Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul” (IDIS) a încheiat miercuri, 25 martie, seria de instruiri dedicat agenților economici de pe ambele maluri ale Nistrului, care a avut ca scop aprofundarea cunoștințelor agenților economici cu privire la crearea unui plan de afaceri pentru dezvoltarea durabilă a afacerilor locale, extinderea și consolidarea activităților economice desfășurate la nivel local. Instruirile au avut loc în cadrul proiectului „Consolidarea rezilienței societății civile din Republica Moldova” implementat de către IDIS „Viitorul”.

Instruirile, opt la număr, au fost desfășurate în lunile iunie, septembrie și noiembrie din anul 2025 și în luna martie din 2026. Temele abordate au vizat perspectivele de dezvoltare ale comerțului între cele două maluri ale Nistrului și intensificarea exportului către UE; cadrul legal și reglementările europene în comerțul internațional cu bunuri si servicii; pașii privind elaborarea unui plan de afaceri pentru ÎMM-uri și întreprinzătorii individuali; dar și planul de afaceri ca instrument pentru valorificarea oportunităților de dezvoltare economică.

Miercuri 25 martie, în ultima zi de instruire, agenții economici de pe ambele maluri ale Nistrului, care au participat în mod sistematic la sesiuni de instruire și consolidare a capacităților, au prezentat conceptul a 15 planuri de afaceri, orientate spre modernizarea și dezvoltarea activităților pe care le gestionează. Aceste planuri vizează, în principal, modernizarea infrastructurii existente a afacerilor, precum și procurarea și dotarea cu echipamente noi și utilaje moderne, contribuind astfel la creșterea eficienței, competitivității și sustenabilității întreprinderilor din regiune. Totodată, aceștia urmează să participe la un concurs de granturi organizat de către IDIS „Viitorul” în cadrul proiectului, pentru a obține finanțare pentru o componentă a planului de afaceri si ca să-și îmbunătățească infrastructura afacerilor pe care deja le gestionează.

De asemenea, în luna decembrie 2025 a avut loc o vizită de studiu la Zona Economică Liberă „Ungheni-Business”, scopul căreia a fost consolidarea cooperării între actorii de pe ambele maluri ale Nistrului. Vizita de studiu a urmărit să ofere un schimb de bune practici, promovarea oportunităților investiționale, dezvoltarea cooperării economice între maluri, informare despre infrastructură și logistică, consolidarea încrederii și dialogului. Vizita de studiu nu a fost doar una informativă, ci și un instrument strategic pentru stimularea investițiilor, cooperării economice și integrării regionale.

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politică socială, politicile UE, dezvoltare regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe: Facebook; Instagram; Linkedin; Telegram; Youtube; Tiktok.

Industria Republicii Moldova continuă să se confrunte cu stagnare și lipsă de performanță, în pofida unor evoluții pozitive punctuale. Despre aceasta a vorbit Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 27 martie 2026.

Potrivit expertului, anul 2025 a adus o creștere industrială de 5,4%, după o scădere de 1,1% în 2024. Cu toate acestea, evoluția sectorului rămâne fragilă. Din 2020 până în prezent, doar doi ani au fost marcați de creșteri, 2021 și 2025, în timp ce trei ani consecutivi, 2022/2023/2024, au înregistrat declin. Chiar și cu revenirea din 2025, industria nu a reușit să atingă nivelul din 2021, situându-se la circa 95% din acel volum.

Expertul subliniază că, în lipsa unei strategii clare de dezvoltare, Republica Moldova „bate pasul pe loc”. Comparativ cu 1990, considerat apogeul producției industriale, nivelul actual este de doar 66,7%, echivalentul producției din anii 1980. „Nu avem o paradigmă de dezvoltare industrială, nu avem poluri de creștere și nici o viziune clară. Dacă nu faci nimic, nu ai nimic”, a punctat expertul.

Diferențele dintre cele două maluri ale Nistrului sunt semnificative remarcă economistul. Dacă pe malul drept industria a ajuns la 66,7% din nivelul anului 1990, pe malul stâng situația este mult mai gravă, cu doar 23,8%. În 2025, regiunea din stânga Nistrului a înregistrat o prăbușire de circa 30%, iar perspectivele de recuperare sunt „foarte îndoielnice”. Un alt indicator alarmant este scăderea raportului industriei în PIB. De la 87% în 1990, aceasta a coborât la aproximativ 25,5% în 2025, ceea ce indică o reducere de peste patru ori și confirmă procesul de dezindustrializare a țării.

Analistul economic a constatat că declinul este reflectat și în numărul angajaților din sector. Dacă în 1990 industria angaja circa 410 mii de persoane, în 2025 numărul acestora a scăzut la puțin peste 115 mii pe ambele maluri ale Nistrului, cel mai mic nivel din ultimii 65 de ani. Pe malul drept, numărul salariaților din industria a scăzut din 2019 cu 15 mii persoane ajungând la doar 96,5 mii salariați. Cele mai mari pierderi de locuri de muncă au fost înregistrate în ramuri exportatoare precum industria textilă, automotive, alimentară și cea a îmbrăcămintei.

