Atunci când vorbim despre verificarea faptelor, în contextul tendințelor de dezinformare, este important să începem prin a verifica cine este emițătorul de informații, pentru că avem fenomenul dezinformării la general, dar avem și unele cazuri de propagare a unor fapte neadecvate sau a unor informații parțial veridice. În toate cazurile trebuie să pornim de la a verifica cine a transmis aceste mesaje”, a spus Alina Radu, directoarea Ziarului de Gardă, jurnalistă de investigație, în cadrul sesiunilor 7, 8 și 9 ale programului de instruire privind gândirea critică, alfabetizarea media, analiza, rezistența la dezinformare și reflectarea informațiilor de interes public într-un mod imparțial, desfășurate miercuri și joi, 17 și 18 mai.
Alina Radu a explicat în cadrul sesiunilor ce este verificarea faptelor și cum funcționează, dar și care sunt tehnicile de combatere a dezinformării și a prezentat instrumentele disponibile în acest sens. „Tot ce primim noi sub formă de informații este ca o capsulă. Fie că este vorba de îndemnuri politice, informații despre produse alimentare, medicamente, servicii etc. Toate sunt o capsulă, și cineva vrea să ne facă să credem că această capsulă ne face bine, dar noi trebuie totuși să verificăm ce conține în interior această capsulă și dacă într-adevăr ne poate face bine”, a explicat Alina Radu participanților esența procesului de verificare a faptelor.
Potrivit Alinei Radu, atunci când îți dorești să știi ce este cu o televiziune, un ziar, o revistă, un portal, o pagină web, trebuie să verifici cui aparține, inclusiv cu ajutorul paginii web https://nic.md/ro/whois/. Despre un ziar îți dai seama ce credibilitate are dacă are un spațiu dedicat informațiilor de bază: cine face ziarul, tipografia unde se tipărește, în câte exemplare apare, cine sunt reporterii, directorii, contactele etc.. „Dacă ai niște nume ale reporterilor, redactorilor șefi, îți poți da seama ce cultură și ce identitate are acest ziar și poți înțelege mai lesne care sunt riscurile și problemele care pot veni de la acest ziar. Din păcate aceste ziare pe internet nu sunt obligate să aibă un astfel de spațiu informativ și asta complică munca de verificare și de monitorizare”, a declarat Alina Radu.
Jurnalista de investigație susține că uneori, unii oameni, care nu sunt rău intenționați, dau like, share la unele informații ne știind despre ce este vorba și cred în aceste informații. „Pe paginile web se întâmplă tot felul distorsiuni și omisiuni de informații. Sunt pagini web unde la prima vizualizare arată că totul este frumos, dar unele informații importante lipsesc din context. Este creată o falsă impresie despre o persoană, că ar fi una ideală, dar fiind omise unele informații importante, de fapt nu se spune tot despre acea persoană. Este problema mass-mediei că prezintă selectiv o personalitate sau o persoană publică”, a spus jurnalista.
Vorbind despre tehnicile de combatere a dezinformării și instrumentele disponibile, Alina Radu a menționat în primul rând jurnaliști și grupurile de investigație, inclusiv organizațiile care analizează falsurile. Mai este vorba și de instituțiile statului, editorialele explicative ale specialiștilor etc..
„Rolul gândirii critice și valoarea alfabetizării media sunt incontestabile pentru mine. Suntem ceea ce consumăm. Sesiunea dată nu doar amintește despre pericolul dezinformării, dar oferă tehnici, metode și instrumente viabile pentru combaterea fenomenului. Este important că s-a vorbit despre verificarea faptelor, prin prisma verificării emițătorilor informațiilor false, a surselor false, tipuri de informații false, atât în contextul Republicii Moldova, cât și pe mapamond. De asemenea, un impact aparte îl are partea practică a sesiunilor, studiile de caz ancorând teoriile și concluziile specialiștilor în realități”, spune Mariana Ionel, participantă a programului.
„Dezinformarea generează aspecte negative în societate. Sesiuniele susținute de către Alina Radu pentru mine au fost binevenite, deoarece au fost prezentate exemple, studii de caz concrete, pe care am avut posibilitatea de a le analiza din alte aspecte, punându-se accentul pe detalii, pe care uneori nu le observăm în mod firesc. Acest lucru consider că mă ajută la informarea corectă și găsirea unor soluții echilibrate, referitoare la diverse evenimente expuse în spațiul public”, susține Lilia Ghenea, de asemenea participantă la program.
„Noi suntem prezenți mai mult în mediul online și mai puțin citim ziare, în special tinerii. De aceea, informația prezentată la aceste sesiuni a fost foarte utilă pentru mine, care sunt specialist în relații cu publicul, sunt pezentă frecvent în mediul online, observ toate știrile care apar, de aceea este important pentru mine să fac diferență dintre o știre care este falsă și una care este adevărată”, afirmă Sabina Rotaru, și ea participantă a programului.
În cadrul următoarelor sesiuni se va discuta despre despre experiența și bunele practici la nivel internațional în combaterea dezinformării. Participanții vor fi instruiți și la capitolul particularitățile dezinformării în mediul online; rolul noilor tehnologii în campaniile de dezinformare; dar și rolul jurnaliștilor în combaterea dezinformării etc.
Proiectul „Sprijinirea gândirii critice și rezistența la dezinformare în Republica Moldova”, implementat de către IDIS „Viitorul” în perioada ianuarie 2023 – octombrie 2024, este susținut financiar de către Ambasada Finlandei la București.
