiile din Republica Moldova lucrează pentru a oferi servicii de transport în afara țării. În 2022 s-au exportat servicii de transport la nivel de 480 de milioane de dolari, după ce în 2020 ramura s-a prăbușit până la 250 de milioane de dolari. „Estimăm că în 2022, transportul de pasageri a fost de 95 de milioane de dolari, iar cel de mărfuri – de 340 de milioane de dolari”, a menționat expertul.
Despre transportul aerian, a afirmat că în 2010 volumul de servicii avia exportate de către Republica Moldova era de nivel de 48 de milioane de dolari. În 2019 a atins maxima de 118 milioane USD, iar în 2020 s-a prăbușit la 33 de milioane de dolari. Către 2021 s-a recuperat până la 59 de milioane de dolari, iar în 2022 până la 85 de milioane de dolari. „În acest an avem o situație până ce incertă. Cum este posibil ca o ramură care se recuperează atât de rapid, după o cădere atât de puternică, să fie în prezent abandonată. Exact, în asemenea moment o companie decide să plece, iar alta spune că nu poate lucra. Ramura transportului este ramura de bază care asigură mobilitatea cetățenilor și viața economică într-o societate. Serviciile de transport sunt o ramură pentru care se duce o luptă puternică internațională. Republica Moldova are șansa de a fi în această ramură. Depinde de noi dacă vom reuși sau nu să ne menținem pe această piață. Avem o recuperare destul de bună, important este ca să asigurăm dezvoltarea acestei ramuri fără de care nu este posibilă creșterea economică a țării”, a conchis expertul.
------------------------------
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .
Republica Moldova ca să-și renoveze infrastructura, să se dezvolte, are nevoie de circa 8,5% din Produsul Intern Brut (PIB), ceea ce înseamnă aproape 23 de miliarde de lei, bani pe care Bugetul Public nu îi are în acest sens. Tot ce poate face Republica Moldova, în direcția dată, este să se împrumute pe extern, în condițiile în care datoria publică a Guvernului, pe extern, este mică; iar dobânda pe care o plătește pentru împrumuturile externe este mult mai conformabilă față de a celor interne. Declarații în acest sens a făcut Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul ediției de vineri, 3 martie, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
Expertul spune că cetățenii moldoveni au obligația de a o achita din impozite datoria Guvernului și datoria Administrației Publice Locale. Aceste datorii sunt împărțite la rândul lor în două categorii: datoria externă (împrumuturile din afara țării) și datoria internă (împrumuturile de la băncile moldovenești). În luna februarie curent, cel mai probabil datoria publică a Guvernului Republicii Moldova a depășit 100 de miliarde de lei, în condițiile în care la sfârșitul anului 2022 era de 99,2 miliarde de lei. Deși în ultimii trei ani, ani de criză: pandemia din 2020, creșterea prețurilor din 2021 și criza energetică din 2022, plus războiul din Ucraina; datoria Guvernului Republicii Moldova practic s-a dublat. De la 52,8 miliarde de lei în 2019 la 99,2 de miliarde de lei în 2022. Din acești 99,2 miliarde de lei, circa 64,1 miliarde de lei este datoria externă, iar 35,1 miliarde de lei – datoria internă. „În 2022 cel mai mult a crescut datoria externă. Dobânda la creditele interne a fost atât de mare că am avut practic unicul an când Guvernul a evitat să ne împrumute pe intern, deoarece povara datoriei interne și așa era mare din cauza dobânzilor prea mari”, a spus expertul.
Potrivit lui Veaceslav Ioniță, datoria externă a Republicii Moldova în 2004 a fost în scădere. De atunci și până în 2008 a fost relativ stabilă. Din 2009, an de criză, statul a început să se împrumute pe extern destul de masiv. Dacă nu primea acel suport nu avea cum să achite pensiile. Din 2020 datoria externă a crescut practic de două ori pe fundalul pandemiei de COVID-19. Dacă nu venea acel suport extern, în special de la FMI, nu era să fie executat bugetul de stat. Anul 2021 tot a fost un an greu din cauza creșterii neașteptate a prețurilor la toate produsele de primă necesitate. În 2022, fără suportul extern, pe fundalul crizei energetice, nu era posibil să supraviețuiască moldovenii. Anul trecut, datoria externă a crescut cu 553 de milioane de dolari, recordul absolut, după cel din 2020, când a fost de 537 de milioane de dolari. „Ultimii trei ani sunt ani de referință în istoria țării. A fost majorată datoria externă cam cât a fost ea în ultimii 30 de ani. În ultimii trei ani, Republica Moldova s-a împrumutat de zece ori mai rapid decât făcut-o în anii precedenți”, a spus Veaceslav Ioniță.
Despre datoria internă, economistul declară că datele din luna februarie curent arată că aceasta era de 35,1 miliarde de lei. Datoria internă a avut o stabilitate până în 2013. Din 2014 statul s-a împrumutat destul de activ de la băncile moldovenești pentru investiții. În 2016, când garanțiile guvernamentale s-au transformat în datorie de stat, datoria internă brusc a crescut cu 11,8 miliarde de lei, ajungând la 21,5 miliarde de lei. Până în 2019 a rămas la același nivel. În 2020 a crescut pe fundalul pandemiei. În 2021 din nou a crescut. În 2022 nu a avut creștere, deoarece Guvernul a ales să se împrumute mai mult din exterior din cauza că dobânda la împrumuturile interne erau foarte mari. A fost de doar 1,2 miliarde de lei creșterea datoriei interne în 2022, iar în primele două luni ale anului curent de 600 de milioane de lei creștere.
Analistul economic susține că în 2022, datoria Guvernului Republicii Moldova a ajuns 34% din PIB, de aproape de trei ori mai mică decât în 1998 când a reprezentat 82,8%. Un TOP al țărilor din Europa, cu cea mai mare datorie publică raportată la PIB, arată că în 2021 Grecia avea o datorie publică care reprezenta 193% din PIB-ul său. Italia - de 151%; Portugalia – 127%, Spania – 118%, Franța – 113%. În zona euro datoria publică a statelor a fost în medie de 95,6%. În țările UE – 88,1%. Ucraina avea o datorie publică de 48,9% raportată la PIB, România – de 48,8%, iar Republica Moldova – de 32.1%. „Datoria de stat a Republicii Moldova este una nu prea mare. În raport cu alte state cam este cea mai mică, deoarece au în jur de 60% din PIB drept datorie. Republica Moldova are cam de două ori mai puțin decât țările din Europa și față de cele din regiune”, a declarat analistul economic.
Potrivit expertul, în 2022 Guvernul de la Chișinău a primit din exterior 17,7 miliarde de lei, dintre care 4,5 miliarde de lei sub formă de granturi, iar 13,2 miliarde de lei – împrumuturi. Dublu față maxima istorică precedentă din 2021 când au venit 9,2 miliarde de lei: 2,4 miliarde de lei granturi li 6,7 miliarde de lei – împrumuturi. În 2020 suportul extern a fost de 8 miliarde de lei. „Anii 2020, 2021 și 2022 au fost trei ani atipici pentru Republica Moldova. Ultima dată, cel mai mare suport extern a fost în 2014 – 5,5 miliarde de lei, dintre care 4,1 miliarde de lei au venit sub formă de granturi, iar 1,4 – împrumuturi. Atunci am avut cea mai bună structură a banilor veniți din exterior. În 2022 situația a fost inversă. În ultimii doi ani, Republica Moldova a obținut suport financiar extern mai mult decât în oricare cinci ani”, potrivit expertului.
În 2014, afirmă economistul, Republica Moldova a primit 288,2 milioane de dolari sub formă de granturi. În 2022 - circa 240,1 milioane de dolari. Raportat la PIB, recordul a fost în 2014, când granturile venite au reprezentat 3% din PIB. În 2022 - 1,6%. În 2018 – 0,2%, cel mai scăzut nivel din istoria țării. În 2019 – 0,8%, deoarece guvernarea a fost pro europeană. Creșterea s-a rupt în 2020 până la 0,3% din PIB, deoarece guvernarea a fost pro-rusă. În 2021 a urmat o îmbunătățire de până la 1% din PIB. În 2022 a ajuns la 1,6%.
