Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) va fi condus de la 1 noiembrie, 2018, de Liubomir Chiriac, numit recent în funcția de Director Executiv și Carolina Ungureanu, Vicedirector pentru Cooperare Internațională.
Liubomir Chiriac este Dr. habilitat, profesor universitar la Universitatea din Tiraspol (refugiată la Chișinău) și coordonator de programe dezvoltare regională și locală, iar Dna Carolina Ungureanu deține Masterat în Politici Europene și este Coordonator al Programului Societate Competitivă.
Rotația persoanelor la funcțiile de conducere a Institutului IDIS reprezintă un mecanism democratic respectat de IDIS Viitorul, iar promovarea femeilor în funcții de conducere urmează bunele practici în materie de egalitate de gen (Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă).
IDIS Viitorul rămâne fidel principiilor sale de integritate, imparțialitate și neutralitate, un think tank dedicat valorilor europene și spiritului național.
Igor Munteanu rămâne printre Membrii Consiliului Administrativ și Fondator al IDIS Viitorul - unul din primele think tankuri apărute în RM după 1993.
Dr Liubomir Chiriac:
Liubomir Chiriac, are calificări și domenii de expertiză in dezvoltare regională și locală, administrație publică, servicii publice, societate civilă, dezvoltare strategică, managementul organizațiilor. A coordonat implementarea a circa 40 de proiecte naționale și transfrontaliere. În perioada septembrie, 2010 – ianuarie, 2016 a îndeplinit funcția de director executiv IDIS ”Viitorul”.
Carolina Ungureanu:
Carolina Ungureanu este manager de granturi / și coordonator de proiecte în cadrul Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) "Viitorul", Chișinău. A fost anterior lector universitar la Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Relații Internaționale, Științe Politice și Administrative și la Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării. Deține o diplomă de master în Relații Internaționale.
Organizațiile societății civile cer autorităților Republicii Moldova atragerea la răspundere a vinovaților de extrădarea de facto a celor șapte cetățeni turci și oferirea protecției pentru alte persoane aflate în situație similară. Prin intermediul unui comunicat de presă, în dimineața zilei de 6 septembrie 2018, Serviciul de Informații și Securitate (SIS) a comunicat despre desfășurarea unei operațiuni complexe de prevenire a amenințărilor la adresa securității naționale a Republicii Moldova. La scurt timp, din informațiile apărute pe o rețea de socializare, s-a constatat că este vorba despre reținerea a șapte cetățeni turci, profesori și angajați ai rețelei de licee private „Orizont”. Ulterior, într-un alt comunicat de presă publicat în aceeași zi, SIS a comunicat declararea drept „indezirabile” a persoanelor vizate și expulzarea lor de pe teritoriul Republicii Moldova, pe motivul unei pretinse legături cu o grupare islamistă. Peste câteva ore, SIS a revenit cu precizări, prin care a declarat că persoanele în cauză au fost expulzate din țară.
Apelul integral poate fi descărcat AICI.
Concurs de oferte pentru selectarea unei pensiuni rurale în scopul prestării serviciilor turistice integrate în rezervația cultural-naturală Orheiul Vechi în cadrul proiectului „Turismul rural – un pas sigur spre stimularea cooperării transfrontaliere între raioanele Soroca (Republica Moldova) și Iampil (Ucraina, regiunea Vinnița)”, implementat de IDIS „Viitorul”, în parteneriat cu Consiliul raional Soroca (Republica Moldova) și Administrația raională Iampil (Ucraina). Proiectul este cofinanțat de Uniunea Europeană prin Programul de Cooperare Teritorială Republica Moldova – Ucraina în cadrul Parteneriatului Estic (EaPTC).
Obiectivul proiectului: Consolidarea capacităților prestatorilor de servicii turistice și autorităților locale din raioanele Soroca și Yampil pentru a dezvolta turismul rural prin cooperare transfrontalieră.
Context: Localitățile din arealul transfrontalier Soroca-Yampil au un bogat patrimoniu cultural, istoric şi arhitectural, peisaje pitoreşti, resurse recreative, de agrement şi curative, oameni harnici şi ospitalieri. Acest enorm potențial turistic este insuficient valorificat și promovat. Proiectul urmărește să crească vizibilitatea și atractivitatea raioanelor respective, nivelul de valorificare a potențialului turistic și capacitatea entităților economice de a atrage turiști.
