Datele colectate de Biroul Național de Statistică (BNS) prin instrumentul Anchetei Forței de Muncă (AFM)[i] și analizate de către Mihai Țurcanu, expert la IDIS „Viitorul”, indică faptul că ponderea cea mai mare a persoanelor plecate temporar peste hotare pentru muncă provine din rândul celor cu niveluri de educație mai scăzute. În 2023, din totalul de ~82,9 mii cetățeni moldoveni plecați peste hotare la muncă în acel an, 31,8% aveau studii gimnaziale, iar 30,6% absolviseră o școală profesională (învățământ profesional tehnic secundar).

Prin contrast, doar aprox. 10,7% din migranții de muncă temporari aveau studii superioare, restul fiind cu studii liceale (circa 16,9%) sau colegiu (învățământ post secundar, ~9,4%). Aceeași tendință s-a manifestat și în 2022, când persoanele cu cel mult studii vocaționale secundare reprezentau însumat ~59% din emigranții temporari, iar cele cu studii superioare doar ~12%. Cu alte cuvinte, absolvenții de școli profesionale și cei cu studii medii generale sunt mult mai predispuși să plece la muncă peste hotare, comparativ cu absolvenții de universități: 62 % din migranții temporari din 2023 provin din educația gimnazială + profesional tehnic secundar.

Tabelul 1. Numărul celor plecați la muncă sau în căutarea unui loc de muncă conform AFM a BNS în 2022 și 2023 pe nivelul de studii (plecați la lucru de mai puțin de un an)

În orice caz, tendința de migrare a celor educați în căutarea unui loc de muncă, conform datelor AFM, este fluctuantă, ea fiind în 2023 (82,9 mii)  într-o scădere semnificativă 2022 (93,0 mii), dar în creștere față de 2021 – când a fost de 79 mii. În raport cu alți ani precedenți însă scăderea numerică este însă mai mult decât evidentă: 2019 – 105,9 mii; 2018 -  147,4 mii; 2017 – 140,6 mii. În 2024, datele fixate prin AFM indică o cifră și mai scăzută – 61,6 mii.

În lipsa datelor suplimentare, mai ales referitor la originea, situația și categoriile imigranților, cifrele AFM sunt dificil de analizat în raport cu cifra emigrației nete pentru 2023 de 32567 persoane, care se calculează scăzând numărul de  imigranți (97 517) din cel de emigranți (130 084).

Întrucât datele din edițiile mai vechi ale Compediilor statistice ale profilului migrațional extins reieșeau din numărul populației cu reședință stabilă, (adică, de exemplul în Compendiul pentru 2017-2019 apare pentru anul 2018 cifra de 352,7 mii în loc de 157,4 mii), în timp ce acelea mai noi – cu populația cu reședință obișnuită, este dificilă compararea migrației pe nivel educațional specific a anilor 2018 și 2024. Se poate face însă o analiză parțială, cu unele limite metodologice importante, a ponderii totale a celor ce au migrat în acei ani, în căutarea unui loc de muncă, raportat la numărul total de absolvenți, după cum urmează:

•  2018 → 11,952 mii (absolvenți studii superioare) + 7,054 mii (absolvenți învățământ tehnic secundar) + 7,025 mii (absolvenți tehnic post secundar) + 30,6 mii (absolvenți gimnaziu) + 11,2 mii (absolvenți liceu) = 67,831 mii
•  2024 → 8,883 mii (absolvenți studii superioare) + 4,7 mii (absolvenți învățământ tehnic secundar) + 6,5 mii (absolvenți tehnic post secundar)  + 29,9 mii (absolvenți gimnaziu)  + 11,9 mii 11,2 mii (absolvenți liceu) = 61,883 mii.

Tabelul 2. Procentajul migranților plecați raportat la numărul de absolvenți în 2018 și 2024

* Suma celor cinci categorii de studii pentru fiecare an.

Sursa: BNS și AFM a BNS

Prin urmare, rata emigrării într-un an a celor în căutarea unui loc de muncă  a scăzut mult mai mult decît numărul absolvenților/studenților, respectiv această scădere semnificativă atestată de AFM. Pare a fi clar și faptul că mulți din cei care puteau pleca deja au plecat din toate grupele de vârstă, cu diferite niveluri de studii.

În pofida acestei evoluții pozitive, situația rămâne în continuare foarte dificilă, dacă nu chiar critică. Datele Compendiului profilului migrațional extins încă nu au fost publicate pentru 2024, ca să ne putem facem o idee despre ponderea numărului celor plecați anul trecut în căutarea unui loc de muncă peste hotare, indiferent de categorie de vârstă, dar pe nivelul de studii și raportat la absolvenții aceluiași nivel din 2024. Însă aceste comparații pot fi făcute pentru 2022 și 2023. Putem astfel cuantifica intensitatea migrației dacă comparăm numărul persoanelor plecate în 2022 și 2023 la muncă, cu numărul total al absolvenților pentru fiecare nivel educațional.  Se observă valori procentuale care depășesc 100% în cazul absolvenților de învățământ profesional și liceal, ceea ce semnalează că numărul celor plecați într-un singur an îl depășește pe cel al întregii promoții de absolvenți din acel an, semn că pleacă nu doar proaspeții absolvenți, ci și cei din generațiile anterioare.

Tabelul 3: Numărul celor plecați la muncă în 2022, pe nivel de studii și indiferent de grupe de vârstă, raportat la numărul de absolvenți din acel an

Tabelul 4: Numărul celor plecați la muncă în 2023, pe nivel de studii și indiferent de grupe de vîrstă, raportat la numărul de absolvenți din acel an

Se poate observa că în 2023 situația s-a îmbunătățit față de 2022, cu excepția absolvenților de gimnaziu, ponderea celor plecați din această categorie a crescut în raport cu a absolvenților. Cu toate acestea, situația se menține deosebit de dificilă. Observând cele două tabele, disparitatea este evidentă la nivelul învățământului profesional. În 2022, numărul celor plecați la muncă având calificări de școală profesională a fost de peste 5 ori mai mare decât numărul total de absolvenți ai școlilor profesionale din acel an. Chiar dacă nu toți cei plecați aparțin promoției curente (mulți au absolvit în anii anteriori), această cifră indică un flux de migrație circulară foarte intens în rândul meseriașilor. Situația s-a menținut în linii mari și în 2023, când plecații cu studii profesionale secundare au fost de ~4,7 ori mai numeroși decât absolvenții anuali ai școlilor profesionale. Pentru absolvenții de colegiu, raportul plecați/absolvenți este mai moderat (aprox. 1,2:1 în 2023, față de 1,7:1 în 2022), semnalând totuși că și această categorie are un volum semnificativ de migrație de muncă.

În cazul absolvenților de liceu, plecările la muncă depășesc numeric promoția anuală cu ~17-36% (conform datelor 2023, respectiv 2022). Aceasta nu înseamnă că toți absolvenții de liceu pleacă imediat – dimpotrivă, o mare parte își continuă studiile (statistica diferă: după datele MEC aproape 52% în 2024 , după cele ale BNS – 69,2% în 2022)– ci că, adăugând și generațiile anterioare de liceeni care nu au urmat studii superioare, totalul celor plecați la muncă într-un an calendaristic îl poate depăși pe cel al noilor absolvenți. Absolvenții cu studii superioare constituie singura categorie unde numărul migranților de muncă este mai mic decât cel al absolvenților formați anual (cca 8,9 mii plecați vs ~13 mii absolvenți în 2023). Proporțional, aproximativ „doar” două treimi din echivalentul unei promoții de studenți pleacă la muncă (temporar) peste hotare, sugerând că retenția celor cu studii universitare în economie este ceva mai ridicată, comparativ cu categoriile educaționale inferioare.

Actualmente, sistemul nostru de educație pare a fi alcătuit dintr-o serie de „școli de imigranți”, care lucrează în beneficiul altor țări. Datele de mai sus arată că, de exemplu, nevoie de aproape 5 promoții de absolvenți ai școlilor profesionale pentru a putea suplini pierderea dintr-un singur an a acestor specialiști. La fel și în cazul absolvenților de colegiu, unde avem anual mai multe pierderi anuale prin emigrare, decât absolvenți. În atare situație apare în mod firesc întrebarea utilității, pentru societate, a menținerii unui astfel de sistem educațional care, în circumstanțele de față, produce mai curând pierderi R. Moldova căci el lucrează în beneficiul mai curând a țărilor-destinație ale emigranților moldoveni și în beneficul personal al acestora din urmă, decât al societății și statului. Statul cheltuie anual 59,8 mii MDL pentru un student la universitate, 57,0 mii MDL pentru un student la colegiu, și 40,8 mii MDL – pentru educația timp de un an a unui elev al școlilor profesionale. În ritmul înregistrat de AFM a BNS în 2023 – aproape toți acești bani vor ajunge – mai devreme sau mai târziu - „pe vânt”.