Analistul economic menționează că jaful bancar a însemnat izolarea Republicii Moldova pe plan internațional, din care iese abia acum, ceea ce a însemnat ratări de miliarde de lei care puteau veni, sub formă de granturi, de circa 3% din PIB. În 2015 ratările ar fi fost de cel puțin 2,4 miliarde de lei; în 2016 - de 3,5 miliarde de lei; în 2017 – 4,4 miliarde de lei; în 2018 – 5,4; în 2019 – 4,7; în 2020 – 5,6; în 2021 – 4,8; iar în 2022 – 3,8 miliarde de lei. „Din 2015 și până în 2022 ratările au fost de 34,5 miliarde de lei. Situația se îmbunătățește, înseamnă că guvernarea lucrează eficient, înseamnă că relația cu partenerii externi sunt în beneficiul nostru. Relația politică bună înseamnă și suport financiar extern”, a menționat analistul economic.
Veaceslav Ioniță a remarcat că în 2022 Republica Moldova a plătit dobânzi pentru împrumuturile externe de 2,7 miliarde de lei. Deoarece s-au redus împrumuturile interne, care erau foarte scumpe, și s-au luat împrumuturi externe, s-au economisit 300 de milioane de lei. În acest an, Guvernul anticipează să plătească 5,5 miliarde de lei pentru dobânzile la împrumuturi, însă suma ar putea fi mult mai mică, deoarece împrumuturi interne nu s-au prea luat. „Împrumuturile externe sunt de două ori mai mari decât împrumuturile interne. Din cele 99,2 miliarde de lei care reprezintă datoria publică a Guvernului Republicii Moldova, 64,2 miliarde de lei sunt externe, iar 35 miliarde de lei - interne. Pentru cele externe plătim 600 de milioane de lei dobândă, iar pentru interne - 2,2 miliarde de lei pentru dobândă. Împrumuturile externe sunt cu mult mai ieftine”, a remarcat Veaceslav Ionoță.
Expertul a mai spus că Republica Moldova la creditele externe anul trecut s-a achitat o dobândă medie de 1%, iar la cele interne – 6,6%. Din acest punct de vedere, tot ce trebuie să facă Guvernul este să se împrumute pe extern. Ne costă mai ieftin. Dobânda de 3% anual este cu mult mai mică decât creșterea veniturilor noastre. „Republica Moldova, din 2014 și până în prezent a avut buget de supraviețuire. A fost mai întâi izolarea externă, apoi pandemia, apoi criza energetică. Toți banii au fost luați de la investiții și alocați pentru pensii, salarii și plăți sociale. Șansa noastră de dezvoltare este să trecem de la bugetul de supraviețuire la unul de dezvoltare, din contul granturilor și a împrumuturilor externe. Infrastructura noastre are nevoie de bani pe termen lung”, a conchis expertul.
------------------------------
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .
Reducerea ratei de bază de către Banca Națională a Moldovei (BNM), în decembrie 2022 și în februarie 2023, va duce la ieftinirea banilor. Mediul de afaceri va începe să se crediteze mai activ. Creditele ipotecare, cele destinate mediului de afaceri și persoanelor fizice pentru începerea unei afaceri vor înregistra o creștere. Creditele de consum nu vor crește atât de rapid cum s-a întâmplat în 2021. Este opinia lui Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, expusă în cadrul ediției de vineri, 24 februarie, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
Potrivit expertului, volumul creditelor din sectorul bancar, în ianuarie curent, a scăzut cu 1,1 miliarde de lei, față de decembrie 2022. În 2022, portofoliul de credite în sistemul bancar a crescut cu doar 5,3 miliarde de lei. De două ori mai lent decât în 2021, când portofoliul de credite a crescut cu 10,7 miliarde de lei. Veaceslav Ioniță mai afirmă că portofoliul de credite în sistemul bancar a scăzut constant din 2014 și până în 2018. Ulterior, a crescut lent, ajungând la circa 5 miliarde de lei, creșterea anuală.
Veaceslav Ioniță susține că din 2021, odată cu trecerea pandemiei, moldovenii au reluat activitățile economice, dobânzile la creditele bancare erau cele mai mici din istoria țării, la fel și rata de bază. Toate acele elemente au accelerat creditarea populației, iar în trimestrul II din 2022, în valoare anuală, portofoliul de credite în sistemul bancar a înregistrat cea mai puternică creștere - de 12,3 miliarde de lei. Practic, în fiecare lună soldul creditelor acordate creștea cu câte un miliard de lei. Anticipând procesele inflaționiste, BNM a început din a doua jumătate a anului 2021 să crească rata de bază, să înăsprească politica monetară, să scumpească banii, descurajând creditarea și încurajând economiile populației. Aceste lucruri au dus la ceea că în ianuarie curent volumul de credite în sistemul bancar, în comparație cu ianuarie anul trecut, a crescut cu doar 2 miliarde de lei. De cinci ori mai lent decât acum jumătate de an.
Economistul declară că portofoliul creditelor noi acordate lunar până în 2020 erau la nivel de 2,7 miliarde de lei. Din 2021, creditele noi acordate au înregistrat o creștere continuă, ajungând la 4 miliarde lei lunar, iar la început de 2023 volumul creditelor noi acordate a înregistrat o scădere semnificativă de până la 3,1 miliarde lei. Înăsprirea politicii monetare a afectat cel mai mult creditele noi acordate persoanelor fizice, care s-au redus de la 1,5 miliarde de lei lunar în 2021, trimestrul III, până la 600 de milioane de lei, astăzi. În același timp, volumul creditelor noi accesate de către mediul de afaceri, a crescut de la 2,7 miliarde de lei în 2021, media lunară, la 3,5 miliarde de lei lunar, în trimestrul IV din 2022.
Analistul economic menționează că politica monetară a BNM cel mai mult a afectat populația. Volumul maximum de credite noi luate lunar de către cetățeni a fost în trimestrul III din 2021 de 1,5 miliarde de lei. 965 de milioane de lei au fost creditele de consum; 511 milioane de lei – credite ipotecare; 50 de milioane de lei pentru începerea unei afaceri. După intervențiile BNM în 2022, creditele de consum s-au redus până la 423 de milioane de lei. Cele pentru afaceri – din contra au înregistrat creștere de până la 118 milioane de lei lunar. „Cel mai trist este în cazul creditelor ipotecare. Dacă în 2021 lunar se accesau credite de 511 milioane de lei pentru procurarea de locuințe, în ianuarie curent s-au luat de doar circa 107 milioane de lei. De cinci ori mai puțin și ne-am întors în perioada anilor 2017, de până la implementarea programului Prima Casă”, a menționat analistului economic.
Referitor la creditele imobiliare, expertul spune că din 2017 volumul creditelor ipotecare a crescut de 5 ori, de la 2,6 miliarde de lei în 2017 la 12,3 miliarde de lei în 2022.
Veaceslav Ioniță spune că un element important al procesului de creditare îl are surplusul de lichidități din sistemul bancar. Diferența dintre banii depuși drept depozit la bănci de către cetățeni și agenții economici și creditele acordate acestora. Acest surplus până în 2010, 2011 era foarte mic. După jaful bancar din 2014, în Republica Moldova procedura de creditare a devenit mult mai rigidă, în special pentru mediu de afaceri. Astfel, depozitele au continuat să crească substanțial, în timp ce procesul de creditare a crescut mult mai lent. În 2020 erau aproape 80 de miliarde de lei sub formă de depozite în bănci și de doar 46 de miliarde de lei credite acordate. Surplusul de lichidități era de 34 de miliarde de lei. În 2022 situația sa îmbunătățit puțin, iar anul 2023 a început cu o reducere a volumului de credite și cu o creștere a depozitelor, cea ce a provocat majorarea de până la 35,6 miliarde de lei a surplusului de lichidități din bănci.
