Neconcordanțele prevederilor din cadrul normativ, care se referă la activitatea de control a Serviciului Fiscal de Stat, fapt ce creează confuzii și implementarea inadecvată a normelor existente în practică, au fost scoase în evidență în cadrul unui studiu. Acesta a fost realizat de către Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul”, în cadrul proiectului „Suportul societății civile acordat Parlamentului Republicii Moldova în promovarea reformelor economice și evaluarea agențiilor independente de reglementare”.
În analiză au fost indicate cele mai importante diferențe de reglementare, care pot constitui riscuri majore în procesul de control. Documentul cuprinde cinci compartimente, care descriu contextul actual și scopul studiului, analizează factorii de risc generați de actele normative în domeniu, existența instrumentelor de integritate prevăzute de cadrul normativ și modalitatea de implementare a măsurilor de asigurare a integrității instituționale. Raportul continuă cu analiza factorilor de risc operaționali, care pot apărea din gestionarea informației de serviciu, gestionarea mijloacelor financiare, achizițiile publice, neimplementarea adecvată a controlului intern managerial.
Un compartiment aparte este dedicat analizei riscurilor aferente procesului de efectuare al controlului de stat, de la etapa de planificare, la cea de emitere a deciziilor. Urmează analiza transparenței decizionale și a accesului la informație în cadrul SFS. În final, au fost întocmite concluzii generale și înaintate recomandări în vederea eliminării riscurilor existente în cadrul SFS.
În rezultatul analizei au fost identificate restanțele în realizarea măsurilor de integritate, stabilite de cadrul normativ, dar și analizate cum sunt implementate instrumentele de integritate, necesare pentru asigurarea integrității instituționale în cadrul SFS. Referitor la achizițiile publice, a fost remarcată lipsa de transparență, prin nepublicarea tuturor informațiilor și documentelor prevăzute de cadrul normativ în domeniu, deficiențele și inconsistențele în datele publicate, precum și nerespectarea unor prevederi legale, fapt ce poate favoriza apariția riscurilor de corupție, conflicte de interese, dar și executarea necalitativă a contractelor. Per general, a fost notată probabilitatea înaltă de apariție a riscurilor de corupție.
În analiză s-a constatat că riscurile de corupție aferente gestionării mijloacelor financiare în cadrul SFS sunt minore, cu o probabilitate mică de apariție. În ce privește riscurile aferente controlului intern managerial, acestea sunt moderate și cu o probabilitate medie de apariție. Acest fapt reiese din carențele în organizarea și funcționarea sistemului de control intern managerial.
Riscurile aferente transparenței în procesul decizional sunt moderate și cu o probabilitate înaltă de apariție. SFS nu reușește să asigure transparența la toate etapele procesului decizional și o participare reală a publicului în procesul decizional. În același timp, riscurile aferente activității de oferire a accesului la informație de către SFS sunt moderate și cu probabilitate medie de apariție. Totuși, se remarcă în fiecare an hotărâri ale instanțelor de judecată prin care s-a constatat încălcarea dreptului de acces la informație de către SFS.
În analiză este constatată lipsa unei evidențe corecte a datelor despre numărul controalelor efectuate și rezultatele acestora, fiind identificate discrepanțe majore în informațiile publice prezentate în rapoartele anuale de activitate ale SFS și în Registrul de stat al controalelor. Analiza datelor statistice aferente controlului de stat, efectuat de către SFS în ultimii trei ani, scoate în evidență mai multe aspecte, care ridică anumite semne de întrebare, pot semnala prezența unor elemente de coruptibilitate, subliniază în multe cazuri pregătirea insuficientă a inspectorilor de muncă, dar și indică necesitatea unei analize minuțioase și întreprinderea măsurilor necesare din partea managementului instituției. În acest sens, este menționat numărul extrem de mic de dezacorduri și contestații depuse în privința actelor și deciziilor de control, anularea rezultatelor controalelor fiscale de către instanțele de judecată pe motivul depunerii peste termen a apelului și recursului, întocmirea incorectă a actelor de control și sancționarea nemotivată a contribuabililor.
Pentru realizarea studiului a fost desfășurat un interviu cu reprezentanții SFS în care au fost abordate aspecte ale cadrului legal, ale modului de funcționare a instituției, procedurile interne ce țin de asigurarea integrității instituționale și a personalului, precum și cele care vizează capacitățile financiare ale instituției și modul în care această utilizează resursele publice. Totodată, a fost analizată pagina web instituționale, rapoartele disponibile public, precum și informațiile furnizate de către SFS la solicitarea de informații transmisă de către IDIS „Viitorul”.
