Activitatea administrației publice locale, fie de nivelul I sau II, trebuie să se desfășoare într-un mod transparent, în conformitate cu prevederile cadrului normativ care stabilesc un șir de obligații pentru APL-uri, și în conformitate cu drepturile garantate, de același cadru normativ, cetățenilor de a avea acces la informații cu caracter public, de a participa și de a se implica în acest proces de luare a deciziilor la nivel local. Declarația a fost făcută de către Viorel Pîrvan, expertul proiectului „Autorități publice transparente pentru cetățeni activi și informați”, în cadrul celei de-a treia emisiune, care a fost realizată în parteneriat cu Media TV Cimișlia.
Potrivit lui Viorel Pîrvan, începând cu 2016, în baza unei metodologii, se cuantifică nivelul de transparență al APL-urilor de nivelul I și II din Republica Moldova. Sunt luate 32 de raioane, 40 de municipii și orașe și 20 de sate și comune. Sunt monitorizate nouă zone de transparență: începând de la accesul la informație, participarea în procesul decizional, achizițiile publice, procesul bugetar, administrarea proprietății publice, serviciile sociale, resursele umane, etica și conflictul de interese etc. Fiecare zonă are mai mulți indicatori de transparență, care reprezintă obligații legale pentru autorități locale de a activa transparent. Mai sunt câțiva indicatori, care nu sunt prevăzuți de legislație, dar respectarea, îndeplinirea acestora arată cât de transparență poate fi o administrație publică locală.
„În rezultatul acestei evaluări, din 2016 până în 2020, dacă vorbim la modul direct despre Consiliul raional Cimișlia și Primăria orașului Cimișlia, clasamentul a arătat că orașul s-a clasat de obicei pe primele poziții. Astfel, nivelul de transparență este unul destul de ridicat. Cât privește raionul, permanent s-a clasat pe locul 8, a fost o excepție când a fost pe locul 21. Ca un sumar la ceea ce am constatat cu referire la 2020, din cei 55 de indicatori monitorizați pentru Primăria orașului Cimișlia am constatat 51% dintre indicatori îndepliniți. Parțial realizați - 9% și 40% nu a fost îndepliniți. Pentru raion, situația este puțin mai bună: 55% dintre indicatori au fost realizați, 16% - parțial realizați și nerealizați – 29%. Atât raionul, cât și primăria, au un nivel mediu spre ridicat de transparență. Dacă vom face o comparație cu alte localități din țară vom vedea că este un nivel destul de bun al transparenței, însă au fost depistate și multe lacune”, a spus Viorel Pîrvan.
Diana Enachi, și ea expert al proiectului, a spus că în urma acestui exercițiu de monitorizare se pot depista pe de o parte care sunt problemele comune, iar pe de altă parte se pot vedea și anumite progrese pe care le fac autoritățile în asigurarea transparenței, comunicarea cu cetățenii, asigurarea participării acestora în procesul decizional. „În ceea ce privește procesul bugetar, Primăria orașului Cimișlia din cei 6 indicatori monitorizați – 5 au fost realizați. Situația este similară și pentru Consiliul raional Cimișlia, din cei 5 indicatori de transparență monitorizați – 4 au fost realizați. La capitolul achiziții publice – transparența a fost mai redusă atât în cadrul primăriei, cât și a consiliului raional. Un indicatori nerealizat de către ambele APL-uri – nepublicarea contractelor de achiziție publică”, a spus Diana Enache.
Referindu-se la cauzele generale care ar putea influența transparența în activitatea administrațiilor publice locale, Viorel Pîrvan a spus că acestea sunt multiple. În primul rând este vorba de voința conducerii. Primarul sau președintele, dacă își propune ca scop să fie transparent în activitatea sa, atunci va depune eforturi, va da indicații și va transmite mesaje subalternilor pentru a fi transparenți. În al doilea rând depinde de angajați, de colectiv. Fluctuațiile de cadre nu sunt excluse că pot influența procesul de transparență. Este vorba și de lipsa de personal care elementar ai publica pe site informațiile necesare.
Vorbind despre problemele comune identificate în procesul de monitorizare, Diana Enachi a menționat că este vorba de lipsa cadrelor care să asigure transparența și o participare efectivă și activă a comunităților în procesul decizional. La fel, publicarea informațiilor într-o manieră inaccesibilă pentru cetățeni. „APL-urile trebuie să asigure o publicare transparentă a documentelor într-o manieră clară și accesibilă, ca în final să nu existe acel argument care vine din partea multor autorități că de fapt societatea este pasivă, organizațiile sunt pasive, comunitatea locală nu participă la consultări”, a spus Diana Enachi.
În context, Viorel Pîrvan a mai adăugat că pandemia a afectat activitatea modalitatea de lucru a APL-urilor din Cimișlia. Consultările publice au fost parțial organizate de către primărie. Consiliul raional, cu toate că a anunțat pe pagina web că au fost consultări pentru toate proiectele de decizie, dar în realitate au raportat foarte puține recomandări de la cetățeni. „Fie aceste consultări au avut loc prin publicarea unui anunț pe site și s-a așteptat să vină recomandări și neavând loc acele audieri. Dar poate că nici cetățenii nu au fost atât de activi, astfel nici autoritățile nu i-au implicat activ”, a mai afirmat expertul.