--------------------
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .
Dezordinea informațională are la bază trei elemente: informarea greșită; dezinformarea strategică; și informarea răuvoitoare. Informarea greșită e despre informația care este falsă, dar persoana care o răspândește crede că este adevărată. Dezinformarea strategică este tot despre transmiterea informației false, însă persoana care o răspândește știe că este falsă. Informarea răuvoitoare se referă la informația bazată pe fapte reale, cu scopul de a provoca daune unei persoane.
Informațiile false ca parte a dezinformării au fost tema sesiunilor V și VI ale programului de instruire privind gândirea critică, alfabetizarea media, analiza, rezistența la dezinformare și reflectarea informațiilor de interes public într-un mod imparțial, desfășurate miercuri, 10 mai. Formatorul sesiunilor a fost Aurelia Peru, doctor habilitat în științe politice, cercetător ştiinţific coordonator. Potrivit Aureliei Peru, propaganda nu este sinonimă cu dezinformarea strategică, cu toate că ultima poate servi intereselor propagandei. Propaganda este mai manipulatoare decât dezinformarea, deoarece utilizează mesaje mai degrabă emoționale decât informaționale.
Sunte șapte categorii ale dezordinii informaționale, consideră Aurelia Peru. Este vorba de: includerea satirei, parodiei; titlurile, subtitlurile, legendele și alte elemente vizuale care nu reflectă conținutul; utilizarea înșelătoare a unei informații pentru a pune în lumină falsă o problemă sau o persoană; conținutul autentic care este redistribuit în afara contextului său inițial; imitarea surselor autentice; conținut autentic care este folosit pentru a induce în eroare; și conținutul fabricat.
„Informația falsă și dezinformarea cred că sunt teme foarte importante pentru fiecare cetățean activ, mai ales dacă are o funcție, și mai este urmat și de alți cetățeni, reprezentând o voce în comunitate. Astfel de instruiri ar fi benefice pentru toți, odată ce ești parte a unei societăți. Pentru a construi o societate integră, avem nevoie de oameni care să analizeze, să gândească, să-și pună întrebări cu privire la tot ceea ce citesc, ascultă sau privesc”, este de părere Tatiana Ismailov, participantă a programului.
„Știrile false sunt un fenomen mai mult sau mai puțin cunoscut, da,r totodată, utilizat de foarte mult timp. Acest fenomen a fost amplificat de apariția internetului și a rețelelor de socializare. Probabil că, nu ne putem imagina viața fără tehnologii moderne, astăzi, dar trebuie să cunoaștem pericolul care ne însoțește și să știm cum depistăm aceste știri false, care conduc la dezinformare și manipulare masivă în rândul cetățenilor. Anume asta am învățat la sesiune și trebuie să transmitem aceste cunoștințe celor care ne înconjoară”, susține Olga Drăgălin, altă participantă a programului de instruire.
„Tehnologia privind fabricarea informațiilor la comandă devine astăzi tot mai accesibilă publicului și ca define tot mai greu de realizat obiectivul distingerii adevărului de minciună. Nimeni dintre noi nu este este ferit de acest fenomen, care poate avea un puternic impact în societate și poate influența opinia publică și poate fi folosit pentru răzbunare sau pentru a defăima. De aceea, învățăm inclusiv cum să ne apărăm”, consideră Gabriela Garaba, participantă a programului.
În cadrul următoarelor sesiuni se va discuta despre tehnici de combatere a dezinformării; despre experiența și bunele practici la nivel internațional în combaterea dezinformării. Participanții vor fi instruiți și la capitolul verificarea faptelor; particularitățile dezinformării în mediul online; rolul noilor tehnologii în campaniile de dezinformare; dar și rolul jurnaliștilor în combaterea dezinformării etc.
Proiectul „Sprijinirea gândirii critice și rezistența la dezinformare în Republica Moldova”, implementat de către IDIS „Viitorul” în perioada ianuarie 2023 – octombrie 2024, este susținut financiar de către Ambasada Finlandei la București.
--------------------
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .
În spatele tendințelor de dezinformare stau intențiile unor grupuri de persoane care urmăresc: promovarea sau denigrarea unei cauze, răspândirea neîncrederii în instituțiile unei socieăți, dar și răspândirea sau perpetuarea confuziei în legătură cu o problemă sau alta. Aceste subiecte au fost abordate de către Veaceslav Berbeca, expert la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul sesiunilor III și IV ale programului de instruire privind gândirea critică, alfabetizarea media, analiza, rezistența la dezinformare și reflectarea informațiilor de interes public într-un mod imparțial, desfășurate joi, 4 mai.
Potrivit lui Veaceslav Berbeca, dezinformarea consă în lansarea sau promovarea informațiilor false, inexacte sau înșelătoare, concepute, prezentate și promovate pentru a provoca intenționat daune publice sau profit. Ea poate fi totodată și un anumit tip de operațiune specială care constă în înșelarea adversarului prin furnizarea de informații false pe care acesta le va folosi pentu a trage concluziile dorite de inițiator. Veaceslav Berbeca a subliniat că dezvoltarea opiniei publice, inventarea radioului, a televizorului și a internetului sunt fenomene care au contribuit la propagarea dezinformării.