În același timp, costurile cu forța de muncă cresc și afectează competitivitatea. În 2025, acestea au reprezentat 24,1% din veniturile generate per angajat, comparativ cu 16–17% în țările vecine. Creșterea salariilor, determinată de inflație și migrație, nu a fost însoțită de o creștere corespunzătoare a productivității, ceea ce pune presiune suplimentară pe agenții economici.

„Tehnologizarea este slabă, producem bunuri cu valoare adăugată redusă, iar productivitatea muncii rămâne scăzută. Dacă nu se vor face investiții în inovații și tehnologii moderne, industria va fi o ramură ratată”, a avertizat expertul.

În concluzie, Veaceslav Ioniță atrage atenția că industria Republicii Moldova se află într-o stare nesatisfăcătoare, iar fără intervenții strategice clare și investiții consistente, procesul de dezindustrializare va continua, diminuând și mai mult potențialul economic al țării.

Prezentarea PDF poate fi accesată aici:

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe: Facebook; Instagram; Linkedin; Telegram; Youtube; Tiktok.

Sistemul bancar din Republica Moldova înregistrează o îmbunătățire semnificativă a calității portofoliului de credite în ultimii ani, însă evoluțiile recente din sectorul ipotecar necesită o atenție sporită din partea autorităților. Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, a spus vineri, 20 martie 2026, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, că datele analizate indică o creștere rapidă a volumului creditelor ipotecare, care au ajuns la aproape 30 de miliarde de lei, dublându-se în ultimii ani. Însă, această expansiune vine la pachet cu riscuri crescute privind capacitatea unor debitori de a-și onora obligațiile financiare.

„În ansamblu, sistemul bancar este unul sănătos, cu un nivel redus al creditelor neperformante. În ianuarie 2026, acestea au constituit 4,2%, dintre care mai puțin de 1% sunt credite compromise – un nivel istoric scăzut pentru Republica Moldova”, a explicat expertul.

Însă, spune economistul, Comisia Națională a Pieței Financiare propune măsuri legislative menite să protejeze consumatorii aflați în dificultate de plată, în special în cazul creditelor ipotecare. Deși, tradițional, creditele ipotecare erau considerate cele mai sigure din sistem, anul 2025 a marcat o schimbare de tendință. Pentru prima dată, rata creditelor ipotecare neperformante a depășit media pe sistem. În ianuarie 2026, rata acestora a ajuns la 4,6%, comparativ cu 1,5% în 2024. Totodată, 18% din creditele ipotecare înregistrează întârzieri de plată, ceea ce reflectă o deteriorare a disciplinei financiare în rândul debitorilor.

„Este o creștere destul de îngrijorătoare a numărului de persoane care nu își pot achita creditele ipotecare timp de peste trei luni. Capacitatea de plată a populației s-a deteriorat într-un timp relativ scurt, pe fondul crizelor economice și al creșterii dobânzilor”, a subliniat Veaceslav Ioniță.

Economistul afirmă că agricultura rămâne sectorul cel mai vulnerabil. Cea mai mare rată a creditelor neperformante este înregistrată în agricultură – 10,9%. Deși nivelul este în scădere față de 2024, sectorul rămâne vulnerabil, în special din cauza volatilității producției agricole și a condițiilor economice dificile. În ianuarie 2026, aproape 58% din creditele acordate agricultorilor erau achitate cu întârziere, ceea ce indică presiuni continue asupra lichidității acestui sector.

Expertul propune o schimbare de paradigmă în finanțarea sectorului construcțiilor. În prezent, majoritatea finanțării se face prin credite ipotecare acordate populației, în timp ce companiile de construcții beneficiază de o disciplină financiară mai bună. „Ar trebui să revenim la un model în care finanțarea este orientată către companiile de construcții, nu direct către populație. Astfel, riscul ar fi transferat de pe umerii cetățenilor către companii, care au o capacitate mai bună de gestionare a creditelor”, a explicat Ioniță.

Per ansamblu, calitatea creditelor bancare s-a îmbunătățit considerabil comparativ cu perioadele anterioare, când rata creditelor neperformante depășea 20%. Cu toate acestea, evoluțiile recente din sectorul ipotecar și vulnerabilitățile persistente din agricultură indică necesitatea unor politici prudente și adaptate noilor realități economice.

Expertul concluzionează că, deși sistemul financiar din Republica Moldova este stabil, monitorizarea atentă a riscurilor și ajustarea mecanismelor de finanțare rămân esențiale pentru menținerea acestei stabilități pe termen lung.

Prezentarea PDF poate fi accesată aici:

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe: Facebook; Instagram; Linkedin; Telegram; Youtube; Tiktok.

Exporturile agro-alimentare ale Republicii Moldova au înregistrat o revenire în anul 2025, după trei ani de scădere a producției agricole, însă structura acestor exporturi indică o problemă majoră: creșterea livrărilor de materie primă în detrimentul produselor alimentare procesate. Datele unei analize au fost prezentate de către Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, vineri 13 martie 2026, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit expertului, în 2025 producția agricolă a crescut cu 13,8%, după trei ani consecutivi de declin. Totuși, sectorul zootehnic – considerat unul dintre cele mai promițătoare pentru economia națională – a înregistrat o scădere, în principal din cauza focarelor de pestă porcină. În același timp, exporturile de produse agro-alimentare au atins în trimestrul patru din 2025 valoarea de 635 de milioane de dolari, cel mai mare nivel trimestrial din istorie. Aceasta vine după ce în trimestrul doi din același an fusese înregistrat cel mai scăzut nivel din ultimii trei ani – 296 de milioane de dolari. „Anul 2025 s-a apropiat de nivelul din 2021, considerat cel mai bun an agricol din istoria Republicii Moldova. Dacă tendința actuală continuă, 2026 ar putea depăși recordurile stabilite în 2021”, a menționat Veaceslav Ioniță.