Problema a lichidării totale, de pildă a școlilor profesionale, nu se poate pune căci aceasta ar însemna nu doar imposibilitatea asigurării numărului necesar de specialiști cu asemenea calificări pentru necesitățile statului, dar și pierderea potențial ireversibilă a unor cunoștințe foarte importante prin oprirea transferului lor. Cu toate acestea, datele arată foarte clar că a venit timpul pentru introducerea unor măsuri „anti populiste” în domeniul educațional, cum ar fi subvenționarea educației doar în baza unor obligații contractuale asumate de beneficiar  (și/sau părinții și tutorii), pentru cât mai multe discipline și specialități. Finanțarea de către stat a studiilor la buget la discipline precum istorie, limbi, matematică, fizică, etc. ar putea fi garantată în schimbul unui contract prin care studenții să se angajeze a rămâne în țară minimum cinci ani pentru a lucra ca profesori în instituțiile de învățământ.

Desigur că, în condițiile economiei de piață, o atare măsură ar fi dificil și în unele cazuri poate chiar imposibil de implementat - mai ales pentru unele specializări pentru care nu sunt oportunități de angajare la stat. Însă implementarea unor astfel de măsuri acolo unde statul își poate calcula cu relativă precizie necesitățile deja ar însemna un pas semnificativ într-o direcție rațională. În cinci ani, tinerii se pot căsători, accesa un credit de ipotecă, sau pot surveni o serie de alte circumstanțe care să-i determine a rămâne definitiv.

Numărul de astfel de locuri subvenționate de studii pentru discipline precum istoria, matematica, biologia, chimia, fizica, limbile, etc (adică cu potențial didactic sau de cercetare) poate fi calculat reieșind din statisticile Ministerului Educației. Tot așa, guvernul ar trebui să subvenționeze pe bază de contract cu beneficiarii locurile le buget la colegii și școli profesionale reieșind strict din necesitățile sale de specialiști în domeniile în cauză. Toate celelalte locuri la studii ar trebui să fie puse la dispoziția beneficiarilor contra cost, întrucât nu există nici o rațiune economică, socială sau de ală natură  de a finanța atâtea locuri la buget doar pentru a pregăti migranți calificați altor țări.

În ultimii zece ani a scăzut de două ori numărul profesorilor de până la 30 de ani, iar o dată la 5 ani crește cu 4% ponderea profesorilor care au peste 60 de ani. Pe de altă parte, numărul educatorilor a crescut. Dacă acum câțiva ani, unul din trei educatori avea studii superioare, astăzi, 1 din 3 nu are studii superioare. Numărul pedagogilor s-a redus, dar numărul copiilor și mai mult. „Povara educației în Republica Moldova, atât acasă, cât și la școală, este pe umerii femeilor”, a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, vineri, 4 octombrie, 2024, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, dintre ramurile economiei naționale cu cel mai mare număr de salariații, ramura învățământului este cea mai mare ramură din sectorul bugetar care are cei mai mulți salariați și a doua din economia națională. Comerțul cu ridicata are 112 mii de persoane sau 17,8%; învățământul – 91 de mii sau 14,6%; industria prelucrătoare – 82 de mii (13,1%); sănătate și asistență socială – 66 de mii (10,5%); iar administrația publică – 48 de mii (7,7%).

În 2023, raioanele cu cea mai mare pondere a lucrătorilor în învățământ au fost Cantemir – 29,8%; Telenești – 29,4%; Nisporeni – 28,6%; Sângerei – 27,5%; Șoldănești – 27%, iar raioanele cu cea mai mică pondere a lucrătorilor în învățământ au fost Orhei – 16,1%; Anenii Noi – 15,6%; Basarabeasca – 13,5%; municipiul Bălți – 10,7%; iar municipiul Chișinău – 9,1%. Media națională a fost de 14,6%. „În raioanele unde profesorii sunt fiecare al treilea cetățean practic nu există activitate economică, nu există locuri de muncă, iar profesorii sunt unicii care lucrează. Acolo unde profesorii sunt mai puțini, acolo oamenii au și alte domenii de muncă”, a spus Veaceslav Ioniță.

Repartizând forța de muncă din sistemul de învățământ, expertul a declarat că în anul de studiu 2000/2001 au fost 124,4 mii de angajați, dintre care: 51,9 mii – învățători și profesori; 8,9 mii – educatori; 63,6 mii reprezentau restul angajaților din sistem. În 2010/2011 – 116,6 mii de angajați: 48,7 mii – învățători și profesori; 12 mii – educatori; 55,9 mii – restul angajaților. 2020/2021 – 93,5 mii de angajați: 34,8 mii – învățători și profesori; 12,8 mii – educatori; 46 mii – restul agajaților. 2023/2024 – 91,4 mii de angajați: 33,3 mii – învățători și profesori; 12,6 mii – educatori; 45,5 mii – restul angajaților din sistem. 

Despre educatorii cu studii superioare din învățământul preșcolar, expertul a specificat faptul că în anul de învățământ 2005/2006 au reprezentat 31,8% din tot sistemul; 2015/2016 – 52,9%; iar în 2023/2024 – 65,4%. „Cândva unul din trei educatori avea studii superioare, astăzi 1 din 3 nu are studii superioare. O situație benefică sistemului educațional preșcolar”, a specificat expertul.

Economistul a menționat că în ultimii 25 de ani, numărul salariaților din învățământ a scăzut cu 33 de mii sau cu 26,5%. Cel mai mult a scăzut în instituțiile de învățământ primar și secundar general cu 16400 mii sau cu 38,7%. Din instituțiile de învățământ superior s-a redus cu 1600 mii (30%); din instituțiile de învățământ profesional tehnic – cu 700 (15,9%). Restul angajaților din învățământ a scăzut cu 18100 (28,4%). Pe de altă parte, numărul salariaților în instituțiile de învățământ preșcolar a crescut cu 3700 de persoane sau cu 41,6%.

Analistul economic, analizând numărul învățătorilor din instituțiile de învățământ primar şi secundar general, a afirmat că în anul de studiu 2010/2011 a fost de 36,9 mii în învățământul public și de 500 în cel privat. În anul 2015/2016 – 29,1 mii în învățământul public și 500 în cel privat. 2020/2021 – 26,2 mii în învățământul public și 700 în cel privat. 2023/2024 – 25,2 mii în învățământul public și 800 în cel privat. „Ponderea celor din învățământul privat a crescut cu 300 de persoane. În sectorul bugetar numărul profesorilor a scăzut cu 11700 de persoane”, a afirmat analistul economic.

Vorbind despre numărul de elevi la un învățător în învățământ primar şi secundar general, expertul a declarat că în anul de învățământ 2000/2001 erau 14,9 copii la un învățător; în anul 2005/2006 – 12,7 copii per învățător. În 2010/2011 – în învățământul public-10,6 copii/învățător, în învățământul privat-8 copii/învățător. 2015/2016 – în învățământul public-11,4 copii, în cel privat-8,9 copii. 2020/2021 – în învățământul public-12,5 copii, în cel privat-9,5 copii. 2023/2024 – în învățământul public-12,9 copii, în cel privat-10,9 copii. „Numărul învățătorilor s-a redus, dar numărul copiilor și mai mult. Optimizările care au avut loc în cazul instituțiilor de învățământ au permis că numărul copiilor la un învățător totuși să crească. După toate eforturile depuse în ultimii 15 ani, nu reușim să ajungem la nivelul anilor 2000, când erau 14,9 copii la un învățător”, a declarat expertul.

Distribuind cadrele didactice pe sexe şi niveluri de învăţământ, Veaceslav Ioniță a spus că în învățământul primar și secundar general, în 2013 au fost bărbați 15,2%, femei - 84,4%, iar  în 2023 numărul bărbaților angajați în învățământul primar și secundar general a scăzut la 12%, iar cel al femeilor a crescut la 88%. În învățământul profesional tehnic, în 2013 bărbați au fost 37,2%; femei - 62,8%; iar în 2023, numărul bărbaților profesori a scăzut la 31,2%, iar al femeilor a crescut la 68,8%. În învățământul superior, în 2013 erau angajați 45,6% de bărbați, femei - 54,4%; în 2023 numărul bărbaților a scăzut la 43,5%, iar cel al femeilor a crescut la 56,5%. „Povara educației în Republica Moldova, atât acasă, cât și la școală, este pe umerii femeilor. Numărul bărbaților implicați în procesul educațional scade. Se atestă totuși că bărbații sunt mai mulți la treptele înalte de învățământ. Unul din 10 profesori sunt bărbați, restul sunt femei”, a spus Veaceslav Ioniță.

Economistul a mai menționat că în anul de învățământ 2013/2014 vârsta medie a angajaților din economia națională a fost de 41,2 ani, iar a celor din învățământul primar și secundar general – 46,7 ani. În anul 2018/2019, vârsta medie a angajaților din economie a fost de 42,2 ani, iar a celor din învățământul primar și secundar general – 48,1 ani. În 2023/2024, vârsta medie a angajaților din economie a fost de 43,3 ani, iar a celor din învățământul primar și secundar general – 49,6 ani. „În Republica Moldova crește vârsta medie a profesorilor. În anul de învățământ 2024/2025 cel mai probabil vârsta medie a unui profesor va fi de 50 de ani. Într-un an, doi, va depăși 50 de ani. În 10 ani, vârsta medie a unui lucrător din economia națională a crescut cu 2, 1 ani, din învățământ – cu 2,9 ani”, a menționat economistul. 