În concluzie, Viorel Pîrvan a recomandat administrațiilor publice locale din Cimișlia să realizeze acele cerințe legale care există pentru asigurarea transparenței și a accesului de informație. Pe cetățeni i-a încurajat să fie mai activi, să se implice în procesul decizional de la nivel local, deoarece activitatea și implicarea lor contează și uneori schimbările au lor anume de jos în sus, datorită insistenței lor. „Această presiune îi responsabilizează și mai mult pe autorități să activeze transparent. Autoritățile nu trebuie să aștepte cetățenii să se implice, dar ele trebuie să găsească modalități să implice cetățenii”, a concluzionat Viorel Pîrvan.
Diana Enachi a spus în încheierea emisiunii că aceste rapoarte de monitorizare a transparenței autorităților publice locale sunt realizate după ce a fost acordat suport metodologic și expertiză pentru 30 de organizații locale, din diferite regiuni ale țării. „Prin intermediul acestei inițiative încercăm să capacităm, să abilităm organizațiile locale, monitorii locali, cetățenii activi de la nivel local, astfel încât să obțină permanent aceste cunoștințe, capacități de monitorizare a transparenței în procesul decizional, bugetar, achiziții publice etc”, a conchis Diana Enachi.
Proiectului „Autorități publice transparente pentru cetățeni activi și informați” este implementat în perioada septembrie 2020 – iulie 2021 de către IDIS „Viitorul”. Acesta este finanțat de către Uniunea Europeană și Fundația Konrad Adenauer, prin intermediul Programului de granturi „Dezvoltarea societății civile la nivel local în Republica Moldova”.
Programul oferă în perioada anilor 2019-2021 granturi în valoare de circa 3 milioane de euro Organizațiilor Societății Civile, care își desfășoară activitatea în afara orașului Chișinău.
Scopul proiectului este de a contribui la dezvoltarea societății civile de nivel local din Republica Moldova care promovează și monitorizează transparența și responsabilitatea instituțiilor publice, inclusiv în implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova-Uniunea Europeană.
Acest comunicat de presă a fost realizat cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. Conținutul său este responsabilitatea exclusivă a proiectului „Autorități publice transparente pentru cetățeni activi și informați” și nu reflectă neapărat punctele de vedere ale Uniunii Europene.
Întreprinderea de stat „Moldelectrica", întreprinderea de stat „MoldATSA” și Societatea pe Acțiuni „Energocom” sunt cele mai transparente întreprinderi cu capital public din Moldova în anul 2020. La polul opus se situează „Apă-Canal Soroca”, „Confercai" și „Gara Nord". Clasamentul transparenței întreprinderilor cu capital public din Republica Moldova, disponibil pe www.companies.viitorul.org, a fost prezentat pe 31 mai, în cadrul unei conferințe online organizate de Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul” și INEKO Slovacia.
„Instituția noastră a fost mereu un promotor al interesului și banului public, iar un element important în acest sens îl constituie transparența. Și pentru că întreprinderile cu capital public reprezintă un patrimoniu național am considerat oportun să analizăm nivelul lor de transparență și sustenabilitate financiară. Ne dorim ca prin acest exercițiu, vrem să le arătăm întreprinderilor din țară, foaie de parcurs prin care își pot spori transparența. Când o întreprindere are toate rigorile de transparență, calitatea gestionării crește, iar beneficiul pe care îl obține societatea este mult mai mare, deoarece o administrare bună este o transparență bună”, a declarat Veaceslav Ioniță, economist la IDIS „Viitorul” și moderatorul conferinței.
La rândul său, directorul INEKO, Peter Golias, a menționat: „Această conferință prezintă clasamentele de transparență și sănătate financiară ale celor mai mari întreprinderi cu capital public din Moldova. Aceste clasamente reflectă o parte din guvernanța lor corporativă, care determină și calitatea democrației din țară. Întreprinderile nesupravegheate pot deveni o sursă de corupție imensă și ineficiență care distruge standardele etice și valorile democratice. Iar ineficiența duce adesea la dividende mici și subvenții mari, ceea ce reprezintă o povară pentru bugetul de stat.”.
Pentru calcularea clasamentului de transparență a fost monitorizată activitatea a 60 de întreprinderi de stat, municipale și societăți comerciale cu capital integral sau majoritar de stat sau municipale din Republica Moldova în anul 2020. Întreprinderile au fost selectate după indicatorii economici, în funcție de mărimea activelor, importanța domeniului de activitate al acestor întreprinderi, cu includerea nemijlocită și a întreprinderilor fondate de către autoritățile publice locale. Întreprinderile cu capital public au fost evaluate în baza a șase criterii de transparență: indicatorii economici, transparența și accesul la informație, achizițiile publice și proprietatea, resursele umane, etica și conflictul de interese, granturi și caritate. Punctajul maxim pentru o întreprindere constituie 100 de puncte. Astfel, cele mai transparente întreprinderi în 2020 sunt Î.S. „Moldelectrica” (58,4 de puncte), Î.S. „MoldATSA” (58,3 de puncte) și S.A. „Energocom” (56,5 puncte).
În comparație cu clasamentul din anul trecut, se observă îmbunătățiri în clasamentul din 2021 la Î.S. „Combinatul Poligrafic din Chișinău” (+47 poziții și 32,6 puncte procentuale), urmată de Î.S. „Direcția pentru Exploatarea Imobilului” (+23 poziții și + 18%) și Î.S. Institutul de Geodezie, Prospecțiuni Tehnice și Cadastru „INGEOCAD” (+20 poziții și +24%). Per general, punctajul a crescut sau a rămas la fel în 51 din 60 de întreprinderi incluse în ambele ediții ale clasamentului.
