La alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025 a fost înregistrată cea mai mare rată de participare la vot a moldovenilor atât de acasă, cât și din afara țării, din ultimii zece ani. Un element notabil a fost mobilizarea tinerilor cu vârste cuprinse între 18 și 25 de ani din afara Chișinăului, fapt ce a influențat direct susținerea unui concurent electoral. Totuși, fenomenul opus s-a manifestat în capitală, unde tinerii nu s-au prezentat în număr suficient la urne, confirmând o problemă structurală de mobilizare urbană.

„S-a constatat o scădere a participării alegătorilor în vârstă de la 56 la 75 de ani, categorie care, în mare parte, sprijinea un alt concurent electoral. Circa 15.000 de cetățeni nu au participat la vot, din motive neclare”, a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, vineri, 03 octombrie, 2025, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit expertului, la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025 la urne s-a prezentat 1 milion și peste 608 mii de alegători. Dintre aceștia, 1 milion și peste 315 mii au reprezentat moldovenii din țară; peste 281 de mii – alegători de peste hotare, iar 12 300 – alegătorii din stânga Nistrului. Ultima dată, mai mult de 1 milion și 600 de mii de moldovenii au mers la urne la alegerile parlamentare din 2014. În rest, doar la alegerile prezidențiale, în turul doi, se înregistrează o prezență mai bună la vot.

Una dintre cele mai scăzute rate a fost la alegerile parlamentare din 2021 – 60,2%. La alegerile prezidențiale din 2024 și la alegerile parlamentare din septembrie 2025, ratele de participate au fost de 70,2% și 69,7%. „Am estimat anterior o prezență de 68% și a fost mai mare. Am estimat anterior că la noi electoratul îmbătrânește și este mai disciplinat în ceea ce privește prezența la vot. Însă, la aceste alegeri, nu cei vârstnici au mers cei mai mulți la urne”, a spus Veaceslav Ioniță.

La fel este și în cazul moldovenilor de peste hotare. Aceștia, de asemenea, au o rată de participare mai slabă la alegerile parlamentare și mai bună în turul doi al alegerilor prezidențiale. La alegerile parlamentare din 2019 au votat în număr de 76,6 mii, din 2021 – 212,4 mii, iar la 28 septembrie 2025 – 281,2 mii. În turul doi al alegerilor prezidențiale din 2016, diaspora a votat în număr de 138,7 mii, în 2020 – 255,9 mii, iar în 2024 – 329,8 mii. Între timp, alți peste 200 de mii de moldoveni au migrat.

Moldovenii din stânga Nistrului, în 2010 aveau o rată de participare slabă. Cei mai mult care au votat vreodată au fost la alegerile parlamentare din 2019 – 33 de mi. La cele din 2021 au mers la urne 28,8 mii, iar la cele de acum câteva zile – 12 300. O prezență bună au înregistrat-o în turul doi al alegerilor prezidențiale din 2020 – 31,8 mii. La cele din 2024 au votat 26,3 mii. Cea mai mare rată de participare la alegeri a celor din stânga Nistrului a fost la parlamentarele din 2019 – 18%. La cele din 2021 au mers 15,7%, iar la recentele alegeri parlamentare au votat 6,6%. O rată similară a fost înregistrată la alegerile parlamentare din 2014.  În turul doi al prezidențialelor din 2016 au ieșit la vot în proporție de 8,3%, la cele din 2020 – 17%, iar din 2024 – 14,3%. 

Moldovenii de peste hotare, în 2005 doar 6% au votat. În 2010 – aproape 15%. În turul doi al alegerilor prezidențiale din 2016 au votat 21,5%. La alegerile parlamentare din 2019 a fost atestată cea mai mare pasivitate a cetățenilor moldoveni plecați peste hotare – doar 9,9% au votat. În turul doi al prezidențialelor din 2020 au ieșit la vot 32,3%. La alegerile parlamentare din 2021 – 27%, iar în turul doi al prezidențialelor din 2024 – 34,5%. La parlamentarele din 28 septembrie – 28,5%. „Pentru turul doi al alegerilor prezidențiale avem cea mai mare mobilizare a moldovenilor din diasporă. La parlamentare, participarea este mai slabă. Totuși rata din 28 septembrie este cea mai mare înregistrată vreodată la parlamentare”, a spus expertul.

Economistul a mai menționat că la aceste alegeri parlamentare, în interiorul țării, rata de participare la vot a fost cu 16% mai mare față de alegerile parlamentare precedente. După 1994 și până în 2005 au fost trei alegeri parlamentare cu scădere a ratei de participare de 9%, 2,5% și de 7%. A crescut rata de participare la alegerile parlamentare din 2009 cu 2,5%, din 2010 – 7% și din 2014 – 1%. A scăzut din nou la alegerile parlamentare din 2019 cu 8% și din 2021 – 9%, ca să crească semnificativ, cu 16%,  la alegerile  parlamentare care s-au desfășurat pe 28 septembrie 2025.

Și peste hotare, în 2014 și în 2019 au fost înregistrate rate scăzute a participării moldovenilor la alegerile parlamentare de 19,6% și de 17,3%. Față de alegerile din 2019, în 2021 a crescut brusc rata de participare cu 172,4%, iar în alegerile recente a crescut rata de participare, față de 2021, cu 5,6%. „În 2005, diaspora avea o pondere de 1% în totalul voturilor exprimate. Diaspora a decis soarta unui deputat. La alegerile din 2025 a ajuns să aibă o pondere de 17,5%. Mandatul a 17 deputați a fost obținut cu voturile venite din diasporă. Remitențele diasporei reprezintă 17% din veniturile Bugetului Public Național”, a menționat economistul.

Analistul economic a mai afirmat că la aceste alegeri a fost înregistrată o rată de participare cu 0,5% mai mică față de turul doi al alegerilor prezidențiale de acum un an, când a fost cea mai bună participare a moldovenilor. „Acum avem o scădere pronunțată a ratei de participare în rândul persoanelor de la 56 la 75 de ani. A scăzut cu 2,5%. 15 mii de oameni, din diferite motive, nu au dorit să iasă la vot. De regulă acest grup de oameni este foarte mobil. Dacă în cazul celorlalte grupuri rata de participare a fost cât de cât egală, a fost scăzută în rândul votanților de la 56 la 75 de ani”, a afirmat analistul economic.