În ceea ce privește evoluția exporturilor totale cu produse agro-alimentare, acestea au ajuns la 1,8 miliarde de dolari în 2025, în creștere cu peste 300 de milioane de dolari față de valoarea anuală din trimestrul doi al aceluiași an, deși rămân sub maximul de 2,1 miliarde de dolari anual  înregistrat în trimestrul doi din 2022. Creșterea exporturilor agro-alimentare din 2025 a fost determinată în principal de: oleaginoase – 226,3 milioane de dolari; fructe și nuci – 39,2 milioane de dolari; lapte și produse lactate – 6,3 milioane de dolari; grăsimi și uleiuri – 6,2 milioane de dolari; carne și organe comestibile – 4,9 milioane de dolari.

Totuși, Veaceslav Ioniță atrage atenția asupra unei tendințe îngrijorătoare și anume creșterea exportului de materie primă și scăderea exportului de produse finite. De exemplu, Republica Moldova a trecut de la exportul de ulei la exportul de semințe de floarea-soarelui. „Republica Moldova nu trebuie să exporte grăunțe, ci să le folosească pentru a dezvolta sectorul zootehnic. Din aceste cereale putem produce carne, iar exportul de carne are o valoare adăugată mult mai mare pentru economie”, a spus Veaceslav Ioniță.

Datele arată că în 2025 exportul de materie primă agricolă a crescut cu 250 de milioane de dolari față de 2024, în timp ce exportul de produse alimentare procesate a scăzut cu aproape 243 de milioane de dolari față de 2023. Practic, exportul de produse finite a fost substituit de exportul de materie primă. În structura comerțului exterior, produsele agro-alimentare au reprezentat 48,6% din totalul exporturilor moldovenești în 2025, cel mai ridicat nivel din ultimii 20 de ani, față de 45,7% în 2024 și 42,8% în 2023.

Raportat la PIB, exporturile agricole au fost de 9,4% în 2025, același nivel ca în 2020, însă exporturile nete – după scăderea importurilor – sunt mult mai mici. Acestea reprezintă doar 0,7% din PIB, comparativ cu 21% în 1997 și 4,5% în 2022, fiind de aproximativ treizeci de ori mai mici decât acum 30 de ani.

Un fenomen fără precedent pentru Republica Moldova, declară economistul, a fost înregistrat în 2025 la capitolul produse alimentare. Pentru prima dată, importurile au depășit exporturile. Exporturile de produse alimentare au fost de 596 de milioane de dolari, iar importurile au ajuns la 797 de milioane de dolari, rezultând un deficit comercial de circa 201 milioane de dolari. „Situația este simplă: avem materie primă agricolă, dar nu o valorificăm suficient. Aceasta trebuie direcționată spre sectorul zootehnic, apoi spre procesare și abia după aceea exportată. Doar astfel putem crește valoarea adăugată, numărul de locuri de muncă și veniturile bugetare”, a subliniat economistul.

Analiza mai arată evoluții diferite pe segmente de produse. Exportul de fructe a înregistrat una dintre cele mai bune performanțe, dublându-se în ultimul deceniu de la 195 de milioane de dolari în 2015 la 322 de milioane de dolari în 2025, pe fondul diversificării piețelor după embargourile rusești. În schimb, exportul de ulei a scăzut drastic – de la 376 de milioane de dolari în 2022, un record istoric, la 129 de milioane de dolari în 2025. În paralel, exportul de semințe oleaginoase a crescut până la 591 de milioane de dolari, cu 198 de milioane de dolari mai mult decât în 2022.

Un alt fenomen îngrijorător este creșterea importurilor de produse lactate, potrivit analistului economic. În 2025 acestea au ajuns la 175 de milioane de dolari, față de 70,2 milioane de dolari în 2020 și 104,2 milioane de dolari în 2022, ceea ce indică o reducere a producției locale.

În concluzie, Veaceslav Ioniță afirmă că agricultura moldovenească trece printr-o perioadă de transformări contradictorii: producția agricolă crește, dar sectorul zootehnic scade; exporturile cresc, însă structura lor devine tot mai puțin sofisticată. „În loc să exportăm produse alimentare sau produse din zootehnie, exportăm tot mai mult cereale și semințe. Practic, exportul Republicii Moldova s-a ‘primitivizat’, coborând de la produse cu valoare adăugată mare la materie primă agricolă”, a concluzionat expertul.

Prezentarea PDF poate fi accesată aici:

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe: Facebook; Instagram; Linkedin; Telegram; Youtube; Tiktok.