Potrivit raportului nr.3 de monitorizare a transparenței întreprinderilor cu capital public, media generală de transparență a 60 de întreprinderi de stat, întreprinderi municipale și societăți comerciale cu capital integral sau majoritar de stat sau municipale din Republica Moldova a crescut de la 17,4% în 2018 și 17,9% în 2020 la 26,2% în clasamentul din 2021. În timp ce întreprinderile de stat au o medie de 26,7%, întreprinderile municipale înregistrează un punctaj mediu de 24,4%. În acest sens, „Exdrupo” este întreprinderea municipală cu cel mai mare punctaj acumulat (39,3%) și poziționată cel mai sus în clasament (locul 11). Întreprinderile cu capital public se poziționează cel mai bine la categoriile „Transparența și accesul la informație” (45,5%), „Indicatorii economici” (25%) și „Achizițiile publice și proprietatea” (21,8%).
Astfel, 47 de întreprinderi din 67 monitorizate au pagini web, însă nu toate sunt utilizate în calitate de instrumente de informare a publicului. La fel, doar cinci întreprinderi cu capital public din 60 au publicat pe pagina web rapoartele anuale pentru anul 2020. Este vorba de Î.S. „MoldATSA”, Î.S. „Moldelectrica”, S.A. „Metalferos”, S.A. „Energocom” și Î.S. „Radiocomunicații”. De asemenea, numai Î.S. „MoldATSA”, Î.S. „Moldelectrica”, Î.S. „Combinatul Poligrafic din Chișinău” și Î.S. „Portul Fluvial Ungheni” au publicat în 2020 rezultatele controalelor şi auditurilor economico-financiare. Iar cele mai detaliate informații despre împrumuturi și credite au fost publicate de către Î.S. „Moldelectrica”.
Analiza mai arată că 62% din întreprinderi nu publică pe web planurile anuale de achiziții publice, 57% nu publică anunțurile de participare la achizițiile publice și nici o întreprindere nu a publicat anul trecut contractele de achiziții publice. Totodată, 11 întreprinderi cu capital public din 60 monitorizate nu au desfășurat în 2020 procedurile de achiziții publice conform prevederilor legislației privind achizițiile publice. Totuși, în jur de 1/3 din întreprinderi monitorizate au utilizat în anul 2020 platformele electronice pentru procedurile de achiziții publice.
În ce privește resursele umane, 24 de întreprinderi monitorizate publică ofertele de muncă pe pagina lor web și nici o întreprindere nu a publicat rezultatele procedurilor de selecție pentru ocuparea locurilor vacante în anul 2020. La fel, doar opt întreprinderi monitorizate au comunicat public CV-ul administratorului. Este vorba de Î.S. „MoldATSA”, S.A. „Metalferos”, Î.S. „Direcția pentru Exploatarea Imobilului”, ZAL „Expo Business Chisinau”, Î.S. „Radiocomunicații”, Î.M. „Apă-Canal Strășeni”, S.A. „Apă - Canal Cahul”, S.A. „Apă-Canal Chișinău”. Numai Întreprinderea de stat „Manejul de Atletică Ușoară” și Întreprinderea de stat „MoldATSA” au furnizat informații cu privire la salariul administratorului și indemnizațiile membrilor Consiliului de administrație, se arată pe www.companies.viitorul.org.
De asemenea, 22 întreprinderi au elaborat și publicat un Cod de etică pentru angajații întreprinderii în 2020. Numai S.A. „Franzeluța”, S.A. „Termoelectrica”, S.A. „Metalferos” și S.A. „Energocom” au elaborat un Cod de guvernanță corporativă. Și doar zece întreprinderi cu capital public monitorizate au instituit și adus la cunoștință pe web despre existența unui mecanism de raportare a comportamentului lipsit de etică și faptelor de corupție.
„Monitorizarea întreprinderilor cu capital public din Republica Moldova demonstrează că încă mai persistă probleme și deficiențe în asigurarea transparenței în activitatea acestor entități publice. Acest lucru se datorează atât cadrului legal imperfect, cât și a nerespectării de către întreprinderi a normelor existente și lipsei unor instrumente viabile de responsabilizare a celor care încalcă legea. Constatările din raport reiterează problemele și lacunele identificate în anii precedenți, actuale și în prezent”, consideră Viorel Pârvan, autorul raportului de transparență a întreprinderilor cu capital public.
Cea mai problematică zonă de transparență pentru toate întreprinderile o reprezintă „Granturi și caritate”, cu o medie care nu depășește 2%. Prin urmare, doar Î.S. „MoldATSA”, Î.S. „Combinatul Poligrafic Chișinău”, Î.S. „Editura Știința”, S.A. „Tracom” și Î.S. „Radiocomunicații” au publicat unele informații parțiale despre sumele și beneficiarii granturilor, donațiilor și sponsorizărilor din anul 2020.
În acest context, juristul Viorel Pîrvan recomandă autorităților, dar și întreprinderilor monitorizate o serie de măsuri care ar asigura deschiderea și eficiența întreprinderilor cu capital public. Printre acestea putem menționam modificarea Legii privind accesul la informație pentru a include întreprinderile cu capital public în calitate de furnizori de informații; reglementarea obligației întreprinderilor cu capital public de a desfășura procedurile de achiziții publice prin Sistemul MTender; îmbunătățirea filtrelor de căutare a portalului www.declaratii.ani.md; publicarea de către întreprinderi a rapoartelor anuale, statutul întreprinderii, contractele de achiziții publice, patrimoniul care îl administrează etc.