Votanții de la 18 la 25 de ani, de regulă au o rată de participare de 45-50%, maximum 54%. La alegerile de duminică au avut o rată de circa 58%, ceea ce a favorizat un partid politic, care a și ajuns în Parlament. „În toate grupele de vârstă avem păstrate aceeași rată de participare. Comportamentul alegătorilor este aproape la fel. Avem o ușoară scădere pentru cei de la 56 la 75 de ani. Oamenii de la sate nu au ieșit atât de masiv la vot cum ieșeau la alegerile precedente și aici este tot problema unui concurent electoral. Tinerii au stabilit un record de această dată. Am avut o prezență foarte bună a celor de la 18 la 25 de ani. Tinerii din Chișinău au ieșit la vot în proporție de 50%, iar cei din afara municipiului – 58%”, a conchis Veaceslav Ioniță.

Prezentarea PDF poate fi accesată aici:

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe: Facebook; Instagram; Linkedin; Telegram; Youtube; Tiktok.

Creșterea vârstei medii a alegătorilor din Republica Moldova face ca prezența la vot să fie mai stabilă și mai ridicată, însă acest fapt se datorează în special electoratului vârstnic, în timp ce tinerii rămân slab reprezentați la urne, cu o implicare ceva mai activă în diaspora decât în țară. Sunt concluzii ale lui Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, făcute vineri, 12 septembrie, 2025, în cadrul emisiunii săptămânale de analiză „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”. 

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024, în total, în primul tur al alegerilor, au votat 54,4% dintre cetățenii Republicii Moldova, iar în turul doi – 59,1%. Moldovenii de pe malul drept al Nistrului au votat, în primul tur, în proporție de 68,2%, iar în turul doi – de 70,2%. Cei din stânga Nistrului, în primul tur, au votat la nivel de 8,8%, iar în turul doi – de 14,3%. Moldovenii plecați peste hotare au votat, în primul tur, în proporție de 25,2%, iar în turul doi – de 34,5%. Chișinăuienii, în primul tur, au votat la nivel de 66%, iar în turul doi – 69,3%.

Expertul a mai spus că la alegerile prezidențiale din toamna trecută, tinerii Republicii Moldova de la 18 la 25 de ani, în total, în primul tur, au votat la nivel de 41,3%, iar în turul doi – 46,2%. Tinerii de pe malul drept al Nistrului au votat, în primul tur, în proporție de 55,3%, iar în turul doi – 58,1%. Din stânga Nistrului, în primul tur, au votat 5% dintre tinerii regiunii, iar în turul doi – 7%. Tinerii plecați din stânga Nistrului au votat, în primul tur, în proporție de 22,2%, iar în turul doi – 29,6%. Tinerii din Chișinău, în primul tur, au votat la nivel de 44,6%, iar în turul doi – 49,8%.

Cu referire la vârstnici, economistul a menționat că în total, în primul tur, au votat 79,7% dintre aceștia, iar în turul doi – 83,5%. De pe malul drept al Nistrului au votat, în primul tur, 85,1%, iar în turul doi – 87,6%. Din stânga Nistrului, în primul tur, au votat 10,3% dintre locuitori vârstnici ai regiunii, iar în turul doi – 17,1%. Vârstnicii plecați din stânga Nistrului au votat, în primul tur, în proporție de 24,3%, iar în turul doi – 33,1%. Vârstnicii din Chișinău, în primul tur, au votat 84,4%, iar în turul doi – 87,9%. „Cei mai activi alegători sunt cei de la 66 la 75 de ani. 9 din 10 au mers la vot la alegerile prezidențiale de acum un an. Aceștia, indiferent unde locuiesc, votează foarte activ”, a menționat economistul.

Analistul economic mai afirmă că în țară și în stânga Nistrului, între votul tinerilor și al vârstnicilor, este o diferența semnificativă. În diasporă, diferența aproape că lipsește. Prezența la vot a tuturor categoriilor de votanți este aproape egală. Dacă în țară, tinerii votează relativ bine, în municipiul Chișinău aceștia au o prezență mai slabă la urnele de vot în ziua alegerilor și este legat de faptul că sunt mai mulți. „Două grupe de vârstă se manifestă mai activi la alegeri. Tinerii, care au cea mai slabă prezență la vot, și vârstnicii de peste 65 de ani, care sunt cei mai activi. Cu cât vârsta este mai înaintată cu atât prezența la vot este mai bună. În diasporă este o mică diferență”, a afirmat analistul economic.

Veaceslav Ioniță declară că tinerii din Chișinău, care votează destul de slab, au nevoie de mobilizare. „Cea mai mare parte a populației tinere din țară este concentrată în Chișinău și are cea mai slabă prezență la vot, iar nemobilizarea tinerilor poate crea probleme anumitor partide, care sunt văzute că reprezintă interesele tinerilor, dar în ziua votării stau acasă”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Prezentarea PDF poate fi accesată aici:

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe: Facebook; Instagram; Linkedin; Telegram; Youtube; Tiktok.

Creșterea ponderii alegătorilor în vârstă și scăderea numărului tinerilor vor influența pozitiv participarea la vot, însă fenomenul migrației și excluderea electoratului din stânga Nistrului continuă să rămână factori esențiali care distorsionează tabloul electoral general din Republica Moldova. Sunt declarații ale lui Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, expuse vineri, 5 septembrie, 2025, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, alegătorii din Republica Moldova pot fi împărțiți în trei grupe: care locuiesc pe malul drept al Republicii Moldova; care locuiesc în stânga Nistrului; și care sunt plecați peste hotare, atât de pe malul drept al Nistrului, cât și din stânga Nistrului. La alegerile parlamentare din 2014 erau 3 milioane și 079 de mii de alegători, iar pentru alegerile parlamentare din toamna anului 2025 în listele electorale sunt înscriși 3 milioane și 165 de mii de alegători. Plus 86 de mii de moldoveni. La alegerile parlamentare din 2014, pe malul drept al Nistrului erau 2 milioane și 246 de mii de alegători. Plecați peste hotare erau 611 mii, iar în stânga Nistrului erau 221 de mii de alegători.

Pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie, pe malul drept al Nistrului sunt în liste 1 milion și 887 de mii de alegători, în scădere cu 359 de mii de persoane. dintre aceștia, 985 de mii sunt peste hotare sau plus 374 de mii. În stânga Nistrului sunt 292 de mii sau plus 71 de mii de persoane. „În ultimii ani, tot mai mulți moldoveni din stânga Nistrului și-au făcut buletine moldovenești. Numărul de alegători moldoveni crește din contul moldovenilor plecați peste hotare și s-au născut acolo, dar și a celor aflați în stânga Nistrului, care și-au făcut și continuă să-și facă acte de identitate moldovenești. Numărul votanților moldoveni de pe malul drept al Nistrului este o continuă scădere”, a spus expertul.

Expertul susține că cea mai mare scădere a alegătorilor din dreapta Nistrului este atestată în rândul celor de la 18-25 de ani. La alegerile parlamentare din 2014 aceștia erau 372 de mii, iar pentru alegerile din toamnă sunt 171 de mii. O scădere de 54% sau de 201 mii, din cauza scăderii în general a numărului de copii, dar și al plecării lor tot mai intense peste hotare. Votanții de la 26 la 35 de ani au scăzut de la 450 de mii în 2014 la 294 de mii la alegerile din toamnă. Minus 34% sau minus 156 de mii de alegători. Unicul grup de vârstă care  crescut în interiorul țării este 36-45 de ani. De la 361 de mii în 2014 la 367 de mii în 2025. Numărul alegătorilor de la 46-55 de ani a scăzut cu 83 de mii. De la 398 de mii în 2014 la 314 mii în 2025. Al celor de la 56 la 65 de ani a scăzut cu 39 de mii. De la 383 în 2014 la 344 în 2025. Votanții de la 66 la 75 de ani sunt în creștere cu 74,2% sau cu 125 de mii. De la 169 de mii în 2014 la 294 de mii în 2025. Cei de peste 76 de ani sunt în scădere, de la 114 mii în 2014 la 103 mii în 2025.

Economistul afirmă că numărul tinerilor moldoveni cade constant. În 2014 erau 1 milion și 126 de mii de tineri cu vârsta între 18 și 35 de ani. Dintre aceștia, 822 de mii erau în țară, iar 305 mii – plecați peste hotare. În prezent sunt 851 de mii de tineri, dintre care 465 de mii – în țară, iar 387 de mii – peste hotare. Față de 2014, la alegerile din această toamnă sunt cu 275 de mii de tineri mai puțini sau cu 24,4%. În țară numărul lor a scăzut cu 357 de mii, iar a celor de peste hotare a crescut cu 82 de mii.

Totodată, declară analistul economic, numărul vârstnicilor este în creștere. Dacă la alegerile parlamentare din 2014 erau 331 de mii, la aceste alegeri sunt 468 de mii. Plus 137 de mii. Dacă în 2014 erau în țară 283 de mii de vârstnici, iar 48 de mii – peste hotare, la aceste alegeri, în țară sunt 397 de mii, iar peste hotare 71 de mii. Numărul a crescut în țară cu 114 mii, iar peste hotare – cu 23 de mii. „Tineri tot mai puțini și vârstnici tot mai mulți duce la creșterea medie a alegătorului. Dacă în 2014 era de 45,3 ani, în 2025 este de 49,9 ani. La următoarele alegeri, vârsta medie a alegătorului va depăși 50 de ani. Avem un electorat din ce în ce mai învârstă”, a declarat analistul economic.

Cu referire la numărul tinerilor care pentru prima dată vor vota la 28 septembrie, Veaceslav Ioniță a menționat că la alegerile parlamentare din 2014 erau 219 mii, iar la alegerile din septembrie vor fi 151 de mii. Dacă în 2014 erau în țară 177 de mii, acum sunt 92 de mii. Dacă în 2014 erau peste hotare 42 de mii, acum sunt plecați 59 de mii.

Potrivit expertului, la alegerile parlamentare din 2014 au ieșit la vot 1 milion și 700 de mii moldoveni sau 72%, dintre care 1 milion și 618 mii au votat moldovenii de pe malul drept al Nistrului, iar la parlamentare din 2021 au participat 1 milion și 472 de mii de moldoveni sau 60,2%, dintre  care 1 milion și 237 de mii au fost voturile celor de acasă. La alegerile prezidențiale de acum un an, au participat, în turul întâi, 1 milion și 563 de mii de moldoveni sau 68,2%, dintre care 1 milion și 306 mii au votat de acasă, iar în turul doi, au ieșit la vot 1 milion și 700 de mii sau 70,2%, dintre care 1 milion 344 de anii au votat de pe malul drept. „Alegerile prezidențiale au o prezență mai bună la urne a cetățenilor”, a spus expertul.

Economistul a mai spus că la alegerile parlamentare din 2014 cei de peste hotare au votat în număr de 73 de mii sau 12%. În 2021 – 212 mii sau 27%, iar în turul întâi al alegerilor prezidențiale de anul trecut au mers la urne 241 de moldoveni plecați de acasă sau 25,2% și 330 de mii în turul doi s-au 34,5%.

Despre moldovenii din stânga Nistrului, economistul a afirmat că la alegerile parlamentare din 2014 aceștia au participat în număr de 9,3 mii de persoane, iar la cele din 2021 – 28,8 mii. Acum un an, la alegerile prezidențiale, turul întâi au participat 16,1 mi, iar în al doilea tur – 26,3 mii. „Sunt circa 100 de mii cetățeni ai regiunii transnistrene care au și cetățenia Republicii Moldova și se află peste hotare, în țările din UE. Un alt număr de 5-6 mii de persoane din stânga Nistrului merg la vot deoarece se văd cetățeni ai acestei țări și urmăresc activ viața politică din Republica Moldova. Alții nu se văd cetățeni ai Republicii Moldova, nu urmăresc viața politică de aici, dar în ajun de alegeri sunt îndemnați de anumite partide și anumiți candidați să iasă la vot. „Electoratul din stânga Nistrului este ignorat, izolat și desconsiderat”, a conchis economistul.

Prezentarea PDF poate fi accesată aici:

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe: Facebook; Instagram; Linkedin; Telegram; Youtube; Tiktok.

Acest video a fost realizat de către Snejana Jitari, cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. Conținutul său este responsabilitatea exclusivă a proiectului „Consolidarea rezilienței societății împotriva dezinformării în timpul alegerilor parlamentare din 2025 din Republica Moldova”, implementat de către IDIS „Viitorul”, și nu reflectă neapărat opiniile Uniunii Europene.