Referitor la volumul economiilor nete ale populației, banii oamenilor din bănci, minus creditele pe care le-au luat, economistul susține că acesta s-au redus dramatic. Populația a depus bani în bănci cu mult mai puțini decât au accesat credite. În 2022, inclusiv în ianuarie 2023, se înregistrează o tendință de recuperare. Politica BNM a încurajat populația să facă economii și să se crediteze mai puțin. În 2022 moldovenii au depus cu 1,33 de miliarde de lei mai mult în bănci, decât au luat credite. În ianuarie 2023, moldovenii au depus în bănci cu 700 de milioane de lei mai mulți decât au luat credite.
Despre creditarea netă a businessului, creditele luate de către agenții economici, minus depozitele pe care le au în bănci, analistul economic a afirmat că până în 2018 creditarea netă a mediului de afaceri era de aproape 19 miliarde de lei. În 2021 aceasta a fost negativă, cea ce reflectă o stare extrem de proastă în economie. Oamenii de afaceri au ținut mai mulți bani în bănci decât au luat credite, iar băncile i-au dat oamenilor pentru consum. În 2013 businessul moldovenesc avea accesate credite de circa 37 de mii de lei, iar 20 de miliarde de lei erau depozite în bănci. În 2021 s-a ajuns că volumul creditelor pe care agenții economici l-a luat să fie de 33,5 miliarde de lei. Însă depozitele în bănci erau de 34,2 miliarde de lei.
Potrivit expertului, prin reducerea volumului de creditare a populației și creșterea timidă a creditării agenților economici a fost rezolvat raportul de forțe dintre volumul de credite oferit mediului de afaceri și populației. 12 ani în urmă din tot portofoliul de credite acordat de către bănci 90% era accesat de către agenți economici, iar 10% de către populație. Situația s-a inversat după 2014, când mai mult de 40% din creditele acordate de către bănci au ajuns la populație, iar circa 60% la mediul de afaceri. În prezent, mediul de afaceri se creditează în proporție de 62%.
Esențial este, declară Veaceslav Ioniță, valuta în care se solicită și se acordă împrumuturile. Până în 2012 creditele în valută erau mai mari decât cele în lei. Ulterior, au crescut împrumuturile în lei. Din 2015 și până în 2022, portofoliul de credite în sistemul bancar a crescut exclusiv din contul creditării în lei. Creditele în valută au rămas stabile la 15-16 miliarde de lei. În trimestrul III și IV din 2022, din cauza că creditele în lei au devenit foarte scumpe, a fost înregistrată o reducere a volumului de credite în lei și o creștere semnificativă, de aproape 20%, a creditelor în valută.
Economistul a amintit că, în 2020, Republica Moldova a avut cea mai mică rată de bază a BNM, de 2,65%. Acest fapt a dus ca la mijlocului lui 2021 să avem cei mai ieftini bani de împrumut, lucru care s-a manifestat prin creditarea fără precedent. În ultimul an și jumătate, BNM de zece ori a majorat rata de bază ajungând la 21,5%, ceea ce a dus la scumpirea creditelor și la creșterea depozitelor.
„Scumpirea creditelor a dus la reducerea lor, iar scumpirea depozitelor a dus la ceea că oamenii mai activi au început dă depună bani în bănci. În ultimele două luni avem două reduceri ale ratei de bază la credite – până la 17%. Cred că în viitorul apropiat BNM va continua procesul de reducere a ratei de bază, va relaxa politica monetară, lucru care va duce la ieftinirea banilor. La noi depozitele bancare au crescut destul de puternic. Au ajuns să fie chiar mai scumpe decât rata medie la credite. În prezent, asistăm la o reducere a ratei dobânzilor la depozite, la credite situația rămâne stabilă. Pentru mediul de afaceri se înregistrează o ușoară scădere. Mediul de afaceri va începe să se crediteze mai activ. Creditele de consum, ținând cont de faptul că mai sunt și alte politici ale BNM, cel mai probabil nu vor crește atât de rapid. Tot ce se poate întâmpla este că vor crește creditele pentru mediul de afaceri, cele ale persoanelor fizice pentru începerea unei afaceri și creditele ipotecare cred că vor începe a înregistra o creștere atunci când va mai scădea rata de bază”, a conchis economistul.
------------------------------
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .
În 2022, comerțul extern al Republicii Moldova, chiar dacă nominal se arată că a fost în creștere, în realitate alertează despre o situație nefavorabilă pe care o înregistrează economia țării. Războiul din Ucraina a animat într-o oarecare măsură comerțul extern moldovenesc. Creșterea puternică a prețurilor s-a manifestat într-o altă măsură în comerțul extern al țării. Dar aceste fenomene nu trebuie să ne inducă în eroare, dar trebuie să ne facă să constatăm că suntem vulnerabili. Despre aceasta a vorbit Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, vineri, 17 februarie, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
Potrivit expertului, care a analizat datele Biroului Național de Statistică pe întreg anul trecut, exporturile Republicii Moldova în 2022 au ajuns la 4,3 miliarde de dolari. În creștere cu 1,2 miliarde de dolari față de 2021, când comerțul expert mai mult s-a recuperat după criza din 2020. Referitor la importuri, a spus că în 2022 acestea au constituit 9,2 miliarde de dolari. Cu 2 miliarde de dolari mai mult față de 2021. „Volumul total de importuri și exporturi a ajuns în 2022 la 13,6 miliarde de dolari. În 2021 a fost de 10,3 miliarde de dolari, iar în 2020 – 7,9 miliarde de dolari. În ultimii doi ani am avut o creștere enormă atât a importurilor, cât și a exporturilor”, a spus expertul.
Veaceslav Ioniță susține că exporturile moldovenești au crescut anul trecut până în luna a 7-a. După, au urmat 5 luni în care acestea au stagnat, chiar dacă războiul din Ucraina a determinat volume mari de importuri și exporturi, din și spre această țară. „Lucru care trebuie să stârnească îngrijorare este faptul că ne-am plafonat. Prima concluzie și primul semnal pe care îl avem este că ceva se întâmplă în economia noastră. Exporturile nu înregistrează creștere. Presupun că în următoarele luni chiar vom avea o ușoară descreștere a exporturilor”, susține Veaceslav Ioniță.
Economistul a mai afirmat că anul trecut ca volum Republica Moldova a realizat importuri mai puține decât în 2021, dar a plătit mai mult pentru acestea pe fundalul creșterii prețurilor. Același lucru s-a întâmplat și în cazul exporturilor. Ca volum s-a exportat mai puțin, dar a fost la prețuri mai mari. Alt lucru, care a influențat majorarea exporturilor în prima jumătate a anului trecut, este roada agricolă bună din 2021, care s-a manifestat în exporturile moldovenești în ultimele luni ale 2021 și în prima jumătate a anului 2022. Odată ce acest factor s-a epuizat, se înregistrează o scădere a exporturilor legate de producția agricolă, care a fost una foarte proastă în 2022. „Acum, din păcate, înregistrăm cifre mult mai proaste. Prețurile deja nu mai cresc. Astfel, ceea ce a permis creșterea exporturilor la sfârșitul anului 2021, începutul anului 2022, acum joaca festa pe invers. Nu avem nici marfă, nici prețurile nu sunt atât de favorabile”, a afirmat economistul.
Avem o anumită influență importantă, asupra comerțului extern, din partea regiunii separatiste din stânga Nistrului, declară expertul. Anumite mărfuri din regiune sunt exportate ca fiind din Republica Moldova. Dar, acestea nu ar trebui să fie luate în considerare, deoarece nu arată starea de lucruri de pe malul drept al Nistrului. Tot aici, este vorba și de mărfurile importate pentru a le exporta spre Ucraina. Astfel, în realitate la noi importurile și exporturile în 2022 au fost mai mici decât în 2021, dar în cifre arată ca au fost mai mari.
Analistul economic a mai menționat că războiul din Ucraina a generat atât importuri, cât și exporturi pentru Republica Moldova. Din cele 4,3 miliarde de dolari care reprezintă volumul exporturilor în 2022, până la 850 de milioane de dolari au fost mărfurile care au fost exportate din Ucraina în alte țări și din alte țări în Ucraina. Astfel, exporturile nominale ale Republicii Moldova ar fi fost anul trecut de circa 3,5 miliarde de dolari. În 2021 - de 3,1 miliarde de dolari. Din trimestrul III și IV al anului 2022 exporturile Republicii Moldova au început a scădea.