Expertul consideră că, în geneal, există câteva tipuri de strategii de dezinformare și care se concentrează fie asupra identităților false, sau asupra conținutului afectiv, asupra polarizării, teoriilor conspirației, discredităreii adversarilor, etichetării adversarului, atacului la persoană, dar și trollingului. Potrivit lui Veaceslav Berbeca, există, de asemenea, și câteva metode de dezinformare, fiind vorba de negarea și inversarea lucrurilor, amestecul dintre adevăr și minciună, denaturarea motivului și a circumstanțelor și generalizarea. Veaceslav Berbeca a mai afirmat că sferele sau domeniile actualmente vizate prin dezinformare și propagandă sunt: mass-media tradițională și rețelele sociale; ideologia și cultura; crima și corupția; dar și resursele energetice.
„Această sesiune mi-a confirmat că nu frica, nesiguranța, fericirea sau entuziasmul ar trebui să ne copleșească la auzul oricărei informații difuzate în spațiul public, ci multe întrebări: Cine a spus? Cu ce scop a spus? De ce tocmai acum a spus?, iar lista intrebărilor devine tot mai mare pe măsură ce începi să obții răspnunsuri la întrebările esențiale. Adevărul e unul, versiuni sunt multe. Vechimea unei informații nu-i conferă acesteia veridicitate. Nu avem timp să trăim în minciună, de aceea, trebuie să ne găsim timp să analizăm”, este de părere Maria Nistor, participantă a programului.
„Abilitarea cetățenilor în domeniul dezinformării, istoria dezinformării, fenomenele ce au contribuit la propagarea ei, obiectivele și strategiile sale, elementele de construcție și metodele de dezinformare sunt deja o necesitate. Pentru mine personal, alegerea de a analiza tendințele de dezinformare, știrile manipulatorii sau false a fost una asumată, dat fiind faptul că nu ne mai putem opune prin tăcere. Pentru a ne implica în educarea gândirii critice în privința cetățenilor este nevoie de a fi pregătiți”, susține Irina Bejan, altă participantă a programului de instruire.
În cadrul următoarelor sesiuni se va discuta despre tehnici de combatere a dezinformării; despre informațiile false ca parte componentă a dezinformării; despre experiența și bunele practici la nivel internațional în combaterea dezinformării. Participanții vor fi instruiți și la capitolul verificarea faptelor; particularitățile dezinformării în mediul online; rolul noilor tehnologii în campaniile de dezinformare; dar și rolul jurnaliștilor în combaterea dezinformării etc.
Proiectul „Sprijinirea gândirii critice și rezistența la dezinformare în Republica Moldova”, implementat de către IDIS „Viitorul” în perioada ianuarie 2023 – octombrie 2024, este susținut financiar de către Ambasada Finlandei la București.
--------------------
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .
Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul” a dat startul unui program de instruire privind gândirea critică, alfabetizarea media, analiza, rezistența la dezinformare și reflectarea informațiilor de interes public într-un mod imparțial. La program s-au înscris 40 de jurnaliști, reprezentanți ai organizațiilor de media, profesori care predau educația media în școli, membri ai Consiliului Audiovizualului, care doresc să-și sporească capacitățile în ceea ce privește dezinformarea, dar și să dobândească noi abilități și cunoștințe.
Programul de instruire este parte a proiectului „Sprijinirea gândirii critice și rezistența la dezinformare în Republica Moldova” și presupune 20 sesiuni, care se desfășoară din 3 mai și până în data de 22 iunie 2023.
Liubomir Chiriac, director executiv al IDIS „Viitorul”, a spus la lansarea programului: „Având în vedere ceea ce se petrece acum în Republica Moldova, în lume, în regiune, este foarte important să avem oameni pregătiți, care să aibă o înțelegere corectă vizavi de ceea ce se produce, care să aibă abilități și competențe în noile abordări privind tratarea faptelor respective. Cu ajutorul dumneavoastră trebuie să reușim să tratăm lucrurile corect. Ca rezultat al acestui program, mulți dintre voi, într-o perioadă anumită de timp, vor deveni lideri de opinie și în felul acesta vom reuși să depășim problemele care există la momentul dat”.
Carolina Ungureanu, vicedirector IDIS „Viitorul”, a menționat: „Ne dorim ca acest program de instruire să fie un schimb de bune practici, unde să lucrăm împreună pe studii de caz și exerciții practice. Accentul va fi pus mai mult pe cazuri concrete, atât din experiența națională, cât și cea internațională. În cadrul acestui program au fost selectați jurnaliști, studenți, reprezentanți ai societății civile, profesori de educație media de pe tot teritoriul Republicii Moldova (Cahul, Cimișlia, Briceni, Comrat, Bălți, Leova, Ocnița, Ștefan Vodă, Strășeni, Criuleni Dondușeni etc.) care doresc să-și consolideze capacitățile și atunci noi le oferim această oportunitate, deoarece avem nevoie de o societate cu gândire critică și o generație tânără bine instruită”.