ERIM International European Union in the Republic of Moldova #EU

Moldovenii din grupa de vârstă 66-75 de ani au avut cea mai bună prezență la vot în turul întâi al alegerilor prezidențiale din 20 octombrie. Practic 80% dintre cetățenii din această categorie de vârstă au ieșit la vot. Și tinerii de la 18 la 25 de ani au avut o prezență extraordinar de bună. „Cred că nu am avut niciodată, în istoria alegerilor din Republica Moldova, o prezență la vot de circa 60% a tinerilor”, a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, vineri, 25 octombrie, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Făcând trimitere la datele Comisiei Electorale Centrale, cu referire la prezența la vot a cetățenilor Republicii Moldova, Veaceslav Ioniță a reiterat că la turul întâi al alegerilor din 20 octombrie 2024 au participat aproape 1 milion (mln) 562 de mii de moldoveni sau 49,7% din populația Republicii Moldova. Cei aflați în țară – 1 milion 306 mii sau 69,4%; cei plecați peste hotare – 240,5 mii sau 24,4%; iar cei aflați în regiunea separatistă transnistreană – 16,1 mii sau 5,9%.

„Conform Biroului Național de Statistică, cetățeni cu reședință, care erau acasă la 1 ianuarie 2024, erau 1 mln 915 mii. Putem spune că, cei care au fost acasă pe 20 octombrie, în proporție de 69,4%, o cifră extraordinar de mare, au mers la vot. Cei de peste hotare, au avut și ei o prezență fără precedemt. Cei din stânga Nistrului, din păcate mai slab, deoarece noi nu putem controla întocmai ce se petrece acolo și dacă ei reușesc întocmai să participe la vot”, a spus Veaceslav Ioniță.

Analizând prezența la vot, în țară, la alte alegeri desfășurate, expertul constată o scădere a votanților de acasă. În baza informațiilor disponibile se poate spune că la alegerile parlamentare din 1994 au participat 1 mln și 86 de mii de moldoveni aflați în țară. În 1998 – 1 mln 68 de mii de moldoveni de acasă. 2001 – 1 mln 60 de mii. În 2005 au mers la urne 1 mln și 57 de mii, dintre care 1 mln și 55 de mii au fost voturile celor de acasă. În 2009 – 1 mln 55 de mii, dintre care 1 mln și 51 de mii voturile exprimate în țară. Tot 2009, dar la anticipate deja – 1 mln 59 de mii, dintre care 1 mln și 55 de mii au fost voturile celor de acasă. În 2010 – 1 mln și 73 de mii, iar 1 mln și 65 de mii au fost voturile pe țară). 2014 – 1 mln 70 de mii (1 mln 61 de mii-voturi în țară). 2016: turul I – 1 mln 44 de mii (1 mln 36 de mii-voturi în țară), turul II – 1 mln 61 de mii (1 mln 46 de mii-voturile celor de acasă). 2019  – 1 mln 49 de mii (1 mln 38 de mii-voturi în țară); 2020, turul I – 1 mln 36 de mii (1 mln 20 de mii-voturile moldovenilor de acasă), turul II – 1 mln 65 de mii (1 mln 36 de mii-voturile din țară). 2021 – 1 mln 47 de mii (1 mln 23 de mii-voturile celor de acasă); iar 2024, turul I – 1 mln 56 de mii (1 mln 30 de mii-voturi din țară).

Despre prezența la vot a celor plecați peste hotare, s-a costatat că la alegerile parlamentare din 2005 au participat 16 mii de moldoveni; la parlamentarele din 2009: aprilie – 35 de mii, iulie – 36 de mii. 2010 – 72 de mii, 2014 – 73 de mii, 2016: turul I – 67 de mii, turul II – 139 de mii; 2019 – 77 de mii; 2020: turul I – 149 de mii, turul II – 256 de mii; 2021 – 212 mii; 2024: turul I – 241 de mii. „Avem în ultima perioadă o prezență spectaculoasă la vot a moldovenilor care se află peste hotare”, constată expertul.

Despre rata prezenței la vot a celor aflați în țară, se poate spune că în 1994 a fost de 76,7%; în 2001 – 68,2%; 2005 – 63,5%; 2009: aprilie – 65,1%, iulie – 66,6%; 2014 – 72%; 2016: turul I – 61,6%, turul II – 65,9%; 2019 – 66,1%; 2020: turul I – 58,3%, turul II – 66,1%; 2021 – 60%; 2024: turul I – 69,4%. „Mai mult decât 69,4% a fost zece ani în urmă, când dintre toți cei care erau acasă, 72% au mers să voteze. Rata de participare la vot a celor din țară a fost ridicată până în 2014, după, a scăzut, iar acum se observă o învioare a celor din țară de a merge la vot. Un record pentru ultimii zece ani”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Rata prezenței la vot a celor plecați peste hotare în 2005 a fost de 6,4%; în 2009: aprilie a crescut la 7,8%, iar în iulie, același an, a ajuns  la 8,1%. În 2010 – 14,9%; 2014 – 12%; 2016: turul I – 10,4%, turul II – 21,4%; 2019 – 9,9%; 2020: turul I – 18,8%, turul II – 32,3%; 2021 – 27%; 2024: turul I – 24,4%. „Presupun că această prezență ridicată se datorează nu doar alegerilor prezidențiale, dar și referendumului. Cred că referedumul a mobilizat o parte considerabilă a cetățenilor moldoveni, cel puțin 6%, care se află peste hotare”, a menționat expertul.

Cu referire la ponderea celor plecați peste hotare în totalul voturilor, economistul a menționat că în 2005 a fost de doar 1%; în 2009 – 2,3%; 2010 – 4,2%; 2014 – 4,3%; 2016 – turul I – 4,7%, turul II – 8,6%; 2019 – 5,1%; 2020: turul I – 10,9%, turul II – 15,5%; 2021 – 14,4%; iar în 2024, turul I – 15,4%. „Practic fiecare al șaselea vot exprimat acum a venit de peste hotare”, a mai menționat economistul.

Despre rata participării la alegerile prezidențiale a celor care în ziua votării se aflau în Republica Moldova, analistul economic a afirmat că dacă în 2016, în turul I a fost de 61,6%, în turul II – 65,9%; iar în 2020: turul I – 58,3%, iar în turul II – 66,1%; atunci în 2024: turul I a crescut la 69,4%. „La aceste alegeri prezidențiale a fost înregistrată cea mai mare rată de participare a moldovenilor din ultimii zece ani, care se aflau în țară”, potrivit economistului.