Proiectul, totodată, își propune dezvoltarea unei comunități de antreprenori și manageri de pensiuni turistice, în raioanele Soroca și Yampil, care să beneficieze de instruire, informare, ghidare și consultanță, pentru a-și dezvolta afacerile, prin abordarea şi prestarea serviciilor turistice cu profesionalism, în contextul cooperării transfrontaliere.
Promovarea, lansarea și dezvoltare turismului în mediul rural, conform estimărilor experților, va contribui la dezvoltarea iniţiativelor antreprenoriale în rândul cetățenilor din raioanele Soroca și Yampil, sporind nivelul de valorificare a potențialului turistic în zona transfrontalieră.
Scopul vizitei de studiu este de a familiariza prestatorii de servicii turistice din raioanele Soroca (RM) și Iampil (Ucraina) cu bunele practici ale turismului rural din Republica Moldova, inclusiv cu procesul de organizarea a serviciilor turistice în zona rurală, metodele de promovarea a unei destinații turistice și impactul microecomic al turismului rural.
Data lansării: 20.09.2018
Data limită pentru acceptarea înscrierii: 12.10.2018, ora 16.00
Solicitant: Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”
Cerințe de calitate
Oferta trebuie să conțină următoarele documente:
1. Acte care reflectă activitatea companiei:
a. Certificat de înregistrare (copie);
b. Ultimul extras din Registrul de Stat (copie)
2. Oferta
a. Oferta financiară trebuie să conțină prețul referitor la:
Cerințe față de setul de documente:
Criteriile de selectare:
Examinarea ofertelor va fi efectuată de către Comisia de concurs în baza următoarelor criterii:
Unde se va depune setul de documente:
Setul de documente va fi depus la sediul IDIS „Viitorul”, or. Chișinău, str. Iacob Hâncu 10/1, (cu Titlu:Concurs de oferte pentru selectarea pensiunii turistice) pentru Ana Znaceni ori poate fi transmis pe adresa de e-mail: ana.znaceni@gmail.com până pe data de 12 octombrie 2018, ora 16.00.
Este obligatoriu de a indica: Numele și prenumele persoanei de contact, poziția și compania din care face parte, numărul de telefon și adresa de e-mail.
Întrebări suplimentare: pe adresa de e-mail: ana.znaceni@gmail.com
Proiectul „Turismul rural – un pas sigur spre stimularea cooperării transfrontaliere între raioanele Soroca (Republica Moldova) și Iampil (Ucraina, regiunea Vinnița)” este implementat de IDIS „Viitorul”, în parteneriat cu Consiliul raional Soroca și Administrația raională Iampil (Ucraina). Proiectul este cofinanțat de Uniunea Europeană prin Programul de Cooperare Teritorială Republica Moldova – Ucraina în cadrul Parteneriatului Estic (EaPTC).
În data de 31 octombrie - 01 noiembrie, Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) "Viitorul" a găzduit Atelierul "Promovarea drepturilor minorităților la locul de muncă și în comunitățile din Moldova". Activitatea a avut loc în cadrul proiectului ”V4 and EaP Platform Promoting Minority Rights at Worskplaces and in Communities”, care este implementat cu sprijinul financiar al Fondului Internațional Visegrad și al Ministerului Afacerilor Externe al Olandei. Scopul acestui proiect vizează crearea unei platforme de dialog pentru promovarea drepturilor minorităților naționale la locul de muncă și în comunitate cu preluarea celor mai bune practici din țările Visegrad și identificarea unor soluții pentru eliminarea problemelor de integrare a minoritățile naționale atât la locul de muncă, cât și în comunitate.
În cadrul Atelierului au participat reprezentanții minorităților etnice, sindicatelor, patronatelor, reprezentanții instituțiilor statului responsabile de politicile statului în domeniul relațiilor interetnice și apărarea drepturilor minorităților, precum Biroul Relații Intertnice, Oficiul Avocatului Poporului (Ombudsmanu), dar și alți actori locali și ONG-uri care contribuie la consolidarea participării minorităților în comunitate și eficientizarea relațiilor dintre angajați și angajatori. Atelierul a servit drept platformă de dialog între toți actorii interesați de promovarea drepturilor minorităților în comunitate și la locul de muncă, identificarea unor soluții și recomandări la provocările actuale care vizează integrarea lingvistică a minorităților, implicarea în procesul decizional dar și preluarea bunelor practici din țările Vișegrad, privind incluziunea la locul de muncă a minorităților etnice.