Potrivit analistului economic, în anul de studiu 2013/2014, profesori până la 30 de ani erau 13,7%, iar peste 60 de ani – 14,9%. În anul 2018/2019: până la 30 de ani – 10,2%, iar peste 60 de ani – 18,1%. În 2023/2024: până la 30 de ani – 7,7%, iar peste 60 de ani – 21,7%. „În zece ani s-a înregistrat o scădere de două ori a profesorilor de până la 30 de ani. O dată la 5 ani crește cu 4% ponderea profesorilor care au peste 60 de ani. La noi dispare noțiunea de profesor tânăr”, potrivit analistului economic.

Expertul a mai afirmat că în 2010, salariul mediu pe economie era de 2972 de lei/lunar, iar cel al angajaților în învățământ – de 2361 de lei/lunar. În 2015, salariul mediu pe economie – 4538 de lei, iar cel al angajaților în învățământ – 3814 lei/lunar. În 2020, salariul mediu pe economie a ajuns 7943 de lei, iar cel al angajaților în învățământ – la 7023 de lei/lunar. În 2024, este prognozat ca salariul mediu pe economie să fie de 14300 lei/lunar, iar cel al angajaților în învățământ – 11726 lei/lunar. „Timp de 15 ani, salariul din educație este cu 17%-20% mai mic decât media națională”, afirmă expertul.

Analizând raportul dintre salariul mediu din învățământ și salariul mediu din regiune, economistul a constatat că sunt raioane unde salariul profesorilor este mai mare decât media raională. De exemplu, la Dubăsari este mai mare cu 6,5%; la Glodeni cu 4,5%; Ocnița +4,4%; Taraclia +3,5%; iar în UTA Găgăuzia +2,2%. În zonele rurale, salariul profesorilor ar fi și mai mare comparativ cu media din regiune. În prezent, în foarte multe raioane, statutul profesorului este mai bun decât alți angajați din localitatea dată, deoarece oamenii nu au alte locuri de muncă, decât cel de profesor. Însă, sunt și raioane unde salariul profesorilor este mai mic decât salariul mediu din regiune. La Ștefan Vodă este cu mai mic cu 11,1%; la Leova – minus 11,5%; Criuleni – minus 12,3%; municipiul Chișinău – minus 17,6%. Media națională este de minus 17,5%. „Problema nu este în salarizare. Cred că sunt alți factori care fac să nu avem profesori în sistemul educațional, dar și să îmbătrânească profesorii”, a conchis economistul.

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .

Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chișinău / Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul”

organizează și Vă invită în calitate de participant activ la Conferința științifică internațională „Abordări inter/transdisciplinare în predarea științelor reale (concept STEAM)”, ediția a IV-a, dedicată memoriei profesorului universitar Andrei Hariton, care se va desfășura în perioada 1 – 2 noiembrie 2024.

Evenimentul se adresează cercetătorilor științifici, cadrelor didactice din domeniile Matematică, Informatică, Fizică, Chimie, Biologie, Geografie, specialiştilor în Știinţele Educaţiei şi tuturor celor interesați de probleme științifice.

Forma de organizare: ONLINE

Termenul limită de înregistrare: 11 octombrie 2024.

Termenul limită de expediere a comunicării: 18 octombrie 2024.

Secțiunile Conferinței

1. Abordări inter/transdisciplinare în studierea matematicii (concept STE(A)M); Responsabil: Dorin Afanas, doctor, conferențiar universitar.
2. Studierea informaticii și tehnologiilor informaționale din perspectiva STE(A)M; Responsabil: Maria Pavel, doctor, conferențiar universitar.
3. Implementarea inter/transdisplinaritații în procesul de predare-învățare a fizicii și științelor tehnice (concept STE(A)M); Responsabil: Igor Postolachi, doctor, conferențiar universitar.
4. Integrarea STE(A)M în procesul de studiere a biologiei, chimiei și geografiei; Responsabil: Sofia Grigorcea, doctor, conferențiar universitar; Lucia Căpățînă, doctor, conferențiar universitar.

Șablonul documentului articolului îl puteți descărca de aici.

Lucrarea va cuprinde 3-5 pagini complete, (paginile nu se numerotează) tehnoredactate conform următoarelor cerințe:

• textul lucrării se va scrie în Microsoft Word, pe coli de format A4, font Times New Roman, corp de literă 13, interval între rânduri 1,25 mm, cu diacritice, atent corectate;
• marginile trebuie să aibă următoarele dimensiuni: Top – 2,25 cm; Bottom – 2,25 cm; Left – 2,25 cm; Right – 2,25 cm;
• TITLUL LUCRĂRII se va scrie cu majuscule aldine (Bold), folosind font Times New Roman, corp de literă 13, centrat; urmat de prenumele şi NUMELE complet al autorului autorilor (Bold), titlu științific, funcția, font Times New Roman, corp de literă 13 centrat; urmat, din rând nou, de identificatorul ORCID al autorului/autorilor, apoi, din rând nou, afilierea instituţională (catedra – pentru colaboratorii UPSC; instituția – pentru autorii sau coautorii din afara UPSC),
• rezumatele (200-500 de semne sau 75-100 cuvinte) în limbile română şi engleză vor fi redactate fără indentare (fără alineat), cu aliniere stânga-dreapta și dimensiunea fontului 11;
• cuvinte-cheie: 3-5 cuvinte, în limbile română şi engleză, plasate după rezumate;
• textul de bază va fi aliniat stânga-dreapta (Justify), iar prima linie din fiecare paragraf trebuie indentată la 1,25 cm (din alineat);
• conținutul lucrării trebuie să vizeze aspecte cu un grad de interes ridicat, din tematica propusă dezbaterii, să aibă originalitate și să cuprindă experiențe personale;
• referințele se introduc în textul lucrării corespunzător listei bibliografice, incluse în paranteze pătrate [..];
• formulele de calcul se încorporează în textul comunicării folosind instrumentul Ecuație (Equation);
• graficele, histogramele, desenele etc. se numerotează și se plasează în textul comunicării, fiind urmate de titlu cu litere aldine (Bold) plasat la centru. Desenele se grupează, pentru a nu pierde din detalii;
• tabelele se numerotează și se încorporează în textul comunicării centrat, fiind precedate de titlu, centrat, cu litere aldine (Bold), iar textul din tabel cu dimensiunea fontului 11;
• lucrările prezentate vor fi publicate în colecția oficială a materialelor Conferinței, cu ISBN, CZU și indexate de ibn.idsi.md;
• Lucrările se prezintă în limbile engleză, română, rusă, franceză;
• Bibliografia se consemnează la sfârșitul lucrării, conform standardului SM ISO690:2012.

Notă! Materialele sunt reproduse după manuscrisele autorilor, după recomandarea catedrei de profil. Responsabilitatea pentru conținutul lucrărilor o poartă autorii.

Informații importante

1. Fiecare participant (autor/coautor) va primi la sfârșitul Conferinței diplomă de participare cu indicarea numărului de credite!
2. Vă rugăm să accesați formularul de participare AICI (până la 11 octombrie 2024).
3. Taxa de participare fără comunicare - 100 lei (5 euro).
4. Taxa de participare cu comunicare - 200 lei (10 euro).

Taxele pot fi achitate în următoarele conturi:

Rechizitele bancare (MDL)

IDIS „Viitorul”

Rechizitele bancare (EURO)

IDIS „Viitorul”

Notă! În cazul achitării la filialele Băncii Vă rugăm să indicați denumirea „IDIS Viitorul”

Adresa desfășurării Conferinței

Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chișinău / Facultatea de Fizică, Matematică și Tehnologii Informaționale

Chișinău, str. Ghenadie Iablocikin 5.

Adresa e-mail: steamconferencefmti@gmail.com

Telefon de contact: (+ 373) 22 747919

În acest an, rata de admitere la studii se anunță a fi una bună față de anii precedenți. Se înregistrează o înclinație mult mai mare a tinerilor de a merge la studii, fie liceale, fie universitare, decât a fost în trecut. Tinerii străini continuă să vină la studii în Republica Moldova. Este în creștere ponderea persoanelor de peste 30 de ani, dar mai accentuat a celor după 40 de ani, de a face studii. Dacă acum 7 ani, doar 32% dintre tinerii din Republica Moldova învățau undeva, acum sunt 42%. Aproape jumătate dintre tinerii, care nu au migrat, decid să meargă la studii. Sunt câteva dintre caracteristicile sistemului de învățământ din Republica Moldova, expuse vineri, 19 iulie, 2024, de către Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Veaceslav Ioniță este optimist privind numărul de studenți care vor fi înmatriculați în acest an la studii la universitățile din Republica Moldova. Dacă în anul de studiu 2019/2020 s-au înscris la facultate 13,6 mii de persoane; în 2020/2021 – 15,5 mii; 2022/2023 – 13,6 mii; în acest an, 2024/2025, este prognozat un număr de 14,5 mii.  Cei mai mulți tineri, 34,6 mii, s-au înscris la facultate în 2005/2006; în 2010/2011 – 21,2 mii; iar 2015/2016 – 17,7 mii.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, în fiecare an este în creștere numărul studenților străini care vin să facă studii în Republica Moldova. În anul de studiu 2001/2002 au venit 2505 persoane; 2005/2006 – 1687; 2010/2011 – 1372; 2015/2016 – 3480; 2020/2021 – 4595; iar în 2023/2024 – 5217. „Datele din  2023/2024 arată că 51,7% erau din România; 21,1% - India; 10,3% - Israel; 7,5% - Ucraina; 2,3% - Federația Rusă; 0,8% - SUA; 0,7% - Turcia; 0,6% - Nigeria și Azerbaidjan; 0,4% - China; 4% - alte state. Primele trei țări asigură 83,1%. Numărul studenților din India a sporit în ultimii ani. Cei din Israel, din păcate, au scăzut.  Din Ucraina, am avut cândva mulți, dar i-am pierdut. Acum am avut un număr mai mare din cauza războiului din țara lor. Dar încet, îi pierdem și pe aceștia”, a spus Veaceslav Ioniță.