Industria cărnii de porc din Republica Moldova a înregistrat până în 2025 cea mai spectaculoasă evoluție dintre toate ramurile agricole, însă anul trecut a fost lovită puternic de focare de pestă porcină, care au generat o scădere de 35% a producției și pierderi bugetare semnificative. Declarațiile au fost făcute de către Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, vineri 27 februarie 2026, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit expertului, anul 2024 a marcat un maxim istoric al producției de carne de porc în fermele comerciale, însă în 2025, pe fondul a două focare de pestă porcină, sectorul a înregistrat cea mai severă contracție din ultimii 20 de ani. Producția a scăzut de la 38,9 mii tone în 2024 la aproape 27,2 mii tone în 2025, revenind la nivelul de acum un deceniu. „Industria cărnii de porc este una strategică pentru economia națională. Atunci când produce carne de 2 miliarde de lei, cum a fost în 2024, generează până la 8,5 miliarde de lei vânzări în economie. Fiecare leu produs în acest sector mai aduce alți 3 lei în ramurile conexe. La fel, creșterea porcinelor asigură consumul a 1/3 din cerealele crescute în Republica Moldova și asigură dezvoltarea altor ramuri cum ar fi industria de furaje premix, shrot și alți aditivi furajeri”, a subliniat Veaceslav Ioniță.

Economistul afirmă că sectorul cărnii de porc este unica ramură agricolă inclusă în top 10 ramuri ale economiei naționale după încasările per angajat, ajungând la 2,2 milioane lei anual per salariat. Ramura asigură circa 1100 locuri de muncă directe în fermele comerciale și generează alte aproape 4700 de locuri de muncă pe lanțul valoric, oferind activitate pentru aproape 6000 de persoane.

În ultimii 20 de ani, susține analistul economic, încasările la Bugetul Public Național din această ramură au crescut de 80 de ori, iar raportat la PIB – de 9 ori. Dacă în 2005 fermele comerciale de porcine achitau 11 milioane de lei impozite, în 2024 acestea au contribuit cu 822 de milioane de lei. În 2025 însă, pe fondul crizei provocate de pesta porcină, suma a scăzut la 618 milioane de lei, iar pierderile bugetare pentru anii 2025–2026 sunt estimate la peste 400 de milioane de lei. „Intervenția statului nu trebuie privită ca o cheltuială, ci ca o investiție. Sprijinul acordat fermelor pentru a depăși efectele pestei porcine poate fi recuperat de buget în maximum doi ani. Transformarea ramurii a permis controlul calității la creșterea porcinelor, dar și fiscalizarea ramurii, când producția de carne de la autoconsum nefiscalizat s-a transformat într-o ramură generatoare de venituri în bugetul public național”, a declarat analistul economic.

Datele prezentate de către expert arată o transformare structurală majoră a pieței. Dacă în 2005, 84% din consumul de carne de porc provenea din gospodăriile casnice și doar 3% din ferme comerciale, în 2025 situația s-a inversat: 53% din consum provine din ferme, 38% din gospodării și 9% din importuri. În 2024, moldovenii au consumat 88% carne de porc de pe piața locală. În 2025, din cauza scăderii producției, importurile au crescut, ponderea cărnii din import a urcat la 20,6%, iar fermele au fost nevoite să importe porci vii în greutate totală de 11,4 mii în masă vie pentru a-și onora contractele, comparativ cu doar 1,2 mii tone în 2024.

Consumul total de carne de porc în Republica Moldova, menționează economistul, este de circa 57 de mii de tone anual, reprezentând peste 50% din consumul total de carne al populației. În ultimii trei ani, structura consumului a fost: 50% carne de porc, 45% carne de pasăre, 4% carne de vită și 1% alte tipuri de carne. Consumul mediu anual de carne în Moldova este de 65 kg pentru fiecare persoană, dintre care 33 kg sau puțin peste jumătate revine cărnii de porc. Piața cărnii de porc a crescut de la 210 milioane de lei în 1995 la 4,3 miliarde de lei în 2023, coborând la 3,9 miliarde de lei în 2025 din cauza pestei porcine. Raportat la PIB, producția fermelor comerciale a urcat de la 0,07% în 2004 la 0,61% în 2024, scăzând la 0,38% în 2025. „Este una dintre cele mai dinamice și fiscalizate ramuri ale economiei. Fără o intervenție fermă a autorităților, riscăm să pierdem un sector care generează valoare adăugată, locuri de muncă și venituri bugetare consistente”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Expertul consideră că susținerea rapidă a fermelor comerciale va permite revenirea sectorului până la sfârșitul anului și reluarea creșterii economice pe acest segment strategic.

Prezentarea PDF poate fi accesată aici:

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe: Facebook; Instagram; Linkedin; Telegram; Youtube; Tiktok.

Mediul de afaceri din Republica Moldova rămâne relativ optimist la începutul anului 2026, în pofida unor dificultăți persistente în anumite sectoare, susține Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, care a analizat, vineri 20 februarie 2026, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, cele mai recente date ale Biroului Național de Statistică (BNS) privind percepția agenților economici asupra evoluției economiei Republicii Moldova.