Proiectul „Suportul societății civile acordat Parlamentului Republicii Moldova în promovarea reformelor economice și evaluarea agențiilor independente de reglementare” este sprijinit financiar de către Fundația Soros Moldova.
Fundația Soros Moldova promovează valorile societății deschise, sprijină democrația, susținând ideile inovative și încurajând vizionarii, care produc schimbări pozitive, pentru ca Moldova să devină un loc mai bun pentru trai.
Responsabilitatea pentru conținutul acestei publicații aparține autorilor și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros.
Au fost identificate mai multe restanțe în realizarea măsurilor de integritate stabilite de cadrul normativ, nefiind implementate un șir de instrumente de integritate necesare să asigure integritatea instituțională în cadrul Inspectoratului de Stat al Muncii (ISM). E constatarea studiului „Analiza riscurilor de corupție în cadrul ISM”, realizat de către Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul proiectului „Suportul societății civile acordat Parlamentului Republicii Moldova în promovarea reformelor economice și evaluarea agențiilor independente de reglementare”.
Studiul cuprinde o analiză a riscurilor în cadrul ISM, care reies din reglementările existente în cadrul normativ și din rezultatele activității ISM. Documentul are cinci compartimente, care descriu contextul actual și scopul studiului, analizează factorii de risc generați de actele normative în domeniu, existența instrumentelor de integritate prevăzute de cadrul normativ și modalitatea de implementare a măsurilor de asigurare a integrității instituționale.
Studiul continuă cu analiza factorilor de risc operaționali, care pot apărea din gestionarea informației de serviciu, gestionarea mijloacelor financiare, achizițiile publice, neimplementarea adecvată a controlului intern managerial. Un compartiment separat este dedicat analizei riscurilor aferente procesului de efectuare a controlului de stat, de la etapa de planificare, la cea de emitere a deciziilor. Urmează analiza transparenței decizionale și accesului la informație în cadrul Inspectoratului de Stat al Muncii. În final, au fost întocmite concluzii generale și înaintate mai multe recomandări în vederea eliminării riscurilor existente în cadrul ISM.
Studiul scoate în evidență neconcordanțele prevederilor din cadrul normativ, care se referă la activitatea de control a ISM, fapt ce creează confuzii și implementarea inadecvată a normelor existente în practică. În plus, au fost evidențiate prevederile din cadrul normativ, fie lipsa acestora, care poate afecta independența ISM.
În studiu se constată lipsa transparenței referitor la cazurile de încălcare a normelor de etică și conduită de către inspectorii de muncă. În conformitate cu aceste constatări, riscurile de corupție aferente gestionării mijloacelor financiare în cadrul ISM sunt minore cu o probabilitate mică de apariție.
Referitor la achizițiile publice, a fost remarcată lipsa de transparență, prin nepublicarea tuturor informațiilor și documentelor prevăzute de cadrul normativ în domeniu, fapt ce poate favoriza apariția riscurilor de corupție și conflicte de interese. Este notată probabilitatea scăzută de apariție a riscurilor de corupție, întrucât ISM a desfășurat puține achiziții publice și acestea au o valoare redusă.
Riscurile aferente controlului intern managerial sunt grave și cu o probabilitate înaltă de apariție, care ar putea avea efecte negative asupra reputației instituției. Acest fapt reiese din lipsa Registrului riscurilor, inclusiv cele de corupție, precum și carențe în organizarea și funcționarea sistemului de control intern managerial.
În raport se constată lipsa unei evidențe corecte a datelor despre numărul controalelor planificate, numărul controalelor efectuate și rezultatele acestora, fiind identificate discrepanțe majore în informațiile publice prezentate în rapoartele anuale de activitate ale ISM și în Registrul de stat al controalelor.
Analiza datelor statistice aferente controlului de stat, efectuat de către ISM în ultimii trei ani, scoate în evidență mai multe aspecte, care ridică anumite semne de întrebare, pot semnala prezența unor elemente de coruptibilitate, subliniază în multe cazuri pregătirea insuficientă a inspectorilor de muncă, dar și indică necesitatea unei analize minuțioase și întreprinderea măsurilor necesare din partea managementului instituției. În acest sens, este menționat numărul extrem de mic de contestații depuse în privința proceselor-verbale de control, lipsa petițiilor și cererilor prealabile examinate în cadrul Consiliului pentru soluționarea disputelor, anularea proceselor-verbale de către instanțele de judecată pe motivul inexistenței faptelor sancționabile, expirarea termenului de prescripție și întocmirea incorectă a proceselor-verbale, care au dus la nulitatea acestora. În plus, s-a constatat realizarea ineficientă de către ISM a sarcinii de îndrumare a agenților economici.