Svetlana Rusu din cadrul Direcției investigații și monitorizare, Oficiul Avocatului Poporului, a declarat că deși sunt cazuri de încălcare a drepturile minorităților, deocamdată instituție pe care o reprezintă nu a fost sesizată. ”În cadrul instituției sunt examinate cererile cu privire la presupusa încălcare a drepturilor omului, recomandări privind repunerea în drepturi a persoanelor, perfecționarea legislației în domeniul drepturilor omului și soluționarea pe cale amiabilă a conflictelor dintre autorități și persoane fizice.
”Nici unul dintre criteriile de discriminare nu poate sta la baza unei concedieri. Nu sunt permise adresările sau comportamentele jignitoare, incitările la ură, la discriminare, intimidările sau violenţa îndreptată împotriva colegilor pe baza unui criteriu de discriminare. În procesul de recrutare sau de selecţie a personalului şi la angajare sunt excluse condiţiile care discriminează angajații după criterii etnice”, a explicat Elena Carchilan, șefa Inspectoratului Muncii din cadrul Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova.
Dmitrii Lecarțev, președintele Asociaţiei Tineretului Ucrainean din Moldova “Zlagoda” a spus în cadrul Atelierului că ”minoritățile naționale se confruntă cu probleme la angajare în instituțiile publice. Aceștia, ori sunt respinși, fie nu sunt acceptați pe criterii etnice. În sectorul privat lipsește criteriul etnic la angajare. Dacă ești specialist bun atunci ești angajat și promovat și în funcții de conducere.”
Securitatea informațională a Republicii Moldova este amenințată constant, iar manipulările mediatice sunt frecvente. Or, autoritățile statului nu au identificat soluții și mecanisme adecvate pentru a-și proteja cetățenii și interesele naționale contra unor amenințări hibride. Acesta a fost genericul dezbaterilor publice, susținute la sediul Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) Viitorul, la 10.26.2017, cu titlul ”Spațiul informațional în mijlocul amenințărilor hibride”.
Directorul IDIS Viitorul, Igor Munteanu a declarat că democrațiile trebuie să știe să se apere prin mecanisme de reziliență, aceasta-i condiția cheie la care trebuie să răspundă și statele mari și cele mici. RM are nevoie de a se înzestra cu o politică fermă de protejare a cetățenilor și a spațiului național de viruși care paratizează pe slăbicunile tranziției, și pe confuziile unor segmente ale elitelor politice. În opinia sa, manipularea proferată în spațiul public este o formă de abuz de putere, care ar trebui să trezească negreșit intervenția agențiilor de stat responsabile, indiferent de originile acestor viruși hibrid, interni sau externi. Observăm apariția a zeci de portaluri de ştiri clone, trolli, care sunt formați să multiplice informația falsă, să corupă încrederea în presa adevărată, profesionistă, servind în acest fel unor grupuri de interese obscure. Mai ales în ultima vreme, politicienii apelează tot mai mult la asemenea campanii de guerillă, promovând discursuri de ură și știrbind din standardele de jurnalism profesionist, atâta timp cât actuala legislație nici măcar nu schițează un cadru instituțional de răspuns la asemenea situație.
Eugen Carpov, vicepreședintele Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică a precizat că Republica Moldova trebuie să aibă o abordare pragmatică și corectă în ceea ce privește interesul național. Amenințările hibride sunt folosite în mediul internațional ca noțiune de război hibrid, iar spațiul media este suportul acestui război. Sunt utilizate unitățile militare, organizațiile teroriste, partidele politice, mass-media, ONG-urile, agenții economici mari, serviciile secrete, grupurile religioase și etnice, instrumentele diplomatice, umanitare. Deputatul a exemplificat războiul hibrid informațional din Republica Moldova prin regiunea transnistreană, care cu oameni interpuși, ofițeri și servicii speciale întreprinde acțiuni subversive în adresa Republicii Moldova. ”Avem instituții slabe, inclusiv cele care trebuie să combată aceste acțiuni, mai ales în spațiul informațional. Avem o populație apatică, care nu este interesată de procesele din țară”.