Datele BNS, colectate trimestrial de peste trei ani, reflectă așteptările oamenilor de afaceri privind evoluția imediată a situației economice. La începutul anului 2026, sentimentul general este „stabil pozitiv”, cu un indicator de circa +2%, ceea ce semnifică o percepție de menținere a situației într-o zonă ușor favorabilă. În perioada 2023–2025, cea mai ridicată valoare a optimismului a fost de +15% (trimestrele II și III 2025), în timp ce minimul istoric a fost atins în trimestrul III 2025, cu –10%. În trimestrul IV 2025, indicatorul a revenit la +5%. Tendința ultimelor 12 luni arată o îmbunătățire clară: de la –10% în trimestrul I 2025 la +9,3% în trimestrul I 2026.

Majoritatea ramurilor economiei, susține expertul, anticipează o situație stabilă în primul trimestru al anului 2026. Excepția o constituie industria prelucrătoare, care estimează o ușoară deteriorare (–1%). În sectorul construcțiilor, percepțiile s-au îmbunătățit semnificativ: de la –15% în trimestrul I 2025 la +3% în trimestrul I 2026, indicând o revenire a încrederii. În ceea ce privește veniturile din vânzări, agenții economici estimează o evoluție stabilă în primele trei luni ale anului 2026, cu o apreciere marginal pozitivă de +1%, comparativ cu +4% în trimestrul IV 2025.

În anii precedenți, potrivit economistului, începuturile de an au fost marcate de rezerve mai pronunțate: –6,8% în trimestrul I 2024 și –12% în trimestrul I 2025. În prezent, tendința ultimelor 12 luni indică o redresare – de la –1,3% la +8,5%. Pe ramuri, industria prelucrătoare rămâne cea mai afectată, anticipând o scădere moderată a veniturilor din vânzări (–10%), în special pe fondul dificultăților din industria alimentară. În schimb, celelalte ramuri majore estimează stabilitate.

Piața forței de muncă, susține analistul economic, este percepută ca fiind stabilă (0%) în trimestrul I 2026. Totuși, comparativ cu începutul anilor 2024 și 2025, când se anticipau scăderi de –1,4% și –4%, situația actuală este mai favorabilă. Tendința anuală indică o evoluție de la –1,3% la +0,8%. Sectorul construcțiilor este cel mai optimist, estimând o creștere a numărului de salariați de la –8% în trimestrul I 2025 la +9% în trimestrul I 2026. Comerțul cu amănuntul și serviciile prevăd o ușoară scădere (–1%), iar industria prelucrătoare – stagnare.

Pentru primele trei luni ale anului 2026, afirmă Veaceslav Ioniță, agenții economici estimează o creștere moderată a prețurilor, de circa 7%. Tendința ultimului an indică o reducere a presiunii inflaționiste – de la 9% în trimestrul I 2025 la 7,3% în trimestrul I 2026. Cele mai mari așteptări de creștere a prețurilor se regăsesc în industria prelucrătoare (+10%), urmată de comerț și servicii (+8%). În construcții, se anticipează o ușoară scădere a prețurilor (–1%).

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, cea mai presantă problemă pentru agenții economici în trimestrul I 2026 este piața de desfacere sau cererea insuficientă. Aceasta este urmată de dificultățile financiare, lipsa forței de muncă calificată și impactul războiului dus de Federația Rusă împotriva Ucraina. În opinia sa, mediul de afaceri din Republica Moldova începe anul 2026 într-o notă de prudență optimistă, cu semnale de stabilizare și creștere moderată, dar cu vulnerabilități persistente în industrie și pe partea cererii interne.

Prezentarea PDF poate fi accesată aici:

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe: Facebook; Instagram; Linkedin; Telegram; Youtube; Tiktok.

Economia din stânga Nistrului s-a confruntat în anul 2025 cu cea mai profundă criză economică și socială din ultimele cel puțin două decenii și jumătate. Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, a spus vineri, 6 februarie 2026, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, că prăbușirea simultană a principalilor indicatori macroeconomici nu are precedent în istoria recentă a regiunii.

Produsul Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor, susține expertul, a înregistrat anul trecut o scădere dramatică. Dacă pe malul drept PIB-ul a ajuns la 8,4 mii de dolari per capita, pe malul stâng acesta s-a situat la 3,8 mii de dolari, diferența crescând la 2,2 ori față de 1,9 ori în 2024. Datele estimative arată că economia de pe malul drept a încheiat anul 2025 cu o creștere a PIB de 2,7%, în timp ce pe malul stâng s-a înregistrat o contracție de cel puțin 18% – cea mai mare din ultimii 25 de ani. Comparativ cu anul 2010, PIB-ul din stânga Nistrului este mai mic cu 13%, situația economică fiind mai gravă decât acum 15 ani, în pofida faptului că regiunea a trecut deja prin trei crize economice majore.

Industria, pilonul de bază al economiei regiunii, potrivit lui Veaceslav Ioniță, a suferit cea mai mare prăbușire din istorie. Producția industrială estimată pentru 2025 este de circa 12 miliarde de lei, în scădere cu peste 30% într-un singur an, cea mai mare cădere de când a început industrializarea regiunii. În prezent, industria regiunii funcționează la aproape 75% din nivelul anului 1989. Structura economiei rămâne profund vulnerabilă, circa 60% din activitate fiind dependentă direct de gazul din Federația Rusă, în special prin sectorul energetic și metalurgic.