Pentru realizarea studiului a fost desfășurat un interviu cu reprezentanții ISM, în care au fost abordate aspecte ale cadrului legal, ale modului de funcționare a instituției, procedurile interne ce țin de asigurarea integrității instituționale și a personalului, precum și cele care vizează capacitățile financiare ale instituției și modul în care această utilizează resursele publice. Suplimentar, au fost analizate pagina web instituțională, rapoartele anuale și cele lunare disponibile public, precum și informații furnizate de către ISM la solicitarea de informații de interes public.
Proiectul „Suportul societății civile acordat Parlamentului Republicii Moldova în promovarea reformelor economice și evaluarea agențiilor independente de reglementare” este sprijinit financiar de către Fundația Soros Moldova.
Fundația Soros Moldova promovează valorile societății deschise, sprijină democrația, susținând ideile inovative și încurajând vizionarii, care produc schimbări pozitive, pentru ca Moldova să devină un loc mai bun pentru trai.
Responsabilitatea pentru conținutul acestei publicații aparține autorilor și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros.
Echipa Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul” s-a ales astăzi, 9 decembrie, cu Diplomă de Gratitudine, acordată de către Autoritatea Națională de Integritate (ANI) în contextul Zilei Internaționale Anticorupție. Diploma a fost conferită „în semn de înaltă apreciere pentru monitorizarea și evaluarea activității ANI de prevenire a corupției prin realizarea controalelor averii și intereselor personale, privind respectarea regimurilor juridice ale conflictelor de interese, incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor”.
Viorel Sochircă, șeful Direcției evaluare, prevenire și implementare a politicilor din cadrul ANI, cel care a adus diploma la IDIS „Viitorul”, a spus că instituția pe care o reprezintă urmărește prevenirea corupției prin promovarea principiilor etice și asigurarea integrității în exercitarea funcției publice sau a funcției de demnitate publică. De asemenea, a adus apreciere expertizei realizată de către IDIS Viitorul în acest sens, care facilitează muncă colegilor săi. El a mai menționat că nu doar o dată a fost la IDIS „Viitorul” pentru a participa la discuțiile organizate pe teme de corupție.
La rândul său, directorul IDIS „Viitorul”, Liubomir Chiriac a declarat că „fenomenul corupției, cu regret, încă nu a fost curmat în Republica Moldova”. „Corupția creează incertitudine în societatea moldovenească, frânează dezvoltarea economiei și duce la costuri suplimentare, iar economia nu își poate valorifica întregul potențial. O țară, cu un nivel avansat al corupției, în ochii lumii civilizate, devine mai puțin atrăgătoare pentru investiții și desfășurarea afacerilor. Corupția descurajează contribuabilii în ceea ce privește plata impozitelor. Toate aceste efecte se propagă asupra finanțelor din sectorul public, reducând veniturile fiscale și limitând și mai mult capacitatea de investiție a sectorului public. Corupția este un obstacol în calea dezvoltării unei țări. Marele Mihai Eminescu susținea că ”Nimic nu e mai periculos pentru conştiinţa unui popor decât priveliştea corupţiei şi a nulităţii recompensate”. În contextul respectiv, IDIS „Viitorul” a contribuit și contribuie, prin intermediul numeroaselor activități de prevenire a corupției, la eradicarea acestui fenomen periculos pentru țara noastră și la dispariția tristei ”priveliști a corupției”, a declarat Liubomir Chiriac.
În cadrul evenimentului din acest an, ANI a acordat 12 diplome de gratitudine pe trei categorii de activitate. IDIS „Viitorul” a primit diploma la categoria „Critică constructivă”, alături de alte trei ONG-uri, pentru cele mai obiective monitorizări realizate an de an.
Timp de opt luni, în perioada martie – octombrie 2020, jurnaliștii locali și reprezentanți ai organizațiilor societății civile din regiunile țării și-au consolidat capacitățile în domeniul combaterii corupției. Activitățile au avut loc în cadrul proiectului „Media regională împotriva corupției locale” implementat de către Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, cu susținerea financiară a Programului de cooperare pentru dezvoltare și de promovare a democrației al Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Lituania.
Astfel, în perioada iunie-iulie, peste 80 de persoane au participat la seminare de instruire, care s-au desfășurat online. Acestea au învățat cum să monitorizeze și să elucideze cazurile de corupție la nivel local. În acest sens, experții IDIS „Viitorul” au vorbit participanților despre cadrul legal și instituția anticorupție din Republica Moldova, despre declarația de avere și interese personale și despre sistemul de control al averilor și intereselor persoanelor cu funcție de demnitate publică. În baza acestor teme abordate în cadrul seminarelor au fost elaborate trei podcasturi.
În cadrul seminarelor, jurnaliștii de investigație ai Ziarului de Gardă, Victor Moșneag și Olga Bulat, au împărtășit experiența lor privind documentarea și producerea unei investigații jurnalistice despre averile și interesele persoanelor cu funcție de demnitate publică. Ca rezultat, au fost elaborate materiale jurnalistice, care vizează averile și interesele unor persoane cu funcție de demnitate publică, de la nivel regional.
La fel, un alt grup de 20 de jurnaliști și ONG-iști locali, au participat la o ședință publică susținută de către Ion Pruteanu, șef de direcție în cadrul Centrului Național Anticorupție (CNA) și Viorel Sochircă, șef de direcție în cadrul Autorității Naționale de Integritate (ANI). Cei prezenți au aflat despre activitățile CNA în domeniul prevenirii și luptei împotriva corupției și despre activitățile ANI privind procedura declarării veniturilor, averilor și intereselor de către persoanele care dețin funcții publice. Având în vedere pandemia de COVID-19, întrunirea a avut loc în aer liber, cu ajutorul centrului mobil al CNA.
Totodată, a fost elaborat și un studiu pentru a evidenția politicile anticorupție articulate la nivel național și local, arhitectura instituțională specializată, cadrul legal și planificarea strategică în domeniul anticorupție, dar și implementarea acestui cadru de politici la nivel local și în raport cu subiecții declarațiilor de avere și interese personale, care reprezintă autoritățile publice locale de nivelul I și II.
„Prin acest proiect ne-am propus să fortificăm capacitățile mass-mediei și a reprezentanților OSC-urilor la nivel local de a monitoriza și elucida cazurile de corupție. Jurnaliștii locali vor putea și în continuare pune în aplicare cunoștințele dobândite de a analiza în mod dinamic declarația de avere și interese personale ale aleșilor locali, astfel responsabilizându-i pe cei din urmă și oferind informații obiective societății. Un alt subiect foarte discutat a fost conflictul de interese. Participanții la discuții, inclusiv consilieri locali au fost dornici să cunoască mai multe detalii despre tema respectivă, categoriile, declararea și soluționarea acestuia”, menționează Ana Znaceni, managerul proiectului.
„Corupția locală este, cel puțin, la fel de relevantă pentru cetățenii Republicii Moldova precum este marea corupție, din moment ce oamenii suferă direct și imediat din cauza acestui fenomen. Contactele cetățenilor sunt de cele mai multe ori cu instituțiile publice locale, în mod particular cu APL I și APL II. Pornind de la premisa că rolul ONG-urilor și mass-media este crucial în combaterea corupției locale, proiectul a vizat consolidarea capacităților reprezentanților presei și societății civile regionale în monitorizarea și elucidarea cazurilor de corupție. Discuțiile avute în cadrul seminarelor, dar și investigațiile realizate de către beneficiarii direcți ai proiectului, denotă importanța și utilitatea unor asemenea demersuri ”, a declarat Eduard Țugui, unul dintre experții proiectului.
„Republica Moldova are foarte mare nevoie de o presă locală puternică și independentă, care să nu se teamă să ceară de la funcționarii locali răspunsuri la întrebări despre integritate, avere și interese. Sper că acest proiect, la fel ca altele care au fost și care vor fi să contribuie la dezvoltarea spiritului critic în redacțiile locale și să-i facă pe jurnaliștii din aceste instituții mass-media mai curioși și mai dornici să descopere cât mai multe lucruri interesante despre cei care-i conduc”, a spus Victor Moșneag, redactor-șef adjunct la Ziarul de Gardă.
„Corupția rămâne a fi în țara noastră o rădăcină de iarbă rea, care încă nu poate fi stârpită. Pierderile care sunt generate de pe urma corupției, conform estimărilor experților IDIS „Viitorul”, reprezintă circa 10% din PIB. În contextul respectiv, IDIS „Viitorul”, prin intermediul numeroaselor proiecte, inclusiv prin implementarea acestui proiect, sprijinit financiar de către Ministerul de Externe al Republicii Lituania, a avut ca scop mobilizarea forțelor sănătoase din societate, care să opună rezistență acestui fenomen distrugător pentru Republica Moldova. Implicarea activă în combaterea acestui flagel a OSC-urilor locale și mass-media regională este un factor decisiv în lupta împotriva corupției și fraudelor. Articolele de investigație realizate de către reprezentații societății civile și jurnaliști au scos la iveală numeroase fapte, cazuri și scheme care macină societatea moldovenească din interior. Sperăm că în felul acesta IDIS „Viitorul”, în cooperare cu cetățenii activi la nivel local, a reușit să facă un pas înainte în combaterea corupției și fraudei la nivel local”, a afirmat Liubomir Chiriac, directorul IDIS „Viitorul”.
Proiectul „Media regională împotriva corupției locale”, a avut ca scop promovarea intoleranței publice la corupție și sprijinirea eforturilor anticorupție din Moldova, prin implicarea activă a mass-mediei regionale și a OSC-urilor locale. Proiectul este implementat cu susținerea financiară a Programului de cooperare pentru dezvoltare și de promovare a democrației al Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Lituania.
Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul” prezintă cel de-al treilea podcast, realizat în cadrul rubricii „Combaterea corupției la nivel local”. Prin intermediul acestuia, IDIS Viitorul și-a propus să vorbească opiniei publice despre necesitatea monitorizării și elucidării cazurilor de corupție la nivel local.
În cadrul acestei ediții, expertul IDIS „Viitorul”, Veaceslav Berbeca, vorbește despre regimul declararării averilor și intereselor personale ale funcționarilor publici, ca element al prevenirii corupției. Aflăm tot aici cine sunt subiecții declarării averilor și de ce averile, conflictul de interese, restricțiile și incompatibilitățile trebuie declarate la învestirea în funcțiile publice.
În cadrul ediției trecute expertul în politică al IDIS „Viitorul”, Eduard Țugui, a vorbit despre instituțiile publice din Republica Moldova, a căror activitate se încadrează în sfera luptei împotriva corupției. În cadrul primei ediții, expertul în politică al IDIS „Viitorul”, Ion Tăbârță, a vorbit despre sistemul de control al averilor și intereselor persoanelor cu funcții publice.
Podcastul este realizat de către IDIS „Viitorul”, în cadrul proiectului „Media regională împotriva corupției locale, implementat cu susținerea financiară a Programului de cooperare pentru dezvoltare și de promovare a democrației al Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Lituania.
Un grup de 20 de persoane, este vorba de jurnalişti şi ONG-işti locali, au participat vineri, 18 septembrie, la o ședință publică susținută de către Ion Pruteanu, Șef Direcție educaţie anticorupţie în cadrul Centrului Național Anticorupție și Viorel Sochircă, Șef Direcție evaluare, prevenire și implementare a politicilor în cadrul Autorității Naționale de Integritate. Activitatea a fost parte a proiectului „Media regională împotriva corupției locale”, implementat de către Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul” în perioada martie - octombrie 2020.
În cadrul evenimentului, cei prezenți au aflat despre activitățile CNA în domeniul prevenirii și luptei împotriva corupției. Ion Pruteanu, Șef Direcție a menționat că la nivel local, cetățenii trebuie, și este de datoria lor, să manifeste spirit civic și să ajute autoritățile în lupta pentru prevenirea și combaterea corupției, să denune acele acte de corupție pe care le sesizează în localitățile lor.
Cei prezenți au fost informați și despre activitățile ANI privind procedura declarării veniturilor, averilor și intereselor, de către persoanele care dețin funcții publice. Viorel Sochircă, Șef Direcție a menționat că ANI deseori s-a autosesizat în baza informațiilor parvenite de la cetățeni, care au semnalat eventuale acte de corupție, conflicte de interese, de aceea misiunea cetățenilor este de a veni în sprijinul autorităților, deoarece ei sunt ochiul de veghe în localități.
Luând în considerare pandemia de COVID-19 și pentru asigurarea distanței fizice, respectarea tuturor restricțiilor impuse, întrunirea a avut loc în aer liber, cu ajutorul centrului mobil al CNA.
„Pentru prima dată sunt la un asemenea eveniment și am aflat foarte multe lucruri interesante, mai ales ce ține de munca și activitatea lor. Sunt niște momente pe care trebuia să le știu. Din ceea ce am aflat astăzi, pe viitor îmi va fi mai ușor să documentez eventuale conflicte de interese în activitatea aleșilor locali, de la noi de la Telenești, inclusiv averile și interesele lor personale”, a spus Ion Cernei, jurnalist la săptămânalul regional independent Cuvântul.
„Pentru mine a fost o întrunire utilă. Am actualizat cunoștințele mele cu referință la atribuțiile și competențele CNA. Foarte des, la nivel local, ne ciocnim de problema integrității publice a funcționarilor locali. Toate informațiile furnizate astăzi, studiile de caz prezentate, au scos la iveală ceea ce se petrece astăzi în localitățile noastre. Iar noi, cei care suntem cu ochii deschiși, avem responsabilitatea să minimalizăm toate aceste fenomene rușinoase, care persistă în societatea noastră”, a spus Margarita Rotari-Boboc, lidera Asociației Obștești Ișcălenii, din satul Ișcalău, raionul Fălești.
În cadrul proiectului, în perioada iunie-iulie, au fost desfășurate seminare pentru patru regiuni: Nord, Centru, Sud şi Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia, la care au participat peste 80 de jurnaliști și reprezentanți ai ONG-urilor locale. Aceștia au avut ocazia să afle de la jurnaliști de investigație cum se documentează şi se produce o investigație jurnalistică. Astfel, în cadrul proiectului au fost realizate mai multe materiale jurnalistice și produse trei podcasturi.
Totodată, a fost elaborat și un studiu pentru a evidenția politicile anticorupție articulate la nivel național și local, implicit arhitectura instituțională specializată, cadrul legal și planificarea strategică în domeniul anti-corupție, dar și implementarea acestui cadru de politici la nivel local și în raport cu subiecții declarațiilor de avere și interese personale, care reprezintă autoritățile publice locale de nivelul I și II.
Proiectul „Media regională împotriva corupției locale”, are ca scop promovarea intoleranței publice la corupție și sprijinirea eforturilor anticorupție din Moldova, prin implicarea activă a mass-mediei regionale și a OSC-urilor locale.
Proiectul este implementat cu susținerea financiară a Programului de cooperare pentru dezvoltare și de promovare a democrației al Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Lituania.
Atunci când cineva observă un act de corupție și ar vrea să-l raporteze autorităților competente, prima întrebare pe care și-o va pune acea persoană este care sunt acele autorități. În Republica Moldova sunt câteva instituții publice a căror activitate se încadrează în sfera luptei împotriva corupției. Care sunt acestea vom afla în cadrul acestui podcast de la Eduard Țugui, expert IDIS Viitorul.
Tot de la el vom afla despre arhitectura instituțională a Republicii Moldova, dacă dincolo de arhitectura instituțională există elaborate planuri și strategii de combatere a corupției. Expertul ne va vorbi și despre planificarea strategică la nivel sectorial și dacă există o asemenea planificare strategică și la nivel local. La final veți afla care sunt rezultatele implementării Planurilor locale anticorupție și care trebuie să fie rolul presei și al societății civile la nivel local în vederea luptei împotriva corupției și implementării planurilor locale.
Acesta este al doilea podcast realizat în cadrul rubricii „Combaterea corupției la nivel local”, în cadrul căreia IDIS Viitorul și-a propus să vorbească despre necesitatea monitorizării și elucidării cazurilor de corupție la nivel local. În cadrul ediției trecute am vorbit cu expertul în politică al IDIS Viitorul, Ion Tăbârță, despre sistemul de control al averilor și intereselor persoanelor cu funcții publice. În cadrul viitorului podcast, expertul în politică al IDIS Viitorul, Veaceslav Berbeca, va vorbi despre declarația de avere și interese personale.
Podcastul este realizat de către IDIS Viitorul, în cadrul proiectului „Media regională împotriva corupției locale, implementat cu susținerea financiară a Programului de cooperare pentru dezvoltare și de promovare a democrației al Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Lituania.
Peste 80 de persoane, jurnalişti şi reprezentanți ai ONG-urilor locale, au participat, în perioada iunie-iulie 2020, la patru seminare de instruire pe subiectul „Monitorizarea și elucidarea cazurilor de corupție la nivel local”. Seminarele au fost desfășurate online pe platforma zoom pentru regiunile: Nord, Centru, Sud şi Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia. Activităţile sunt parte a proiectului „Media regională împotriva corupției locale”, implementat de către Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul” în perioada martie - septembrie 2020.
În cadrul seminarelor, experţii IDIS „Viitorul”, Eduard Ţugui, Veaceslav Berbeca şi Ion Tăbârţă, au vorbit participanţilor despre „cadrul legal și instituția anticorupție din Moldova: prevederile noului „pachet de integritate”; despre „declarația de avere și interese personale: conținut și procedură. Totodată, jurnaliştii şi ONG-iştii locali au fost informaţi despre „sistemul de control al averilor și intereselor persoanelor cu funcții publice”.
De asemenea, participanţii la seminar au avut ocazia să afle de la jurnaliştii de investigaţie ai Ziarului de Gardă, Victor Moşneag şi Olga Bulat, cum se documentează şi se produce o investigație jurnalistică despre averile și interesele funcționarilor. Jurnaliștii, participanți la seminare, în urma experienței acumulate, pot elabora investigaţii jurnalistice. Ca rezultat al seminarelor, jurnaliştii de la Televiziunea Nordului şi Impuls TV, au realizat investigaţii jurnalistice:
https://www.tvn.md/ro/archives/7510 (în limba română)
https://www.tvn.md/archives/7539 (în limba rusă)
„Chiar dacă se vorbește mult despre lupta cu fenomenul corupției, aceasta rămâne o mare povară pentru Republica Moldova. Corupția influențează negativ asupra libertății presei și în general asupra drepturilor omului și din păcate Republica Moldova şi-a înrăutățit poziția accentuând tendința din ultimii ani. De fiecare dată găsesc binevenite seminarele organizate la tema luptei împotriva corupției, dar din păcate acestea nu aduc mari schimbări la nivel național. Monitorizarea și elucidarea cazurilor de corupție este percepută de fapt ca o încercare de stopare a acestui fenomen, dar esența stă în modul de gândire a celor implicați în acest proces. La seminar am discutat și despre corectitudinea declarării averii și intereselor personale ale funcționarilor publici. Astfel am elucidat o mulțime de cazuri a îmbogățirilor nejustificate și a impactului pe care îl are nivelul funcției ocupate asupra persoanei”, a spus Tatiana Creţu, jurnalistă la ArtTV Străşeni.
„Seminarul a fost interesant şi principalul util, atât pentru jurnaliști, APL, cât şi pentru ONG-urile locale. Ne-a interesat modalitatea de verificare a declarațiilor de avere a aleșilor locali, conflictul de interese la nivel de Primărie, modalitatea de a reflecta cazurile de corupție în mass media locală. Deja, încurajați de cunoștințele obținute, pregătim pentru ONG Prospect o analiza a declarațiilor de avere a consilierilor raionali şi orăşeneşti din Cimișlia. Rezultatele le vom comunica APL şi le vom da publicităţii”, a spus Andrei Bargan, director MEDIA TV Cimișlia şi ONG Prospect Cimișlia.
„Actele de corupţie, cu implicarea demnitarilor și funcționarilor publici de nivel local, ajung mai rar în vizorul mass-mediei. Asta pentru că de multe ori redacțiile din teritoriu nu dispun de suficienți jurnaliști pregătiți pentru a investiga aceste cazuri. Ridicarea nivelului profesional al mass-mediei din regiune este necesar pentru a putea identifica și investiga cazurile de corupție la nivel local. Astfel de instruiri sunt indispensabile în formarea jurnaliștilor care își propun investigarea cazurilor de corupție. În cadrul instruirilor promovate de IDIS, mulți jurnaliști din regiune, nu doar că au aflat cum să facă o investigație în cazul când apar anumite dubii vizavi de unii funcționari publici sau instituții publice, dar au putut beneficia și de asistență pe parcursul elaborării materialelor de investigație”, a spus Viorica Bugulean, jurnalistă la TVN (Televiziunea Nordului).
”IDIS ”Viitorul” în permanență, în cadrul diverselor proiecte, implementate pe parcursul celor 27 de ani de activitate, a acordat o atenție deosebită dezvoltării mediei regionale și în mod special implicării mediei regionale în combaterea corupției la nivel local. Corupția în Republica Moldova rămâne a fi o problemă majoră, o problemă care frânează substanțial dezvoltarea socio-economică a țării și induce o stare de neputință, neîncredere și nervozitate în societatea moldovenească. Prin intermediul proiectului ”Media regională împotriva corupției locale”, coordonat eficient de Ana Znaceni, experții IDIS ”Viitorul”, în cadrul seminarelor desfășurate, au venit cu soluții practice vis-a-vis de consolidarea capacităților și competențelor jurnaliștilor și reprezentanților ONG-urilor locale în procesul de prevenire și combaterea corupției la nivel regional și local. Sperăm foarte mult că în felul acesta s-a făcut un pas concret în eradicarea corupției în țara noastră”, a spus Liubomir Chiriac, directorul IDIS Viitorul.
În total 16 jurnalişti, participanţi la seminare, vor avea ocazia să elaboreze investigaţii jurnalistice pe viitor.
Proiectul „Media regională împotriva corupției locale”, are ca scop consolidarea capacităților jurnaliștilor locali și a ONG-urilor locale în domeniul combaterii corupției și anume: declarația de venit și interese a aleșilor locali. Proiectul este implementat cu susținerea financiară a Programului de cooperare pentru dezvoltare și de promovare a democrației al Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Lituania.
În cadrul proiectului sunt planificate să fie organizate, în luna august, două vizite de studiu la Centrul Național Anticorupție și la Autoritatea Națională de Integritate. De asemenea, este prevăzută realizarea a trei podcasturi pe subiecte legate de monitorizarea și elucidarea cazurilor de corupție locală, precum și un studiu de evaluare a declarației de avere și a intereselor personale ale persoanelor cu demnitate publică din cele regiuni ale Moldovei – Nord, Centru și Sud.
Evenimentele au loc în cadrul proiectului „Media regională împotriva corupției locale”, implementat de către IDIS „Viitorul” cu susținerea financiară a Programului de cooperare pentru dezvoltare și de promovare a democrației al Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Lituania.
Proiectul urmărește scopul de a promova intoleranța publică la corupție și de a sprijini eforturilor anticorupție din Moldova, prin implicarea activă a mass-mediei regionale și a OSC-urilor locale.
Combaterea corupției la nivel local – rubrică despre necesitatea monitorizării și elucidării cazurilor de corupție la nivel local, realizată de către IDIS Viitorul, în cadrul proiectului „Media regională împotriva corupției locale”, implementat cu susținerea financiară a Programului de cooperare pentru dezvoltare și de promovare a democrației al Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Lituania.
Institutul de Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul” implementează, în perioada martie - septembrie 2020, proiectul „Media regională împotriva corupției locale”. Proiectul are ca scop consolidarea capacităților jurnaliștilor locali și a ONG-urilor locale în domeniul combaterii corupției și anume: declarația de venit și interese a aleșilor locali. Proiectul este implementat cu susținerea financiară a Programului de cooperare pentru dezvoltare și de promovare a democrației al Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Lituania.
„La alegerile locale din 2019 au fost aleși 898 de primari și 11580 de consilieri (1108 consilieri raionali și municipali și 10472 de consilieri orășenești și sătești) care, conform Legii nr. 133/2016 privind declararea averii și intereselor personale, sunt subiecți ai declarării averii și intereselor personale. Prin acest proiect ne propunem să fortificăm capacitățile instituțiilor media și a organizațiilor societății civile din regiunile Moldovei de a monitoriza și a elucida cazurile de corupție, în special în ceea ce privește abilitatea de a analiza, în mod dinamic, declarația de avere și interese personale ale aleșilor locali”, menționează Ana Znaceni, managerul proiectului.
În cadrul proiectului sunt planificate să fie organizate mai multe seminare regionale și o vizită de studiu la Centrul Național Anticorupție și la Autoritatea Națională de Integritate. Seminarele vor avea loc cu participarea jurnaliștilor și a ONG-iștilor din Nord, Centru, Sud și Găgăuzia. Jurnaliștii participanți la seminare, în urma experienței acumulate, vor putea elabora investigații jurnalistice.
Subiectele care vor fi abordate în cadrul instruirilor vizează: cadrul legal și instituția anticorupție din Republica Moldova: prevederile noului „pachet anticorupție”; declarația de avere și interese personale: conținut și procedură; sistemul de control al averilor și intereselor persoanelor cu funcții publice și cum documentăm și producem o investigație jurnalistică. De asemenea, este prevăzută realizarea a trei podcasturi pe subiecte legate de monitorizarea și elucidarea cazurilor de corupție locală.
Având în vedere pandemia provocată de noul tip de coronavirus (COVID-19), pe data de 03 și 04 iunie 2020 instruirea pentru jurnaliștii și ONG-știi din partea de Nord a țării va avea loc online, prin intermediul platformei zoom și se va desfășura pe subiectul „Monitorizarea și elucidarea cazurilor de corupție la nivel local”.
„Sperăm foarte mult că prin intermediul acestei inițiative, experții IDIS Viitorul vor reuși să contribuie la creșterea capacității de înțelegere a reprezentanților societății civile și a ziariștilor implicați în implementarea acestui proiect vis-a-vis de mecanismele și instrumentele care țin de combaterea corupției la nivel local și central. Doar impreună, conjungând eforturile în acest sens, putem identifica soluții pentru a depăși provocările respective”, susține Liubomir Chiriac, directorul executiv IDIS Viitorul.
Evenimentele au loc în cadrul proiectului „Media regională împotriva corupției locale”, implementat de către IDIS „Viitorul” cu susținerea financiară a Programului de cooperare pentru dezvoltare și de promovare a democrației al Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Lituania.
Proiectul urmărește scopul de a promova intoleranța publică la corupție și de a sprijini eforturilor anticorupție din Moldova, prin implicarea activă a mass-mediei regionale și a OSC-urilor locale.