Vlad Țurcanu, free-lancer, expert în mass media, a ilustrat în prezentarea sa următoarele teze: Autoritățile RM se arată dispuse să limiteze proporțiile propagandei rusești doar sporadic, atunci când partidelor de guvernare le sunt afectate interesele politice. În acesemenea cazuri acesstea exercită presiuni pe verticală asupra Consiliului Coordonator al Audiovizualului sau asupra altor instituții publice cu atribuții în acest domeniu, pe care le determină să acționeze. În general, însă, mai curând că societatea civilă și partenerii internaționali arată preocupare pentru războiul hibrid. E un element distinct care deosebește RM de state aflate în situații similare, care găsesc resurse proprii pentru a contracara încercările unor medii rusești de a distorsiona realitatea și a submina vectorul european al statelor respective.
Propaganda nu poate fi tolerată dacă dorim să salvăm organismul social de infecții informaționale, a menționat Corina Cepoi, directoarea Internews. Totuși, propaganda nu poate fi înlocuită cu un alt tip de propagandă, instituită printr-o legislație mai restrictivă, ci înainte de toate prin exemple pozitive, așa cum o fac statele baltice. ”Nu putem trata cancerul cu tuberculoză”. La rândul său, Virginia Nica, Coordonator de știri al Portalului Moldnova, a trecut în revistă structura spațiului mediatic din Republica Moldova, care se află în faţa noilor tehnologii de comunicare, ilustrând diferențele și provocările generate de noile tehnologii. Din partea Asociației Presei Independente (API) a vorbit Lilia Zaharia, reporteră, care a ilustrat mai multe cazuri concrete de falsificare a spațiului informațional prin site-uri clone, date falsificate utilizate în scopul distorsionării unor rapoarte de monitorizare și campanii de presă, de tipul stopfake.md. Rapoatele pe care le prezintă cu regularitate API indică asupra creșterii știrilor false și chiar a unei industrii noi de distorsionare a știrilor, create ca un apendice al campaniilor politice și care, din păcate, nu încetează nici măcar după încheierea campaniei electorale oficiale.
Dezbaterea de azi a relevat o largă predispoziție de solidaritate pe subiectul securităţii spaţiului informaţional în RM contra ameninţărilor hibride externe, dar şi contra dezinformării, campaniilor de ură, propagandei interne, conduse prin mercenariat politic si 'gărzi pretoriene' (troli). Vorbitorii au avut mesaje clare şi bine structurate prin evaluări obiective şi acţiuni de răspuns la sursele hibride de ameninţări informaţionale. Participanţii au arătat un interes nedisimulat al unor autorităţi publice, dar şi absența altora. În concluzie, vorbitorii au făcut referință la subiectul raportului existent între democrație și dreptul cetățeanului de a fi informat, de a putea exprima opinii, fără teama de a fi sancționat ori bruiat de autorități sau grupuri influente. Este sarcina societății civile active să reanimeze spațiul public, 'agora', spațiul care generează capital social și cetățeni conștienți de drepturile și libertățile lor. Republica Moldova are nevoie de o legislație, care ar face față amenințărilor care se prefigurează, dar și elaborarea şi adoptarea strategiei de dezvoltare a mass-media din Republica Moldova conformă practicilor internaţionale și revizuirea actualului Cod al audiovizualului.
O sinteza a principalelor concluzii si recomandari ale dezbaterii din 10.26.2017 va fi pusa la dispozitia celor interesați pe parcursul săptămânii viitoare.
Pentru alte detalii, vă rugăm să contactaţi responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.
IDIS Viitorul anunță concurs pentru traducerea unor studii.
Ofertele de participare (CV-ul participantului, oferta financiară) pentru traducerea studiilor în domeniul economic din limba română în limba engleză pot fi depuse până pe data de 19.10.2017.
Persoanele și companiile interesate sunt rugate să-și depună ofertele la adresa de e-mail - office@viitorul.org.