Diferențele dintre cele două maluri ale Nistrului, declară economistul, sunt tot mai accentuate și în ceea ce privește veniturile populației. În 2025, salariul mediu lunar pe malul drept este estimat la cel puțin  15 700 de lei, în timp ce pe malul stâng a atins doar 7 800 de lei – de două ori mai mic. Dacă acum zece ani salariile din stânga Nistrului erau comparabile sau chiar mai mari, în prezent decalajul s-a adâncit semnificativ, creșterea fiind de peste 10 mii de lei pe malul drept, față de doar 1 300 de lei pe malul stâng.

Situația pensionarilor este și mai alarmantă, afirmă analistul economic. Pensia medie lunară pe malul drept a ajuns în 2025 la 4 200 de lei, în timp ce pe malul stâng este sub  1 900 de lei, de 2,2 ori mai mică. În ultimul an, pensiile reale au crescut cu 2,5% pe malul drept, dar au scăzut cu 8,9% pe malul stâng. Comparativ cu acum zece ani, pensionarii din stânga Nistrului trăiesc mai prost, iar nivelul real de trai este similar celui de acum 25 de ani.

Potrivit expertului, creșterea prețurilor a erodat suplimentar puterea de cumpărare. În 2025, inflația a fost de 14,7% pe malul stâng și de 7% pe malul drept. Pe termen lung, în ultimii 25 de ani, prețurile din stânga Nistrului au crescut de 11,1 ori, față de 6,7 ori pe malul drept, în pofida avantajelor legate de costurile reduse la energie și servicii.

Veaceslav Ioniță mai spune că exporturile au atins, la rândul lor, un minim istoric. În 2025, volumul exporturilor din stânga Nistrului a coborât la 436 de milioane de dolari, cel mai mic nivel din ultimii 20 de ani. Totodată, structura exporturilor s-a schimbat radical: aproximativ 70% din vânzările externe au fost realizate către malul drept, România și alte țări din Uniunea Europeană, în timp ce exporturile către Federația Rusă s-au redus la doar 25 de milioane de dolari.

„Stânga Nistrului a intrat în 2025 în cea mai profundă criză economică și socială din ultimii cel puțin 25 de ani. Industria s-a prăbușit, PIB-ul a scăzut dramatic, exporturile sunt la minim istoric, iar populația – atât salariații, cât și pensionarii – trăiește mai prost decât în urmă cu un deceniu. Toate aceste evoluții arată o situație extrem de complicată, fără precedent pentru regiune”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Prezentarea PDF poate fi accesată aici:

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe: Facebook; Instagram; Linkedin; Telegram; Youtube; Tiktok.

Exporturile Republicii Moldova au revenit, după doi ani și jumătate de scădere accentuată, în trimestrul III al anului 2025, la nivelul exporturilor înregistrat înainte de criza din 2023, Declarațiile au fost făcute vineri, 16 ianuarie 2026, de către Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul” în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit datelor prezentate, exporturile de bunuri și servicii au ajuns din nou la 6,6 miliarde de dolari în trimestrul III din 2025, nivel similar cu cel din 2022, iar pentru întreg anul este posibilă depășirea pragului de 7 miliarde de dolari. Dacă în 2020 exporturile Moldovei erau de 3,8 miliarde de dolari, acestea au crescut semnificativ până în 2022, după care au fost afectate de criza regională și globală.

Un element esențial al acestei reveniri, spune expertul, îl constituie schimbarea structurală a exporturilor. Pentru prima dată în istoria Republicii Moldova, în trimestrul doi din 2025, exporturile de servicii le-au depășit pe cele de bunuri. În timp ce exportul de bunuri a scăzut de la 4,3 miliarde de dolari în 2022 la aproape 3,5 miliarde de dolari în trimestrul III din 2025, exportul de servicii a crescut constant, de la 2,3 miliarde de dolari în 2022 la peste 3 miliarde de dolari în aceeași perioadă din 2025.

„În trimestrul III din 2025, exporturile de servicii au reprezentat circa 46% din totalul exporturilor de bunuri și servicii, față de aproximativ 34% în 2020. Această evoluție confirmă reziliența sectorului serviciilor, care a continuat să crească inclusiv în perioadele de criză, spre deosebire de exporturile de bunuri, care au suferit scăderi semnificative”, a spus Veaceslav Ioniță.

Raportat la Produsul Intern Brut, potrivit economistului, exporturile totale au atins 34,5% în trimestrul III din 2025. În timp ce exporturile de bunuri au înregistrat o contribuție negativă de minus 0,9% la PIB, exporturile de servicii au avut un aport pozitiv de plus 0,9%, consolidând rolul acestora în susținerea economiei naționale.

Economistul mai afirmă că după o perioadă îndelungată de declin, exporturile de bunuri au început să dea semne de revenire, crescând cu aproape 235 de milioane de dolari în trimestrul III din 2025 față de trimestrul precedent. Creșterea a fost susținută în special de exporturile de semințe oleaginoase, cereale, fructe, ulei, precum și de mașini și echipamente electrice. Totuși, economistul atrage atenția că această revenire este vulnerabilă, întrucât este dominată de exportul de materie primă agricolă, și nu de produse finite cu valoare adăugată ridicată.