Analiza ratei participării la alegeri a celor care în ziua votării se aflau peste hotare arată că în 2016, în turul I au participat 10,4%, în turul II – 21,4%. În 2020: turul I – 18,8%, turul II – 32,3%; iar în 2024: turul I – 24,4%.

Prezența la vot a celor care duminică, 20 octombrie, erau în Republica Moldova, pe grupe de vârstă, arată că tinerii de la 18 la 25 de ani au mers în porporție de 58,8%; cei de la 26 la 35 de ani – 54,9%; 36-45 de ani – 64,2%; 46-55 de ani – 70,8%; 56-65 de ani – 79,1%; 66-75 de ani – 81,8%; peste 76 de ani – 73,5%. „Grupul de vârstă de la 66 la 75 de ani a avut cea mai bună prezență la vot. Au avut o mobilizare totală. Practic 80% dintre toți din această categorie de vârstă au ieșit la vot. Tinerii de la 18 la 25 de ani, de asemenea, au avut o prezență la vot extraordinar de bună. Circa 60%. Cel mai mult ei au fost prezenți la alegeri circa 30-40%. Am avut o mobilizare a tinerilor mult mai bună decât de obicei. Cred că nu am avut niciodată în istoria alegerilor din Republica Moldova o prezență de circa 60% a tinerilor”, a spus expertul.

Prezența la vot a celor care duminică, 20 octombrie, erau peste hotare, pe grupe de vârstă, arată că tinerii de la 18 la 25 de ani – 20,5%; 26-35 de ani – 23,5%; 36-45 de ani – 26,4%; 46-55 de ani – 28,8%; 56-65 de ani – 26,8%; 66-75 de ani – 37,6%; iar cei de peste 76 de ani – 1,8%.

Vorbind despre orele în care procesul de votare a fost mai intens, analistul economic spune că moldovenii de acasă preferă să meargă la vot între orele 10.00 și 14.00. De la ora 07.00 și până la ora 10.00, pe oră, votează până la 10%. De la orele 10.00 și până la orele 14.00 votează, pe oră, 10-12% dintre cetățeni. De la ora 14.00 și până la orele 19.00 votează între 5% și 9%. După 19.00 și până la 21.00, votează sub 5%, pe oră. „Seara și dimineata se înregistrează cea mai slabă prezență la vot. Votul masiv începe de la 10.00 și ține până la orele 14.00”, susține analistul economic.

Despre prezența la vot a alegătorilor moldoveni aflați peste hotare, economistul a menționat că de la ora 07.00 și până la ora 11.00 au votat până la 5% dintre moldoveni, în fiecare oră. De la 11.00 la 12.00 – 7%. De la ora 12.00 până la la ora 16.00 au votat, pe oră, câte 9-10%. După orele 16.00 și până la închiderea secțiilor de vot, votează, în general, pe oră, sub 8%.

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .

Cetățenii Republicii Moldova au o tendință tot mai slabă de a merge la vot, deși, cu drepturi depline de a vota sunt, în prezent, cei mai mulți din istoria țării. În ultimii opt ani, cu aproape 300 de mii a scăzut numărul moldovenilor din țară și cu circa 300 de mii sunt mai mulți peste hotare. Numărul tinerilor, în profilul alegătorilor, dispare tot mai mult. Pentru prima dată, în ultimii 10 ani, tinerii vor fi mai puțini la alegeri decât cei care au peste 71 de ani. Se atestă o îmbătrânire clară a electoratului. Alegătorul moldovean, la fiecare doi ani, îmbătrânește cu un an. La alegerile din anul viitor, pentru prima dată vârsta medie a alegătorului va fi de peste 50 de ani. La nivel național, numărul alegătorilor a scăzut cu 7,4% în ultimii patru ani. Sunt date prezentate vineri, 18 octombrie, 2024, de către Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Analizând numărul cetățenilor cu drept de vot din Republica Moldova, Veaceslav Ioniță spune că la alegerile din noiembrie 2010, populația de peste 18 ani era de 2 milioane (mln) 979 de mii de persoane, dintre care: 2 mln 316 mii se aflau în Republica Moldova, 180 de mii – în regiunea separatistă transnistreană, iar 483 de mii – peste hotare. La alegerile din noiembrie 2014 erau 3 mln 082 de mii, dintre care: 2 mln 246 de mii – în dreapta Nistrului, 224 de mii – stânga Nistrului, iar  611 mii – peste hotare. La alegerile din octombrie/noiembrie 2016, estimam – 3 mln 102 mii de alegători, inclusiv 2 mln 219 mii erau în dreapta Nistrului, 234 de mii – stânga Nistrului, iar 649 de mii – peste hotare. La alegerile din februarie 2019, pe liste – 3 mln 143 de mii de alegători, dintre care 2 mln 101 mii – dreapta Nistrului, 272 de mii – stânga Nistrului, iar 772 de mii – peste hotare. La alegerile din noiembrie 2020, pe liste – 3 mln 135 de mii de persoane: 2 mln 067 de mii – dreapta Nistrului, 275 de mii – stânga Nistrului, iar 793 de mii – peste hotare. La alegerile din iulie 2021, pe liste – 3 mln 129 de mii: 2 mln 061 – pe malul drept al Nistrului, 282 de mii – pe malul stâng al Nistrului, iar 786 de mii – peste hotare. La alegerile din noiembrie 2023 – 3 mln 121 de mii pe liste: 1 mln 960 de mii – dreapta Nistrului, 291 de mii – stânga Nistrului, iar 870 de mii – peste hotare. La alegerile din octombrie 2024, pe liste sunt 3 mln 170 de mii de persoane și estimativ 1 mln 915 mii – în dreapta Nistrului, 300 de mii – stânga Nistrului, iar 955 de mii – peste hotare.

„Acum avem cel mai mare număr de cetățeni moldoveni din istoria țării cu drepturi depline de a vota. Alegători în dreapta Nistrului avem mai puțini, au plecat peste hotare. Cu aproape 300 de mii a scăzut numărul moldovenilor din țară în ultimii opt ani și cu circa 300 de mii a crescut numărul moldovenilor plecați peste hotare. Cu 70 de mii de oameni a crescut în ultimii opt ani numărul moldovenilor aflați în stânga Nistrului, cu drept de a vota în Republica Moldova”, a spus Veaceslav Ioniță.

Vorbind despre cetățenii cu drept de vot, aflați în ziua alegerilor în țară, expertul a declarat că la alegerile din 2016 tinerii de la 18 la 25 de ani erau acasă 328 de mii, în 2020 – 231 de mii, iar în 2024 estimativ sunt pe loc 174 de mii. Cu 154 de mii mai puțini față de 2016. Adulții de la 26 la 55 de ani, în 2016 erau în țară 1 mln 198 de mii, în 2020 – 1 mln 108 mii, iar în 2024 sunt estimativ 1 mln 002 mii. Cu 196 de mii mai puțini în ultimii opt ani. Cei de peste 56 de ani, în 2016 erau acasă 693 de mii, în 2020 – 732 de mii, iar în 2024 estimativ sunt pe loc 739 de mii. Plus 46 de mii de oameni. „Reducerea în ultimii opt ani, la nivel național, este de 13,7% sau cu 304 mii de moldoveni mai puțin”, declară expertul.  

Despre profilul alegătorului aflat în țară, economistul spune că tinerii de la 18 la 25 de ani, în 2016 erau 14,8%, iar în 2024 – 9,1%. Cei de la 26 la 40 de ani, în 2016 au reprezentat 29,1%, în 2024 – 26,8%. De la 41 la 55 de ani, în 2016 au fost 24,8%, iar în 2024 – 25,5%. 56-70 de ani: 2016 – 22,5%, iar 2024 – 26,9%. Peste 71 de ani: 2016 – 8,7%, iar în 2024 – 11,7%. „Practic numărul tinerilor în profilul alegătorilor dispare. În structura electoratului, avem scăderea ponderii celor de până la 40 de ani și creșterea ponderii celor de peste 41 de ani. Cea mai semnificativă este a celor de la 56 la 70 de ani”, constată economistul.

În ultimii patru ani, afirmă analistul economic, numărul alegătorilor, de la 18 la 25 de ani, aflați în ziua votării în țară, a scăzut cu 57 de mii, de la 231 de mii în 2020 la 174 de mii în 2024.  Adulții de la 26 la 40 de ani erau în 2020 – 603 mii, iar în 2024 sunt 514 mii. Minus 89 de mii. De la 41 la 55 de ani, în 2020 erau 505 mii, iar în 2024 sunt 488 de mii. În scădere cu 17 mii. 56-70 de ani: 2020 – 546 de mii, 2024 – 514 mii. Cu 32 de mii mai puțini. Peste 71 de ani: 2020 – 185 de mii, 2024 – 224 de mii. Plus 39 de mii.

Potrivit expertului, se înregistrează o clară îmbătrânire a electoratului. La alegerile parlamentare din 2014, ponderea tinerilor de la 18 la 25 de ani, din numărul total al alegătorilor, era de  16,5%, iar cei de peste 70 de ani – 9,1%. La alegerile prezidențiale din 2016, tinerii de la 18-25 de ani erau 14,8%, iar cei de peste 70 de ani – 8,7%. La alegerile prezidențiale din 2020, tinerii de la 18 la 25 de ani reprezentau  11,2% din totalul alegătorilor, iar cei de peste 70 de ani – 8,9%. La alegerile prezidențiale din 2024, estimativ, tinerii de la 18-25 de ani sunt 9,5%. De aproape 2 ori mai puțin față de acum 10 ani. Cei de peste 70 de ani sunt 10,9%. Cu aproape 2% mai mult față de acum 10 ani. „Pentru prima dată în ultimii 10 ani tinerii vor fi mai puțini la alegeri decât cei de peste 71 de ani. Pentru prima dată atestăm o îmbătrânire clară a electoratului”, a spus expertul.

Cu referire la vârsta medie a alegătorului aflat în țară în ziua alegerilor, Veaceslav Ioniță a menționat că la alegerile din 2024 a fost de 45,3 ani, în 2016 – 45,9 ani, 2020 – 47,7 ani, iar în 2024 este de 49,6 ani. „La fiecare 2 ani, vârsta medie a alegătorului crește cu un an. Alegătorul moldovean, la fiecare doi ani, îmbătrânește cu un an. La alegerile din anul viitor, pentru prima dată vârsta medie a alegătorului va fi de peste 50 de ani. La fiecare patru ani, alegătorul este mai bâtrân cu doi ani”, a menționat Veaceslav Ioniță.

Raioanele cu cea mai mare reducere a numărului de alegători în ultimii patru ani, potrivit economistului, sunt Soroca și Șoldănești cu câte 12,6%; Briceni – 12,5%; Fălești – 12,3%; Drochia – 12,2%; Telenești – 12,1%; Dondușeni și Edineț – cu câte 12%; Glodeni – 11%; Orhei – 10,9%; Ialoveni – 7,1%; Basarabeasca – 5,8%; UTA Găgăuzia – 5,7%, iar la nivel național reducerea este de 7,4%.  

Cât privește numărul tinerilor de la 18 la 21 de ani, care pentru prima dată au mers și vor merge să voteze, analistul economic a spus că în 2016 aceștia erau 192,9 mii, dintre care: 151,5 mii – în țară, iar 41,4 mii – peste hotare. În 2020 au fost 155,4 mii: 106,3 mii – în țară, iar 49,1 mii – peste hotare. În 2024 sunt 149,2 mii, inclusiv: 90,9 mii – în țară, iar 58,3 mii – peste hotare. Minus 43,7 mii în ultimii opt ani.

Analizând prezența la vot în țară, Veaceslav Ioniță a amintit că la alegerile parlamentare: în 1994 au votat 1 mln 868 de mii de moldoveni; 1998 – 1 mln 680 de mii; 2001 – 1 mln 607 mii; 2005 – 1 mln 575 mii; 2009 – 1 mln 592 de mii; 2010 (anticipate) – 1 mln 733 de mii; 2014 – 1 mln 700 de mii; 2019 – 1 mln 498 de mii; 2021 (anticipate) – 1 mln 481 de mii. La alegerile locale: în 1995 – 1 mln 428 de mii; 1999 – 1 mln 324 de mii; 2003 – 1 mln 294 de mii; 2007 – 1 mln 207 mii; 2011 – 1 mln 418 mii; 2015 – 1 mln 335 mii; 2019 – 1 mln 228 de mii; 2023 – 1 mln 148 de mii. La alegerile prezidențiale: în 2016 – turul I-1 mln 441 de mii, turul II-1 mln 614 mii; 2020: turul I-1 mln 369 de mii, turul II-1 mln 654 de mii. „Încet, dar sigur, numărul celor care votează scade. La alegerile locale, prezența este cea mai slabă față de alegerile parlamentare sau prezidențiale. Urmează alegerile prezidențiale, în special în turul I, cu o prezență slabă, dar mai bună. Apoi alegerile parlamentare. Cel mai bine se votează la alegerile prezidențiale, în turul II”, precizează Veaceslav Ioniță.

În procente, prezența la vot a celor din țară în ziua votării, alegerile parlamentare: 1994 – 76,7%; 1998 – 69,9%; 2001 – 68,2%; 2005 – 63,5%; 2009 – 66,6%; 2010 (anticipate) – 71,3%; 2014 – 72%; 2019 – 66,1%; 2021 (anticipate) – 60,2%. Alegerile locale: 1995 – 58,8%; 1999 – 55,4%; 2003 – 53,9%; 2007 – 50,3%; 2011 – 61,7%; 2015 – 59,8%; 2019 – 58,5%; 2023 – 58,6%. Alegerile prezidențiale: 2016 – turul I-61,6%, turul II-65,9%; 2020: turul I-58,3%, turul II-66,1%.

Ultimile alegeri parlamentare din 2021 a arătat că rata de participare la vot a tinerilor de la 18-25 de ani, aflați în țară, a fost de 44,1%. A celor de la 26 la 40 de ani – 51%; 41-55 de ani – 63,3%; 56-70 de ani – 76%; peste 71 de ani – 76,9%. Rata de participare totală – 62,4%. „Tinerii au o prezență la vot mai mică decât media națională cu 30%. Cei de la 44 la 55 de ani cu 15% mai mică decât media națională, iar cei de la 56 de ani cu 15% mai mult  decât media națională”, potrivit analizei.

Cu referire la voturile de peste hotare, expertul a afirmat că la alegerile parlamentare din 2005 au votat 16,2 mii de moldoveni din diasporă; la cele din 2009 – aprilie-33,1 mii, iulie (anticipate)-36,4 mii; din 2010 – 72 de mii; 2014 – 73,3 mii; 2019 – 76,6 mii; 2021 – 212,4 mii. Alegerile prezidențiale: 2016 – turul I-67,2 mii, turul II-138,7 mii; 2020 – turul I-149,2 mii, turul II-255,9 mii. Astfel, rata de participare la vot a celor de peste hotare, la alegerile din 2005 a fost de 6,4%; în 2009 – aprilie-7,8%, iulie (anticipate) – 8,1%; 2010 (anticipate) – 14,9%; 2014 – 12%; 2019 – 9,9%; 2021 (anticipate) – 21%. Alegerile prezidențiale: 2016 – turul I-10,4%, turul II-21,4%; 2020 – turul I-18,8%, turul II-32,3%.

Separat, cu referire la alegerile prezidențiale, Veaceslav Ioniță a declarat că rata de participare la vot în 2016, în turul I, a celor aflați în țară a fost de 61,6%, iar a celor aflați peste hotare – 10,4%, turul II, a celor aflați în țară – 65,9%, iar a celor de peste hotare – 21,4%. În 2020: turul I, în țară – 58,3%, peste hotare – 18,8%, turul II, în țară – 66,1%, peste hotare – 32,3%. 2024: turul I, estimativ, cei aflați în țară vor reprezenta 57,8%, iar cei de peste hotare – 18,7%. În turul II, cei din țară vor vota în proporție de 66%, iar cei de peste hotare – 32%. „Tendința de a merge la vot, în țară, scade. Oamenii din Republica Moldova au o tendință de a merge la vot tot mai slabă. Dar, s-a schimbat structura electoratului, avem oameni de vârsta a treia, care sunt mai disciplinați și merg și votează”, susține Veaceslav Ioniță.

Analizând voturi exprimate la alegerile prezidențiale, economistul a specificat că în 2016, în turul I,  s-au exprimat 1 mln 441 de mii de voturi. Dintre acestea, 1 mln 367 pe teritoriul Republicii Moldova, 67 de mii peste hotare, iar 7 mii în stânga Nistrului. În turul II s-au exprimat 1 mln 614 mii de voturi, dintre care: 1 mln 462 de mii în țară, 139 de mii peste hotare, iar 13 mii în stânga Nistrului. În 2020, în turul I a fost acordat 1 mln 369 de mii de voturi, inclusiv: 1 mln 205 mii în țară, 149 de mii peste hotare, iar 15 mii pe malul stâng al Nistrului. În turul II s-au acumulat 1 mln 654 de mii de voturi, inclusiv: 1 mln 366 de mii în țară, 256 de mii peste hotare, iar 32 de mii pe malul stâng al Nistrului. În 2024 este prognozat ca în turul I să se acumuleze 1 mln 317 mii de voturi, dintre care: 1 mln 107 mii în țară, 179 de mii peste hotare, iar 32 de mii în stânga Nistrului. În turul II – 1 mln 605 mii de voturi, inclusiv: 1 mln 264 de mii în țară, 306 mii peste hotare, iar 35 de mii în stânga Nistrului, la o mobilizare maximă.

Analistul economic a mai spus că ponderea celor aflați peste hotare, în totalul voturilor exprimate, în 2005 a fost de 1%; în 2009 – 2,3%; 2010 – 4,2%; 2014 – 4,3%; 2016 – turul I-4,7%, turul II-8,6%; 2019 – 5,1%; 2020 – turul I-10,9%, turul II-15,5%; 2021 – 14,4%; 2024, estimativ – turul I-13,3%, turul II-19%.

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .

În Republica Moldova se conturează o tendință de scădere a prezenței cetățenilor la vot. La alegerile locale generale, participarea cetățenilor la vot este mai slabă decât la alegerile naționale: prezidențiale s-au parlamentare. Tinerii care sunt în ziua alegerilor acasă devin din ce în ce mai absenți în alegeri. Pe 5 noiembrie, din 100 de tineri care au fost în țară, 60 au considerat că trebuie să stea acasă. Sunt date prezentate de către Veaceslav Ioniță, vineri, 10 noiembrie, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Veaceslav Ioniță spune că au mers să voteze duminică, 5 noiembrie 2023, la alegerile locale generale, 1 milion și aproape 148 de mii de moldoveni, care este cel mai mic număr de alegători pe care Republica Moldova l-a avut vreodată la alegerile pe care le-a organizat la nivel național. Dar, trebuie de ținut cont și de faptul că numărul populației Republicii Moldova scade. „Conform estimărilor mele, la 5 noiembrie, în țară se aflau 1 milion 970 de mii de alegători, cu 800 de mii mai puțini decât sunt pe listele electorale. Prezența la vot a fost de 58,3%. Dacă luăm după prezența la vot și după oamenii din țară, am avut acum cea mai proastă prezență la alegeri. O astfel de situație  a fost în 2007, când s-au prezentat 51,7% de alegători”, a spus Veaceslav Ioniță.

Expertul susține că tinerii aflați în țară la 5 noiembrie în țară au avut cea mai slabă prezență la vot din toată istoria participării tinerilor în alegeri. Doar 37,2%. „Între timp au mai plecat peste hotare, iar în prezent numărul lor este mai mic. Chiar și așa, ar fi trebuit să fie prezența lor la vot de 39%. În timp ce vârstnicii merg la vot în proporție de 80%, tinerii sunt 37,2%. Aceasta trebuie să trezească îngrijorare la toată clasa politică”, susține expertul.

Femeile au avut o rată de participare de 59,5%, iar bărbați - 56,1%, a declarat economistul Populația proeuropeană, care votează partidele de dreapta, partidele proeuropene, a avut cea mai bună prezență la urne. Populația din centrul țării a participat în proporție de 64,6%. Municipiul Chișinău a avut cea mai slabă prezență - 50,8%. La nord prezența la urne a fost de 57,8%, la sud 61,1%, iar în UTA Găgăuză - 58,9%. „ Primele 10 raioane cu cea mai bună prezență la vot la alegerile de duminică sunt: Nisporeni - 72,2%; Orhei - 69,6%;  Telenești – 69,2%; Basarabească – 67,3%; Ialoveni – 67,2%; Șoldănești – 66,8%; Cantemir – 66,4%; Cimișlia – 66%; Dubăsari – 65,6%; Hâncești – 65,1%. Primele 10 raioane cu cea mai slabă prezență la vot sunt: municipiul Chișinău - 50,8%; municipiul Bălți – 53,7%; Sângerei – 55,2%; Ocnița – 55,4%; Drochia – 55,8%; Căușeni – 56,6%; Briceni – 57%; Râșcani – 57,1%; Ungheni – 57,9%; Anenii Noi – 58%”, a declarat economistul.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, PSRM a fost prezent în toate cele 35 de regiuni administrative ale Republicii Moldova; urmat de PAS care a participat în aceste alegeri în 34 de regiuni. PSDE și PCRM au candidat în 32 de regiuni, PLDM în 31, PDCM în 29, PR în 25; PDA în 20 etc.. Astfel, ca rezultat, la nivel național, votul politic dar pentru PAS este de 29,1%; pentru PSRM – 18,2%; pentru MAN – 8,1%; PSDE – 6,3%; PCRM – 4,6%; PDCM – 4,4%; iar pentru PN – 3,6% etc.. În municipiul Chișinău, votul politici dat pentru MAN este de 33,1%; pentru PAS  de 32,9%; PSRM – 9,6%; PCRM – 4,5% etc.. „MAN este puternic în municipiul Chișinău și lipsă în restul țării, PSDE este lipsa în Chișinău și prezent pe țară. Aceste două partide, MAN și PSDE, dacă ar fi împreună ar fi o forță care ar lua 15%. Logica politică și statistica electorală sugerează că MAN și PSDE au doar de câștigat dacă fuzionează”, a spus Veaceslav Ioniță.

Analistul economic declară că în regiunea de nord PSRM a luat 30,6% din voturile alegătorilor; PAS – 20,2%;  Partidul Nostru (PN) – 9,9%; PSDE – 6,3%; PCRM – 5,5%; PDCM – 5,4% etc.. În regiunea de centru, PAS detașat ocupă primul loc cu 35,4%; PSRM – 12,8%; PSDE – 10%; PDCM – 6,7%; PLDM – 5.4%. În regiunea de sud, PAS – 30,5%; PSRM – 18,4%; PSDE – 8,6%; Partidul Renaștere (PR) – 5,6%; PPDA – 5,4%. În UTA Găgăuzia: PSRM – 33,4%; PR – 32,4%; Partidul Bugeacului – 17,1%; PN – 5,1%.

„PAS cel mai bine stă în raionul Strășeni – 47,9%; Ialoveni – 45,4%; Călărași – 44,1%; Criuleni – 41,1%; Telenești – 37,9%; Cimișlia – 37,3%. Este un partid proeuropean, iar cea mai bună prezență o are în centru Republicii Moldova, care este și cea mai proeuropeană regiune din Republica Moldova. Raioanele care nu susțin PAS sunt: Taraclia, municpiul Bălți, municipiul Edineț, raioanele Onița și Fălești”, a declarat analistul economic.

Cei mai mulți dintre moldoveni care sunt PSRM, afirmă expertul, sunt la Dondușeni – 55,2%; Ocnița – 50,9%; Briceni – 45,3%; Soroca – 44,1%; Râșcani – 37,6%. La polul opus, raioanele care nu sunt pentru PSRM, sunt: Orhei, Telenești, Ialoveni, Nisporeni și Cimișlia. PSDE cel mai bine stă la Șoldănești - 28,7%; Nisporeni – 27,3%; Hâncești – 23,4%; Fălești – 18,4%; Cimișlia – 16,4%. Mai puțini susținători are în municipiile Bălți, Chișinău, Orhei și raioanele Rezina și Dondușeni.

-----------------------------------

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .

Acest produs este realizat în cadrul proiectului „Încurajarea participării la alegerile locale din 2023 a femeilor și a minorităților etnice din sudul Republicii Moldova”, implementat de Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”. Proiectul este susținut financiar de Fundația Est-Europeană din resursele oferite de Suedia.

Acest produs este realizat în cadrul proiectului „Încurajarea participării la alegerile locale din 2023 a femeilor și a minorităților etnice din sudul Republicii Moldova”, implementat de Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”. Proiectul este susținut financiar de Fundația Est-Europeană din resursele oferite de Suedia.

Acest produs este realizat în cadrul proiectului „Încurajarea participării la alegerile locale din 2023 a femeilor și a minorităților etnice din sudul Republicii Moldova”, implementat de Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”. Proiectul este susținut financiar de Fundația Est-Europeană din resursele oferite de Suedia.