La 13 octombrie 2017, Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) ”Viitorul” în parteneriat cu Fundația Friedrich Ebert (FES) Moldova au organizat o dezbatere publică cu genericul „Situația precară a salarizării cadrului științific și didactic din domeniul învățământului universitar din Republica Moldova”. Scopul acestei dezbateri este accentuarea necesității reevaluării sistemului de salarizare pentru cadrele didactice şi auxiliare din învățământul superior național pe fundalul problemelor social-economice cu care se confruntă această categorie profesională, precum și formulare a unor propuneri de politici menite să faciliteze diminuarea discrepanțelor de salarizare în domeniul învățământului superior din țară.
Calitatea educației este condiționată de calitatea procesului didactic. Unul din elementele constitutive care determină calitatea acestui proces îl reprezintă satisfacția privind locul de muncă şi nivelul salarizării. Or, acestea raportate la situaţia economică precară din țară, generează o nemulțumire majoră printre angajații din educație şi știință. Protestele organizate de Federația Sindicală a Educației şi Științei pe parcursul anilor 2016-2017 denotă și ele gradul sporit de insatisfacție a cadrelor didactice față de retribuirea inechitabilă a muncii în cadrul sistemului educațional și în raport cu alte categorii de bugetari.
Mariana Iațco, expertă în politici publice, subliniază în nota analitică discutată în cadrul dezbaterii, că stabilirea gradului de eficientizare a utilizării mijloacelor bugetare în sectorul educației este o problemă acută. Dacă înmatricularea studenților este determinată de comanda de stat, în funcție de necesitățile statului în instruirea anumitor specialități, atunci finanțarea instituțiilor universitare se realizează de către Ministerul Educației fără a ține cont de capacitățile universității (în funcție de numărul de studenți bugetari și normele didactice), ci pornind de la posibilitățile bugetului de stat, care în cele mai multe cazuri sunt limitate. Situaţia actuală din domeniul învățământului universitar şi științei generează anumite consecințe şi discrepanțe în sistemul de salarizare al cadrului științific şi didactic și necesită o reevaluare stringentă.
Principalele recomandări de îmbunătățire a situației retribuirii profesioniștilor din domeniul învățământului universitar vizează redefinirea clară a priorităților și alocarea în consecință a finanțării aferente salarizării. Având în vedere provocările financiare cu care se confruntă toate sistemele de educație, fondurile de retribuire a muncii și alocare financiară adecvată realităților economice din țară vor trebui să se afle pe lista priorităților autorităților publice. Totodată, autoarea notei analitice susține că e nevoie de noi mecanisme de evaluare a priorităților de finanțare care să ia în calcul și beneficiile pe termen mediu și lung, asupra calității personalului universitar. Bunele practici de până acum la nivel european au confirmat că investiția în cadrele didactice și susținerea acestora sunt un factor esențial pentru creșterea calității educației.
Nota analitică dată a fost elaborată în cadrul proiectului privind monitorizarea politicilor publice, sociale și formularea unor sinteze de politici, implementat de IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Fundația Friedrich Ebert (FES).
Pentru mai multe detalii contactați Coordonatorul Relații Publice IDIS Viitorul, Victor URSU la adresa de email ursu.victoor@gmail.com sau la telefonul 069017396.
În din cadrul proiectului «Cutting edge improvements in the public procurement system in Moldova through inclusiveness, creativity and law-abiding practices», finanțat de UE prin intermediul Programului de consolidare a rolului societății civile în monitorizarea operațiunilor de suport bugetar, Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) “Viitorul” este în căutarea machetatorilor. Anunțul integral îl puteți vizualiza aici.
Institutul pentru Dezvoltare si Inițiative Sociale (IDIS) "Viitorul" solicita oferte pentru tipar. Serviciile solicitate se desfășoară în cadrul proiectului “Cutting edge improvements in the public procurement system in Moldova through inclusiveness, creativity and law - abiding practices”, finanțat de către CE. Anunțul integral poate fi vizualizat aici.
În din cadrul proiectului «Cutting edge improvements in the public procurement system in Moldova through inclusiveness, creativity and law-abiding practices», finanțat de UE prin intermediul Programului de consolidare a rolului societății civile în monitorizarea operațiunilor de suport bugetar, Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) “Viitorul” este în căutarea traducătorilor / companie de traducere. Anunțul integral poate fi vizualizat aici.