În acest context, Republica Moldova a încheiat anul 2025 cu o balanță comercială negativă la produsele alimentare, importurile depășind exporturile cu aproape 300 de milioane de dolari. De asemenea, deficitul balanței comerciale totale rămâne ridicat, ajungând la circa 6,7 miliarde de dolari, în condițiile în care importurile au depășit pentru prima dată pragul de 10 miliarde de dolari.

În schimb, menționează analistul economic, exporturile de servicii au avut o evoluție peste așteptări. În primele nouă luni din 2025, acestea au ajuns la aproximativ 2,3 miliarde de dolari, iar pentru prima dată valoarea anuală a exporturilor de servicii a depășit 3 miliarde de dolari. Totodată, balanța comercială a serviciilor a devenit pozitivă, urmând să depășească pragul de 1 miliard de dolari. Printre cele mai dinamice ramuri se numără serviciile de călătorii și transport de pasageri, informatica, transportul, serviciile de afaceri, construcțiile, instruirea și sănătatea.

Potrivit expertului, după doi ani și jumătate de declin, economia Republicii Moldova a revenit la nivelul exporturilor de dinaintea crizei, în principal datorită creșterii accelerate a exportului de servicii. Totodată, se observă și o relansare a exportului de bunuri, însă structura acestuia rămâne o vulnerabilitate majoră, fiind dominată de materie primă în detrimentul produselor finite cu valoare adăugată înaltă.

Prezentarea PDF poate fi accesată aici:

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe: Facebook; Instagram; Linkedin; Telegram; Youtube; Tiktok.

Creditarea mediului de afaceri din Republica Moldova prezintă semne de încetinire, în ciuda unor evoluții aparent pozitive privind creditarea businessului de către bănci. Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, a analizat situația în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 21 noiembrie 2025, subliniind principalele tendințe care conturează, în prezent, comportamentul de creditare al antreprenorilor.

Potrivit expertului, în trimestrul III din 2025 dobânda medie la creditele noi contractate de mediul de afaceri a ajuns la 8,7%, în creștere ușoară cu 0,1 puncte procentuale față de trimestrul II, anul curent. Deși inflația s-a temperat, nivelul dobânzilor rămâne peste așteptările antreprenorilor. „Chiar dacă rata de bază este în scădere, ceea ce ar trebui să facă creditele mai ieftine, costurile rămân ridicate pentru mediul de afaceri”, a declarat expertul.

Veaceslav Ioniță susține că rata de bază a Băncii Naționale a Moldovei (BNM), indicator-cheie pentru dobânzi, a avut oscilații puternice în ultimii ani: de la minimul istoric de 2,7% în 2020 la maximul istoric de 21,5% în 2022. În septembrie 2025, rata de bază a coborât la 6%, ceea ce creează premise pentru o scădere lentă a dobânzilor în lunile următoare.

Deși volumul anual de credite noi acordate persoanelor juridice a ajuns la aproape 53 de miliarde de lei, analiza arată că ritmul real de creditare este modest. În trimestrul III din 2025, agenții economici au accesat credite noi de 13 miliarde de lei, dar au rambursat 11 miliarde de lei pentru împrumuturile vechi, ceea ce înseamnă o creditare netă de doar 2 miliarde lei. „Diferența dintre creditele noi și cele rambursate indică o încetinire clară a creditării mediului de afaceri. Situații similare s-au înregistrat și în trimestrul IV din 2024, când, din 14,5 miliarde de lei credite noi, doar 3,5 miliarde de lei au constituit creditare reală”, a subliniat expertul.

Potrivit economistului, creșterea portofoliului de credite pentru persoanele juridice a ajuns în trimestrul III din 2025 la 12,4 miliarde de lei – un record absolut. Totuși, acest rezultat vine după oscilații puternice, de la scăderi între 2015–2019, la creșteri accelerate între 2019–2022, urmate de o prăbușire în 2023 până la doar 0,2 miliarde lei.

„Anul 2023 a fost marcat de o situație fără precedent: creditarea netă a businessului a fost negativă, agenții economici depunând în bănci cu mult mai mulți bani decât au investit. Tendința s-a ameliorat în 2024 și începutul anului 2025, însă în trimestrul III 2025 creditarea netă a revenit în zona negativă – cu un aport net de minus 0,4 miliarde lei. Timp de un an, businessul a finanțat băncile, nu investițiile proprii. Deși situația s-a îmbunătățit în 2024–2025, fragilitatea rămâne”, a afirmat economistul.

Analistul economic menționează că volumul total al creditelor raportat la Produsul Intern Brut (PIB) rămâne insuficient pentru o economie în dezvoltare. Dacă în 2013 creditele reprezentau 31,2% din PIB, în 2019 au coborât la 12,6%, iar în trimestrul I din 2025 au ajuns la doar 16,2%. Potrivit analistului economic, nivelul optim pentru Republica Moldova ar trebui să fie de cel puțin 60% din PIB.

În ultimii doi ani, mai afirmă expertul, volumul total al creditelor în economie a crescut cu 35,3 miliarde lei, însă cea mai mare parte reprezintă creditele de consum – 7,3 miliarde lei și creditele ipotecare – 11,1 miliarde lei. Creditarea investițională în sectoare precum comerțul, industria energetică, construcțiile, serviciile sau agricultura este mult mai modestă. „Creditarea crește, dar nu în direcția care produce dezvoltare economică. Banii populației și ai companiilor sunt mai degrabă păstrați în bănci decât investiți în economie”, a conchis Veaceslav Ioniță.