Liliana Vițu, președinta Consiliului Audiovizualului (CA), a declarat: „Prin această activitate IDIS oferă ocazia pentru șase persoane din departamentul monitorizare al CA să participe la acest program. Este foarte important pentru cei care monitorizează, cei care sunt responsabili să spună dacă este acest conținut problematic sau nu este problematic, dacă atentează la integritatea informațională s-au nu, s-au este vorba de jurnalism prost dacă nu este o a doua opinie, este cu rea intenție s-au cu rea credință. Ca monitorii noștri să constate și sa-și facă bine munca, au nevoie și ei să fie instruiți. Lucrurile se mai schimbă. Lumea se schimbă. Ceea ce a fost ieri valabil, astăzi este discutabil. Din păcate trăim într-o lume în care deja țările liberal-demcoratice sunt mai puține la număr. 75% din toate țările lumii sunt țări cu regimuri autoritare. Dacă după al doilea război mondial a fost un triumf al principiilor liberal-democratice, acum este un regres și teren câștigă regimurile autoritare. Mi-aș dori ca astfel de monitorizări să fie făcute și de către dumneavoastră. În multe țări autoritatea de reglementare are parteneriate cu organizații nonguvernamentale și monitorizarea, analiza de conținut, este făcută de către ONG-uri pentru autoritate, care le tratează ca fiind rapoarte ale ei”.
Elena Tașcă, reprezentantă a direcției învățământ a raionului Hâncești, a afirmat: „Odată cu introducerea acestui curs opțional în școli, educația mediatică, s-a observat o insuficiență în metodele de predare ale obiectului. Am dat curs invitației dumneavoastră, pentru a ne instrui pe noi, specialiștii direcției, ca ulterior să oferim cadrelor didactice suport privind noi metode de predare ale acestui curs opțional, pentru a-i face pe elevi să fie mai deschiși, să știe despre informațiile pe care le primesc care sunt corecte și care sunt incorecte. Noi trebuie să dezvoltăm la elevi acele abilități de a face diferența”.
Andrei Bargan, jurnalist Media TV, Cimișlia, a specificat: „În lume este o mare schimbare. Suntem în era digitală. Suntem bombardați cu informații de tot felul și genul. Ca să nu ajungem să fim parte a acestui proces de diseminare incorectă a informației, trebuie în primul rând noi să nu devenim victime ale dezinformării și în al doilea rând să nu-i inducem și pe alții în eroare. Impactul informațiilor transmise de jurnaliști este mare, la fel și responsabilitatea față de societate trebuie să fie mare. La astfel de cursuri, la astfel de instruiri, noi reușim să obținem cunoștințe, abilități, instrumente și mecanisme de a ne proteja și a proteja și societatea”.
Miercuri, 3 mai 2023 Mariana Iațco, conferențiar universitar, a fost abordat subiectul educația media. Astfel, participanții au discutat termenii de educația media / alfabetizarea media; au parcurs istoricul dezvoltării educației media; cum s-a dezvoltat educația media în lume, ce practici internaționale cu privire la predarea educației media în școli sunt în Marea Britanie, Finlanda, Australia, SUA, Franța, Danemarca, Suedia, Olanda, Germania etc. dar și care este experienţa naţională privind educaţia media. De asemena au fost discutate “ingredientele” alfabetizării, media Literacy Index 2022 dar și Profilul european al competenţelor media etc.
Joi, 4 mai, expertul IDIS „Viitorul”, Veaceslav Berbeca, va vorbi participanților, în cadrul altor două sesiuni, despre ce stă în spatele tendințelor de dezinformare și despre miturile care stau la baza campaniilor de dezinformare.
În cadrul următoarelor sesiuni se va discuta despre tehnici de combatere a dezinformării; despre informațiile false ca parte componentă a dezinformării; despre experiența și bunele practici la nivel internațional în combaterea dezinformării. Participanții vor fi instruiți și la capitolul verificarea faptelor; particularitățile dezinformării în mediul online; rolul noilor tehnologii în campaniile de dezinformare; dar și rolul jurnaliștilor în combaterea dezinformării etc.
Participanții la programul de formare vor avea posibilitate să aplice cunoștințele obținute în practică și să elaboreze 15 evaluări / studii de caz / monitorizări / analize pe teme legate de dezinformare, alfabetizare media și gândire critică. Va fi creată și o platforma de cooperare, unde vor fi prezentate evaluările și vor fi formulate recomandări. Vor fi elaborate și 12 infografice pe baza informațiilor relevante conținute în rezultatele și constatările studiilor, analizelor, studiilor de caz etc. Va fi elaborat un „instrument de semnalizare, pe principiul „stegulețele roșii”, care va avea forma unui ghid pentru jurnaliști și utilizatorii media, care se va axa pe modalitățile de identificare a informațiilor false.
În cadrul proiectului, până acum, a fost efectuată o cartografiere a instituțiilor media și a organizațiilor societății civile active în spațiul mediatic. Au fost organizate întâlnire cu membrii CA pentru contura obiectivele proiectului și contribuția pe care o poate avea societatea civilă în acest domeniu. Va fi făcut un studiu asupra modului în care cele mai influente instituții media moldovenești reflectă problemele interne și externe, care afectează societatea, din perspectiva dezinformării, a prezentării știrilor false.
Proiectul „Sprijinirea gândirii critice și rezistența la dezinformare în Republica Moldova”, implementat de către IDIS „Viitorul” în perioada ianuarie 2023 – octombrie 2024, este susținut financiar de către Ambasada Finlandei la București.
--------------------
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .
Universitățile din Republica Moldova sunt puternic influențate de migrația populației. În 2022 este înregistrată o reducere de 2900 de persoane, după ce timp de doi ani acest număr a fost în creștere. S-a ajuns la 56800 de studenți în 2022 față de 59600 în 2021. Este cel mai mic nivel începând cu anii 1997, 1998. „Am ajuns la nivelul de acum 25 de ani”, a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul” în cadrul ediției de vineri, 30 decembrie, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
Potrivit expertului, sunt trei factori care descriu această situație. Primul factor este pandemia de COVID-19, când din cauza restricțiilor o parte considerabilă a tinerilor nu au putut merge la studii peste hotare. Aceștia au făcut studii acasă. „Anul 2020 a fost primul an când s-a înregistrat o creștere a numărului de studenți. Această situație a fost și în 2021. În 2022 a revenit tendința de până la pandemie de a descrește numărului studenților”, a spus expertul.
Al doilea factor este demografia, susține economistul. În anii 2008-2009, Republica Moldova a avut 426-427 de mii de tineri de vârsta de 19-24 de ani. În prezent, numărul acestora a scăzut la 234 de mii. Cu circa 200 de mii s-a redus numărul tinerilor de 19-24 de ani, ceea ce spune că Republica Moldova ar putea să nu mai aibă studenți deoarece nu mai sunt tineri.
Al treilea factor migrația, precizează analistul economic. În 2022 sunt în țară circa 155 de mii de tineri, iar 79,5 mii - peste hotare. Din 2014 și până în 2022 în Republica Moldova reducerea demografică este din contul celor care se află în țară, iar scăderea numărului de studenți este cel mai mult influențată de: demografie și migrație.
Veaceslav Ioniță a afirmat că în 2010, din toată populația țării, 11,6% erau tineri de la 19 la 24 de ani. În prezent ponderea lor a scăzut la 6%. Cuplurile au mai puțini copii, iar tinerii care sunt, pleacă peste hotare. „Ne așteptăm la următorul val, când acești tineri vor trebuie să devină părinți și atunci vom avea o situație din ce în ce mai dramatică”, a afirmat Veaceslav Ioniță.
Vorbind despre studenții de pe ambele maluri ale Nistrului, Veaceslav Ioniță a menționat că numărul maximum pe care l-am avut vreodată Republica Moldova a fost în 2006-2007 când au fost 140,7 mii, dintre care 128 de mii în dreapta Nistrului. În acest an se estimează că sunt 10200 de studenți în stânga Nistrului, iar în dreapta Nistrului – 56800 de mii. În total – 67 de mii.
Potrivit expertului, Republica Moldova până în anii 1990 avea 130 de studenți la 10 mii de locuitori. A urmat o creștere continuă, iar în prezent, în stânga Nistrului sunt mai mulți studenți la o mie de locuitori. Studenții din dreapta Nistrului, mai mulți pleacă peste hotare imediat cum au finalizat liceul, și din acest motiv în interiorul țării este un grad mai redus de studenți.
Pandemia, a remarcat expertul, a influențat frecvența la studii. În rândul tinerilor de 19-21 de ani, care cei mai mulți merg să facă studii, circa 20% sunt băieți, iar 30% - fete. Deși tradițional, înclinația fetelor de a face studii superioare este mai mare față de cea a băieților, în pandemie înclinația pentru studii a crescut atât la băieți cât și la fete. Din cauza restricțiilor aceștia nu au putut merge peste hotare. Au rămas în țară și în felul acesta la noi a crescut înclinația spre studii.
Economistul susține că economia secolului 21 este economia serviciilor, iar unul dintre servicii sunt serviciile educaționale, pe care îl poate presta și Republica Moldova, care în 2010 a avut circa 1200-1300 de studenți străini. Estimativ, în acest an va avea cel puțin 5400. „Fiecare al zecelea student din Republica Moldova este străin. Ponderea acestora reprezintă 9,7% în numărul total al studenților moldoveni. Estimăm că veniturile pe care le încasează Republica Moldova de la studenții străini se ridică la circa 100 de milioane de dolari. În felul acesta universitățile noastre pot supraviețui, când la noi numărul studenților scade, deoarece ai noștri pleacă peste hotare. Ceea ce salvează universitățile noastre sunt studenții străini. Trebuie să creștem numărul acestora”, a spus economistul.
Analistul economic a mai remarcat că sunt trei țări de unde au venit cei mai mulți studenți străini. Din România au venit 2100 de studenți. Urmează Israel de unde avem 2000 de studenți. Însă, între timp am pierdut 700 de studenți din această țară, deoarece anumite specialități nu mai sunt cunoscute în Israel. În ultimii trei-patru ani este o creștere a numărului de studenți din India, care au ajuns la un număr de 700 de studenți. Am avut, dar acum nu mai avem, studenți din Ucraina. La fel, și din Iordania și Siria, de unde au fost câte 300, 500 și 600 de studenți, însă în prezent practic nu a rămas nici unul. „Sunt țări care tradițional cunoșteau Republica Moldova, veneau aici să studieze și doar din ignoranța, neglijența noastră am pierdut acești studenți. Am putea ușor să creștem numărul de studenți la circa 10000”, a opinat analistul economic.
Potrivit expertului, din cei 56800 de studenți pe care îi are astăzi Republica Moldova, circa 5400 sunt străini. Astfel, studenții moldoveni reprezintă circa 51400. Astăzi Republica Moldova ar avea 87 de mii de studenți. În țară sunt 51400, iar peste hotare 35600 de mii. „Într-un viitor apropiat vom ajunge la situația când jumătate din toți tinerii moldoveni, care își fac studiile superioare, nu le vor face în Republica Moldova. Acum 15 ani am avut 154 de mii de studenți, dintre care 126 de mii erau în țară, iar 27-28 de mii peste hotare. Tendința a fost întotdeauna să scadă puternic numărul de studenți din țară și să crească ușor a celor de peste hotare”, a remarcat expertul.