„Acesta este semnalul îngrijorător. Dacă excludem partea cu Ucraina, atunci la noi volumul exporturilor scade. Vorbim despre exporturile în valoare nominală, care în prezent sunt la nivelul de 3,5 miliarde de dolari, ceva mai mult decât în 2021, când a fost 3,1 miliarde de dolari. Dacă mai ținem cont și de faptul că prețurile au crescut cu 11%, astfel circa 370 de milioane de dolari sunt legați de inflație. Reiese că exporturile anul trecut sunt aproape egale cu cele din 2021. S-a înregistrat în prima jumătate a anului 2022 creștere, la sfârșitul anului – scădere. În volum de mărfuri anul trecut nu s-a exportat mai mult decât în 2021, deși cifrele arată o creștere. Cel mai probabil în următoarele luni va continua această tendință descendentă și exporturile noastre, din nefericire, în următoarele 6 luni vor înregistra o scădere constantă”, a menționat analistul economic.
Veaceslav Ioniță a mai declarat că Republica Moldova are un volum mare de reexport. Până în 2004, practic nu exista acest fenomen. Tot ce se exporta erau mărfurile produse în interiorul țării. Ulterior, au apărut diferite oportunități economice, care a dus la ceea că Republica Moldova anual reexportă de circa 600-700 de milioane de dolari. Au fost importate mărfuri, li s-au făcut o anumită prelucrare și au fost exportate mai departe. Astfel, în 2021 s-a exportat de 2,4 miliarde de dolari – producție moldovenească reală. Restul 700 de milioane au fost reexporturi. În 2022 reexporturile ar fi la nivel de 1,6 miliarde de dolari. Creștere determinată în special de reexportul mărfurilor din și spre Ucraina. Din acest motiv, exporturile mărfurilor locale este de 2,7 miliarde de dolari, în creștere cu 12,4%. Dar, ținând cont de faptul că prețurile au crescut în mediu la produsele exportate cu 11%, avem o creștere a exporturilor producției moldovenești de doar 1%.
Potrivit expertului, în a doua jumătate a anului 2022 am avut o creștere de 20 de ori a produselor petroliere exportate către Ucraina. S-a ajuns la circa 540 de milioane de dolari. Dar aceasta nu are nimic cu economia Republicii Moldova și nu are sens să fie reflectată această situație în comerțul extern al Republicii Moldova, mai ales că mărfurile cumpărate din Ucraina se duc în România prin Republica Moldova, iar cele cumpărate din România se duc în Ucraina, la fel prin Republica Moldova.
Economistul este de părere că economia Republicii Moldova este extrem de vulnerabilă la condițiile climaterice. Avem ploaie, avem producție agricolă. Nu avem ploi, nu avem producție agricolă. Avem ploaie avem exporturi. Nu avem ploaie nu avem exporturi. Dacă anul 2021 fiind un an bun din punct de vedere agricol, a dat rezultate bune la sfârșit de 2021, început de 2022. A doua jumătate a anului 2022 a dat semnale foarte alarmante, că ceea ce se întâmplă în economia moldovenească nu este de bine. „Fără politici clare de încurajare și dezvoltarea sectoarelor orientate către exporturi, exporturile noastre nu vor crește de la sine. 2022 nu trebuie să fie privit ca un an pozitiv, este un an îngrijorător, care trebuie să ne învețe să luăm decizii corecte, ca comerțul nostru extern să fie o reflecție a situației pozitive din economie. În prezent comerțul nostru extern ne arată că situația noastră din economie este una destul de complicată. Practic creșterea reală a exporturilor moldovenești în 2022 este egală cu 0”, a conchis economistul.
------------------------------
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .
Anul 2022 a adus cea mai mare scădere a producției agricole din istoria Republicii Moldova, după anul 2021, când am înregistrat cea mai mare creștere a producției agricole din istoria țării. Datele preliminare pentru 2022 arată că producția globală agricolă a scăzut cu aproape 29,8%. Estimativ, volumul producției agricole a fost de 40,3 miliarde de lei, față de 48,4 miliarde de lei în 2021. Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, a spus vineri, 10 februarie, la emisiunea „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, că sunt doi factori care au determinat scăderea producției anul trecut.
Primul factor, potrivit expertului, este reprezentat de condițiile meteo nefavorabile. În Republica Moldova dacă ploua și este soare este agricultură, dacă nu ploua nu este agricultură. „Este straniu că în secolul 21 o țară înconjurată de două râuri are primăvara inundații, iar vara secetă. Sper că într-un viitor apropiat vom învăța să gestionăm mult mai bine resursele noastre de apă”, a spus expertul.
Cel de-al doilea factor, spune Veaceslav Ioniță, este războiul din Ucraina. Încă în luna martie, anul trecut, a fost anticipat că cel mai probabil vom avea o scădere a producției agricole, indiferent cum va fi vara secetoasă sau nu. Agricultorii anul trecut nu au reușit să facă toate lucrările agricole calitativ, deoarece 75% din toate îngrășămintele erau anterior procurate din Rusia, iar din cauza războiului nu au mai putut fi aduse, totodată, acestea s-au scumpit semnificativ. „Astfel, agricultorii au utilizat cu mult mai puțini fertilizanți decât trebuia. Lucru acesta s-a manifestat asupra roadei. Îngrășămintele scumpe, războiul din Ucraina, logistică îngreunată pentru transportul materiei prime, clima nefavorabilă a dus la ceea că producția agricolă moldovenească a scăzut”, a spus Veaceslav Ioniță.
Economistul afirmă că în Republica Moldova producția agricolă poate fi împărțită în două categorii: 1) întreprinderile agricole; și 2) sectorul individual, reprezentat de către fermieri și persoanele fizice care practică agricultură pentru consum propriu. Astfel, până în 2020, sectorul individual a dominat în agricultura Republicii Moldova, având o producție mai mare decât întreprinderile agricole organizate care a ajuns la 17,4 miliarde de lei, față de 12,7 miliarde de lei ale agriculturii organizate. Însă, în 2021, am avut o creștere de peste două ori a producției agricole în sectorul organizat, datorită climei favorabile și a prețurilor foarte bune, care a valorat 29,4 miliarde de lei, față de 19 miliarde de lei ale agriculturii individuale.
Potrivit economistului, anul 2021, anul cel mai favorabil pentru agricultura moldovenească, va fi marcat ca anul când a început dezvoltarea agriculturii organizate, a agriculturii mari, deși aici sunt înregistrate cele mai mari șocuri, cele mai mari fluctuații. În agricultura individuală creșterea a fost modestă, dar stabilă. Aici fluctuațiile privind scăderile și creșterile nu sunt atât de mari.
Analistul economic a remarcat faptul că până la obținerea independenței, în Republica Moldova, agricultura organizată era la nivelul de 85%. Cea individuală-15%. După, toată căderea din agricultură, în cea mai mare parte, a fost determinată de lichidarea și stoparea activității întreprinderilor agricole. Astfel, s-a ajuns că în 2003 agricultura individuală era 70%, iar cea organizată-30%. „Lucrurile au început a se schimba și 2021 a fost anul când agricultura organizată a ajuns la 60,7%, iar cea individuală 39,3%. Cred că raportul de 70% la 30% ar fi optim pentru Republica Moldova”, a remarcat analistul economic.
Din punct de vedere a produselor, Veaceslav Ioniță susține că agricultura moldovenească poate fi împărțită în două: 1) producția vegetală; și 2) cea animalieră. Totodată, afirmă că producția animalieră este una foarte redusă, nu i s-a acordat atenția suficientă sectorului zootehnic. În opinia sa, acest sector are nevoie de o atenție mai mare, deoarece nu este atât de afectat de condițiile climaterice, dar de investiții slabe, însă demonstrează creștere în fiecare an. „Toate fluctuațiile din agricultură, toate căderile și creșterile bruște, sunt specifice sectorului vegetal, direct dependent de condițiile meteo. Avem stabilitate la tot ceea ce ține de sectorul individual și de producția animalieră, chiar dacă pe anumite segmente înregistrăm scăderi. Dacă am vrea să avem o agricultură stabilă, îmi dau seama că sectorul de producție animalieră este cel mai puțin afectat de condițiile climaterice”, a spus Veaceslav Ioniță.
Expertul a mai menționat că din 1991 jumătate din această perioadă a fost marcată de producție agricolă scăzută, iar cealaltă jumătate de producție agricolă în creștere. În fiecare an, au fost fie creșteri fie descreșteri de 10%. Însă, au fost și două recorduri absolute. În 2021 a fost o creștere de 58% a producției agricole, cea mai mare creștere înregistrată vreo dată, pe fundalul unei scăderi enorme din 2020 de 27%. „După 30 de ani de independență, de creștere, scădere, creștere, scădere, doar în 2021 aproape că am ajuns la nivelul anului 1991. În 2022, am avut o scădere de 29,8%, cea mai mare scădere înregistrată vreo dată. În 2022 producția agricolă a fost la nivelul de 70% comparativ cu ce am produs noi în primul an de independență”, a menționat expertul.
Potrivit economistului, în 2022 producția agricolă a fost de 40,3 miliarde de lei. De două ori mai mică decât recordul din 1987, când, la valoarea leului de anul trecut, a fost de 77,9 miliarde de lei. Către 1991 aceasta era de 58 de miliarde de lei. După, a urmat o cădere continuă, cu mici creșteri și scăderi anuale, iar în 2021 a ajuns la 57,4 miliarde de lei, aproape de nivelul anului 1991.
Vorbind despre tipurile de gospodării, analistul economic a observat că din 1965 și până în 1995 producția agricolă organizată domina comparativ cu producția individuală. În 1987, anul record, la valoarea leului din 2022, producția agricolă a fost de aproape 65 de miliarde de lei au fost produși de gospodării, iar 13 miliarde de lei de către sectorul individual. Ulterior, prăbușirea din agricultură a avut loc în mare parte din contul gospodăriilor organizate. În 2000 gospodăriile organizate au produs de 9,9 miliarde de lei, iar sectorul individual - de 21,6 miliarde de lei. După, gospodăriile organizate au stagnat, iar sectorul individual a crescut constant. În anii 1990, media anuală a producției agricole era la nivelul de 72,6 miliarde de lei, la valoarea leului de astăzi. Au urmat 15 ani de cădere continuă și am ajuns la 33 miliarde de lei. În perioada 2010-2015 asistăm la o creștere continuă, chiar dacă avem ani de secetă, de scădere, cum a fost anii 2020, 2022, tendința globală este de creștere. Valoarea medie a producției agricole pe ultimii 10 ani a ajuns a 45,2 miliarde de lei, cu 50% mai mult decât acum 15 ani. „Anul 2021 este un an care va intra în istorie ca anul cu cea mai mare creștere, cele mai bune prețuri, cea mai bună productivitate, și primul an când, după 20 de ani de dominație a sectorului individual, gospodăriile agricole au început să domine în Republica Moldova”, a spus expertul.
Analistul economic a mai menționat că cea mai mare creștere a producției agricole a fost în perioada anilor 1950-1965. Producția medie în pentru fiecare 5 ani, creștea cu 28-30%. În perioada 1966-1970 s-a atenuat, iar între anii 1986-1990 a ajuns la limita creșterii. Deși era încă perioada URSS, producția agricolă deja nu mai creștea. Încetinirea creșterii a început în 1976, iar în 1986 nu am mai avut creștere. Au urmat încă 10 ani cu scădere lente, iar în 2010 producția agricolă a ajuns să fie de peste două ori mai mică decât a fost în perioada anilor 1980-1985. Apoi a început o creștere modestă în perioada 2011-2015 și a fost înregistrată o creștere puternică în perioada 2016-2020.
Veaceslav Ioniță susține că chiar dacă în 2022 am avut o scădere foarte puternică a producției agricole, dar având în vedere creșterea din 2021, în acești doi ani producția medie este cu 5% mai mare decât media ultimilor 5 ani. „Tind să cred că perioada de cădere din agricultură s-a terminat, acum trebuie doar să asigurăm creștere și să ne orientăm către sectoarele mai puțin dependente de condițiile meteorologice.
Potrivit expertului, chiar dacă avem o agricultură fragilă, subvențiile care s-au alocat în ultimii 10-15 ani, atenția care se acordă agriculturii, investițiile care au fost făcute, suportul partenerilor externi, dau roade și agricultura moldovenească, cu toate problemele pe care le are, din 2015 înregistrează un ritm clar de creștere. „Chiar dacă avem ani cu căderi puternice, cu secete, fundamental agricultura Republicii Moldova vreau să cred că a început să crească, iar acest ritm trebuie continuat. Avem nevoie să creștem încă destul de puternic ca să ajungem la nivelul pe care l-am avut cândva”, a conchis expertul.
------------------------------
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .
Deși înregistrăm o ușoară creștere a prețului la produsele petroliere, pe termen mediu tendința este una de scădere. În contextul în care anul 2023 se anunță a fi unul complicat pentru economia globală, unde se așteaptă recesiune, anumiți factori care să ducă la creșterea prețurilor produselor petroliere nu există. „În 2023 cel mai probabil vom asista la o stabilizare a prețurilor. În contextul crizei regionale, am putea avea o ușoară creștere în februarie, dar tendința este că prețul la produsele petroliere pe plan global trebuie să scadă. Și în Republica Moldova vor scădea, deoarece factorii privind majorarea impozitelor și ai marjei comerciale s-au epuizat”, a spus Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul ediției de vineri, 27 ianuarie, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
Potrivit expertului, în decembrie 2022, prețul minim reglementat de către Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a coborât până la 22 de lei și 02 bani pentru un litru de benzină la procurare. Acum, în ianuarie 2023 a ajuns la 25 de lei și 47 de bani. În 2020, când a scăzut puternic din cauza crizei mondiale, prețul trimestrial a ajuns la 15 lei și 16 bani. În iunie 2022, a atins maxima istorică, depășind 33 de lei pentru un litru. Ulterior, a fost înregistrată o scădere de preț constantă, ca în decembrie, prețul mediu lunar, să ajungă sub 23 de lei un litru de benzină. Prețul mediu lunar pentru ianuarie 2023 este de 24 de lei și 02 lei, cu 1 leu și 22 de bani mai mult față de luna trecută.
Veaceslav Ioniță susține că asupra prețului au influențat patru factori: 1) prețul de import; 2) accizele și TVA; 3) adausul comercial reglementat de către ANRE; și 4) cursul valutar. Referitor la prețul de import, a spus că în decembrie anul trecut acesta a fost de 11 lei și 16 bani. În prezent, este de 11 lei și 54 de bani. Despre marja comercială, a declarat că aceasta în decembrie anul trecut a fost de 2 lei și 62 de bani. În prezent este de 2 lei și 91 de bani. ANRE a majorat-o cu 11%, mult mai puțin decât costurile reale ale agenților economici, în condițiile în care anul trecut salariile au crescut în mediu cu 16%, iar agenții economici au fost nevoiți să majoreze salariile când inflația a fost de 30%. Totodată, căldura și energia electrică le-au generat costuri mai mari cu 40-50%. Din acei 2 lei și 91 de bani, marja comercială, agenții economici circa 90 de bani îi plătesc sub formă de impozite pentru asigurări sociale și medicale ale angajaților, pentru taxe locale și doar 2 lei rămân la ei. Dacă anul trecut, în decembrie, accizele și TVA, la fiecare litru de benzină procurat, era 9 lei și 20 de bani, acum este 9 lei și 75 de bani.
Economistul a afirmat că prețul unui litru de benzină din decembrie anul trecut și până în prezent a crescut cu 1 leu și 22 de bani și a influențat: 1) acciza și TVA – care a crescut cu 55 de bani; 2) marja comercială - cu 29 de bani; 3) prețul mediu de import - cu 38 de bani. „Benzina s-ar fi scumpit mai mult, dar a influențat pozitiv cursul valutar. Datorită faptului că leul s-a apreciat față de dolar în ianuarie, avem o economie de 20 de bani la fiecare litru de benzină procurat”, a afirmat economistul.
Analistul economic a menționat că în 2010, la un litru de benzină procurat de un posesor de autoturism, se plătea 5 lei și 07 bani drept impozite. În 2022 - 10 lei și 47 de bani, iar acum în ianuarie 2023 - 10 lei și 67 de bani. Dintre care, 7 lei și 20 de bani merg în bugetul de stat, iar 3 lei și 47 de bani în Fondul Rutier. „Piața produselor petroliere în ianuarie a fost marcată de creșterea marjei comerciale, rezultatul inflației din 2022; de creșterea accizelor indexate anual din cauza inflației. Chiar dacă plătim mai multe accize, Guvernul, cu acești bani, are o putere de intervenție în reparația drumurilor mai slabă decât în 2022 sau 2021. Toate prețurile materialelor de construcție s-au scumpit cu mult mai mult decât rata accizei de care a fost influențată”, a menționat analistul economic.
Expertul estimează că în 2022 s-au importat produse petroliere de 1,4 miliarde de dolari. Petrolul importat de 910 milioane de dolari a rămas acasă, iar de 570 de milioane de dolari a fost reexportat în Ucraina. În 2008 s-a importat petrol de aproape 600 de milioane de dolari. În perioada 2011-2014, s-a importat la fel de aproape 600 de milioane de dolari. În 2015-2016 - de 370 de milioane de dolari. În 2020 – de 360 de milioane de dolari. În 2021 - de 615 milioane de dolari. „Nu poate fi comparat anul 2022 cu anii 2013, 2014. Și volumul de petrol importat este diferit. În 2014, 2015 importam circa 650 de mii de tone de produse petroliere, iar în 2022 - circa 900 de mii de tone. O creștere de 40% față de acum 6-7 ani. Astăzi, consumăm mult mai multe produse petroliere”, a spus expertul.
Potrivit lui Veaceslav Ioniță, importul în creștere nu vorbește despre faptul că se consumă mai mult, dar crește și numărul automobilelor. În prezent, în Republica Moldova ar fi peste un milion de unități de transport. Astfel, Republica Moldova are un consum de 1635 de litri de petrol pe unitate de transport, la egal cu anii precedenți. „Totodată aceasta nu înseamnă că mergem acum mai puțin decât în 2016. Acum unitățile de transport sunt din ce în ce mai eficiente și cu același volum de combustibil poți parcurge o distanță cu mult mai mare”, a explicat Veaceslav Ioniță.
Economistul este de părere că în 1990 moldovenii puteau procura până la 60 de litri de benzină dintr-un salariu. În 2010 - 210 litri. După ce au crescut prețurile în 2011, 2012, accesibilitatea a scăzut la 160 de litri de benzină dintr-un salariu. Ulterior, accesibilitatea a crescut, atingând maxima în 2020, când salariile au continuat să crească, iar prețul benzinei scăzut, astfel moldovenii au putut procura în trimestrul III din 2020 - 483 de litri de benzină de pe un salariu. Criza din 2021, 2022 a dus la ceea că în trimestrul II din 2022 au putut procura 290 de litri. Acum, în ianuarie 2023, s-a ajuns la 376 de litri de benzină dintr-un salariu. „E mult s-au puțin? Este comparabil cu ultimii trei ani. Practic, în prezent, cu excepția anului 2020, chiar dacă prețul la benzină este relativ mare, totuși accesibilitatea benzinei este cea mai mare din toată istoria Republicii Moldova”, a opinat economistul.
Vorbind despre perspectivele pentru 2023, expertul a subliniat că acum înregistrăm o creștere a prețului la produsele petroliere pe piața internațională, inclusiv din cauza că prețul la petrol înregistrează o ușoară creștere. Dar, este de scurtă durată. După 2020, când în trimestrul III am avut un preț mediu de 29 de dolari pentru un baril de petrol, maxima a fost atinsă în 2022 – de 113 dolari pentru un baril de petrol, acum, în prima lună a anului 2023, chiar dacă înregistrăm o ușoară creștere, pe termen mediu se observă tendința clară de scădere.
Veaceslav Ioniță a îndemnat Guvernul, Parlamentul, ANRE-ul și Consiliul Concurenței să îmbunătățească sistemul de reglementare a prețului la produsele petroliere și să reglementeze marja comercială la vânzările angro separat și la cele cu amănuntul separat. Formula actuală încurajează monopolul, concentrarea pieței și duce la lichidarea companiilor mici. „Dacă nu facem acest lucru se creează impresia că lucrăm în favoarea unui grup mic de companii și în defavoarea micilor companii care dispar și vor dispărea. Fără o reglementare a prețului angro, piața produselor petroliere nu poate fi o piața concurențială și nu poate fi o piața civilizată. Dacă nu facem regulă, această piață riscă să se monopolizeze formal și riscăm să nu avem nici o concurență pe această piață”, a atenționat Veaceslav Ioniță.
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .
Exporturile Republicii Moldova în 2022, după trimestrul III, au cunoscut o încetinire, după ce în primul trimestru au avut cea mai mare creștere din istoria țării. Potrivit unei analize a expertului în politici economice al Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în primele 11 luni ale anului 2022, volumul total al exporturilor moldovenești este estimat la 3,9 miliarde de dolari. Cu 1,1 miliarde de lei mai mult față de 2021. În valoare anuală, acestea, în ianuarie 2022, au fost estimate la 3,2 miliarde de dolari. În august au ajuns la 4,32 miliarde de dolari. Creștere pe care Republica Moldova nu a mai înregistrat-o vreodată. Din septembrie și până în noiembrie, exporturile au cunoscut o stagnare, chiar o ușoară scădere, de până la 4,31 de miliarde de dolari.
În cadrul ediției de vineri, 20 ianuarie, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul a declarat că ceea ce a dus la creșterea exporturilor moldovenești până în ianuarie 2022, a dus și la stagnarea sau chiar scăderea lor. Astfel, sunt patru factori care au influențat scăderea exporturilor:
Economistul a mai spus că anul 2022 cel mai probabil va fi finalizat la 4,3 miliarde de dolari, volumul total al exporturilor. Însă, dacă scoatem partea legată de războiul din Ucraina, exporturile reale ale Republicii Moldova în 2022 se vor cifra la cca 3,3 miliarde de dolari. Un miliard de dolari din ceea ce s-a exportat sunt legate de importul și exportul mărfurilor din și spre Ucraina.
În trimestrul I din 2022 s-a exportat bunuri de 1,06 miliarde de dolari. În trimestrul II – de 1,2 miliarde de dolari, dintre care 950 de milioane de dolari au fost mărfurile moldovenești, iar 280 de milioane de dolari - mărfurile generate de comerțul cu Ucraina, pe fundalul războiului. În trimestrul III – circa 1 miliar de dolari este estimat exportul de mărfuri, dintre care 690 de milioane de dolari mărfurile moldovenești, iar 300 de milioane de dolari - mărfurile din și spre Ucraina, determinate de război. În trimestrul IV se estimează că exportul produselor moldovenești este de 800 de milioane de dolari, iar legat de Ucraina – 230 de milioane de dolari.
„Unica ce ne creează iluzia și senzația că lucrurile merg bine sunt mărfurile pe care le vindem Ucrainei. Dar și aici avem o problemă. În trimestrul II și III, exporturile generate de războiul din Ucraina au fost de cca 300 de milioane de dolari, iar în trimestrul IV – estimăm o reducere de până la 230 de milioane de dolari. Fapt determinat de doi factori: 1) de produsele petroliere, mărfurile de bază pe care noi le exportăm în Ucraina, prețurile au scăzut și respectiv volumul nu este în scădere, dar avem scădere de preț; 2) ucrainenii deja identifică alte mecanisme prin intermediul cărora să poată exporta. Și pentru noi această oportunitate de a câștiga bani prin a oferi servicii companiilor din Ucraina se epuizează lent”, a spus economistul.
Analistul economic a mai menționat că produsele petroliere au fost în 2022 produsul cel mai exportat, în special cele importate din România și exportate în Ucraina. Dacă Republica Moldova anual exporta produse petroliere de la 10 la 15 milioane de dolari, iar în trimestrul I din 2022 practic au lipsit astfel de exporturi, în trimestrul II a ajuns să exporte produse petroliere de 194 de milioane de dolari. De 184 de milioane de dolari în trimestrul III și estimativ de 160 de milioane de dolari în trimestrul IV, scădere determinată de micșorarea prețurilor la produsele petroliere. În 2022 Republica Moldova a exportat produse petroliere de circa 540 de milioane de dolari.
Expertul a enumerat câteva țări care au contribuit la creșterea exporturilor moldovenești: Ucraina – cu 547,8 milioane de dolari; România – cu 393,1 milioane de dolari. Astfel, circa 80% din creșterea exporturilor moldovenești în 2022 au fost generate de aceste două țări. Italia – cu 90,1 milioane de dolari; Bulgaria – cu 74 de milioane de dolari; iar Iran – cu 51,8 milioane de dolari. „Avem o situație interesantă cu Iran. Brusc au apărut exporturile în această țară. Am mai multe dubii legate de aceste exporturi. Încerc de ceva timp sa-mi dau seama despre ce exporturi este vorba. Pentru prima dată apar exporturile moldovenești către Iran în așa volume mari și a apărut într-un an foarte interesant legat de războiul în Ucraina; criza energetică; izolare internațională etc”, a opinat expertul.
Totodată, țările din care Republica Moldova a realizat creșterea importurilor în 2022 au fost: România – cu o creștere de 744,3 milioane de dolari; Federația Rusă – de 203,3 milioane de dolari și este vorba de resursele energetice; India – de 192,8 milioane de dolari, import de petrol; Ucraina – de 186,9 milioane de dolari; China – de 111,8 milioane de dolari; Turcia – de 110,5 milioane de dolari; Bulgaria – de 60,3 milioane de dolari; Ungaria – de 52,7 milioane de dolari; Polonia – de 40,9 milioane de dolari; Germania – de 34 de milioane de dolari. Alte țări – 252,6 milioane de dolari.
Veaceslav Ioniță a mai spus că în trimestrul I din 2022 produsele pe care Republica Moldova le importa au crescut în preț cu 27%, iar cele pe care le exporta - cu doar 8,7%. Astfel, mărfurile moldovenești s-au scumpit mai încet decât cele importate. Ca rezultat, a trebuit să fie produse mai multe mărfuri și exportate ca să fie cumpărat același volum de bunuri procurate un an mai devreme. În trimestrul III situația s-a ameliorat, deoarece o cotă mare din exporturile au vizat produsele petroliere, care de fapt nu sunt ale noastre, dar au fost reflectate ca exporturi moldovenești.
Expertul a amintit că și în 2001 prețurile la mărfurile moldovenești au crescut mai încet decât la cele importate, înregistrând o competitivitate negativă de -4%. Republica Moldova a trebuit să vândă cu 4% mai multe mărfuri pentru a procura același volum de bunuri pe care l-a procurat în 2000. Cel mai trist a fost în anul 2022, când a fost o conjunctură internațională bună la mărfurile exportate, în special la producția agricolă. Însă, mărfurile pe care le-am importat, au crescut în preț mai rapid decât prețurile mărfurilor pe care le-am exportat. A trebuit să vindem cu 6,7% mai multe produse ca să cumpărăm același volum de mărfuri din 2021. „Din 2000 și până în prezent, competitivitatea Republicii Moldova este negativă. În 2022 a trebuit să vindem cu 22% mai multe mărfuri, pe care le producem, pentru a procura același volum de bunuri pe care l-am cumpărat în 2000. Avem o economie primitivă, care duce la ceea că la noi produsele sunt mai slabe, mai necompetitive. Trebuie să creăm o economie cu competiție pozitivă, ca mărfurile noastre să crească în preț mai rapid”, a spus expertul.
Veaceslav Ioniță afirmă că ultimele luni din 2022 au arătat că avem o tendință clară de scădere a exporturilor moldovenești, iar că cea mai puternică scădere o are producția agricolă și că atât timp cât avem o economie bazată și dependentă de agricultură, care a ajuns într-o stare vulnerabilă, inclusiv din cauza condițiilor climaterice, avem și o economie cu o competiție negativă de prețuri. „Trebuie să producem din ce în ce mai mult pentru a importa același volum de bunuri. Tot ce avem de făcut este să identificăm produsele pe care le-am putea produce, ca prețurile la aceste produse să crească cel puțin la egalitate cu cele pe care le importăm. Altfel, riscăm să avem o economie sortită la subdezvoltare”, a conchis analistul economic.
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .
Anul 2022 a fost cel mai lovit de crize din istoria Republicii Moldova. Este vorba în principal de criza energetică, înregistrată la scurt timp după criza pandemică, și alimentată de criza războiului din Ucraina. Aceste trei crize au avut impact major asupra pieței valutare, chiar mai mare decât jaful bancar din 2014. Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, a spus vineri, 13 ianuarie, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, că anii 2020, 2021 și 2022 vor intra în istorie ca anii cu cele mai multe provocări pentru Republica Moldova pentru piața valutară. Însă, potrivit expertului, toate provocările au fost depășite datorită suportului extern și al politicii monetare a Băncii Naționale a Moldovei (BNM) axată pe rezerve obligatorii în valută, care a permis ca anul 2022 să fie trecut încurajator.
Veaceslav Ioniță a spus că indiferent de ceea ce se întâmplă cu leul moldovenesc pe parcursul unui an, poate să se deprecieză și să se aprecieze de mai multe ori, însă, cert este faptul că la sfârșitul anului ajunge la nivelul de la începutul anului. În prima săptămână a anului curent, s-a depreciat puțin față de euro și mai mult față de dolar. După ce în 2016 s-a depreciat, iar în 2017 puțin s-a apreciat, din 2019 și până în prezent, leul moldovenesc practic începe anul la același nivel de la sfârșitul anului. „Deja de cinci ani, în pofida tuturor fluctuațiilor valutare care au loc pe parcursul unui an, leul moldovenesc are același nivel la început și sfârșit de an”, a spus Veaceslav Ioniță.
Expertul a declarat că în prima săptămână din 2023, leul moldovenesc s-a apreciat puternic față de lira turcească cu 23,4%, iar față de hrivna ucraineană cu 20,1%. A avut o ușoară apreciere față de zlotul polonez (1,4%) și yenul japonez (0,8%). Față de euro s-a depreciat cu 0,8%. Cel mai mult s-a depreciat față de rubla rusă (11,9%) și față de dolar (7,5%). „Dolarul american la începutul acestui an s-a întărit puternic față de majoritatea valutelor, inclusiv față de euro, iar leul moldovenesc este undeva la mijloc. S-a depreciat față de dolar, a fost stabil față de euro, și s-a întărit față de valutele regionale. Leul moldovenesc, legat de ceea ce s-a întâmplat în 2022: criza energetică, războiul din Ucraina, a luat o poziție de mijloc”, a declarat expertul.
Economistul a afirmat că cinci factorii au creat presiune pe piața valutară în 2022. Primii doi sunt negativi, iar restul trei – pozitivi. Este vorba de (1) resursele energetice; (2) războiul din Ucraina; (3) intervenția BNM; (4) suportul financiar extern; și (4) politica monetară a BNM.
Economistul a menționat că în 2020 Republica Moldova a cheltuit cel mai puțin pe resursele energetice în ultimii 15 ani – 589 de milioane de dolari. În timpul crizelor din 2011 și 2014 s-au cheltuit circa 1,2 miliarde de dolari, iar în 2020, când a fost o scădere puternică a prețului la resursele energetice, Republica Moldova a achitat pentru importul resurselor energetice de două ori mai puțin decât în primii ani de criză. Lucrurile au început a se înrăutăți în trimestrul IV din 2021, când au început a se scumpi în lanț toate resursele energetice. „În 2022 estimăm că se va plăti pentru resursele energetice cel puțin 2,4 miliarde de dolari. Aceasta stare a necesitat o cerere puternică de valută, care a creat o presiune enormă pe piața valutară. În noiembrie 2021, doar într-o singură zi a trebuit de cumpărat peste 100 de milioane de dolari. Aceasta o numim povara energetică. Recordul a fost în 1997, când 20,4% din Produsul Intern Brut (PIB) au fost cheltuielile pentru resursele energetice. În 2020 – 4,8%, cel mai scăzut nivel din istoria Republicii Moldova de la obținerea independenței. În 2022, povara energetică va fi maxima din ultimii 22 de ani – 16,5% din PIB. Scumpirea resurselor energetice a creat o cerere enormă de valută pe piață. Acest lucru trebuia să ducă la deprecierea leului, dacă nu intervenea BNM”, a menționat economistul.