Potrivit datelor din Registrul de stat, la data de 1 ianuarie 2021, în Moldova erau înregistrate 187 întreprinderi de stat și 80 de societăți comerciale în care statul deține cotă-parte in capitalul social.
……………..
Topul celor mai transparente întreprinderi cu capital public din Republica Moldova poate fi accesat pe portalul de date deschise www.companies.viitorul.org.
Evenimentul a avut în cadrul inițiativei „Susținerea democrației, a independenței și transparenței instituțiilor publice-cheie din Republica Moldova”. Inițiativa este implementată de Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în parteneriat cu Institutul pentru Reforme Economice și Sociale din Slovacia (INEKO) și este susținută financiar de Programul de Asistență Oficială pentru Dezvoltare al Republicii Slovace (SlovakAid). Inițiativa are ca scop informarea publicului despre dezvoltarea democrației și independența instituțiilor-cheie ale statului, precum și îmbunătățirea transparenței și a stabilității financiare a autorităților publice locale și a întreprinderilor cu capital public din Republica Moldova.
Datele Agenţiei Proprietăţii Publice relevă că datoriile totale ale întreprinderilor de stat se cifrau, la finele anului 2019, la peste 7,8 miliarde lei, iar cele ale societăţilor pe acţiuni, în care statul deţine mai mult de 30% din capital, depăşeau 20 de miliarde de lei.
Aflați din ediția de februarie a Buletinului informativ din cadrul inițiativei „Susținerea democrației, a independenței și transparenței instituțiilor publice-cheie din Republica Moldova” care sunt întreprinderile de stat cu cele mai mari datorii, câtă încredere au moldovenii în primărie, cum bugetul municipiului Hâncești este ascuns de cetățeni și de ce utilizarea mașinii de serviciu este un abuz de serviciu.
Tot în acest număr veți descoperi următoarele subiecte:
SONDAJ: Biserica, Primăria și Președinția - instituțiile în care moldovenii au cea mai mare încredere
NOUTĂȚI: Platforma VreauInfo.md vine în ajutorul cetățenilor de a primi răspuns la orice informație de interes public
BUGETE TRANSPARENTE: Bugetul mun. Hîncești „ascuns” de cei care plătesc impozite
ÎNTREPRINDERI DE STAT: Întreprinderi de stat cu datorii mai mari decât CFM: Top 10 datornici
EXPERIENȚA SLOVACIEI: Bătălia cu un gigant de stat
ANTICORUPȚIE: Studiu // Amenzile pentru fapte de corupție trebuie majorate, iar făptașii – privați de dreptul de a ocupa orice funcție publică
CONFLICT DE INTERESE: Utilizarea mașinilor de serviciu în interes personal: abuz în serviciu sau conflict de interese?
Mai multe informații găsiți în varianta integrală a Buletinului Informativ
Buletinul Informativ apare în cadrul inițiativei „Susținerea democrației, a independenței și transparenței instituțiilor publice-cheie din Republica Moldova”. Inițiativa este implementată de Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în parteneriat cu Institutul pentru Reforme Economice și Sociale din Slovacia (INEKO) și este susținută financiar de Programul de Asistență Oficială pentru Dezvoltare al Republicii Slovace (SlovakAid). Inițiativa are ca scop informarea publicului despre dezvoltarea democrației și independența instituțiilor-cheie ale statului, precum și îmbunătățirea transparenței și a stabilității financiare a autorităților publice locale și a întreprinderilor de stat din Republica Moldova.
Nici întreprinderile administrate de stat, nici fondatorii acestora nu se grăbesc să dezvăluie informații relevante pe paginile web.Deși practic toate întreprinderile dispun de pagini electronice, doar unele din ele conțin informații consistente, arată un studiu privind transparența activității întreprinderilor administrate de stat, realizat de Transparency International-Moldova.
Aflați din ediția de de ianuarie a Buletinului informativ din cadrul inițiativei „Susținerea democrației, a independenței și transparenței instituțiilor publice-cheie din Republica Moldova” de ce întreprinderile de stat nu publică informații pe web, ce loc ocupă țara noastră în Indicele Corupției sau cum putem solicita o informație de interes public.
Tot în acest număr veți descoperi următoarele subiecte:
NOUTĂȚI: Republica Moldova, de la democrație, la e-democrație
NOUTĂȚI: Moldova, a treia cea mai coruptă țară din Europa
ACTUALITATE: Doi primari din raionul Ungheni vor rămâne fără mandat
ÎNTREPRINDERI DE STAT: Studiu: Întreprinderile de stat nu se grăbesc să publice informații pe pagina web
INTEGRITATE: Primarul Satului Nou, Cimișlia riscă să își piardă mandatul
UTIL: Cum obținem o informație de interes public
CONFLICT DE INTERESE: Primarul de Basarabeasca riscă să rămână fără mandat. De ce este bănuit edilul
Mai multe informații găsiți în varianta integrală a Buletinului Informativ
Buletinul Informativ apare în cadrul inițiativei „Susținerea democrației, a independenței și transparenței instituțiilor publice-cheie din Republica Moldova”. Inițiativa este implementată de Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în parteneriat cu Institutul pentru Reforme Economice și Sociale din Slovacia (INEKO) și este susținută financiar de Programul de Asistență Oficială pentru Dezvoltare al Republicii Slovace (SlovakAid). Inițiativa are ca scop informarea publicului despre dezvoltarea democrației și independența instituțiilor-cheie ale statului, precum și îmbunătățirea transparenței și a stabilității financiare a autorităților publice locale și a întreprinderilor de stat din Republica Moldova.
Procuratura Generală, Banca Națională a Moldovei și Avocatul Poporului sunt instituțiile publice din Moldova cu cel mai mare potențial de independență. La polul opus se situează Inspectoratul General de Poliție, Inspecția Financiară, Serviciul Vamal și Agenția Servicii Publice. Clasamentul a fost prezentat pe 27 noiembrie de IDIS „Viitorul” și INEKO Slovacia. Pentru calcularea clasamentului de independență au fost evaluate 20 de instituții publice cu funcții de reglementare, control, prestări servicii și în sfera activității judiciare. Instituțiile publice au fost evaluate în baza a patru criterii de independență, iar punctajul maxim pentru o instituție constituie 100 de puncte.
Aflați din ediția de noiembrie a Buletinului informativ din cadrul inițiativei „Susținerea democrației, a independenței și transparenței instituțiilor publice-cheie din Republica Moldova” care instituții publice au cel mai mare potențial de independență, de ce întreprinderile de stat au restanțe la capitolul integritate, ce înseamnă interesul public și cum au evoluat bugetele locale din Moldova în ultimii doi ani.
Tot în acest număr veți descoperi următoarele subiecte:
• NOUTĂȚI: Întreprinderile de stat și municipale, restanțiere la asigurarea integrității instituționale
• TRANSPARENȚĂ: 0 % la capitolul transparență
• INDEPENDENȚĂ: Topul instituții publice din Moldova cu cel mai mare potențial de independență: Procuratura Generală, Banca Națională a Moldovei și Avocatul Poporului, primele în clasament
• ANALIZĂ: Interesul public prin prisma legislației din Republica Moldova
• BUGETE TRANSPARENTE: Bugete locale transparente pentru municipalități eficiente
• CONFLICT DE INTERESE: Conflict de interese la primăria din Basarabeasca
Mai multe informații găsiți în varianta integrală a Buletinului Informativ
Buletinul Informativ apare în cadrul inițiativei „Susținerea democrației, a independenței și transparenței instituțiilor publice-cheie din Republica Moldova”. Inițiativa este implementată de Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în parteneriat cu Institutul pentru Reforme Economice și Sociale din Slovacia (INEKO) și este susținută financiar de Programul de Asistență Oficială pentru Dezvoltare al Republicii Slovace (SlovakAid). Inițiativa are ca scop informarea publicului despre dezvoltarea democrației și independența instituțiilor-cheie ale statului, precum și îmbunătățirea transparenței și a stabilității financiare a autorităților publice locale și a întreprinderilor de stat din Republica Moldova.
Autoritățile publice locale din orașele Criuleni, Otaci, Briceni, dar și consiliile raionale Ocnița, Taraclia și Briceni au fost cele mai netransparente din țară în anul 2019. Cel puțin așa arată datele unui raport al Institutului pentru Dezvoltare şi Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, elaborat împreună cu organizația INEKO din Slovacia după evaluarea a 32 de raioane și 60 cele mai mari localități rurale și urbane din țară. În raport se menționează că unele autorități nu au organizat în general consultări publice în anul 2019, iar unele au mimat niște consultări, despre care localnicii nici nu au știut. În acest sens, expertul Viorel Pîrvan are următoarea opinie: „Clasamentele internaționale arată că la noi transparența în procesul decizional este scăzută. Oamenii trebuie informați la etapele inițiale, să facă cunoștință cu proiectul bugetului mult mai devreme decât în ziua consultărilor”.
Aflați din ediția de octombrie a Buletinului informativ din cadrul inițiativei „Susținerea democrației, a independenței și transparenței instituțiilor publice-cheie din Republica Moldova” cum autoritățile locale asigură accesul la informație, cum funcționează portalul guvernamental al cetățeanului și cum au loc numirile în funcțiile publice din Slovacia.
Tot în acest număr veți descoperi următoarele subiecte:
NOUTĂȚI: În Republica Moldova a fost lansat Portalul Guvernamental al Cetățeanului
NOUTĂȚI: Cum implementeaza autoritățile publice centrale politicile anticoruptie
ANTICORUPȚIE: O instanță judecătorească anticorupție nu este oportună în R. Moldova
TRANSPARENȚĂ: Cu cât este mai transparentă activitatea, cu atât este mai mică ispita de corupție
BUGETE TRANSPARENTE: Banii destinați activităților culturale, redirecționați pentru procurarea unui automobil
CONFLICT DE INTERESE: Un primar a semnat cu sine însuși un contract de vânzare-cumpărare a unui teren
EXPERIENȚA SLOVACIEI: Transformarea procedurilor de selecție în instituțiile publice din Slovacia
Mai multe informații găsiți în varianta integrală a Buletinului Informativ
Buletinul Informativ apare în cadrul inițiativei „Susținerea democrației, a independenței și transparenței instituțiilor publice-cheie din Republica Moldova”. Inițiativa este implementată de Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în parteneriat cu Institutul pentru Reforme Economice și Sociale din Slovacia (INEKO) și este susținută financiar de Programul de Asistență Oficială pentru Dezvoltare al Republicii Slovace (SlovakAid). Inițiativa are ca scop informarea publicului despre dezvoltarea democrației și independența instituțiilor-cheie ale statului, precum și îmbunătățirea transparenței și a stabilității financiare a autorităților publice locale și a întreprinderilor de stat din Republica Moldova.
Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, cu suportul Institutului pentru Reforme Economice și Sociale (INEKO) au evaluat nivelul de independență al instituțiilor publice-cheie din Republica Moldova, conform unei metodologii slovace. În acest sens, au fost selectate 20 de instituții publice cu funcții de reglementare, control, prestări servicii și în sfera activității judiciare, care au fost evaluate în baza la 45 de indicatori, incluși în patru zone, reieșind din bunele practici internaționale, reglementările cuprinse în cadrul normativ național și informațiile publice disponibile.
Aflați din ediția de septembrie a Buletinului informativ din cadrul inițiativei „Susținerea democrației, a independenței și transparenței instituțiilor publice-cheie din Republica Moldova” cât de independente sunt instituțiile publice din țară, ce înseamnă democrația în opinia lui Veaceslav Ioniță și de ce legea accesului la informație a fost declarată învechită.
Tot în acest număr veți descoperi următoarele subiecte:
NOUTĂȚI: Angajații Primăriei Chișinău, instruiți de CNA cum să lupte cu corupția
TRANSPARENȚĂ: Transparență mimată și drepturi încălcate de poliție. Despre democrația din Moldova
INSTITUȚII PUBLICE: Viorel Pîrvan: „Este important de a avea un echilibru între independența instituțiilor publice și influența politică”
ACCES LA INFORMAȚIE: Legea privind accesul la informație declarată desuetă de CSJ
DEMOCRAȚIE: Veaceslav Ioniță: „Democrația înseamnă responsabilitatea autorităților”
ANALIZĂ: Accesul la date de interes public vs. protecția datelor cu caracter personal
Mai multe informații găsiți în varianta integrală a Buletinului Informativ
Buletinul Informativ apare în cadrul inițiativei „Susținerea democrației, a independenței și transparenței instituțiilor publice-cheie din Republica Moldova”. Inițiativa este implementată de Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în parteneriat cu Institutul pentru Reforme Economice și Sociale din Slovacia (INEKO) și este susținută financiar de Programul de Asistență Oficială pentru Dezvoltare al Republicii Slovace (SlovakAid). Inițiativa are ca scop informarea publicului despre dezvoltarea democrației și independența instituțiilor-cheie ale statului, precum și îmbunătățirea transparenței și a stabilității financiare a autorităților publice locale și a întreprinderilor de stat din Republica Moldova.
Implicarea publicului în decizia publică sporeşte calitatea şi aplicabilitatea deciziei, însă aceasta numai în cazul în care participarea este cu adevărat dorită şi preţuită de către administraţie. În cazurile în care participarea publică este făcută doar pentru a bifa cerinţele legislative sau pentru a mima deschiderea şi principiile democratice, ea devine o pierdere de bani şi timp, atât pentru administraţie, cât şi pentru public.
De multe ori este necesară voinţă politică, perseverenţă şi o anumită dispoziţie necesară educării, atât a autorităților, cât și a cetățenilor, pe tema responsabilităţilor ce le revin într-o democraţie, este de părere Viorel Pîrvan.
Aflați din ediția de august a Buletinului informativ din cadrul inițiativei „Susținerea democrației, a independenței și transparenței instituțiilor publice-cheie din Republica Moldova” care sunt modalitățile de implicare a cetățenilor în procesul decizional, ce rol îl joacă instituțiile publice pentru democrația din țară, cum sunt luate deciziile la Telenești și ce recomandări găsim în Ghidul transparenței locale lansat de Watchdog.
Tot în acest număr veți descoperi următoarele subiecte:
NOUTĂȚI: A fost lansat Ghidul practic de transparență locală
NOUTĂȚI: Mai multă transparență în activitatea serviciilor Primăriei Chișinău
DEMOCRAȚIE: Rolul instituțiilor statului în promovarea democrației în Republica Moldova
PROCES DECIZIONAL: Viorel Pîrvan: „Implicarea cetățenilor în luarea deciziilor publice sporește calitatea şi aplicabilitatea acestora”
ACCES LA INFORMAȚIE: Parlamentul refuză să apere dreptul la informație
BUNE PRACTICI: Eficientizarea serviciilor publice prin transparența decizională în orașul Telenești
INTEGRITATE: Conflict de interese la Primăria de la Colonița
Mai multe informații găsiți în varianta integrală a Buletinului Informativ
Buletinul Informativ apare în cadrul inițiativei „Susținerea democrației, a independenței și transparenței instituțiilor publice-cheie din Republica Moldova”. Inițiativa este implementată de Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în parteneriat cu Institutul pentru Reforme Economice și Sociale din Slovacia (INEKO) și este susținută financiar de Programul de Asistență Oficială pentru Dezvoltare al Republicii Slovace (SlovakAid). Inițiativa are ca scop informarea publicului despre dezvoltarea democrației și independența instituțiilor-cheie ale statului, precum și îmbunătățirea transparenței și a stabilității financiare a autorităților publice locale și a întreprinderilor de stat din Republica Moldova.
Primăriile din municipiul Bălți, municipiul Chișinău, orașul Fălești cât și Consiliile raionale din Strășeni, Fălești și Criuleni au fost premiate de către IDIS „Viitorul” pentru asigurarea transparenței în activitatea administrației publice locale. Decernările au avut loc la autoritățile publice locale în perioada 16 iulie – 6 august curent. Toate autoritățile câștigătoare s-au ales cu trofee și diplome de onoare.
Potrivit raportului cu privire la transparența autorităților administrației publice locale din Republica Moldova în anul 2019, cele mai transparente localități în anul curent sunt municipiul Bălți (76 puncte), municipiul Chișinău (58 puncte) și orașul Fălești (56 puncte). La rândul său, cele mai transparente autorități publice locale de nivelul II sunt consiliile raionale din Strășeni (78 de puncte), Fălești (61 de puncte) și Criuleni (60 de puncte).
Aflați din ediția de iulie a Buletinului informativ din cadrul inițiativei „Susținerea democrației, a independenței și transparenței instituțiilor publice-cheie din Republica Moldova” cum au fost premiate cele mai transparente autorități publice locale din țara noastră, cum a evoluat starea democrației în ultimii ani în Moldova, ce modalități de comunicare cu cetățenii utilizează autoritățile locale și de ce primarul municipiului Hâncești riscă să-și piardă mandatul.
Tot în acest număr veți descoperi următoarele subiecte:
TRANSPARENȚĂ: Primăriile și consiliile raioanale, premiate pentru transparență de IDIS „Viitorul”
ACCES LA INFORMAȚIE: Viorel Pîrvan: „Autoritățile publice acceptă doar modalitățile „clasice” de adresare a unei cereri și de multe ori refuză accesul la informație solicitat prin instrumente electronice”
SONDAJ: Evoluția democrației din Republica Moldova în ultimii cinci ani
DEMOCRAȚIE: Ambasadorul SUA, Dereck J. Hogan: „Chiar și în timpul pandemiei trebuie să fim atenți la sănătatea democrației Republicii Moldova”
ANTI-CORUPȚIE: În situații similare, instituțiile statului apreciază diferit starea unor aleși locali: pe unii îi condamnă, pe alții îi favorizează
INTEGRITATE: Primarul municipiului Hâncești, Alexandru Botnari, riscă să își piardă mandatul pentru că a încheiat un contract de arendă cu fiul său
Mai multe informații găsiți în varianta integrală a Buletinului Informativ
Buletinul Informativ apare în cadrul inițiativei „Susținerea democrației, a independenței și transparenței instituțiilor publice-cheie din Republica Moldova”. Inițiativa este implementată de Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în parteneriat cu Institutul pentru Reforme Economice și Sociale din Slovacia (INEKO) și este susținută financiar de Programul de Asistență Oficială pentru Dezvoltare al Republicii Slovace (SlovakAid). Inițiativa are ca scop informarea publicului despre dezvoltarea democrației și independența instituțiilor-cheie ale statului, precum și îmbunătățirea transparenței și a stabilității financiare a autorităților publice locale și a întreprinderilor de stat din Republica Moldova.
Orașele Bălți, Chișinău și Fălești sunt cele mai transparente localități din Republica Moldova, iar Strășeni, Fălești și Criuleni - cele mai transparente raioane din țară în anul 2020, fapt pentru care urmează să fie premiate. Clasamentul celor mai deschise autorități publice locale, realizat de Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul” împreună cu INEKO Slovacia a fost prezentat astăzi, 30 iunie, în cadrul unei conferințe video.
„Organizația noastră continuă și în acest an să monitorizeze transparența autorităților publice locale din Republica Moldova, iar fiecare clasament prezentat aduce noi provocări, dar și progrese îmbucurătoare. Astfel, cu toate deficiențele care încă există la nivel local, ne dorim ca aceste rezultate să responsabilizeze, să încurajeze autoritățile locale și să devină mai deschise în raport cu cetățenii. Le mulțumim mult și partenerilor din Slovacia care ne ajut să transpunem metodologia lor la realitatea din țara noastră”, a declarat Liubomir Chiriac, directorul executiv IDIS „Viitorul”.
Cele 60 de localități (40 de orașe și 20 cele mai mari sate/comune) și 32 de consilii raionale sunt evaluate, al patrulea an la rând, în baza următoarelor nouă criterii de transparență: accesul la informație, participarea în procesul decizional, procesul bugetar, organizarea și desfășurarea achizițiilor publice, administrarea proprietății publice, conflictul de interese, resursele umane, serviciile sociale și investițiile autorităților locale în anul 2019. Punctajul maxim pentru administrația unui autorități publice locale constituie 100 de puncte. Astfel, cele mai transparente localități sunt municipiul Bălți (76 puncte), municipiul Chișinău (58 puncte) și orașul Fălești (56 puncte). La rândul său, cele mai transparente autorități publice locale de nivelul II sunt consiliile raionale din Strășeni (78 de puncte), Fălești (61 de puncte) și Criuleni (60 de puncte).
Potrivit raportului cu privire la transparența autorităților administrației publice locale din Republica Moldova în anul 2019, media generală de transparență a 32 de raioane monitorizate este de 37,67% și de 24,0% în cazul orașelor și satelor. Astfel, comparativ cu clasamentul din 2018 media generală de transparență a crescut cu 0,39 % pentru administrațiile publice locale de nivelul II, dar din păcate, a scăzut cu 4,47% în cazul autorităților publice locale de nivelul I. Printre exemplele pozitive evidențiem municipiul Bălți, care ocupă prima poziție deja trei ani la rând, municipiul Chișinău, care a urcat cu nouă poziții în clasament față de anul 2018 și orașul Fălești, cu trei poziții față de clasamentul anterior. Îmbunătățiri semnificative se constată și la satul Peresecina (+28 poziții și 22 puncte procentuale), satul Varnița (+ 27 poziții și 24%) și orașul Anenii Noi (+ 27 poziții și 19%). La nivel de raioane, Consiliul raional Strășeni ocupă prima poziție trei ani la rând și au urcat în clasament raioanele Criuleni (+14 poziții și 23 puncte procentuale), Florești (+13 poziții și 34%) și Dondușeni (+ 12 poziții și 33%), se arată în raport.
„Rezultatele monitorizării din anul curent scot în evidență probleme majore de transparență pentru autoritățile publice raionale și locale, fiind constatate deficiențe la toți indicatorii de transparență monitorizați. Acest lucru se datorează nerespectării de către autoritățile publice locale a normelor existente, având la bază și unele motive obiective, dar și lipsa unor instrumente viabile de control și responsabilizare a celor care încalcă legea”, este de părere Viorel Pârvan, autorul raportului de transparență.
Conform clasamentului, în anul 2019, șapte autorități publice raionale (22%) și 35 autorități publice locale (58%) nu au adus la cunoștința publicului proiectele de decizii şi materialele aferente acestora. Exemple în accesarea proiectelor de decizii ale Consiliului local sunt orașele Soroca, Ceadîr - Lunga și Strășeni, care au pe pagina web mai multe motoare de căutare a documentelor elaborate, examinate și adoptate, inclusiv un motor de căutare a proiectelor de decizii. Clasamentul mai arată că 13 autorități raionale (41%) și 35 de autorități locale (58%) nu au organizat consultări publice în anul 2019. În acest sens, doar nouă raioane (Basarabeasca, Cahul, Cimișlia, Criuleni, Fălești, Leova, Șoldănești, Ștefan Vodă și Strășeni) și trei orașe (Chișinău, Bălți și Codru) au plasat pe web Raportul de transparență pentru anul 2019. În ceea ce privește achizițiile publice, majoritatea autorităților (45 de localități și 15 raioane) nu publică anunțurile de participare la achizițiile publice. Doar Consiliul raional Fălești și Primăria municipiului Bălți au publicat pe web toate anunțurile de atribuire pentru anul 2019. Totodată, deși este important ca autoritățile să publice contractele de achiziții publice pe paginile lor web ca și societatea civilă să le poată monitoriza, acest lucru nu este făcut. Respectiv doar pe pagina web a municipiului Bălți găsim contractele de achiziții publice.
Ce ține de transparența bugetară, 34 de autorități locale de nivelul I și 25 de raioane au publicat pe web bugetul pe anul 2020. Studiul mai scoate în evidență faptul că nici o localitate nu a publicat un Cod de etică pentru aleșii locali, iar la nivel de raion doar consiliile raionale din Cahul și Rîșcani au astfel de coduri pe paginile web. La fel, 18 raioane (56%) nu au publicat pe web și adus la cunoștința publicului planurile raionale anticorupție și integritate, iar la nivel local 93% din orașe și sate nu au elaborat și publicat documente pentru asigurarea integrității. În acest sens, doar Primăria municipiului Bălți a publicat pe pagina web Planul strategic local de acţiuni anticorupţie şi de integritate al Primăriei municipiului Bălți, Raportul privind implementarea planului local anticorupție al municipiului Bălţi în anul 2019, lista cadourilor și a beneficiarilor acestora pentru anii 2018-2019, componența Comisiei de evidență și evaluare a cadourilor. Primăriile din orașele Cimișlia și Ialoveni au publicat Planul strategic local de acțiuni anticorupție, iar satul Varnița a adus la cunoștință Regulament privind avertizorii de integritate și Componența Comisiei de evidență a cadourilor.
Clasamentul celor mai transparente autorități publice locale mai arată că 49 de primării și 24 de consilii raionale nu au făcut publice prin intermediul paginii web rezultatele funcţiile publice vacante în 2019 și doar Consiliul raional Strășeni și Primăria municipiului Bălți au făcut acest lucru.
Alte capitole analizate sunt „serviciile publice” și „investițiile, întreprinderi municipale și participarea în societățile comerciale”. Prin urmare, 52% din raioane și 41% din localități nu publică nicio informație privind serviciile sociale existente în teritoriu. De asemenea, doar 11 primării și șapte consilii raionale publică pe web informațiile privind programele şi proiectele, ale căror beneficiari sau executanţi sunt. În același timp, doar Consiliul raional Strășeni și Primăria orașului Fălești publică toate analizele financiare anuale ale întreprinderilor municipale și societăţilor comerciale cu pachet majoritar deţinute.
Topul celor mai transparente autorități publice locale din Republica Moldova poate fi găsit pe portalul de date deschise www.localtransparency.viitorul.org.
……………..
Evenimentul a avut în cadrul inițiativei „Susținerea democrației, a independenței și transparenței instituțiilor publice-cheie din Republica Moldova”. Inițiativa este implementată de Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în parteneriat cu Institutul pentru Reforme Economice și Sociale din Slovacia (INEKO) și este susținută financiar de Programul de Asistență Oficială pentru Dezvoltare al Republicii Slovace (SlovakAid). Inițiativa are ca scop informarea publicului despre dezvoltarea democrației și independența instituțiilor-cheie ale statului, precum și îmbunătățirea transparenței și a stabilității financiare a autorităților publice locale și a întreprinderilor cu capital public din Republica Moldova.
Pentru detalii, contactaţi Ana – Maria Veverița: ana.veverita@viitorul.org sau la numărul de telefon (0 22) 221844.