Veaceslav Ioniță susține că Republica Moldova tinerii moldoveni au înclinația de a învăța, merg la studii, doar că peste hotare și nu în țară. Însă, afirmă expertul, putem compensa acest lucru prin aducerea studenților străini care să învețe în Republica Moldova. Într-o economie a globalizării, unde este o competiție globală, unde au dispărut frontierele, nu este un factor negativ că tinerii moldoveni să studieze peste hotare, dar cum asigurăm aceleași condiții ca tinerii străini să învețe în Republica Moldova.
„Trebuie să compensăm exodul de 35 de mii de studenți, care în prezent sunt moldoveni care învață peste hotare, cu străinii care să învețe în Republica Moldova. Fără acest lucru educația noastră din păcate riscă să nu devină competitivă și să nu mai avem învățământ superior care să răspundă la necesitățile economiei”, a atenționat economistul.
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .
Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale “Viitorul” anunță lansarea unui concurs pentru selectarea a trei experți în vederea elaborării și redactării studiului „Necesitățile dezvoltării sectorului asociativ de tineret în regiunile Rep. Moldova” în cadrul proiectului “Consolidarea capacităților organizațiilor nonguvernamentale de tineret din regiunile Nord, Centru și Sud” finanțat de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării prin Programul de granturi 2019 pentru organizațiile de tineret.
Studiul urmează fi întocmit în conformitate cu Prioritatea IV pct. 2, din Anunțul programului de granturi 2019 pentru organizațiile de tineret, care prevede finanţarea activităţilor ce ţin de „Realizarea studiilor şi cercetărilor în domeniul sectorului asociativ de tineri” și va constitui un instrument de lucru pentru ONG-urile de tineret în relația acestora atît cu cu autoritățile centrale și locale cît și cu partenerii externi de dezvoltare a republicii. Studiul va fi repartizat tuturor actorilor interesați, şi publicat și pe pagina electronică a IDIS “Viitorul”. Astfel toţi actorii interesaţi de promovarea politicilor de tineret vor avea ocazia să-şi actualizeze cunoştinţele referitoare la necesitățile dezvoltării sectorului asociativ de tineret în regiuni.
Selectarea experților se va face în confirmitate cu următorii termeni de referință:
Anunțul integral poate descărcat AICI
Pe data de 20, 23 și 24 septembrie, IDIS Viitorul organizat cea de-a treia serie a training-urilor pentru organizațiile nonguvernamentale de tineret și care promovează politici în sfera tineretului din regiunile Nord, Centru și sud în orașele Bălți, Ungheni și Cahul, în cadrul proiectului ‘Consolidarea capacităților organizațiilor nonguvernamentale de tineret din regiunile Nord, Centru și Sud.”
Tematica celei de-a treia serii de training-uri a fost Managementul organizațiilor de tineret, iar seminariile au fost conduse de Valeriu Drăgălin, președintele Consiliului Național al Tinerilor din Moldova. În cadrul acestor sesiuni de intruire au fost abordate următoarele subiecte generale: managementul organizațional, tipul de management, tipul dezvoltării organizaționale și conștiința și cultura orgazanizațională, strategia și metodologia managementului organizațiilor de tineret.
În cadrul seminariilor, Valeriu Drăgălin a explicat diferența dintre termenii lider și manager, a evidențiat tipurile de lideri și manageri și a făcut o clasificare a membrilor echipelor de implementare a proiectelor în funcție de rolurile asumate. Principiile gestionării eficiente identificate cu ocazia acestui training au fost consensul, colaborarea, descentralizarea și inspirația. Problema administrării și valorificării resurselor a fost dezbătută și ea, fiind discutată și natura acestor resurse care au fost identificate ca fiind oamenii, timpul și intrumentele de lucru.
Din perspectiva managementul organizațional a fost abordată chestiunea planificării în raport cu viziunea, valorile și misiunea organizației, a scopului acesteia, a resurselor necesare, precum și a obiectivelor și strategiei organizaționale. În același context trainer-ul a explicat și importanța principiilor felxibilității și adaptabilității managerilor, precum și modalitățile de recrutare și menținere a echipelor pentru organizațiile de tineret. În aceeași ordine de idei, participanții la sesiunile de insturire au dezbătit problema eficienței și eficacității echipelor prin prisma colaborării ierarhice, a delegării responsabilităților și a descentralizării decizionale. În acest sens, Valeriu Drăgălin a subliniat importanța principiilor pe baza cărora managerii organizațiilor de tineret își tratează echipele, cum ar fi monitorizarea rezultatelor, recompensa performanțelor și așteptările echipelor în cauză.
În cadrul training-urilor au fost utilizate o serie de jocuri tematice cu scopul de a a-I ajuta pe participanți să înțeleagă și să însușească mai bine lecțiile explicate în privința importanței cooperării și cooperării în cadrul organizațiilor.
Proiectul «Consolidarea capacităților organizațiilor nonguvernamentale de tineret din regiunile Nord, Centru și Sud» este implementat de către IDIS “Viitorul” în cadrul Programului de Granturi 2019 pentru organizațiile de tineret al Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, cu sprijinul Consiliului Național al Tineretului din Moldova.
În perioada 16-20 septembrie 2019 peste 40 de reprezentanți ai organizațiilor de tineret din toată țara au participat la cea de-a doua sesiune de instruire cu tematica „Colectarea de fonduri. Scrierea și gestionarea proiectelor pentru dezvoltarea organizațională și locală”. Evenimentele au fost desfășurate de Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul” în parteneriat cu Consiliului Național al Tinerilor din Moldova (CNTM) în cadrul proiectului „Consolidarea capacităților organizațiilor nonguvernamentale de tineret din regiunile Nord, Centru și Sud” sprijinit financiar de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării.
Sesiunile de instruire au fost deschise de coordonatoare de proiecte de la IDIS „Viitorul”, Ana Znaceni, care a menționat că asigurarea viabilității financiare reprezintă un aspect esențial în dezvoltarea sectorului asociativ din țară, iar conform studiilor existente circa 83% din veniturile OSC provin din granturi externe, ceea ce denotă că societate civilă nu poate prospera pe baza finanțării proprii. Din cele peste 12000 organizații ale societății civile înregistrate în R. Moldova, doar circa 25% din numărul total al OSC sunt suficient de active și dezvoltă diferite proiecte și inițiative, iar una din cauze este insuficiența finanțărilor atât din interiorul țării, cât și lipsa unor mecanisme de generare a veniturilor prin prestarea de servicii. În comparație cu situația în țările din regiune, Moldova este țara cu cea mai mare dependență de sursele de finanțare din exterior. Astfel, conform unor studii privind durabilitatea financiară a ONG în mai multe țări europene, inclusiv România, Polonia, Ungaria, Cehia și Slovacia, majoritatea resurselor financiare ale ONG, circa 43%, se formează din modalităţi de generare a veniturilor proprii, inclusiv din cotizaţii de membru, activităţi economice, servicii contra plată, venitul generat de investiţii. În ţările menţionate, suportul sectorului public se poziţionează de asemenea ca o sursă semnificativă de venit şi constituie circa 35%. Această categorie este urmată de surse ce rezultă din filantropia privată (22%), inclusiv din facilităţile fiscale pentru agenţii economici privaţi, facilităţile fiscale individuale, contribuţia voluntarilor.
În cadrul sesiunilor de instruire, participanții au învățat de la experta CNTM, Ana Indoitu care este metodologia elaborării și aplicării proiectelor, care sunt elementele cheie în managementul proiectelor, cum pot fi atrase resursele necesare și cum se efectueaza managementul financiar. De asemenea, Ana Indoitu s-a împărtășit cu experiența sa și a dat sfaturi utile pentru o aplicație reușită, precum și a evidențiat care sunt cele mai frecvente greșeli făcute de aplicanți. Partea teoretică a sesiunilor de instruire a fost combinată cu partea practică, astfel participanții din fiecare regiune au identificat cele mai stringente probleme cu care se confruntă localitățile lor. Prin urmare, reprezentanții regiunii Nord au menționat faptul că problema maidanezilor este una dintre cele mai importante care trebuie rezolvată, deoarece aceasta periclitează siguranța tuturor cetățenilor din or. Bălți. Participanții din regiunea Sud au evidențiat faptul că problema deșeurilor și a gunoiștelor neautorizate pun în primejdie sănătatea locuitorilor din regiune, iar reprezentanții din regiunea Centru au semnal faptul că starea digului din apropierea râului Prut se află într-o stare rea și acesta ar trebui fortificat.
La finalul sesiunilor de instruire, Ana Znaceni, coordonatoare de proiecte IDIS „Viitorul”, i-a îndemnat pe participanți să depună ei însuși câte o propunere de proiect. În acest sens a trecut în revistă apelurile de proiecte deschise la moment, subliniind prioritățile și modalitatea de aplicare a acestora, menționând totodată că participanții vor fi consiliați în procesul de scriere și depunere a dosarului aplicantului.
Proiectul «Consolidarea capacităților organizațiilor nonguvernamentale de tineret din regiunile Nord, Centru și Sud» este implementat de către IDIS “Viitorul” în cadrul Programului de Granturi 2019 pentru organizațiile de tineret al Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, cu sprijinul Consiliului Național al Tineretului din Moldova.
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizeaz ăcercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
”Relansarea dezvoltării regionale dintre Chișinău și Tiraspol”, ”Perspectivele soluționării conflictului transnistrean în contextul schimbărilor regionale”, ”Sistemele educaționale de pe ambele maluri ale Nistrului: diferențe și puncte de tangență” și ”Implementarea ZLSAC în regiunea transnistreană: progres sau doar retorică”, sunt patru studii lansate de IDIS Viitorul.
”Republica Moldova este la început de cale și are o dinamică pozitivă la capitolul implementarea politicii de dezvoltare regională. Rezultatele înregistrate nu au produs, încă, schimbări majore în lichidarea dezechilibrelor socio-economice între regiuni. Dar dezvoltarea regională ia amploare și se extinde spre noi domenii și regiuni. Dar cu toate acestea Republica Moldova nu este încă suficient de atractivă, din punct de vedere economic și social, pentru cetățenii din partea stângă a Nistrului”, a explicat Liubomir Chiriac, autorul publicației ”Relansarea dezvoltării regionale dintre Chișinău și Tiraspol”.
În ceea ce privește sistemul de învățământ, Ion Tăbârță susține că după destrămarea Uniunii Sovietice, în dreapta și stânga Nistrului au fost adoptate acte legislative și normative care reglementează cele două sisteme educaționale – al Republicii Moldova și al așa-zisei Republici Moldovenești Nistrene (RMN). În edificarea sistemului său educațional, Chișinăul a preferat să meargă, cu sincope și carențe, pe calea edificării unui învățământ de tip european. În regiunea transnistreană evoluția sistemului educațional a trecut prin două etape. La prima, cea a anilor ’90, s-a mers pe conservarea sistemului educațional de tip sovietic. În etapa a doua, începând cu 2003, s-a trecut la preluarea masivă, chiar mecanică, a sistemului educațional din Federația Rusă.
Veceslav Berbeca, care s-a referit la soluțiile privind conflictul transnistrean a precizat că: ”Chișinăul trebuie să insiste asupra modificării logicii etapelor de negociere a conflictului impusă de Federația Rusă care evită să discute problema statutului armatei ruse din regiune înainte de reglementarea politică a conflictului transnistrean. Este necesar de a coopta mai activ Ucraina în formatul „5+2” pentru a avea susținerea acestui stat pe subiectele discutate. În acest caz avem în vedere că o poziție comună susținută va putea diminua insistența Federației Ruse de a impune anumite situații prestabilite în privința conflictelor din Transnistria și Donbas”.
”În contextul politic autohton cu scrutine electorale și situația regională complicată, situația existentă poate fi caracterizată drept “zugzwang” în care fiecare actor așteaptă mișcarea celuilalt. După toată probabilitatea, foaia de parcurs nu reprezintă decât un compromis temporar pentru a debloca situația în care Chișinăul împreună cu UE și Tiraspolul s-au pomenit urmare a semnării AA”, a conchis Valentin Lozovanu, autorul studiului ”Implementarea ZLSAC în regiunea transnistreană: progres sau doar retorică”.
Publicațiile au apărut cu suportul financiar al Black Sea Trust for Regional Cooperation, a Project of the German Marshall Fund.
Studiile pot descărcate aici: 1, 2, 3, 4.
Pentru detalii, contactaţi responsabilul pe presă, Victor URSU: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.
IDIS ”Viitorul” și Radio Europa Liberă au difuzat o nouă dezbatere economică on-line. Experții Ion Muntean și Ruslan Surugiu, împreună cu moderatorul emisiunii, Vlad Bercu, au discutat noile tarife la energia electrică.
Vedeți mai jos câteva concluzii ale experților:
Decizia recentă a ANRE de aprobare a noilor tarife la energia electrică poate fi considerată una istorică întrucât, de la înființare, această instituție a aprobat doar decizii de majorare a tarifelor la energia electrică, iar decizia din 12 martie 2016 este prima care vine cu o micșorare a acestora.
Totuși, această micșorare pare a fi una artificială întrucât au fost omiși unii factori la fel de importanți ca și cei care au avut un rol diminutiv la formarea tarifelor. Acest lucru relevă necesitatea examinării eventualelor repercusiuni asupra economiei și consumatorilor casnici în situația în care tarifele nu reflectă situația reală.
Subiectul privind procedura de negociere a contractelor de procurare a energiei electrice revine iarăși în atenția publică fiind lipsit de transparență și neglijând principiile privind liberalizarea pieței stabilite de legislația europeană.
Nu mai puțin obscură a fost și procedura de aprobare a tarifelor la gaze naturale, organizată în regim de urgență fără consultări publice, așa cum prevede legislația în vigoare.
Evoluțiile de pe piețele energetice regionale au o reflectare foarte deformată pe piața energiei din Republica Moldova. Acest lucru este și mai straniu în situația în care Republica Moldova importă practic tot necesarul de energie de pe aceste piețe.
Criza din sectorul financiar bancar, dar și întârzierea reformelor în sectorul energetic, au plasat Republica Moldova în poziția de spectator la un eveniment istoric, cel de cădere a prețurilor la produsele petroliere unde anume țările importatoare au de câștigat. Astfel, căderea prețului la produsele petroliere a avut o reflectare foarte opacă asupra tarifelor și prețurilor la carburanți în Republica Moldova, chiar mai mult, în situația în care toți așteptau micșorarea prețurilor la resursele energetice, acestea erau mărite pentru consumatorii finali.
Liberalizarea pieței de energie electrică și gaze naturale rămâne în continuare o prioritate formală a Guvernului, în situația în care, mai bine de 15 ani, interconexiunile pe partea de energie electrică cu România nu au fost realizate, aceasta fiind o altă premisă de ordin tehnic pentru liberalizarea pieței. Astfel, în prezent consumatorii din Republica Moldova consumă anual energie mai scumpă cu 25 mln euro din lipsa posibilităților tehnice de import a energiei electrice de pe piața din România.
În cazul pieței de produse petroliere, deși se presupune a fi liberalizată, rezultatele concurenței nu sunt evidente. Acest lucru denotă faptul că există suficiente rezerve de stimulare a concurenței pe acest segment dar și asigurarea unor prețuri la intrarea în țară reale.
Dezbaterilor economice cu genericul ”60 minute de realism economic” sunt transmise on-line în parteneriat cu Biroul de la Chișinău al Radio Europa Liberă. Acestea pot fi urmărite pe site-ul – www.viitorul.org