Prezentarea PDF poate fi accesată aici:

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe: Facebook; Instagram; Linkedin; Telegram; Youtube; Tiktok.

Republica Moldova traversează o perioadă economică dificilă, caracterizată de un fenomen rar și periculos – stagflația, care afectează țara deja de cinci ani. Despre aceasta a vorbit Veaceslav Ioniță, expertul în politici economice la IDIS „Viitorul”, vineri, 14 noiembrie 2025, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit expertului, stagflația este o combinație între inflație ridicată și stagnare economică, două fenomene care, în mod normal, nu ar trebui să se manifeste simultan. „Atunci când cresc prețurile, economia ar trebui să se dezvolte, iar atunci când scad, producția să se reducă. În Republica Moldova însă, avem creștere de prețuri fără creștere economică – ceea ce este rău atât pentru populație, cât și pentru mediul de afaceri”, a explicat Veaceslav Ioniță.

Expertul a mai spus că în trimestrele II și III din 2024, Republica Moldova a înregistrat o scădere a PIB-ului, ceea ce a confirmat o nouă recesiune. Deși în trimestrul IV s-a înregistrat o ușoară creștere, aceasta nu a fost suficientă pentru a inversa tendința negativă. „În ultimii cinci-șase ani, Republica Moldova a avut trei recesiuni economice – în 2020, 2022 și 2024. Chiar dacă ultima a fost mai redusă ca impact, toate trei indică un fenomen de stagnare profundă”, a subliniat expertul.

Economistul susține că începând cu 2021, inflația s-a accelerat semnificativ, iar până la finele anului 2025, aceasta ar putea ajunge la 7,0%, în timp ce prețurile s-au dublat în ultimii cinci ani. „Practic, am avut o creștere de prețuri de 80% și o creștere economică aproape zero. Industria și agricultura nu au reușit să-și revină la nivelul din 2019”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Conform datelor prezentate de către economist, producția industrială din 2024 a fost sub nivelul din 2019, iar o creștere de 5% în 2025 ar însemna doar o revenire la nivelul de acum șase ani. Situația este și mai dificilă în agricultură, unde, după o recoltă slabă în 2024, abia anul 2025 ar putea aduce o creștere de 15%, suficientă doar pentru a egala producția din 2019.

Analistul economic a mai menționat că exporturile Republicii Moldova au scăzut de la 4,3 miliarde USD în 2022 la aproximativ 3,5 miliarde USD în 2025, revenind la nivelul din 2021. Totodată, numărul persoanelor ocupate s-a redus semnificativ – de la 872 de mii în 2019 la 807 mii în 2025, în timp ce doar o creștere modestă de 9 mii de salariați s-a înregistrat în această perioadă.

Expertul a mai afirmat că după trei ani consecutivi (2021–2023) de scădere a salariului real, abia în 2024 s-a înregistrat o creștere reală a puterii de cumpărare. „Deși salariile nominale au crescut, ele nu au reușit să compenseze inflația. În 2025, creșterea reală a salariului este estimată la 6–7%, dar aceasta este încă insuficientă pentru a acoperi pierderile anterioare”, a explicat Veaceslav Ioniță.

Un alt semn al stagnării este scăderea consumului intern, declară economistul. Încasările din TVA, care reflectă activitatea economică, au stagnat în perioada 2023–2024, menținându-se la circa 30 miliarde lei. Abia în 2025 s-a observat o ușoară revenire, ajungând la 36,6 miliarde lei – nivel comparabil cu cel din 2019, la valoarea reală a leului. „Am avut o inflație fără precedent, stagnare a PIB-ului, scădere a producției și a exporturilor, diminuare a locurilor de muncă și o reducere a consumului. Toate acestea definesc clar fenomenul de stagflație – un context economic nefavorabil atât pentru populație, cât și pentru mediul de afaceri”, a mai spus expertul.

Veaceslav Ioniță a atras atenția și asupra unui fenomen îngrijorător: pentru prima dată în istoria Republicii Moldova, importurile de produse alimentare au depășit exporturile. „Creșterea de prețuri a favorizat importatorii, în timp ce producția internă a stagnat”, a subliniat economistul.

Într-o economie normală, declară analistul economic, creditarea businessului ar trebui să fie pozitivă. În Moldova însă, în ultimii ani, mediul de afaceri a preferat economisirea în locul investițiilor, un alt semnal al stagnării. „Abia în trimestrul II din 2025 creditarea netă a fost pozitivă, însă în trimestrul III, tendința s-a inversat din nou – semn că încrederea în economie rămâne scăzută”, a adăugat Ioniță.

Expertul economic Veaceslav Ioniță avertizează că Republica Moldova se află într-o perioadă critică, marcată de stagflație – o combinație între inflație ridicată și stagnare economică, care frânează dezvoltarea țării și afectează nivelul de trai al populației.

Prezentarea PDF poate fi accesată aici:

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe: Facebook; Instagram; Linkedin; Telegram; Youtube; Tiktok.