Al doilea factor e legat de războiul din Ucraina, care în primele luni ale anului 2022 a speriat moldovenii. Aceștia nu au mai vândut valută, însă au cumpărat masiv valută. Oferta netă minimă lunară de valută din partea persoanelor fizice întotdeauna a fost pozitivă. Moldovenii de obicei cumpărau mai puțină valută decât vindeau. Însă, în 2022 oferta netă de valută a fost negativă, de 26,1 milioane de dolari. Moldovenii au vândut valută mai puțin decât au procurat.
„Criza energetică și războiul din Ucraina au creat presiune pe piața valutară. În noiembrie 2021, odată cu scumpirea bruscă a gazului, a fost un deficit de 273 de milioane de dolari pe piața valutară. S-au liniștit puțin lucrurile în decembrie 2021, iar din ianuarie 2022 a început să crească lunar deficitul de valută, unde mai mult a influențat războiul din Ucraina și mai puțin prețul la resursele energetice. În noiembrie 2022, când am avut un deficit de 204 milioane de dolari, a fost legat din nou de prețul la resursele energetice. Finalul anului 2021 și întregul anul 2022 a fost marcat, în perioada rece, de criza energetică și războiul din Ucraina, iar în perioada caldă am avut o ofertă pozitivă de valută, mult mai mare decât cererea. Moldovenii, care în primele luni ale anului, din cauza războiului din Ucraina, au cumpărat valută, având nevoie de lei, au început a vinde valuta. Oferta de valută din partea cetățenilor în 2022 a fost de 4,4 miliarde de dolari. Recordul precedent a fost în 2013 de 4 miliarde de dolari. Procurările de valută în 2022 au fost de 2 miliarde de dolari”, a reiterat analistul economic.
Economistul a specificat în 2014, 2015 am avut un deficit de valută de 570 și, respectiv, 230 de milioane de dolari. Cam ceea ce sa delapidat din sistemul bancar. În 2021 deficitul de valută a fost de 566 de milioane de dolari, iar în 2022, până în luna noiembrie, de 635 de milioane de dolari. Astfel, suma totală pentru 2021 și 2022 este cu mult mai mare decât a fost în 2014 și 2015 și este din cauza războiului din Ucraina și al crizei energetice, care au creat cea mai mare presiune pe piața valutară.
Referitor la intervenția BNM din 2021 și 2022, care a avut ca scop să mențină stabilitatea valutei, lucru care a ajutat la echilibrarea prețurilor, dar și la crearea unei liniști în societate, Veaceslav Ioniță a amintit că BNM, până în octombrie 2021, practic nu a avut intervenții pe piața valutară. În noiembrie 2021, a vândut 237,1 milioane de dolari pentru a nu provoca o criză. În decembrie - 35,8 milioane de dolari. În ianuarie - 111,4 milioane de dolari. În februarie – 95 de milioane de dolari. În martie – 232,8 milioane de dolari, când era deja război în Ucraina. Atunci moldovenii retrăgeau bani din bănci, alții, valută cumpărau. Ca rezultat, BNM a intervenit cu circa 763 de milioane de dolari pentru nu permite aprecierea sau deprecierea leului. După ce s-au calmat spiritele alimentate de războiul din Ucraina, moldovenii au început să vândă valuta cumpărată la începutul războiului, iar BNM a fost nevoită să procure peste 300 de milioane de dolari pentru a nu permite ca leul să nu se întărească prea tare. „Vine luna noiembrie 2022, când din nou avem șocul energetic, iar BNM intervine cu 176 de milioane de dolari. Și vine luna decembrie când din nou oferta este mai mare decât cererea. Din noiembrie 2021 și până în prezent, BNM a vândut 556 de milioane de dolari, mai mult decât a procurat, pentru a menține stabilitatea cursului. Cu toate acestea rezervele valutare au crescut. În decembrie 2022 au ajuns la recordul absolut din istoria țării – de 4,4 miliarde de dolari sau cu 572 de milioane de dolari mai mult față de începutul anului”, a spus Veaceslav Ioniță.
Despre susținerea financiară externă, sub formă de granturi și împrumuturi, estimările expertului arată că în 2022 suportul internațional, oferit Guvernului Republicii Moldova, se ridică la 690 de milioane de dolari. În 2021 au fost de 518 milioane de dolari. Astfel, 1,2 miliarde de dolari este suportul extern oferit în doi ani pentru depășirea crizei energetice începută în noiembrie 2021 și a crizei legată de războiul din Ucraina. În 2020, cel mai mare ajutor a fost din partea Fondului Monetar Internațional. Dacă nu era acel ajutor, Republica Moldova risca să nu depășească criza provocată de pandemia de COVID 19. „Diferența dintre criza din 2022 și criza din 2014 este structura banilor care au venit. În 2022, 230 de milioane de dolari au fost sub formă de granturi, iar 460 de milioane de dolari - sub formă de împrumuturi. În 2014, din 390 de milioane de dolari, 288 de milioane de dolari erau granturi, iar 102 milioane – împrumuturi”, a declarat expertul.
Vorbind despre politica monetară a BNM, economistul a afirmat că a fost ridicată rata de bază la credite și au fost înăsprite condițiile de creditare. Totodată, a fost ridicată rata rezervelor obligatorii în valută, în încercarea de a încuraja trecerea economiei la finanțarea în valuta națională. În 2019, rezervele obligatorii în valută ale băncilor comerciale, depuși la BNM, erau 14%. La începutul anului 2022 au fost 30%. În prezent, băncile comerciale sunt obligate ca 45% din toți banii atrași în valută să fie depuse pe conturile BNM. Astfel, în prezent, rezervele valutare ale băncilor, menținute la BNM, se ridică la 908 milioane de dolari. În 2022 a crescut cu 319 de milioane de dolari.
Analistul economic susține că leul moldovenesc în 2022 a fost lovit de două șocuri, alimentate de două elemente: 1) politica BNM de a majora rezervele obligatorii în valută și 2) de suportul financiar extern, de care Republica Moldova e beneficiat. „Acest flux de valută care a venit în țară, a permis ca BNM să intervină la timp pe piața valutară, ca să fie menținută valuta, iar ca rezultat rezervele valutare au crescut față de anul trecut”, a spus analistul economic.
Potrivit lui Veaceslav Ioniță, 2023, din punct de vedere al pieței valutare, va fi unul fără probleme. Cel mai probabil, prețurile la resursele energetice vor scădea. La produsele petroliere deja se întâmplă. La resursele de energie electrică pe piața internațională, la fel, se întâmplă. La gazul natural deja are loc scăderea pe piața internațională. Va scădea și în Republica Moldova. Cei 2,4 miliarde de dolari, care au fost cheltuiți pe resursele energetice în 2022, vor vorbi despre un an negativ de referință. În 2023 și 2024, resursele energetice pe care le vom importa vor fi mai puține față de cele din 2022. Presiunea de a cumpăra valută de pe piața valutară va fi mai mică. Suportul financiar extern, granturile, care în prezent sunt de două ori mai mici decât a fost în 2014, raportat la PIB, trebuie va trebui sporit. „2023 îl vad ca un an în care volumul de granturi, care va veni în Republica Moldova, va fi cu mult mai are decât în 2022. BNM are tot suportul extern, are rezervele obligatorii suficiente, presiunea pe piața valutară va scădea, cursul leului moldovenesc pentru 2023 nu există premise economice sau riscuri de presiune negativă. Va fi o necesitate a BNM pentru a nu permite aprecierea puternică a leului”, a conchis expertul.
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .
