Concurs de oferte pentru selectarea unei pensiuni rurale în scopul prestării serviciilor turistice integrate în rezervația cultural-naturală Orheiul Vechi în cadrul proiectului „Turismul rural – un pas sigur spre stimularea cooperării transfrontaliere între raioanele Soroca (Republica Moldova) și Iampil (Ucraina, regiunea Vinnița)”, implementat de IDIS „Viitorul”, în parteneriat cu Consiliul raional Soroca (Republica Moldova) și Administrația raională Iampil (Ucraina). Proiectul este cofinanțat de Uniunea Europeană prin Programul de Cooperare Teritorială Republica Moldova – Ucraina în cadrul Parteneriatului Estic (EaPTC).
Obiectivul proiectului: Consolidarea capacităților prestatorilor de servicii turistice și autorităților locale din raioanele Soroca și Yampil pentru a dezvolta turismul rural prin cooperare transfrontalieră.
Context: Localitățile din arealul transfrontalier Soroca-Yampil au un bogat patrimoniu cultural, istoric şi arhitectural, peisaje pitoreşti, resurse recreative, de agrement şi curative, oameni harnici şi ospitalieri. Acest enorm potențial turistic este insuficient valorificat și promovat. Proiectul urmărește să crească vizibilitatea și atractivitatea raioanelor respective, nivelul de valorificare a potențialului turistic și capacitatea entităților economice de a atrage turiști.
Proiectul, totodată, își propune dezvoltarea unei comunități de antreprenori și manageri de pensiuni turistice, în raioanele Soroca și Yampil, care să beneficieze de instruire, informare, ghidare și consultanță, pentru a-și dezvolta afacerile, prin abordarea şi prestarea serviciilor turistice cu profesionalism, în contextul cooperării transfrontaliere.
Promovarea, lansarea și dezvoltare turismului în mediul rural, conform estimărilor experților, va contribui la dezvoltarea iniţiativelor antreprenoriale în rândul cetățenilor din raioanele Soroca și Yampil, sporind nivelul de valorificare a potențialului turistic în zona transfrontalieră.
Scopul vizitei de studiu este de a familiariza prestatorii de servicii turistice din raioanele Soroca (RM) și Iampil (Ucraina) cu bunele practici ale turismului rural din Republica Moldova, inclusiv cu procesul de organizarea a serviciilor turistice în zona rurală, metodele de promovarea a unei destinații turistice și impactul microecomic al turismului rural.
Data lansării: 20.09.2018
Data limită pentru acceptarea înscrierii: 12.10.2018, ora 16.00
Solicitant: Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”
Cerințe de calitate
Oferta trebuie să conțină următoarele documente:
1. Acte care reflectă activitatea companiei:
a. Certificat de înregistrare (copie);
b. Ultimul extras din Registrul de Stat (copie)
2. Oferta
a. Oferta financiară trebuie să conțină prețul referitor la:
Cerințe față de setul de documente:
Criteriile de selectare:
Examinarea ofertelor va fi efectuată de către Comisia de concurs în baza următoarelor criterii:
Unde se va depune setul de documente:
Setul de documente va fi depus la sediul IDIS „Viitorul”, or. Chișinău, str. Iacob Hâncu 10/1, (cu Titlu:Concurs de oferte pentru selectarea pensiunii turistice) pentru Ana Znaceni ori poate fi transmis pe adresa de e-mail: ana.znaceni@gmail.com până pe data de 12 octombrie 2018, ora 16.00.
Este obligatoriu de a indica: Numele și prenumele persoanei de contact, poziția și compania din care face parte, numărul de telefon și adresa de e-mail.
Întrebări suplimentare: pe adresa de e-mail: ana.znaceni@gmail.com
Proiectul „Turismul rural – un pas sigur spre stimularea cooperării transfrontaliere între raioanele Soroca (Republica Moldova) și Iampil (Ucraina, regiunea Vinnița)” este implementat de IDIS „Viitorul”, în parteneriat cu Consiliul raional Soroca și Administrația raională Iampil (Ucraina). Proiectul este cofinanțat de Uniunea Europeană prin Programul de Cooperare Teritorială Republica Moldova – Ucraina în cadrul Parteneriatului Estic (EaPTC).
În data de 31 octombrie - 01 noiembrie, Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) "Viitorul" a găzduit Atelierul "Promovarea drepturilor minorităților la locul de muncă și în comunitățile din Moldova". Activitatea a avut loc în cadrul proiectului ”V4 and EaP Platform Promoting Minority Rights at Worskplaces and in Communities”, care este implementat cu sprijinul financiar al Fondului Internațional Visegrad și al Ministerului Afacerilor Externe al Olandei. Scopul acestui proiect vizează crearea unei platforme de dialog pentru promovarea drepturilor minorităților naționale la locul de muncă și în comunitate cu preluarea celor mai bune practici din țările Visegrad și identificarea unor soluții pentru eliminarea problemelor de integrare a minoritățile naționale atât la locul de muncă, cât și în comunitate.
În cadrul Atelierului au participat reprezentanții minorităților etnice, sindicatelor, patronatelor, reprezentanții instituțiilor statului responsabile de politicile statului în domeniul relațiilor interetnice și apărarea drepturilor minorităților, precum Biroul Relații Intertnice, Oficiul Avocatului Poporului (Ombudsmanu), dar și alți actori locali și ONG-uri care contribuie la consolidarea participării minorităților în comunitate și eficientizarea relațiilor dintre angajați și angajatori. Atelierul a servit drept platformă de dialog între toți actorii interesați de promovarea drepturilor minorităților în comunitate și la locul de muncă, identificarea unor soluții și recomandări la provocările actuale care vizează integrarea lingvistică a minorităților, implicarea în procesul decizional dar și preluarea bunelor practici din țările Vișegrad, privind incluziunea la locul de muncă a minorităților etnice.
Svetlana Rusu din cadrul Direcției investigații și monitorizare, Oficiul Avocatului Poporului, a declarat că deși sunt cazuri de încălcare a drepturile minorităților, deocamdată instituție pe care o reprezintă nu a fost sesizată. ”În cadrul instituției sunt examinate cererile cu privire la presupusa încălcare a drepturilor omului, recomandări privind repunerea în drepturi a persoanelor, perfecționarea legislației în domeniul drepturilor omului și soluționarea pe cale amiabilă a conflictelor dintre autorități și persoane fizice.
”Nici unul dintre criteriile de discriminare nu poate sta la baza unei concedieri. Nu sunt permise adresările sau comportamentele jignitoare, incitările la ură, la discriminare, intimidările sau violenţa îndreptată împotriva colegilor pe baza unui criteriu de discriminare. În procesul de recrutare sau de selecţie a personalului şi la angajare sunt excluse condiţiile care discriminează angajații după criterii etnice”, a explicat Elena Carchilan, șefa Inspectoratului Muncii din cadrul Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova.
Dmitrii Lecarțev, președintele Asociaţiei Tineretului Ucrainean din Moldova “Zlagoda” a spus în cadrul Atelierului că ”minoritățile naționale se confruntă cu probleme la angajare în instituțiile publice. Aceștia, ori sunt respinși, fie nu sunt acceptați pe criterii etnice. În sectorul privat lipsește criteriul etnic la angajare. Dacă ești specialist bun atunci ești angajat și promovat și în funcții de conducere.”
Securitatea informațională a Republicii Moldova este amenințată constant, iar manipulările mediatice sunt frecvente. Or, autoritățile statului nu au identificat soluții și mecanisme adecvate pentru a-și proteja cetățenii și interesele naționale contra unor amenințări hibride. Acesta a fost genericul dezbaterilor publice, susținute la sediul Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) Viitorul, la 10.26.2017, cu titlul ”Spațiul informațional în mijlocul amenințărilor hibride”.
Directorul IDIS Viitorul, Igor Munteanu a declarat că democrațiile trebuie să știe să se apere prin mecanisme de reziliență, aceasta-i condiția cheie la care trebuie să răspundă și statele mari și cele mici. RM are nevoie de a se înzestra cu o politică fermă de protejare a cetățenilor și a spațiului național de viruși care paratizează pe slăbicunile tranziției, și pe confuziile unor segmente ale elitelor politice. În opinia sa, manipularea proferată în spațiul public este o formă de abuz de putere, care ar trebui să trezească negreșit intervenția agențiilor de stat responsabile, indiferent de originile acestor viruși hibrid, interni sau externi. Observăm apariția a zeci de portaluri de ştiri clone, trolli, care sunt formați să multiplice informația falsă, să corupă încrederea în presa adevărată, profesionistă, servind în acest fel unor grupuri de interese obscure. Mai ales în ultima vreme, politicienii apelează tot mai mult la asemenea campanii de guerillă, promovând discursuri de ură și știrbind din standardele de jurnalism profesionist, atâta timp cât actuala legislație nici măcar nu schițează un cadru instituțional de răspuns la asemenea situație.
Eugen Carpov, vicepreședintele Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică a precizat că Republica Moldova trebuie să aibă o abordare pragmatică și corectă în ceea ce privește interesul național. Amenințările hibride sunt folosite în mediul internațional ca noțiune de război hibrid, iar spațiul media este suportul acestui război. Sunt utilizate unitățile militare, organizațiile teroriste, partidele politice, mass-media, ONG-urile, agenții economici mari, serviciile secrete, grupurile religioase și etnice, instrumentele diplomatice, umanitare. Deputatul a exemplificat războiul hibrid informațional din Republica Moldova prin regiunea transnistreană, care cu oameni interpuși, ofițeri și servicii speciale întreprinde acțiuni subversive în adresa Republicii Moldova. ”Avem instituții slabe, inclusiv cele care trebuie să combată aceste acțiuni, mai ales în spațiul informațional. Avem o populație apatică, care nu este interesată de procesele din țară”.
Vlad Țurcanu, free-lancer, expert în mass media, a ilustrat în prezentarea sa următoarele teze: Autoritățile RM se arată dispuse să limiteze proporțiile propagandei rusești doar sporadic, atunci când partidelor de guvernare le sunt afectate interesele politice. În acesemenea cazuri acesstea exercită presiuni pe verticală asupra Consiliului Coordonator al Audiovizualului sau asupra altor instituții publice cu atribuții în acest domeniu, pe care le determină să acționeze. În general, însă, mai curând că societatea civilă și partenerii internaționali arată preocupare pentru războiul hibrid. E un element distinct care deosebește RM de state aflate în situații similare, care găsesc resurse proprii pentru a contracara încercările unor medii rusești de a distorsiona realitatea și a submina vectorul european al statelor respective.
Propaganda nu poate fi tolerată dacă dorim să salvăm organismul social de infecții informaționale, a menționat Corina Cepoi, directoarea Internews. Totuși, propaganda nu poate fi înlocuită cu un alt tip de propagandă, instituită printr-o legislație mai restrictivă, ci înainte de toate prin exemple pozitive, așa cum o fac statele baltice. ”Nu putem trata cancerul cu tuberculoză”. La rândul său, Virginia Nica, Coordonator de știri al Portalului Moldnova, a trecut în revistă structura spațiului mediatic din Republica Moldova, care se află în faţa noilor tehnologii de comunicare, ilustrând diferențele și provocările generate de noile tehnologii. Din partea Asociației Presei Independente (API) a vorbit Lilia Zaharia, reporteră, care a ilustrat mai multe cazuri concrete de falsificare a spațiului informațional prin site-uri clone, date falsificate utilizate în scopul distorsionării unor rapoarte de monitorizare și campanii de presă, de tipul stopfake.md. Rapoatele pe care le prezintă cu regularitate API indică asupra creșterii știrilor false și chiar a unei industrii noi de distorsionare a știrilor, create ca un apendice al campaniilor politice și care, din păcate, nu încetează nici măcar după încheierea campaniei electorale oficiale.
Dezbaterea de azi a relevat o largă predispoziție de solidaritate pe subiectul securităţii spaţiului informaţional în RM contra ameninţărilor hibride externe, dar şi contra dezinformării, campaniilor de ură, propagandei interne, conduse prin mercenariat politic si 'gărzi pretoriene' (troli). Vorbitorii au avut mesaje clare şi bine structurate prin evaluări obiective şi acţiuni de răspuns la sursele hibride de ameninţări informaţionale. Participanţii au arătat un interes nedisimulat al unor autorităţi publice, dar şi absența altora. În concluzie, vorbitorii au făcut referință la subiectul raportului existent între democrație și dreptul cetățeanului de a fi informat, de a putea exprima opinii, fără teama de a fi sancționat ori bruiat de autorități sau grupuri influente. Este sarcina societății civile active să reanimeze spațiul public, 'agora', spațiul care generează capital social și cetățeni conștienți de drepturile și libertățile lor. Republica Moldova are nevoie de o legislație, care ar face față amenințărilor care se prefigurează, dar și elaborarea şi adoptarea strategiei de dezvoltare a mass-media din Republica Moldova conformă practicilor internaţionale și revizuirea actualului Cod al audiovizualului.
O sinteza a principalelor concluzii si recomandari ale dezbaterii din 10.26.2017 va fi pusa la dispozitia celor interesați pe parcursul săptămânii viitoare.
Pentru alte detalii, vă rugăm să contactaţi responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.
IDIS Viitorul anunță concurs pentru traducerea unor studii.
Ofertele de participare (CV-ul participantului, oferta financiară) pentru traducerea studiilor în domeniul economic din limba română în limba engleză pot fi depuse până pe data de 19.10.2017.
Persoanele și companiile interesate sunt rugate să-și depună ofertele la adresa de e-mail - office@viitorul.org.
La 13 octombrie 2017, Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) ”Viitorul” în parteneriat cu Fundația Friedrich Ebert (FES) Moldova au organizat o dezbatere publică cu genericul „Situația precară a salarizării cadrului științific și didactic din domeniul învățământului universitar din Republica Moldova”. Scopul acestei dezbateri este accentuarea necesității reevaluării sistemului de salarizare pentru cadrele didactice şi auxiliare din învățământul superior național pe fundalul problemelor social-economice cu care se confruntă această categorie profesională, precum și formulare a unor propuneri de politici menite să faciliteze diminuarea discrepanțelor de salarizare în domeniul învățământului superior din țară.
Calitatea educației este condiționată de calitatea procesului didactic. Unul din elementele constitutive care determină calitatea acestui proces îl reprezintă satisfacția privind locul de muncă şi nivelul salarizării. Or, acestea raportate la situaţia economică precară din țară, generează o nemulțumire majoră printre angajații din educație şi știință. Protestele organizate de Federația Sindicală a Educației şi Științei pe parcursul anilor 2016-2017 denotă și ele gradul sporit de insatisfacție a cadrelor didactice față de retribuirea inechitabilă a muncii în cadrul sistemului educațional și în raport cu alte categorii de bugetari.
Mariana Iațco, expertă în politici publice, subliniază în nota analitică discutată în cadrul dezbaterii, că stabilirea gradului de eficientizare a utilizării mijloacelor bugetare în sectorul educației este o problemă acută. Dacă înmatricularea studenților este determinată de comanda de stat, în funcție de necesitățile statului în instruirea anumitor specialități, atunci finanțarea instituțiilor universitare se realizează de către Ministerul Educației fără a ține cont de capacitățile universității (în funcție de numărul de studenți bugetari și normele didactice), ci pornind de la posibilitățile bugetului de stat, care în cele mai multe cazuri sunt limitate. Situaţia actuală din domeniul învățământului universitar şi științei generează anumite consecințe şi discrepanțe în sistemul de salarizare al cadrului științific şi didactic și necesită o reevaluare stringentă.
Principalele recomandări de îmbunătățire a situației retribuirii profesioniștilor din domeniul învățământului universitar vizează redefinirea clară a priorităților și alocarea în consecință a finanțării aferente salarizării. Având în vedere provocările financiare cu care se confruntă toate sistemele de educație, fondurile de retribuire a muncii și alocare financiară adecvată realităților economice din țară vor trebui să se afle pe lista priorităților autorităților publice. Totodată, autoarea notei analitice susține că e nevoie de noi mecanisme de evaluare a priorităților de finanțare care să ia în calcul și beneficiile pe termen mediu și lung, asupra calității personalului universitar. Bunele practici de până acum la nivel european au confirmat că investiția în cadrele didactice și susținerea acestora sunt un factor esențial pentru creșterea calității educației.
Nota analitică dată a fost elaborată în cadrul proiectului privind monitorizarea politicilor publice, sociale și formularea unor sinteze de politici, implementat de IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Fundația Friedrich Ebert (FES).
Pentru mai multe detalii contactați Coordonatorul Relații Publice IDIS Viitorul, Victor URSU la adresa de email ursu.victoor@gmail.com sau la telefonul 069017396.
În din cadrul proiectului «Cutting edge improvements in the public procurement system in Moldova through inclusiveness, creativity and law-abiding practices», finanțat de UE prin intermediul Programului de consolidare a rolului societății civile în monitorizarea operațiunilor de suport bugetar, Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) “Viitorul” este în căutarea machetatorilor. Anunțul integral îl puteți vizualiza aici.
Institutul pentru Dezvoltare si Inițiative Sociale (IDIS) "Viitorul" solicita oferte pentru tipar. Serviciile solicitate se desfășoară în cadrul proiectului “Cutting edge improvements in the public procurement system in Moldova through inclusiveness, creativity and law - abiding practices”, finanțat de către CE. Anunțul integral poate fi vizualizat aici.
În din cadrul proiectului «Cutting edge improvements in the public procurement system in Moldova through inclusiveness, creativity and law-abiding practices», finanțat de UE prin intermediul Programului de consolidare a rolului societății civile în monitorizarea operațiunilor de suport bugetar, Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) “Viitorul” este în căutarea traducătorilor / companie de traducere. Anunțul integral poate fi vizualizat aici.
Optimismul social se menține la rată minimă a măsurărilor sociologice. Doar 8% cetățeni consideră că în ţara noastră lucrurile merg într-o direcţie bună, 3% se declară mulțumiți de situația economică din RM, doar 17% sunt mulțumiți de viaţa pe care o trăiesc. Salariile, pensiile mici, prețurile mari, sărăcia și corupția sunt principalele îngrijorări care frământă cetățenii. Acestea sunt rezultatele sondajului național ”People Watch”, executate sub răspunderea Companiei „CBS-AXA”, la comanda Institutului IDIS „Viitorul”.
Datele sondajului arată că biserica se bucură de cea mai mare încredere (62%), fiind și singura instituție, care reprezintă un raport net pozitiv al încrederii (ponderea celor care au încredere mai mare decât a celor care nu au încredere în instituție). La polul opus – instituțiile cu cel mai mic nivel de încredere sunt partidele politice și principalele instituții de stat (Parlamentul, Guvernul și Justiția).
Comparativ cu prima jumătate a anului se înregistrează o scădere a nivelului de încredere în Președinte.
La capitolul evoluții politice ratingul celor mai populari politicieni este condus de actualul Președinte al RM, Igor Dodon, cu 32,4% încredere, urmat de Maia Sandu – cu 17,8%. Următorii lideri notați în acest sondaj prin întrebare deschisă sunt – Andrei Năstase (1%), Pavel Filip – 0,7% și Renato Usatâi – 0,6%. Primii doi politicieni au înregistrat o vizibilă scădere a nivelului de încredere de la începutul anului 2017 pe seama populației chestionate care nu are încredere în nimeni. Ca și în cazul partidelor, niciunul din liderii politici nu înregistrează un raport net pozitiv al încrederii.
Datele sondajului mai arară că în cazul unor alegeri parlamentare, 68% respondenți se vor prezenta la vot. Fiecare al patrulea respondent (25,9%) ar vota cu PCRM, 12,2% cu PAS, 3,1% cu PDM, 2,9% cu PDA, 2,3% cu PSRM și 2,0% cu PN. Celelalte formațiuni au înregistrat scoruri sub 1%. Pe de altă parte 14,9% respondenți au declarat că nu ar vota, iar 34,3% sunt indeciși. Astfel, chiar dacă pe ambele paliere ale spectrului politic are în acest moment lideri evidenți (PSRM pe stânga și PAS pe dreapta), ponderea sporită a cetățenilor care nu ar vota sau sunt indeciși semnalează o creștere rapidă a dezamăgirii în ofertele politice existente și pulverizarea opțiunilor de vot.
63,3% dintre respondenți consideră că cel mai bine copiii lor se pot realiza în străinătate. Autorii cercetării sociologice au spus că în prezent se observă apariția premizelor unui nou val de emigrare a populației determinată de ofertele necompetitive ale pieței de muncă locale (salarii mici, bani în plic, instabilitate sporită, mediu de afaceri problematic). Astfel, dacă primele valuri de emigrație din anii 90 au implicat populația rezidentă în mediul rural și numeroase orășele mici, atunci în prezent intenția de emigrație este deosebit de pronunțată în mun. Bălți unde fiecare al treilea intenționează să plece peste hotare. Asumpția noastră este ca acest val vizează populația marilor orașe (Bălți și Chișinău) pentru care intenția de a părăsi țara se conturează ca o necesitate urgentă pentru perioada imediat următoare.
Salariul, care ar determina cetățenii să rămână în țară constituie 10 mii de lei lunar.
La capitolul ajutor extern, peste o treime dintre moldovenii chestionați susțin că UE ajută cel mai mult Republica Moldova urmată de Rusia – 29,2% și România cu 25,8%.
Cercetarea lansată astăzi de IDIS Viitorul ”People Watch” măsoară teme de interes public sporit. Chestionarul a fost făcut pe un eșantion de 1 109 persoane în perioada 9 - 20 septembrie curent cu marjă de eroare de plus, minus 2,8%.
Publicația poate fi descărcată aici.
Pentru alte detalii, vă rugăm să contactaţi responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.
Impactul social al medicamentelor este semnificativ, deoarece aceste produse sunt necesare, în mod prioritar, reprezentanţilor păturilor social-vulnerabile, inclusiv copiilor, persoanelor cu anumite dezabilități, persoanelor în etate. Având în vedere că Legea cu privire la medicamente a fost aprobată în anul 1997, iar unele articole sunt depășite, se necesită o abordare sistemică în scopul reglementării condițiilor noi în domeniul medicamentului. Proiectul de lege propus pentru consultări publice conține un șir carențe și riscuri specifice, cum sunt densitatea amplasării farmaciilor nejustificat de mare, riscuri legate de comercializarea medicamentelor prin magazine specializate, trasabilitatea și fluxul de medicamente nu sunt suficient de eficiente, accesul redus la medicamente compensate și în mediul rural, riscul pătrunderii produselor de calitate joasă și contrafăcute, reglementarea formării prețurilor la medicamente neeficientă și multe altele.
Maria Cojocaru-Toma, expertă în politici farmaceutice constată în nota analitică la proiectul cu privire la medicamente că riscurile și impedimentele din proiectul de lege vor duce, în ultimă instanță, la devieri grave de la politicile statului în domeniile respective care presupune medicamente mai scumpe, de o calitate mai joasă și inaccesibile, riscul măriri nejustificate și necontrolate a consumului de produse farmaceutice.
Maria Lăpteanu, șefa de direcție de la Ministerul Sănătății a declarat în cadrul evenimentului că ministerul va veni cu modificări la legea medicamentului și va ține cont de necesitățile populației în special ce ține de magazinele specializate de comercializare a medicamentelor. Din punct de vedere economic unde pacientul are acces liber să ajungă.
Reprezentanții farmaciilor sunt de părere că în prezent e nevoie de canalizarea eforturilor pe aprovizionarea cu medicamente a locuitorilor din Republica Moldova, în condițiile în care în unele regiuni ale țării chiar sunt probleme.
Principalele recomandări de îmbunătățire a legii cu privire la medicamente vizează ajustarea Proiectului Legii cu privire la medicamente la rigorile europene şi internaţionale de bune practici referitor la asigurarea calităţii şi siguranţei medicamentelor, asigurarea monitorizării și raportării semestriale de către AMDM cu privire la activitatea tuturor agenților economici implicați în buna asigurare a deservirii populației cu produse medicamentoase.
Totodată, autoare notei analitice susține că e nevoie de îmbunătățirea textului Proiectului Legii cu privire la medicamente, care conține încălcări și abateri de la norme unanim acceptate cu privire la stocarea, păstrarea, calitatea și eliberarea medicamentelor, inclusiv cu redactarea termenilor în domeniu. De asemenea, e nevoie de efectuarea unei analize profunde și multidimensionale a impactului pe care îl va avea Proiectul legii cu privire la medicamente asupra populației, inclusiv din localitățile rurale în scopul asigurării protecţiei drepturilor cetățenilor la asistență farmaceutică, iar modificările în sistemul farmaceutic să fie corelate cu reforma sistemului de sănătate în întregime.
Elaborarea notei analitice s-a făcut în cadrul proiectului privind monitorizarea proceselor politice, sociale şi formularea unor sinteze politice, implementat de IDIS „Viitorul” în parteneriat cu FriedrichEbert-Stiftung.
Pentru mai multe detalii contactați Coordonatorul Relații Publice IDIS Viitorul, Victor URSU la adresa de email ursu.victoor@gmail.com sau la telefonul 069017396.