Expertul a enumerat 10 țări și anii când a fost maximul de studenți străini. Din România, în anul înmatriculării 2023/2024, au venit să facă studii în Republica Moldova 2698 de tineri. Din Israel – 2015/2016 – 2039 de persoane; India – 2023/2024 – 1102 persoane; Ucraina – 2022/2023 – 731; Siria – 2001/2002 – 584; Iordania – 2002/2003 – 345; Turcia – 2006/2007 – 190; Federația Rusă – 2004/2005 – 181; Sudan – 2001/2002 – 86; SUA – 2019/2020 – 77 persoane. „Din foarte multe țări, am avut cândva studenți, acum nu-i mai avem”, a spus expertul.

Cu referire la numărul studenților din Ucraina și Rusia, care studiază în Republica Moldova, economistul a declarat că în anul de studiu 2015/2016, din Ucraina au fost 139 de persoane, iar din Federația Rusă – 67. În anul de studiu 2020/2021: Ucraina – 110, Federația Rusă – 59; 2022/2023: Ucraina – 731, Federația Rusă – 107; 2023/2024: Ucraina – 390, Federația Rusă – 121. Odată cu războiul din Ucraina, a fost un număr mare de studenți ucraineni. Aceștia nu au mai venit în anul înmatriculării 2023/2024 așa cum au venit 2022/2023. Numărul tinerilor din Rusia care aleg Republica Moldova rămâne constant.

Economistul afirmă că este în creștere ponderea studenților de peste 30 ani în universitățile din Republica Moldova, ceea ce salvează universitățile moldovenești. Dacă în 2010/2011 aceștia reprezentau 6,4%; în 2015/2016 – 9,1%; 2020/2021 – 15,1%; în 2023/2024 au ajuns să reprezinte 16,8%. „Crește spectaculos cei care au 40 de ani și decid să meargă la studii. Aceste persoane reprezentau 1,2% în 2010/2011 și au reprezentat 6,5% în 2023/2024”, a afirmat economistul.

Analizând rata de continuare a studiilor la masterat, economistul a menționat că în 2010/2011 aceasta a fost de 29%; în 2015/2016 – 40,6%; 2020/2021 – 63,2%; 2021/2022 – 67,6%; 2023/2024 – 58%. „Acești oameni mențin vii universitățile noastre”, a menționat economistul.

Analistul economic a mai afirmat că în 2010/2011 au finalizat clasa a XII-a 18,6 mii de elevi; în 2015/2016 – 12,1 mii; 2016/2017 – 10,3 mii; 2022/2023 – 12,4 mii; 2023/2024 – 12,2 mii. „La noi s-a îmbunătățit situația privind numărul de copii care finalizează liceul. Din 1998 și până în 2008 noi am avut cea mai mică rată a natalității din istoria Republicii Moldova. În prezent avem o înviorare puternică a numărului de elevi care după ce finalizează clasa IX-a merg la liceu. Rata de continuare a studiilor în licee în 2010/2011 a fost de 46,5%; 2014/2015 – 35,7%; 2020/2021 – 44%; iar în 2023/2024 – 44,3%”, a afirmat analistul economic.  

Potrivit expertului, rata de cuprindere a tinerilor de 19-23 de ani în învăţământul superior în anul de studiu 2015/2016 a fost de 26,3%; în anul 2018/2019 – 24,5%; 2020/2021 – 27,2%; 2023/2024 – 32,8%. „Numărul celor care decid să meargă la studii a crescut semnificativ. În țară tineri au rămas puțini și aceștia au dorința de a merge la studii. Dacă acum câțiva ani fiecare al patrulea tânăr mergea la studii, acum fiecare al treilea. În mai puțin de 10 avem avem o înclinare a tinerilor de  a merge la studii”, a constatat expertul.

Despre rata de cuprindere a tinerilor de 19-23 de ani în sistemul de învățământ, a afirmat că aceasta anual crește. În 2015/2016 a fost de 32,6%, dintre care: 26,3% - în învățământul superior, 4,3% - în învățământul profesional tehnic postsecundar, 1,1 – în învățământul secundar general, iar 0,9% - în învățământul profesional tehnic. 2020/2021 – 34,5%: 27,2% - învățământul superior, 5,2% - învățământul profesional tehnic postsecundar, 1,2% - învățământul secundar general, 1% - învățământul profesional tehnic. 2023/2024 – 41,9%: 32,8% - învățământul superior, 7% - învățământul profesional tehnic postsecundar, 1,3% - învățământul secundar general, 0,9% - învățământul profesional tehnic.

Economistul susține că femeile au o înclinare mai mare de a învăța decât bărbații. În 2015/2026, 30,6% dintre femei au mers la studii, iar dintre bărbați - 22,1%. În 2020/2021, 31,7 dintre femeile și 22,8% dintre bărbații. În 2023/2024: 37,6% dintre femei și 28% dintre bărbați.

Analizând tinerii de 19-23 de ani din Republica Moldova, Veaceslav Ioniță a menționat că în 2015 aceștia erau 280 de mii de persoane, dintre care: 216 mii-în țară, iar 64 de mii-peste hotare. 2020 – 208 mii persoane: 139 de mii-în țară, iar 70 de mii-peste hotare. 2023 – 188 de mii de persoane: 111 mii-în țară, iar 77 de mii-peste hotare. 2025, prognozat, 187 de mii de persoane: 102 mii-în țară, iar 85 de mii-peste hotare. 2027, prognozat – 188 de mii de persoane: 92 de mii-în țară, iar 96 de mii-peste hotare.

„Republica Moldova a avut cea mai mare rată a natalității în perioada 1985-1990. După, s-a prăbușit din cauza migrației oamenilor. Nașterile în Republica Moldova s-a stabilizat la limita de jos. În următorii 2-3 ani, mai mult de jumătate din tinerii moldoveni de vârstă universitară se vor afla peste hotare. Acest lucru va fi o presiune pentru universitățile noastre”, a atenționat Veaceslav Ioniță.

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .

Un grup de studenți și profesori universitari din Portugalia (6 persoane) și România (8 persoane) a efectuat în perioada 16-20 aprilie o vizită în Republica Moldova pentru a participa la un atelier intitulat „Creativitate și Cultură”. Activitatea a fost parte a proiectului Changemakers: Emerging Experience for Youth în cadrul programului Erasmus +, acțiunea KA154-YOU - Youth participation activities, implementat de către Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul” în parteneriat cu Universitatea Politehnică din Santarem, Portugalia, și Asociația „Centrul pentru Dezvoltarea Instrumentelor Structurale” din România.

În prima zi a atelierului, Ana Znaceni, coordonatorul de proiect din partea IDIS „Viitorul” a vorbit participanților despre gândirea creativă, ce este aceasta și cum să o stimulăm; dar și despre cei cinci pași pentru conștientizarea culturală. Expertul în politici economice al IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniță, a vorbit despre integrarea studenților străini în sistemul educațional din Republica Moldova. Ulterior, participanții la atelier au vizitat Academia de Studii Economice din Moldova.

A doua zi, Carolina Ungureanu, vicedirector IDIS „Viitorul”, le-a vorbit participanților despre inteligența emoțională, Ana Znaceni despre managementul conflictului, iar Ion Donea, directorul Agenției Naționale de Dezvoltare a Programelor și Activităților pentru Tineret (ANDPAT), a discutat, cu participanții din cele două țări, provocările cu care se confruntă tinerii, cum pot tinerii să devină o voce activă în societate și agenți ai schimbării, precum și despre experiența și rolul ANDPAT în acest sens.

La sfârșitul atelierului, participanții au primit diplome de participare pentru implicare activă din partea IDIS „Viitorul”. Pe parcursul vizitei, studenții și profesorii universitari au vizitat câteva locuri turistice din Republica Moldova pentru a se familiariza cu specificul național moldovenesc.

Proiectul Changemakers: Emerging Experience for Youth în cadrul programului Erasmus +, acțiunea KA154-YOU - Youth participation activities are drept scop dezvoltarea unui cadru care să integreze un set adaptat de instrumente de învățare pentru a aborda o provocare larg răspândită pentru tineri: tranziția de la școală la locul de muncă. În cadrul proiectului s-a propus să fie împărtășite metode noi de învățare și experimente prin practică; să fie crescută comunitatea tinerilor pentru o schimbare sigură, echitabilă și accesibilă; să fie sporite valorile, abilitățile, competența și experiența prin învățarea într-un ecosistem imersiv.

În cadrul proiectului au fost desfășurate, timp de un an, trei ateliere de lucru (Portugalia, România și Republica Moldova), pentru a accentua importanța și rolul tinerilor în viața economică și socială a țării, precum și pentru contribui cu viziuni privind reducerea decalajului dintre educație și muncă.

În noul an de învățământ, 35,5 mii de copii merg în clasa I, cu 1200 de copii mai mulți față de 2020/2021. Din 2015, rămâne constant numărul elevilor în instituțiile de învățământ primar și secundar general, totuși, numărul elevilor în ultimii zece ani a scăzut cu 11% la nivel național. Anual se închid 15-20 de școli mici. În noul an școlar, au primit elevi 1200 de școli, cu 40 mai puține față de 2020/2021. În prezent, avem circa 12,7 elevi la un profesor, față de 18 elevi în mod tradițional. Sunt câteva elemente care caracterizează sistemul de învățământ primar și secundar general din Republica Moldova, descrise de către Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, vineri, 1 septembrie, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Copii  în clasa I. În anul de învățământ 2023/2024, 35500 de copii au mers în acest an în clasa I, cu 1200 de copii mai mulți față de 2020. „De aproape 15 ani se înregistrează practic același număr de copii care merg în clas I. Demografic vorbind avem o stabilizare. Însă, în următorii ani, din nefericire, numărul copiilor care vor merge în clasa I va scădea puternic, din cauza tendințelor demografice negative înregistrate în ultimii ani”.

Elevi în instituțiile de învățământ primar și secundar general. Anul record a fost 1990/1991 – 743 de mii de elevi. Ulterior, a fost înregistrată o scădere continuă până în 2015. Din 2015 și până în prezent, rămâne constant numărul elevilor în instituțiile de învățământ primar și secundar general. 334500 au fost în 2015/2016; 334400 în 2020/2021 și estimativ 333 de mii vor fi în 2023/2024, ajungându-se la nivelul anilor 1933/1934. Acum o sută de ani erau puțin peste 136 de mii de elevi. „În prezent avem aici migrația internă a tinerilor spre municipiul Chișinău și Bălți. Media națională, în ultimii cinci ani, arată că avem o stabilitate, sunt doar patru regiuni unde a crescut numărul de copii, însă în alte raioane a scăzut drastic. În municipiul Chișinău numărul elevilor a crescut cu 18,6%, în Bălți cu 13,3%, UTA Găgăuzieri – +9,1%, Ialoveni – + 0,7%. În Telenești a scăzut cu 16%, Nisporeni minus 14,3%, în Cantemir a scăzut cu 14,1%, în Basarabească și Cimișlia cu câte 12,4%, iar în Leova minus 12%. „Chiar dacă avem o stabilizare a numărului de copii în școli, chiar dacă în următorii ani numărul de copii nu se va reduce la nivel național, avem găuri demografice în câteva raioane, care se confruntă pe lângă migrația externă și cu migrația internă”.

Evoluția numărului de elevi în ultimii zece ani. În ultimii zece ani a scăzut cu 11% la nivel național numărul elevilor. Deși a crescut cu 24,7% în municipiul Chișinău și cu 13,1% în municipiul Bălți, a scăzut cu 41% în Cimișlia, cu peste 30% în Nisporeni, Ștefan Vodă, Glodeni, Telenești, Basarabească și cu peste 20% în Fălești, Leova, Hâncești și Cantemir. „A scăzut numărul de copii, respectiv mai puțini au mers la liceu, iar cei care au mers la liceu au mers la Chișinău sau Bălți, acolo unde s-au înregistrat creșterile menționate mai sus”.

Numărul de școli în ultimii 100 de ani. Cele mai multe erau în anul de studiu 1939/1940 – 2720 de școli, când Moldova era în componența României era școală primară practic în fiecare localitate. După 28 iunie 1940, când a avut loc ocupația sovietică a Basarabiei, numărul școlilor în anul școlar 1940/1941 a fost redus cu circa o mie, la 1840 și 1800 de școli au existat până în 1980/1981, când a scăzut drastic la 1600 de instituții de învățământ. Ulterior, situația a fost stabilă până în 2010, când a început reforma sistemului educațional, care era o necesitate, dacă nu se făcea sistemul vechi falimenta. În noul an școlar 2023/2024, în Republica Moldova sunt pregătite către 1 septembrie 1200 de școli, cu 40 mai puține față de 2020/2021. Anual se închid 15-20 de școli, dintre cele mai mici, ritm va continua.

Profesori în școli. Cei mai mulți au fost în anul școlar 1990/1991, circa 49300. Ulterior, a scăzut la 40900 către 2005/2006, la 37300 către 2010/2011, la 26900 către 2020/2021 și la 26300 către 2023/2024. „Scăderea a fost lentă până în 2010, din 2010 au început optimizările. Dacă nu se făcea acea reformă, astăzi era să fim într-o situație extrem de proastă”.   

Elevi la un profesor. În Republica Moldova tradițional erau 15-18 elevi la un profesor. Din 2000, numărul de copii a scăzut constant, dar cel al profesorilor practic nu se reducea și s-a ajuns în 2010 să fie 10 elevi la un profesor, ceea ce a făcut imposibil de întreținut acel sistem de educație. „Reforma din 2010/2015 a dat rezultate și în prezent avem circa 12,7 elevi la un profesor. Nici în asemenea situație nu poți asigura un sistem educațional eficient, sunt mai puțin de 15 copii la un profesor”.

Adolescenți care au mers la liceu. În acest an de învățământ, 2023/2024, 13100 de adolescenți au ales să meargă la liceu, cu 500 mai puțini față de 2020/2021. În 2000/2001 erau 30500; 30800 către 2006/2006. Către 2010/2011 a scăzut la 21800; la 12400 către 2015/2016 și la 13600 în 2020/2021.

Elevi în clasele liceale. 65500 au fost în anul școlar 2000/2001; 76000 către 2005/2006; 61400 – 2010/2011; 35000 – 2015/2016; 37100 – 2020/2021; 38000 – 2023/2024. „În prezent avem o concentrare a liceelor în spațiul urban. În mediul rural dispar. Acum șapte-opt ani, 35% de copii erau la licee din sate, restul în orașe; în prezent 17-18% de copii sunt la licee sătești, restul în orașe.

Ponderea elevilor care își continuă studiile la un liceu din țară: 55% în 2000/2001; 51,8% - 2005/2006; 46,5% - 2010/2011; 37,6% - 2015/2016; 44% - 2020/2021; 43,1% - 2023/2024.

Cheltuielile Bugetului Public Național pentru învățământ. 1996/1997 – 800 de mln de lei; 1999/2000 – 600 de mln de lei, când a fost și perioada de criză când profesorii nu-și primeau salariile și tot atunci a început marea migrație; 2005/2006 – 2,7 mlrd de lei; 2010/2011 – 6,6 mlrd de lei; 2015/2016 – 8,5 mlrd de lei; 2020/2021 – 12,6 mlrd de lei; 2023/2024 – 17,9 mlrd de lei.

Cheltuielile pentru sistemul educațional raportat la Produsul Intern Brut: 1996/1997 – 8,6% din PIB; 1999/2020 – 3,9%; 2000/2001 – 4,8%; 2005/2006 – 6%; 2010/2011 – 7,6%; 2015/2016 – 5,8%; 2020/2021 – 6,3%; 2023/2024 – 5,8%. „La noi din cauza că avem un număr mare de școli, care sunt mici, cresc și cheltuielile pentru sistemul educațional. Educația copiilor în școli mici, cu puțini elevi, costă statul de 5-6 ori mai mult. O școală cu un număr mai mare de elevi cheltuie mai puțin”.

Suprafața medie de spațiu școlar care revine unui elev. În medie unui școlar îi revine 12,5 m2 de spațiu. În 10% din școlile cu cei mai mulți elevi, în revine 8 m2. În 2% de școli cele mai aglomerate -  4,6 m2. În 10% din școli cu cel mai mic număr de elevi - de la 40 m2 în sus. „Astăzi 25 de școli oferă 140 m2 pentru un elev. Aceste școli sunt pustii și necesită costuri mari de întreținere”.

Numărul mediu de elevi într-o școală. Media națională este de 275 de elevi într-o școală. În ultimii ani, a fost îmbunătățit acest indicator în ceea ce privește școlile din Chișinău, satele mai mari și localitățile care sunt aproape de Chișinău. În 10% dintre școli numărul mediu este de la 375 de copii în sus. 2% dintre școli cele mai mari au – 780 de copii. 4% au mai mult de 500 de copii. „80% din toate școlile noastre au un număr de copii mult mai mic decât media națională. Sunt doar câteva școli unde este un număr mai mare de copii, care ridică media. În 10% din școli sunt până la 50 de copii. În cele mai mici școli avem și 12 copii. 5% din toate școlile au până la 20 de copii”

----------------------------

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .

Republica Moldova trece, în prezent, prin al treilea val al migrației. Primul val a fost în anii 2000/2005, când oamenii au plecat din cauza sărăciei. În al doilea val, anii 2015/2018, oamenii au plecat pentru o viață mai bună. Acum pleacă copiii, speranța acestei țări. Referitor la admiterea 2023 în universități, situația va fi mai proastă decât a fost în 2022. Declarațiile au fost făcute de către Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul ediției de vineri, 21 iulie, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit expertului, pandemia de COVID-19 a forțat o parte din tinerii Republicii Moldova să studieze la o facultate de acasă. Acum, după pandemie, situația din nou se înrăutățește. Tinerii, prefere să plece la studii peste hotare. Alt lucru care a fost pozitivi în ultimii ani, spune expertul, sunt studenții străini care au venit masiv să facă studii în Republica Moldova. Însă, în prezent, se înregistrează o scădere a acestui indicator. Totodată, războiul dus de către Federația Rusă în Ucraina a influențat asupra numărului de studenți străini, din Ucraina și Rusia, care au venit la studii în Republica Moldova. La fel, este s-a înregistrat o creștere considerabilă a numărului tinerilor care după studiile de licență decid să meargă la masterat. Dar, deja această tendință nu se remarcă atât de mult cum a fost anii precedenți.

„Un fenomen relativ nou a început să fie observat de câțiva ani. A crescut puternic ponderea persoanelor de peste 30 de ani care decid să facă studii, în mod special și a celor de peste 40 de ani. Avem o îmbunătățire a cifrelor referitoare la numărul adolescenților care după clasa a IX decis să facă studii liceale. Însă, avem o scădere a numărului tinerilor care ajung în clasa XII-a. Scade numărul adolescenților de vârstă universitară. În ultimii ani, s-a accelerat, s-a aprofundat alarmant de îngrijorător, numărul tinerilor care au plecat peste hotare”.

Veaceslav Ioniță susține că în anul de studiu 2005/2006 în Republica Moldova, după primul val de migrație, când oamenii trimiteau bani acasă pentru ca ai lor copii să meargă la facultate, a fost înregistrat un boom al studenților, un număr de 34,6 mii de tineri care au mers în anul I la facultate. Așa ceva nu a mai în istoria țării niciodată. În următorul an, 2006/2007 numărul celor înmatriculați la primul an de licență a scăzut la 25,9 mii de persoane. Și de atunci, numărul a continuat să fie în scădere dramatică. Astfel, în anul de studiu 2017/2018 s-au înscris la o facultate 13,3 mii de tineri. De două ori mai puțin față de 2006/2007. În 2021/2022 a fost o înviorare a situației, legată de pandemia de COVID-19. În 2022/2023 a fost situația bună legat de numărul studenților străini și cei care au mers să facă studii după 30 de ani.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, studenții străini au salvat sistemul educațional al Republicii Moldova în ultimii câțiva ani. Dacă în anii 2008/2011 au fost în jur de 1200 de studenți străini pe băncile universităților de la noi, după 2014, când Republica Moldova a obținut regimul liberalizat de vize, a crescut brusc numărul studenților străini. S-a ajuns în 2021/2022 la 5154 de persoane. În 2022/2023 a scăzut acest număr la 5015 persoane, scădere care a venit din partea a două țări: Israel și România. „Până în 2020 am avut studenți din Federația Rusă și Ucraina circa 170 de studenți, cei mai mulți fiind din Ucraina - 110. În 2021/2022 numărul lor a crescut la 469 de persoane, fiind mai mare numărul celor din Ucraina - 391. În 2022/2023 am avut 838 de persoane, de 5 ori mai mulți decât până la război. Majoritatea din ei sau 731 sunt din Ucraina. Republica Moldova ar putea juca un rol important în oferirea unui sprijin Ucrainei și va avea de câștigat de pe urma acestei situații. Studenții străini salvează sistemul universitar moldovenesc. Am ajuns să nu avem studenții noștri. Am avut cândva 128 de mii de studenți, acum avem 50 de mii. Plus străinii, care sunt la număr 5 mii, în total 55 de mii de studenți”.

Economistul a declarat că ceea ce a ajutat universitățile moldovenești să supraviețuiască este ponderea persoanelor de peste 30 de ani care au decis să meargă la facultate. Dacă numărul tinerilor de vârstă universitară a fost în scădere, a fost în creștere numărul studenților de peste 30 de ani. Dacă acum zece ani, ponderea lor în numărul studenților era de 6,3%, în prezent, este de 17,2%. Referitor la studenții de peste 40 de ani, în 2010 aveau o pondere de 1,2%, în prezent este 5 ori mai mare și a ajuns la 6,2%.

„La noi a scăzut puternic numărul studenților deoarece circa 60% dintre studenți care au finalizat ciclul licență nu au mai mers la masterat. Astfel, universitățile au pierdut anual mii de studenți. Situația dată a fost până în 2017/2018. După, a fost înregistrată o creștere bruscă a numărul celor care doresc să facă masteratul. Unii, care au finalizat câțiva ani în urmă, au decis să meargă să facă masteratul. În prezent, se înregistrează o scădere puternică a acestui indicator. Cei care au dorit să facă masteratul deja l-au făcut”.

Economistul a mai declarat că în anul de învățământ 2011/2012 în clasa a XII-a erau 19,4 mii de elevi. În 2016/2017 numărul lor a ajuns la 10,3 mii. În 2022/2023 - 12,4 mii. Acum, au finalizat etapa liceală 12,1 mii de elevi. Însă, în opinia economistului, numărul tinerilor care vor decide să-și continue studiile la o facultate aici acasă va fi mai modest decât a fost anul trecut. „Cred că universitățile în anul care urmează vor avea o situație la admitere mai slabă. În 2014/2015 numărul copiilor de după gimnaziu, care au dorit să meargă la studii, a scăzut brusc. Dacă media anuală ajungea la 45%, în 2015/2016 și 2016/2017 media a fost de 35-37%, pe fundalul înăspririi condițiilor de susținere a bacalaureatului. În prezent, media anuală este de 43%”.

Analistul economic afirmă că în următorii ani numărul tinerilor de vârstă universitară va continua să scadă. 70% dintre studenții de astăzi au între 19 și 23 de ani. În 2014, în Republica Moldova, erau 296 de mii de tineri cu vârsta cuprinsă între 19 și 23 de ani. În prezent, sunt 187 de mii. Numărul lor a scăzut dramatic din cauza proceselor democrafice. Se nasc tot mai puțini copii. În 2014, în țară erau 230 de mii de tineri, iar peste hotare 66 de mii. În prezent, din cei 187 de mii de tineri ai țării, în țară sunt doar 112 mii, iar peste hotare 74 de mii. Dacă în 2014, 22% dintre tineri care trebuiau să meargă la facultate erau peste hotare, în prezent numărul lor este de 40%.

„Asistăm la un proces de accelerare a migrației tinerilor. Dacă anterior migrau cei de aproape 30 de ani, în ultimii cinci ani tinerii de vârstă universitară migrează masiv. În câțiva ani, dacă lucrurile vor fi tot așa, vom ajunge în situația când tinerii care trebuie să fie studenți vor fi mai mulți peste hotare decât în țară. Estimez că, în prezent, Republica Moldova are circa 80 de mii de studenți, doar că 50 de mii sunt în țară, iar 30 de mii peste hotare. Există riscul ca în următorii ani să avem tot 80 de mii de studenți, doar că 50 de mii vor fi peste hotare, iar în țară - 30 de mii”.

Expertul declară că problema este că nu avem copii. Se nasc mai puțini, dar și acei care se nasc pleacă. Copiii născuți în anul 2004 ar trebui să meargă anul acesta la facultate, ciclul licență. În 2004 s-au născut 38,3 mii de copii. În clasa I au mers 35,8 mii de copii, iar peste hotare erau 1,8 mii. Către anul 2015, la etapa gimnazială, au ajuns 29,9 mii de copii, iar peste hotare se aflau deja 7,8 mii. Către liceu s-au îndreptat 27,1 mii de adolescenți, iar peste hotare erau deja 10,5 mii. La facultate sunt așteptați în acest an 23,2 mii de tineri, iar alții 14,3 mii sunt peste hotare.

„Generația 2004 merge în acest an la facultate, iar peste doi ani la materat. Până în 2028 în țară vor rămâne 19,3 mii de tineri, iar 18,2 mii se vor afla peste hotare. Jumătate din cei care s-au născut în 2004 se vor afla în țară. Dacă anterior migrația a afectat persoanele în vârstă, acum s-a schimbat structura migrației Republicii Moldova. Acum migrază copii. În anii 2000 migrau părinții să le asigure copiilor un viitor aici în țară, inclusiv să facă studii aici, acum migrază copii, fie la studii, fie la părinți”.

Expertul mai susține că tinerii de astăzi se căsătoresc estimativ la cinci ani de la finalizarea studiilor. Aceste persoane născute în 2004, estimativ către 2033 se vor căsători, iar către 2033 încă 12% vor pleca peste hotare. În țară vor rămâne 17 mii de persoane născute în 2004, iar peste hotare se vor afla deja 20,5 mii. Către 2038, după câțiva ani de la căsătorie, peste hotare vor fi 21,8 mii de persoane născute în 2004, iar în țară vor rămâne doar 15,6 mii.

„Republica Moldova trece în prezent prin al treilea val al migrației. Primul val, anii 2000/2005, oamenii au plecat din cauza sărăciei. Al doilea val, anii 2015/2018, oamenii au plecat pentru o viață mai bună. Acum pleacă copii, speranța acestei țări. Admiterea 2023 va fi mai proastă decât a fost în 2022. Universitățile sunt primele instituții care trăiesc drama Republicii Moldova. Universitățile văd primele tragedia pe care oamenii acestei țări o vor vedea peste câțiva ani. Nu sunt studenți, deoarece nu sunt copii. Nu sunt copii că nu s-au născut. Iar 40% din cei care s-au născut aici, deja sunt peste hotare”.

-----------------------------

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .

Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul” a încheiat programul de instruire privind gândirea critică, alfabetizarea media, analiza, rezistența la dezinformare și reflectarea informațiilor de interes public într-un mod imparțial. Celor 35 de jurnaliști, studenți, reprezentanți ai organizațiilor de media, profesori care predau educația media în școli, membri ai Consiliului Audiovizualului, le-au fost înmânate certificatele de participare la program.

Programul, parte a proiectului „Sprijinirea gândirii critice și rezistența la dezinformare în Republica Moldova”, a presupus 20 sesiuni, care s-au desfășurat în perioada 3 mai – 22 iunie, a avut ca scop să sporească capacitățile participanților în ceea ce privește dezinformarea, dar și ca aceștia să dobândească noi abilități și cunoștințe.

Alina Radu, director ZDG, formatorul ultimelor două sesiuni de instruire din cadrul programului, a vorbit participanților despre tehnicile și măsurile jurnaliștilor pentru reziliența publicului în fața dezinformării. „Noi suntem cei care trebuie să verificăm informațiile apărute în spațiul public și să le transmitem mai departe societății, corecte și verificate din mai multe surse dintr-o redacție, cu stăpân. Știri fără surse, redacții fără reporteri și stăpân nu trebuiesc nimănui, ele nu produc ceva bun pentru societate. Reziliența noastră e să oferim spre consum ceea ce știm că este corect. Știrea trebuie să vină dintr-o redacție, să aibă un autor. În ultima perioadă au început să urce redacțiile cu stăpân, iar cele fără - coboară. Oamenii au început să înțeleagă că au o problemă și vor informații verificate de redacții reale. Munca reporterilor a fost denigrată foarte mult în ultimul timp, din cauza unor întâmplări nedorite în unele redacții, dar asta nu înseamnă că toți reporterii sunt răi și nu trebuie să generalizăm”.

Carolina Ungureanu, vicedirector IDIS „Viitorul”: „În Republica Moldova, mijloacele de informare sunt adesea utilizate în scopuri de propagandă și dezinformare. Adesea informația este folosită pentru manipularea opiniei publice, slăbirea coeziunii sociale, promovarea unor interese și, în cazuri grave, poate afecta chiar securitatea statului. Această situație este amplificată de instituții și sisteme administrative fragile, nereglementarea spațiului online, precum și de lipsa unei educații mediatice în societate. Iată, în acest context, considerăm că consolidarea capacităților prin intermediul programului de instruire organizat de către IDIS „Viitorul” în sfera gândirii critice, alfabetizării media, analizei, rezistenței la dezinformare și reflectării informațiilor publice într-un mod imparțial este binevenita în Republica Moldova”.

Irina Bejan, reprezentanta Asociației Obștești „Centrul Regional de Dezvoltare Comunitară Cahul”: „Am participat la acest program de instruire deoarece în regiunea de sud de unde vin eu, la fel, se simte necesitatea promovării alfabetizării media. Am câștigat recent și un grant în acest sens. Este o pasiune a mea să am discuții cu cetățenii, cu prietenii, cu membrii familiei. Este un început al drumului nostru către promovarea gândirii critice. Războiul ne-a împărțit în două tabere: pro și contra. Nu poți spune războiului da. Ca să nu mai ajungem în astfel de situații, când societatea este dezbinată, multă lume trebuie să înțeleagă cât este de important să cunoaștem ce este alfabetizarea media și să ne informăm din mai multe surse”.

Andrei Bargan, director Media TV și Radio Media din Cimișlia: „Eu lucrez de mulți ani în media, atât radio cât și tv și cred că pentru jurnaliști este foarte important să poate deosebi falsul de adevăr, să nu disemineze falsurile, dar să le combată. Credeam până nu demult că la noi nu sunt știri false, nu se face propagandă, dar după câteva instruiri de genul acesta am înțeles că până la 30% din tot ce avem astăzi este dezinformare, știri false și propagandă. Am înțeles că este o problemă mondială. De combaterea falsurilor sunt preocupate toate țările lumii”.

Olga Drăgălin, profesoară de educație media la Liceul Teoretic „Matei Basarab” din orașul Chișinău: „A fost un program foarte util și trebuie recomandat la cât mai multă lume să se antreneze într-un asemenea exercițiu. Ar trebui să ajungă în cît mai multe școli și să fie predate deformatori cu același nivel de pregătire  pe care i-am avut în cadrul instruirilor din cadrul acestui program, să fie diseminată informația la cât mai multe persoane, de la o vârstă cât mai mică, ca să avem mai mulți oameni cu gândire critică”.

Cătălin Murzac, student ULIM: „Acest program de instruire a depășit așteptările mele. Cunoștințele mele privind dezinformarea au fost aprofundate. Am aflat despre noile instrumente de depistare a informațiilor false, mi-am format o gândire critică datorită formatorilor pe care i-am avut. Am descoperit pentru mine o nouă dimensiune a PR-ului care, cred eu, mă poate ajuta la depistarea informațiilor false”.

Svetlana Secrieru, reprezentantă a Consiliului Audiovozualului: „M-a interesat cel mai mult aspectele legate de dezinformare și manipulare. În ultima perioadă, alături de colegii mei, participăm la mai multe seminare și instruiri ce țin de dezinformare și manipulare pentru că urmează campania electorală. Legat de programul de instruire, apreciez faptul că am avut formatori cu experiență, care au adus exemple clare și am asimilat tot ce trebuie pentru a fi mai pregătiți pe viitor”.

Programul de instruire a avut ca subiecte: educația media și experienţa naţională privind educaţia media; ce stă în spatele tendințelor de dezinformare și care sunt miturile care stau la baza campaniilor de dezinformare. S-a discutat despre tehnici de combatere a dezinformării; despre informațiile false ca parte componentă a dezinformării; despre experiența și bunele practici la nivel internațional în combaterea dezinformării. Participanții au fost instruiți și la capitolul verificarea faptelor; particularitățile dezinformării în mediul online; rolul noilor tehnologii în campaniile de dezinformare; dar și rolul jurnaliștilor în combaterea dezinformării etc.

Participanții la programul de formare vor avea posibilitate să aplice cunoștințele obținute în practică și să elaboreze evaluări/studii de caz/monitorizări/analize pe teme legate de dezinformare, alfabetizare media și gândire critică. Va fi creată și o platforma de cooperare, unde vor fi prezentate evaluările și vor fi formulate recomandări. Vor fi elaborate și 12 infografice pe baza informațiilor relevante conținute în rezultatele și constatările studiilor, analizelor, studiilor de caz etc. Va fi elaborat un „instrument de semnalizare, pe principiul „stegulețele roșii”, care va avea forma unui ghid pentru jurnaliști și utilizatorii  media, care se va axa pe modalitățile de identificare a informațiilor false.

În cadrul proiectului, până acum, a fost efectuată o cartografiere a instituțiilor media și a organizațiilor societății civile active în spațiul mediatic. Au fost organizate întâlniri cu membrii CA pentru contura obiectivele proiectului și contribuția pe care o poate avea societatea civilă în acest domeniu. Va fi făcut un studiu asupra modului în care cele mai influente instituții media moldovenești reflectă problemele interne și externe, care afectează societatea, din perspectiva dezinformării, a prezentării știrilor false.

Proiectul „Sprijinirea gândirii critice și rezistența la dezinformare în Republica Moldova”, implementat de către IDIS „Viitorul” în perioada ianuarie 2023 – octombrie 2024, este susținut financiar de către Ambasada Finlandei la București.

--------------------

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .

Ezitările sau ignoranța unor zvonuri nu înseamnă neapărat cenzură. O redacție media poate decide asumat netirajarea anumitor lucruri dacă aceastea alimentează o panică artificială în societate. În același timp, și o știre falsă poate fi punct de pornire pentru o știre ca la carte, cum ar fi una despre demontarea unui fals lansat de un politician. Nu există un șablon pentru o știre. Fiecare informație suspectă trebuie să fie tratată individual. Sunt câteva dintre tezele împărtășite de către jurnalistul de televiziune, Ruslan Grabari, formatorul sesiunilor 13 și 14 al programului de instruire privind gândirea critică, alfabetizarea media, analiza, rezistența la dezinformare și reflectarea informațiilor de interes public într-un mod imparțial, desfășurate miercuri, 7 iunie 2023, în format online.

Vorbind despre rolul jurnaliștilor în combaterea dezinformării, jurnalistul de televiziune a menționat că de-a lungul celor 30 de ani de independență ai Republicii Moldova, dezinformarea și știrile false s-au dezvoltat probabil mai bine ca independența țării. Potrivit jurnalistului, și în perioada sovietică am avut știri false, jumătăți de adevăruri, manipulare etc. un exemplu din această perioadă fiind catastrofa de la Cernobîl, când oamenilor li s-a spus de la televizor că sunt câțiva răniți, câțiva zeci de oameni spitalizați, că nu este nici un mort, că nu s-a întâmplat nimic, că toată lumea trebuie să muncească și că autoritățile știu ce au de făcut, ca peste un timp să aflăm că am avut cea mai gravă catastrofă nucleară pe care a vazut-o vreodată pământul.

„Acesta este doar un exemplu atunci când statul nu a spus adevărul și poate mii de vieți erau salvate dacă la timp se comunica și se luau măsurile necesare. Atunci, câteva săptămâni nu s-a recunoscut nimic, iar noi și astăzi suntem uimiți de amploarea acelei catastrofe. Este doar un exemplu despre ceea ce se întâmplă atunci când se ascunde adevărul”.

Jurnalistul a mai spus că începutul anilor 90 a fost perioada de tranziție a știrilor false, când a plecat dezinformarea, controlul statului asupra știrilor și a venit modelul de jurnalism democratic, european, civilizat, primele crâmpeie de jurnalism așa cum trebuie să fie, știri care răspundeau la toate întrebările și nu lăsau semne de întrebare, știri din două surse, ceea ce nu a fost până în anii 90. Încă nu apăruse informația falsă sau nu avea o amploare atât de mare.

„Am început să facem jurnalism de calitate. Învățam din mers, mai eram restanțieri, dar era bine. A apărut online-ul, tot mai multe portaluri de știri, care au început să facă concurență televiziunilor. A urmat ceea ce mai avem astăzi, telegram, tik-tok și multe alte instrumente. Toată această dezvoltare nu doar a creat o concurență televiziunilor, dar a poluat foarte mult spațiul informațional. Omul este derutat, nu mai știe ce să creadă. Prin urmare, parcă apare o misiune nouă a jurnalistului, când ar trebui să fie un gardian nu doar al societății, nu doar puterea a patra în sensul că trebuie să stea doar cu ochiul pe autorități, dar trebuie să dea și peste nas autorităților atunci când fură, când nu respectă drepturile omului etc.”

Ruslan Grabari este de părere că jurnaliștii trebuie să stea și la paza acurateții fluxului de știri. Acesta este prezentul. Inteligența artificială se dezvoltă cu pași galopanți. Dacă acum deja avem roboți care scriu fake-uri, distribuie automatizat știri false, ne punem întrebarea ce o să se întâmple și ce o să fie atunci când vei întreba ChatGPT ce ste fals și ce este adevărat. El o să fie singur derutat și nu o să știe ce să facă. „Trebuie să inventăm și instrumente de filtrare ca să alegem grâul de nighină, ca să înțelegem foarte bine ce este adevărat și ce este fals”.

Totodată, formatorul a menționat că media în general este cu un pas în urmă. Fake-urile merg în față, iar abundența de știri false, de fake, naște propagandă, ale cărei efecte sunt dezastruoase. Propaganda a născut al doilea război mondial, holocaustul, iar cel mai actual exemplu de propagandă este războiul Federației Ruse contra Ucrainei.

„Cei care scriu în fiecare zi știri trebuie să fie responsabili și conștienți de faptul că fiecare cuvânt din știre cântărește ceva. Dacă vom fi responsabili, dacă nu vom face concluzii, nu vom veni cu judecăți de valoare, cu expuneri de păreri, omul va cântări cele auzite dacă i se va oferi și a doua opinie, de ce nu și a treia. Noi suntem acei care transmitem informația astfel încât omul, telespectatotul, să fie informat, pentru că doar un telespectator informat poate să-și facă concluziile potrivite, poate să aibă o gândire critică și să ia deciziile corecte”.

„Astăzi la televizor vedem un război psihologic, când ni se impune ceva, este o spălare de creier a populației, cu un scop oarecare. De aceea, particip la aceste sesiuni de instruire ca să știu cum să mă protejez de dezinformare, de propagandă, pentru că azi este o stare de lucruri, mâine poate fi una și mai gravă și nu vom ști cum să ne ajutăm pe noi înșine, dar noi avem elevi pe care îi pregătim către viață, creștem generații de oameni, care sunt expuși unui pericol și suntem mai responsabili”, a menționat Lilia Toderica, profesoară, participantă a programului.

„Din data de 24 februarie 2022 tot mai mulți oameni se întreabă: cum este posibil un război în inima Europei în sec. XXI? Ulterior a apărut o altă întrebare, mai dureroasă: cum este posibil ca un număr atât de mare de oameni să susțină un război atât de rușinos? Răspunsul se găsește în tehnicile de propagandă, de dezinformare, utilizate profesionist de agenții unui stat agresor. În acest context, abilitarea cetățenilor este deja o necesitate”, crede Irina Bejan, la fel, participantă la program.

Proiectul „Sprijinirea gândirii critice și rezistența la dezinformare în Republica Moldova”, implementat de către IDIS „Viitorul” în perioada ianuarie 2023 – octombrie 2024, este susținut financiar de către Ambasada Finlandei la București.

--------------------

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .

Dezinformarea este văzută tot mai frecvent ca o preocupare de securitate națională în multe state, dar interesul se observă și în alte direcții. De ex., fondatorul Wikipedia vrea să lanseze o platformă, numită Wikitribune, care să ajute la contracararea fake news-urilor, care abundă societățile de astăzi. Există cel puțin cinci niveluri de dezinformare, cel puțin 10 tehnici ale dezinformării de influență online și cel puțin șapte pași de verificare a informației.

Particularitățile dezinformării în mediul online și rolul noilor tehnologii în campaniile de dezinformare, tendințe actuale ale campaniilor de dezinformare pe rețelele de socializare, au fost temele sesiunilor XI și XII ale programului de instruire privind gândirea critică, alfabetizarea media, analiza, rezistența la dezinformare și reflectarea informațiilor de interes public într-un mod imparțial, desfășurate joi, 25 mai. Formatorul sesiunilor a fost Aurelia Peru, doctor habilitat în științe politice, cercetător ştiinţific coordonator.

Potrivit Aureliei Peru, printre tehnicile de înfluență online/pe rețelele sociale se numără: hackingul, iar persoana implicată în activități de hacking este cunoscută sub numele de hacker. Alte tehnici, ar fi: contrafacerea și scurgerea de informații; dovezile de tip „ satul lui Potiomkin”; boții; trolling-ul; propaganda prin umor; tehnica ad hominem; tehnica „galopului lui Gish”; tehnica transferului; etichetarea; și fotografiile.

Doctorul habilitat în științe politice a mai menționat că verificarea informațiilor poate porni de la analiza reputației instituției/persoanei care răspândește o informație; de la dovezile care le prezintă, dacă includ fapte sau opinii, dacă sunt actuale sau vechi; dacă există și alte surse care vorbește despre acceași informație; de la analiza intenției autorului – de a vinde, informa sau distra; de la analiza emoțiilor, care pot fi de furie, prejudecăți proprii; dar și de la punerea tuturor elementelor pe cântar.

„Ca și în cazul sesiunilor de până acum, temele de astăzi au fost la fel valoroase. Tendințele se schimbă, iar noi avem nevoie să fim informați despre aceste schimbări, care au loc și care ne afectează. Dacă nu le vom ști putem ajunge să fim dezinformați”, este de părere Andrei Bargan, participant al programului de instruire.

„Știam că există dezinformare, dar nu am știam că dezinformarea poate avea câteva niveluri. Am aflat cu această ocazie despre câte știam eu. Mi-am aprofundat cu siguranță cunoștințele despre dezinformare, despre noile tehnici, în special despre cele prezente în mediul online, pe care le întâlnim zi de zi, dar nu știam că sunt tehnici de dezinformare”, a spus Lilia Stratin, la fel participantă a programului de instruire.

„Astăzi, mai mult ca niciodată, avem nevoie să știm cum suntem dezinformați, deși la prima vedere am putea crede că este ceva normal, iar dacă am sta și analiza puțin, dacă am avea puțină gândire critică, am ști cum să ne ferim să nu fim manipulați”, a menționat Ina Duca, o altă participantă a sesiunii de instruire.

În cadrul următoarelor sesiuni se va discuta despre despre experiența și bunele practici la nivel internațional în combaterea dezinformării. Participanții vor fi instruiți și la capitolul rolul jurnaliștilor în combaterea dezinformării etc.

Proiectul „Sprijinirea gândirii critice și rezistența la dezinformare în Republica Moldova”, implementat de către IDIS „Viitorul” în perioada ianuarie 2023 – octombrie 2024, este susținut financiar de către Ambasada Finlandei la București.

--------------------

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .