Astăzi, în Republica Moldova, sunt 702 mii de persoane, care au mai mult de 60 de ani, dintre care 598 de mii se află în țară, iar 104 mii - peste hotare. Numărul persoanelor în vârstă în Republica Moldova a crescut destul de puternic, cu circa 200 de mii timp de peste 20 de ani. Până în 2000 vârstnicii erau circa 500 de mii, iar astăzi, în țară, sunt aproape 600 de mii, iar peste hotare alții peste 100 de mii. Numărul tinerilor, apți de muncă, este de circa 540 de mii, un număr mult prea mic pentru a le asigura acestora o pensie decentă. Despre aceasta a vorbit Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul ediției de vineri, 29 septembrie, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
Potrivit expertului, majorarea numărului de pensionari este legată de creșterea nivelului de trai, care le-au adus o viață mai lungă. Astfel, ei au crescut ca număr, dar și ca pondere. Când numărul populației se reduce dramatic, numărul celor în vârstă crește vertiginos. În 1959, 7,7% din populație era în etate. După aceasta, a continuat să crească constant, odată cu creșterea calității vieții și a speranței de viață. În 2020, persoanele în vârstă aflate pe teritoriul Republicii Moldova au ajuns să reprezinte 21,7% din populație. Astăzi, în 2023, sunt aproape 24%.
„Ca număr devin mai mulți, deoarece trăiesc din ce în ce mai mult, iar copii se nasc tot mai puțini. Numărul celor în etate, plecați peste hotare, este de 3 ori mai mic decât numărul persoanelor altor categorii de vârstă. Dacă acum 60 de ani, raportul era de 1 la 16, adică 16 persoane de alte vârste la o persoană în etate, acum raportul este de 1 la 4, din patru persoane, una este în vârstă și trei din categoria persoanelor de până la 60 de ani”, a spus expertul.
Veaceslav Ioniță a împărțit persoanele în etate în trei grupe: 1) de la 60 la 64 de ani; 2) de la 65 la 74 de ani; 3) de la 75 de ani în sus. Unica categorie care a crescut în ultimii ani, din cei care sunt pe teritoriul Republicii Moldova, sunt persoane de la 65 până la 74 de ani. Ponderea lor a crescut de 1,6 ori, în timp ce a celor de la 60 și 64 de ani și a celor de peste 75 de ani rămâne relativ stabilă. Aceste persoane au intrat în sistemul de pensionare în ultimii ani și de aici presiunea asupra sistemului de pensionare.
Vorbind despre raportul dintre bărbați și femei, economistul a declarat că acesta are o stabilitate pe parcursul anilor, de 60 la 40. Din o sută de persoane în etate, 60 sunt femei și 40 - bărbați. În 2023, din categoria de vârstă 60-64 de ani - 108 mii sunt femei și 86 de mii-bărbați. După vârsta de 64 de ani, numărul bărbaților care trăiesc scade puternic, ajungându-se ca la 85 de ani și mai mult să fie 15 mii de femei și doar 6 mii de bărbați. „Odată cu ieșirea la pensie, la noi bărbații trăiesc mai puțin decât femeile. Lucrul acesta nu se observă atât de bine până la 70 de ani. După 70 de ani, această diferență devine mai pronunțată. Diferența crește enorm după 85 de ani”, a declarat economistul.
Analistul economic a afirmat că în 1960 erau 682 de copii la o sută de persoane în etate. Fiecare bunel/bunică avea până la 7 nepoți. În 2020 erau 129 de copii la 100 de bunei/bunici, iar în prezent - 112 copii la 100 de persoane în etate. „La noi, numărul persoanelor în vârstă crește, iar numărul de copii scade. Avem în prezent un nepot la un bunel/bunică. Situația devine tot mai dificilă. Oare cine va plăti pensie celor tineri care sunt astăzi, când practic nu avem copii”, a afirmat analistul economic.
Potrivit expertului, persoanele de la 18 la 35 de ani sunt elementul puternic al societății pentru stabilitatea economică a țării. În 2005/2006 erau, în țară, de două ori mai mulți tineri decât persoane în vârstă. Erau 900-920 de mii de tineri la 450-460 de mii de persoane în etate. La fiecare persoană în etate reveneau doi tineri. După, situația a început să degradeze. Numărul tinerilor a scăzut vertiginos din cauza demografiei în scădere și a migrației. În 2022, în Republica Moldova, pentru prima dată, numărul tinerilor a fost mai mic decât numărul de persoane în etate. Au fost 581 de mii de tineri la 590 de mii de persoane în etate. Cu părere de rău, și în următorii ani, acest lucru va continua. Astăzi, 2023, sunt circa 600 de mii de persoane în etate la 540 de mii de tineri. Numărul persoanelor tinere, formate profesional pentru a lucra activ pentru societate, scade vertiginos.
Economistul a mai menționat că în anul 1990, unui pensionar îi revenea 2,6 lucrători. 5 persoane lucrau pentru 2 pensionari. Atunci era posibil să fie plătită și o pensie adecvată. În 1995 deja raportul era de 2,1, iar în 2000 s-a ajuns la 1,3. Către 2005 situația un pic s-a îmbunătățit, ajungând-se la raportul de 1,5. Atunci, s-a implementat prima etapă a reformei și a început a crește vârsta de pensionare. Astfel fiind redus din numărul de pensionari. După aceasta, situația a început din nou a se înrăutăți. După 5 ani de creștere a vârstei de pensionare, s-a ajuns din nou la raportul de 1,3 către 2010. După 2010, situția a degradat continuu până la 1,1 în 2020. Acum este o creștere ușoară de până 1,2, dar fără speranțe de durată. „Situația în 2023 va fi mai proastă decât se aștepta. Datorită condițiilor de trai și a calității vieții mai bune, persoanele în etate trăiesc mai mult și numărul lor crește. Ei mai puțin pleacă peste hotare, iar dacă au plecat, când trec de 60-65 de ani se întorc acasă. Tinerii, din păcate, pleacă și, în prezent, practic în țară avem tineri, care sunt forța de muncă, mai puțini decât cei care deja au plecat”, a menționat economistul.
Despre pensie, analistul economic a spus că în acest an, în medie anuală, pensia lunară va ajunge 3442 de lei. Anul trecut, a fost de 2886 de lei. Creștere se datorează inflației pe care nu am avut-o în ultimii 23 de ani. Cei care iese acum la pensie au o pensie mai mare, iar cei care sunt de mult timp la pensie, o au mai mică. „Este aici o problemă, un handicap al sistemului nostru de pensionare. Persoanele care au mai mult de 70-75 de ani, pensia lor este cu mult mai mică. Pensia medie de la noi este mare pentru proaspeții pensionari, iar când începe indexarea pendia la ei începe a scădea.
Expertul mai susține că anul trecut, din cazua inflației mari, pensia în valori reale, a crescut cu doar 0,1%. Toată majorarea realizată anul trecut a fost erodată de rata inflației ridicată. Însă, și mai proastă situație a fost la salariații din economie, deoarece salariile lor au crescu mult sub nivelul inflației și veniturile lor reale în 2023 au înregistrat o scădere considerabilă. Veniturile populației, anul trecut, au fost mai mici decât în 2021. În acest an, cel mai probabil pensia reală, ținând cont de indexare, de toate majorările, dar și ținând cont că inflația va fi mică până la sfârșitul anului, va crește cu 13,6%. Ultima dată a fost așa ceva în 2009, când au fost alegeri, ca și în acest an. Atunci Guvernul, în speranța că va câștiga, mult peste ceea ce spunea legea, au indexat pensia cu 20%. Media anuală a fost de 18,6%. „Perioada anilor 1998-2000 ai fost cei mai negri ani din istorie pentru pensionari. Trei ani la rând pensia lor reală a scăzut cu 12,7%, 30,7% și cu 15,6%. Pensionarii noștri, cât de cât, au dus-o mai bine după 2001, 2002, 2004, 2005. Aveți grijă de pensionari că ei schimbă guverne. Atunci când pensia lor se înrăutățește, se schimbă guvernarea, iar guvernarea nouă înțelege lecția de la cea veche și face o majorare substanțială de pensie”, a opinat expertul.
Veaceslav Ioniță a mai menționat că o convenție internațională a Organizației Mondiale a Muncii spune că o persoană în etate, când iese la pensie, trebuie să primească o pensie echivalentă cu cel puțin 40% din veniturile pe care le-a ratat. În 1970, pensia era egală cu 30% din salariu net. Către 1990 s-a ajuns la 43,7%. De fapt doar într-o perioadă foarte scurtă, a anilor 1985-1990, din istoria pensiilor în Moldova, pensia a corespuns acestui criteriu minim de 40% din salariul mediu pe economie. În perioada următoare, până către 1995, când în Republica Moldova s-au prăbușit salariile, iar Guvernul, din inerția de a mai da pensii, pensia a ajuns mai mult de 60%. Oamenii pierdeau locurile de muncă, nu aveau salarii, iar ceea ce se mai plătea în țară erau pensiile.
Situația pensionarilor a ajuns, către 2000, cea mai dramatică din istoria țării, care a fost și cel mai negru an. A fost al treilea an de scădere consecutivă a pensiei și a fost anul în care pensionarul avea o pensie de patru ori mai mică decât în restul membrilor societății, de circa 25%. Așa ceva n-am mai fost în istoria existenței lor. După aceasta, către 2005 situașia s-a îmbunătățit și a fost o creștere puternică a pensiei, până la nivelul de 33% din salariu. După 2005, indexarea s-a făcut mult mai lentă, iar în 2020 s-a ajuns la minimum, sub 29%. Din cauza că în 2022, salariile au crescut mult mai lent decât pensiile, pensiile au ajuns la nivelul de 32% din salariul mediu pe economie, nivel care se va menține și în 2023. „Mai avem până la nivelul de 40% din salariu, ca să asigurăm o pensie medie, care se permită persoanei în etate să aibă un statut normal. Ar trebui să fie pensia cu 30% mai mare decât este în prezent. Ar trebui pensia să fie nu 3442 de lei, dar cel puțin 5 mii de lei, deoarece în acest an salariul mediu net pe economie va fi 10600 de lei”, a menționat Veaceslav Ioniță.
Economistul a amintit că în acest an, pensia medie va fi 3442 de lei. Anul trecut 3030 de lei. Cea mai proastă pensie a fost acordată în 2000, care la valoarea leului de astăzi a fost de 540 de lei. Cea mai bună pensie a fost acordată în perioada 1985-1990, când pensia a depășit 40% din salariul mediu, și era echivalentul a 3600 de lei la valoarea leului de astăzi. Către 2000, bunăstarea pensionarilor, față de 1990, a scăzut de 7 ori. În 10 ani au devenit de 7 ori mai săraci. Din 2000 și până în 2023, în 23 de ani, aproape că am reușit să recuperăm căderea din perioada 1990-2000. Cel mai probabil, doar anul viitor, pensia medie din Republica Moldova, ca putere de cumpărare, va fi mai mare decât a fost în 1990. Dacă salariul mediu a fost depășit câțiva ani în urmă, față de maximum din URSS, în ceea ce privește pensia, încă ni s-a reușit să fie întors persoanelor în etate, statutul pe care l-a avut cândva.
„La capitolul bunăstare, se va atinge doar anul viitor nivelul care îi va permite să-și procure același volum de bunuri comparabile cu ceea ce a fost în anii 1990. La statutul social, nivelul 40% din veniturile populației, din păcate ne va lua încă cel puțin 10-15 ani să le garantăm persoanelor în etate minimum necesar care să le permită să-și ducă cu demnitate bătrânețea. Nici de cum nu reușim din cauza lipsei forței de muncă și a presiunii enorme care este asupra celor care lucrează astăzi. Suntem o societate care nu putem să facem lucrul acesta. Statutul acestor oameni, din păcate, este cu mult mai jos decât ar trebui să fie, iar societatea are responsabilitatea morală să le asigure o bunăstare pe care au meritat-o. Calitatea unei societăți se poate vedea după atitudinea față de copii și față de cei în vârstă. Dacă nu putem să ne purtăm corect cu copiii și cu persoanele în etate, suntem departe de o societate civilizată, democratică și europeană”, a conchis Veaceslav Ioniță.
Pe 1 octombrie este marcată tradițional Ziua Internațională a persoanelor în etate.
-----------------------------------
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .
Peste 150 de mii de tone de deșeuri de metal în acest nu vor fi colectate. Circa 15 companii, care activează pe piața metalelor, cu un număr de circa 1500 de angajați, riscă să falimenteze. Moldovenii cu venituri modeste, circa 85 de mii de oameni, care adunau bani din vânzarea metalelor, nu vor încasa aproape un miliard de lei. Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, a vorbit vineri, 15 septembrie, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, realizată în parteneriat cu Asociația din domeniul Colectării, Reciclării și Exporturilor de Metal „METAL”, despre cinci alerte majore existente pe piața metalelor, ca rezultat al încercării, prin diverse ajustări legislative, ambalate frumos, și care ar putea duce la compromiterea parcursului european al Republicii Moldova.
Potrivit lui Veaceslav Ioniță, populația este cel mai mare „furnizor” din deșeuri în Republica Moldova: de metal, de plastic, sticlă, hârtie etc. Astfel, avem deșeuri menajere, cu miros urât; deșeuri care ar trebui să fie reciclate, însă spre exemplu, plasticul este reciclat doar 3%, restul este pe drumuri, câmpuri și din acest motiv suntem în urmă la capitolul reciclarea deșeurilor. Deși deșeurile de metal aduc venituri populației, problema este că aceste venituri întotdeauna atrag politicul, care introduce diferite scheme, cu tentă de corupție.
„Atunci când vorbim despre deșeuri, în cazul dat despre deșeurile de metal, trebuie să atragem atenția la trei aspecte: 1) sarcina statului este reciclarea deșeurilor, inclusiv cele de metal. Statul trebuie să garanteze că deșeurile vor fi reciclate, nu vor rămâne în stradă, pe câmp și nu vor împânzi țara cu gunoi; 2) în gestionarea și reciclarea deșeurilor sunt implicate mai multe companii și asta este o afacere, unde oamenii investesc bani, iar statul trebuie încurajeze aceste afaceri, să aibă grijă că ele să nu se confrunte cu probleme, deoarece risti să transformi țară într-o urnă de gunoi sau gunoiște și nu într-o țară civilizată, care știe cum să recicleze deșeurile; 3) pe anumite segmente, plastic, hârtie, metal în mod special, deșeurile sunt o sursă de venit pentru păturile social vulnerabile, iar statul trebuie să se gândească cum să protejeze acești oameni, că aceste surse de venit, care de multe ori pentru ei este una critică, să nu dispară”, a explicat Veaceslav Ioniță.
Expertul susține că avem mai multe tipuri de deșeuri unde situația este dezastruoasă. Dacă s-ar părea că stăm mai bine la capitolul deșeurilor de metal, ținând cont de faptul că se investesc bani, avem întotdeauna ingerința politicului și dorința de a monopoliza și de a controla sectorul, în scopul de a corupe. Piața deșeurilor de metale este o afacere în care sunt implicate 15 companii, ci circa 1500 de angajați. Totodată, avem populația social vulnerabilă, care colecteaza aceste deșeuri de metal, circa 40-45 de mii de familii sau 80-90 de mii de persoane.
„Am identificat cinci alerte majore în domeniul reciclării deșeurilor de metale. În acest an, din păcate, 150 de mii de tone de metal nu vor fi reciclate, vor rămâne pe câmpuri, în ogrăzile oamenilor, străzile și drumurile satelor și orașelor noastre. Din cauza că s-au întreprins anumite acțiuni, nu tocmai inspirate. 150 de mii de tone asta înseamnă 120 de mii de automobile. Puse în rând asta ocupă 750 km. Este ca și cum ai bloca un drum de la Giurgiulești până la Otaci sau până la Lipcani pe ambele benzi și îți mai rămân câțiva kilometri de drum de mașini pe care nu ai unde le parca”, a spus expertul.
Analistul afirmă că dacă nu se va interveni rapid și nu se va face ordine în sector, această criză riscă să continue în 2024 și 2025. Și, dintr-o țară unde cel puțin într-un domeniu al deșeurilor, în cazul dat al metalelor, unde s-a reușit cât de cât să se avanseze, riscăm să ne întoarcem cu ani în urmă, în sens negativ, deoarece se încearcă a crea probleme. Există riscul sporit ca majoritatea companiilor din acest domeniu să falimenteze. Dacă până în 2019, piața metalului era privită doar din perspectiva corupției, era controlată, politicul se implica, din 2019, de când a fost liberalizată piața și s-a încheiat un contract social, statul a spus agenților economici că mai mult nu se implică în activitatea lor, nu mai monopolizează și că le permite să activeze în mod normal, făcând investiții.
„Oamenii au investit milioane de euro în utilaje, echipamente, iar acum statul, prin inginerii legislative și tertipuri ambalate frumos, le spune că era mai bine când era monopol deținut de către stat și îl introducem din nou. Lucru care rupe contractul social semnat în 2019, iar 15 companii riscă acum să falimenteze. Trebuie condamnată practica promovării legilor: anticoncurențiale, antiinițiativă privată și privind ingerința statului în viața economică. Aceste trei fenomene negative au existat în Republica Moldova, ne-au dat titlul de cea mai săracă țară din Europa și ne face să ne fie rușine de ceea ce se petrece la noi în țară. Luptăm acum să scăpăm de aceste lucruri, ca să avem o țară competitivă, liberă, unde inițiativa privată este la locul ei. Din păcate, de multe ori, unii politicieni, sub diferite pretexte, vom să ne întoarcă înapoi, unde am mai fost și am văzut cum este”, a afirmat analistul.
Economistul menționează că există un risc sporit de monopolizare. Sub diferite tertipuri legislative, pretexte, se încearcă a introduce din nou scheme de corupție, care afectează cetățenii și bugetul statului. „Noi știm că monopolul e rău, dar niciodată nimeni n-a demonstrat prin cifre de ce e rău. Atunci când am avut în Republica Moldova monopol, până în 2019, monopoliștilor li se lua abuziv circa 20% din prețul de vânzare a metalului. Anual, cetățenii moldoveni erau deposedați, în mod barbar, de circa 15-20 de milioane de dolari. După câțiva ani de liniște, acum se încearcă din nou a introduce monopolul, pentru că moldovenii, din nou, să fie deposedați de bani. Monopolistul, de fiecare dată, fiind protejat de Guvern, Parlament, întotdeauna a reușit să facă acest lucru”, a menționat economistul.
Veaceslav Ioniță atenționează că cel mai grav este faptul că banii, care vin la monopolist, obținuți prin privilegii „băgate” prin lege, cum a fost anterior, sunt adesea utilizați pentru coruperea politicienilor. De asemenea, a avertizat că vor fi compromise veniturile circa 85-90 de mii de persoane, circa 40-45 de mii de familii, care colectează metal. „Acești oameni nu sunt cei mai bogați, nu sunt nici cei mai săraci, dar au venituri mai modeste, și pentru ei aceste venituri, din acest an, din colectarea metalului, sunt compromise. Ei vor obține în acest an cu mult mai puțini bani decât anii precedenți. Pe viitor există riscul ca aceste surse de venit să fie diminuate puternic din cauza schemelor de corupție, care riscă să fie implementate din nou. Statul trebuie să colecteze deșeurile, să asigure concurența, să permită companiilor să activeze în domeniu și să protejeze păturile social vulnerabile. Dacă nu facem aceste trei lucruri, întrebarea mea este pentru ce mai trebuiți voi ca stat? Cui trebuiți dacă nu puteți garanta aceste trei lucruri”, a declarat Veaceslav Ioniță.
Potrivit expertului, riscul compromiterii parcursului european al Republicii Moldova este cel mai grav. „Republica Moldova și-a luat angajamente că va elimina monopolurile, va dezoligarhiza țara și trebuie să respecte acest lucru. Tot ce se discută în prezent, este un subiect de corupție de 20 de milioane de dolari. Tot ce se dorește, este jefuirea cetățenilor de cel puțin 20 de milioane dolari anual. Noi trebuie să gestionăm deșeurile. Nu poți pretinde că tinzi să devii o țară europeană când ai țara plină de deșeuri și nu ai capacitate de a le gestiona, colecta și recicla”, a remarcat expertul.
Economistul a mai declarat că Republica Moldova anual: 1) colectează circa 3,3 milioane de metri cubi de deșeuri; 2) importă circa 30 de mii de automobile, ceea ce înseamnă 40 de mii de tone de metal, care la un moment dat devine metal care trebuie reciclat; 3) automobile aduc 15% din toate deșeurile de metal pe care le are Republica Moldova. „În 2010 erau 80 de mii de automobile fantomă, care au fost importate și la un moment dat nu a mai putut ieși la traseu, fiind dezmembrate. În prezent, sunt 260 de mii de mașini, despe care nimeni nu știe ce sunt cu ele și pe unde stau. Republica Moldova, doar de la automobile are anual circa 30-40 de mii de tone de deșeuri. Această piață, spre deosebire de toate celelalte piețe de deșeuri, era unica unde se câștiga”, a declarat economistul.
Analistul economic a mai afirmat că piața metalelor era în 2015 de 62 de milioane de dolari. În 2021, când au fost cele mai bune preturi internaționale, a ajuns la 142,5 milioane de dolari. În acest an, din cauza unor politici greșite, va fi de maximum 65 de milioane de dolari. Este o cădere de peste 2, ori. A scăzut prețul, dar cel mai mult au scăzut volumele. „Populația vinde circa 80% din tot volumul de metale. Oamenii săraci, colectând metalul, rezolvă o problemă de gunoi, dar, totodată, câștigă și niște bani. În 2015 au câștigat 458 de milioane de lei. În 2020 – 679 de milioane de lei. În 2021 – peste 1,3 miliarde de lei. În 2022 – 766 de milioane de lei, iar în acest an – 479 de milioane de lei. Veniturile cetățenilor săraci, din colectarea metalului, scad în acest an cu circa un miliard de lei. Guvernul deja caută bani ca să ajute la iarnă acești oamenii săraci. Apelează la partenerii de dezvoltare. Dar adoptând niște politici proaste, fură de la cetățeni un miliard de lei, pe care îl cer de la partenerii externi, dar pe care îl fură de la cetățeni, pentru perioada rece a anului”, a afirmat analistul economic.
Expertul a mai spus că până în 2020, 25% din veniturile celor 40-45 de mii de familii, sau circa 5% din toate familiile din țară, proveneau din colectarea deșeurilor de metale. Aproape toate cheltuielile pe care le au pe timp de iarnă. În 2021, a fost 41%, iar în acest an, vor fi mai mici, circa 10%. „În 2018, când metalul se cumpăra cu 315 dolari/tona, cetățeanul primea la vânzarea metalului 128 de dolari/tona. În 2019, cetățenii primeau 145 de dolari per tonă la vânzare din 262 de dolari/tona la cumpărare. În 2020, după ce a fost liberalizată piața metalelor, legislația a fost modificată și a apărut concurența pe piață, la cumpărare metalul era 262 de dolari/tona, atunci la vânzare cetățenii primeau 172 de dolari/tona. În 2021, din 425 de dolari per tonă cât era la cumpărare, cetățenii care vindeau fier primeau 320 de dolari/tona”, a afirmat expertul.
Veaceslav Ioniță crede că acele 20% din venituri pe care nu le-au primit moldovenii atunci când piața era monopolizată și pe care le primesc acum, după ce piața nu mai este monopol, acesta este prețul corupției în Republica Moldova. „Moldovenii, în condiții din monopol au fost deposedați de 20 de dolari la fiecare 100 de dolari, iar acum se încearcă din nou să fie introdus acest monopol. Avem lichidarea companiilor care au făcut investiții de milioane când piața era liberă. Avem metal pe drumurile noastre. 150 de milioane de tone de metal anul acesta nu vor fi colectate. Avem populația care pierde 900 de milioane de lei. Cine câștigă? Cei care, prin diferite tertipuri legislative, încearcă, dar încă nu au reușit, s-au făcut câțiva pași doar, dar se încearcă a merge mai departe spre monopolizarea pieței, încearcă tenta de corupție să fie reintrodusă, iar costul este cum să fie furați de la cetățeni 20 de milioane de dolari în fiecare an. Asta nu trebuie să permitem”, spune Veaceslav Ioniță.
Expertul este de părere că o țară membră a Uniunii Europene trebuie să asigure o economie concurențială, inițiativa privată și să limiteze ingerința statului în economie, deoarece cum a demonstrat-o în toate cazurile, monopolul aduce dezastre economice, sărăcie populației, corupție în rândul celor care protejează afacerile murdare. „Noi nu avem nevoie de așa ceva și Republica Moldova are un plan de integrare europeană. Acest subiect, dintr-un subiect exemplu cum trebuie Republica Moldova să recicleze deșeurile, a devenit o rușine națională. Pentru a nu permite perturbarea parcursului european al Republicii Moldova nu se merită pentru 20 de milioane de dolari să distrugem perspectiva de integrare Europeană a Republicii Moldova. Și așa, după jaful bancar din 2014, am ratat până în prezent peste 35 de miliarde lei, sub formă de granturi. Eu cred că ajunge cât am plătit prețul corupției, care a fost prea mare pentru noi, și nu trebuie să admitem pe viitor. Iar cei care vor promova astfel de legi proaste, care distrug tot ce înseamnă perspectiva europeană a Republicii Moldova, trebuie penalizați public să nu mai aibă curajul să facă lucruri care nu stau bine unei țări care se pretinde a fi o țară europeană”, a conchis expertul.
-----------------------------------
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539
Cu prilejul celor 30 de ani de activitate, Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, a oferit lui Ruslan Cojocaru, fondatorul Tucano Coffee (o rețea internațională de coffee shop-uri) și al rețelei de restaurante Oliva Verde”, Premiul Libertății, ediția 2023. Premiul a fost acordat vineri, 8 septembrie, în cadrul unui eveniment festiv desfășurat cu prilejul marcării a 30 de ani de activitate ai IDIS „Viitorul”. Astfel, IDIS „Viitorul” și-a exprimat aprecierile față de remarcabilul spirit antreprenorial manifestat de către Ruslan Cojocaru în vederea dezvoltării unei afaceri de succes în Republica Moldova și peste hotare. De asemenea, IDIS și-a exprimat profunda considerație față de un model de agent economic, pe care fiecare țară și-l dorește, un exemplu de bune practici antreprenoriale, care contribuie la dezvoltarea și prosperarea țării.
Liubomir Chiriac, director executiv IDIS „Viitorul”: „În 2013 IDIS „Viitorul” a instituit Premiul Libertății, care cu diferite ocazii a fost decernat, în unii ani, unor oameni cu viziune, care cu ambiție își făceau lucrul, care au reușit să demonstreze că și în Republica Moldova se poate de realizat lucruri importante”.
Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS: „Noi am fost întotdeauna convinși de faptul că mediul de afaceri, cultura afacerilor, trebuie promovată în societate. Ani de zile, și aceasta este o moștenire sovietică, omul de afaceri a fost văzut ca un criminal, dar noi trebuie să promovăm o imegine pozitivă a celor care oferă locuri de muncă, a celor care crează valori în societate, a celor care mișcă societatea înainte și noi sincer credem că trebuie de schimbat această abordare, inclusiv în relația cu mediul de afaceri, cu autoritățile etc.”.
Carolina Ungureanu, vicedirector IDIS „Viitorul”: „IDIS „Viitorul” la marcarea celor 20 de ani de activitate a creat tradiția de a oferi Premiul Libertății unor persoane care participă la dezvoltarea și la europenizarea Republicii Moldova și care se ghidează de principiile democrației. Anul acesta am decis să acordăm Premiul Libertății unui agent economic care promovează o cultură nouă în rândul consumatorilor, care își cunoaște viziunea, obiectivele și care nu pune focus pe venituri, profit, dar susține și promovează echipa. Acordăm acest premiu pentru a încuraja ulterioara dezvoltare a rețelei și pentru a arăta prin exemple proprii și bune practici că este posibil aici acasă oamenii să creeze locuri de muncă și să contribuie la dezvoltarea Republicii Moldova”.
Ruslan Cojocaru: „Pentru mine este o mare onoare să primesc acest premiu. Eu cred că el trebuie să fie pentru toți antreprenorii din Republica Moldova, care realizează lucruri la fel de bune. Este un premiul al echipei, care stă în spatele acestei afaceri, al partenerilor fără de care totul ar fi imposibil. Mulți dintre ei sunt concetățenii noștri, care au mers în lume și au deschis Tucano Coffee acolo. Este un premiu și pentru familia mea care m-a susținut în nopțile nedormite”.
IDIS „Viitorul” a revenit în acest an, 2023, la practica acordării Premiului Libertății. Anterior au fost acordate trei premii de acest gen. În 2013 a fost premiată jurnalista de investigație, directoarea și cofondatoarea Ziarului de Gardă, Alina Radu, pentru integritate, pentru curajul și perseverența de a aduce adevărul în casele oamenilor. În 2014, de trofeu și diplomă s-a învrednicit Maria Roibu, directoarea Liceului Teoretic, unicul cu predare în limba română, „Alexandru cel Bun” din Tighina, care a demonstrat pe parcursul anilor curaj și verticalitate în a apăra și a vocifera drepturile și libertățile evenilor din Tighina. În 2025, premiul a mers către Ion Manole, reprezentant al asociației Promo-LEX, pentru contribuția și eforturile depuse pe parcursul a multor ani, de către organizația pe care o reprezenta, în sprijinul apărării libertăților și drepturilor cetățenești în stânga Nistrului.
Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul” a marcat vineri, 8 septembrie, 30 de ani de activitate, înglobați în inițiative democratice și idei de succes. La eveniment au participat ambasadori, reprezentanți ai ambasadelor, ai Delegației UE în Republica Moldova, societății civile, mediului de afaceri, administrației publice locale, parteneri, jurnaliști etc. Cei prezenți la festivitate, au putut urmări un film despre activitatea IDIS din decursul celor 30 de ani de existență, realizat de către OWH Studio.
-----------------------------
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .
Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul” a marcat vineri, 8 septembrie, 30 de ani de activitate, înglobați în inițiative democratice și idei de succes. La eveniment au participat ambasadori, reprezentanți ai ambasadelor, ai Delegației UE în Republica Moldova, societății civile, mediului de afaceri, administrației publice locale, parteneri, jurnaliști etc. Cei prezenți la festivitate, au putut urmări un film despre activitatea IDIS din decursul celor 30 de ani de existență, realizat de către OWH Studio. Totodată, IDIS „Viitorul” a revenit la practica acordării Premiul Libertății, care în acest an a mers către un reprezentant al businessului antreprenorial.
Liubomir Chiriac, director executiv IDIS „Viitorul”: „IDIS „Viitorul” acum 30 de ani și-a pus ca obiectiv consolidarea societății civile, democratizarea și europenizarea statului. În prezent, în cadrul IDIS „Viitorul” activează mai mult de 20 de experți. Ne bucurăm că pe parcursul a 30 de ani, prin laboratoarele IDIS „Viitorul” au trecut mai multe generații de experți, care acumulând cunoștințe, dezvoltând competențe, au produs analize, investigații, studii de înaltă calitate. Prin intermediul acestor studii, a concluziilor elaborate de către IDIS „Viitorul”, am reușit, într-un anumit fel, să influențăm agenda publică, să modelăm comportamentul politicienilor și să ne implicăm în procesul decizional, atât la nivel local, cât și la nivel național. Inițiativele IDIS aduc și astăzi rezultate palpabile, cu impact pentru societate. Este vorba de instituirea Asociației Trainerilor Europeni care oferă instruiri pentru alolingvi; constituirea Congresului Autorităților Locale din Moldova; inființarea Agendei Naționale de Business; desfășurarea Programului Bunelor Practici etc.. Echipa IDIS „Viitorul” va continua să lucreze cu aceeași intensitate la procesul de europenizare al țării, de democratizare, iar obiectivele trasate la nivel național, vor fi realizate, inclusiv, cu contribuția noastră”.
Igor Munteanu, fondator IDIS „Viitorul”: „IDIS „Viitorul” timp de 30 de ani a trăit un sentiment al rezistenței. Caracteristica centrală a ceea ce este numit astăzi IDIS „Viitorul” este cea de a avea curajul, capacitatea, demnitatea de a vorbi și de a transmite direct puterii ceea ce crede. Acești 30 de ani sunt și despre cei care au sprijinit ideea apariției, pe atunci, a Fundației „Viitorul” și au pus în mișcare un concept, o ideie de a fi autentici și, în același timp, de a construi elementele unei societăți civile de care nu putem să ne distanțăm. Fundația „Viitorul” a încercat să se definească prin oameni, caractere, teme, subiecte de primă importanță pentru societate. Am format oameni și am încercat să generăm organizații sistemice pentru societatea civilă și pentru oameni. IDIS nu a fost niciodată capturat de interesele puterii, nu a fost niciodată o scuză pentru ca puterea să-și justifice, prin complicitate sau prin capturare, faptul că IDIS oferă servicii politice cuiva. Neutralitatea a fost un lucru important pe care l-am menținut și care trebuie păstat în continuare. Am încercat să dăm ritmul și să arătăm direcția către crearea de standarde. Ambiția noastră la început a fost de a crea o colectivitate de intelectuali, care vibrează în relații inerente cu ceea ce așteaptă oamenii de la viitor”.
Virgiliu Mărgineanu, director OWH Studio: „IDIS „Viitorul” este un etalon, un model demn de urmat și sunt sigur că foarte multe organizații, care au încercat să lucreze în domeniul acesta, au urmat exemplul IDIS sau cel puțin încearcă să vă urmeze în tot cee ce fac. Sunt sigur că proiectele realizate de către IDIS, pe parcursul celor 30 de ani, au fost și sunt necesare și utile întregii societăți, chiar societății civile, administrației publice locale, centrale etc.. De la început ați înțeles și ați pus accent pe materialul video care a însoțit fiecare mesaj pe care l-ați transmis prin proiectele avute”.
Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS: „În acești ani am promovat valori în domeniul economic în care am crezut. Sincer credem că, o țară independentă, democratică, unde cetățeanul este liber, unde omul trebuie să se simtă bine, nu poate fi concepută fără libera concurență, fără inițiativa privată și fără limitarea dreptului statului. Nouă ne-a fost ușor întotdeauna să avem o poziție, deoarece am crezut în anumite lucruri. Noi promovăm valoarea și cultura economică în societate. Credem că oamenii au nevoie de educație economică și ne străduim să o facem prin intermediul tuturor căilor posibile. Suntem primii, și până ce unicii, dar ne-am dori o concurență, în ceea ce privește realizarea sondajelor economice. Societatea noastră nu a fost consumatoare de astfel de bunuri, dar acum ne bucură faptul că, precum în alte domenii devenim mai inteligenți în a învăța multe lucruri, așa și referitor la informația economică, simțim că societatea cere”.
Dan Dungaciu, director al Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române: „IDIS „Viitorul”, fiind cel mai vechi institutut de aici, a marcat agenda publică aproape de fiecare dată. IDIS „Viitorul” nu s-a trădat niciodată. A fost de fiecare dată cu ochiul la minge și nu la puterile care s-au perindat în Republica Moldova. A fost instituția care reușea să ofere o explicație, ca omul să înțeleagă ce se întâmplă. Dacă IDIS nu-și va continua misiunea, atunci palmaresul impresionant de diplome și medalii nu se justifică neapărat”.
Lucia Cucu, director al Asociației Naționale a Trainerilor Europeni din Moldova (ANTEM), instituție creată de către IDIS: „Am venit la IDIS „Viitorul” acum 20 de ani și am întâlnit o echipă de experți care făceau analize privind dezvoltarea localităților din țară. Atunci exista și un program foarte mare pentru ca minoritățile etnice să învețe limba română. Dar statul a renunțat la program, pentru că nu avea un anumit procent de contribuiție ca el să continue. Și atunci noi, un grup de profesori de limba română, am mers la IDIS să cerem ajutor. IDIS „Viitorul” ne-a spus că trebuie o strategie clară și mergem înainte. Echipa IDIS ne-a ajutat să elaborăm acea strategie și astăzi mă bucur să spun că am dezvoltat și implementat zece programe naționale de învățare a limbii române pentru funcționarii publici, medici, profesori, polițiști și cel mai important pentru copii din Găgăuzia, Bălți și nu doar, care nu au vorbit în limba română, dar acum vorbesc. Pentru echipa noastră este o mândrie”.
Tatiana Badan, președinta Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM), instituție creată de către IDIS: „Echipa IDIS „Viitorul” este o echipă foarte puternică, intelectuală, plină de profesioniști. Aveți produse, pe care eu mi-aș dori ca toți politicienii noștri, care vin din societatea civilă, să citească toate produsele IDIS „Viitorul” care sunt un bun reper pentru un politician puternic și care își dorește să aducă schimbarea în țara noastră. Am venit la IDIS fiind în căutarea unor soluții la problemele întâlnite în activitatea mea de primar. Am fost primită, ghidată, ajutată și cred că astăzi sunt cine sunt datorită IDIS”.
Viorel Furdui, director executiv CALM, fost expert IDIS: „CALM deja a împlinit 13 ani de activitate. Printre principalii parteneri, fondatori și cofondatori este prezent IDIS. Noi continuăm la CALM să spunem adevărul puterii, care nu întotdeauna place, dar ceea ce am învățat la IDIS „Viitorul”: verticalitate, demnitate și adevăr, credem că rămâne foarte important în activitatea CALM-ului de astăzi. Misiunea IDIS-ului a fost întotdeauna să ajute și prin asta sunteți cei mai buni”.
----------------------------
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .
Republica Moldova a apărut ca stat pe ruinele unui sistem distrus. Republica Moldova este săracă nu din cauza obținerii independenței în 1991, dar din cauza prăbușirii unui sistem, care nu mai avea capacitate de a mai face față provocărilor vremurilor. Uniunea Sovietică a început să se prăbușească încă de prin anii 1970-1980, dar abia în 1990 s-a destrămat, iar Republica Moldova a apărut ca stat pe ruinele unui sistem distrus. Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul ediției de vineri, 25 august, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” a prezentare zece lucruri care descriu Republica Moldova la 32 de ani de la obținerea independenței.
Populația. În 1991, populația Republicii Moldova era de 4,3 milioane de oameni, dintre care 3,6 milioane erau pe malul drept al Nistrului, iar circa 700 de mii - în stânga Nistrului. Astăzi, în țară au rămas 2,8 milioane de oameni, dintre care 2,5 milioane în dreapta Nistrului, iar circa 300 de mii de oameni în regiunea separatistă transnistreană. Din acești 2,5 milioane de oameni, aflați pe malul drept al Nistrului, circa 200 de mii migrează temporar. Astfel, în țară, pe loc, ar fi 2,3 milioane de moldoveni. „În acești 32 de ani, populația Republicii Moldova s-a redus cu 1,5 milioane de locuitori, dintre care cu 1,1 milioane doar pe malul drept al Nistrului. Avem 1/3 din populație plecată. Nu există o altă țară care să aibă o așa situație privind migrația masivă a populației”.
Salariații și pensionarii. În 1991 erau circa 1,5 milioane de salariați și 582 de mii de pensionari. Astăzi sunt 628 de mii de salariați și 525 de mii de pensionari. Numărul salariaților a scăzut continuu până la 598 de mii în 2010. Până în 2019 a crescut numărul salariaților la 625 de mii. Criza din 2020, pe fundalul pandemiei de COVID-19, a lovit acest sector, reducând numărul salariaților la 602 mii. În 2023, datorită sectorului de servicii, numărul salariaților va ajuge la 628 de mii. Cea mai mare scădere a salariaților a înregistrat sectorul agricol. Dacă în 1991 erau trei salariați la un pensionar, astăzi raportul este de un pensionar la un salariat. „De aici avem și pensia mică și incapacitatea statului de a plăti pensii. Nu avem un sistem capabil să susțină pensionarii. Numărul pensionarilor era să fie mai mare, peste 600 de mii, dar a fost modificată vârsta de pensionare și avem un număr mai scăzut”.
Salariul mediu pe economie. În 1991, salariul mediu pe economie, pe ambele maluri ale Nistrului, era egal, 434 de ruble. Din 1995 și până în 2004, la fel, egal pe ambele maluri ale Nistrului. După 2004 și până în 2015, în regiunea separatistă transnistreană, salariul mediu pe economie a crescut mai rapid decât în dreapta Nistrului. În 2015, în dreapta Nistrului era de 4500 de lei, iar în regiunea separatistă transnistreană – 6400 de lei. În 2020, în dreapta Nistrului a ajuns la 7900 de lei, iar în stânga Nistrului, după ce au depreciat rubla, deoarece o mențineau artificial, a scăzut la 5200 de lei, cu 1100 lei mai puțin față de 2015. În 2023, este prognozat în dreapta Nistrului – 12400 de lei, în stânga Nistrului – 7 mii de lei. „Dacă la noi în acești 32 de ani salariul a crescut de 2,8 ori, în stânga Nistrului – doar cu 10%. Astăzi avem o discrepanță mare dintre salariul din dreapta și stânga Nistrului. În stânga Nistrului puterea de cumpărare a rublei este un pic mai mare, deoarece au câteva produse pe care le subvenționează. Dar totuși, veniturile lor rămân din ce în ce mai în urmă”.
Pensia. În 1991 pensia medie echivala cu 3200 de lei astăzi. A scăzut la 1 mie de lei către 1995. Către anul 2000, pensionarii moldoveni au ajuns să primească 543 de lei lunar. A crescut la 1500 către 2005, la 2100 către 2010. În 2015 a ajuns la 2200 de lei, în 2020 – la 2872 de lei. În 2023, pensia medie va fi estimativ de 3200 de lei. „Doar în 2023, pensionarii vor avea nivelul de trai pe care l-au avut în 1991. Doar că în prezent, salariul este de două ori mai mare față de 1991, iar pensia este aproape egală ca cea din 1991. Avem puțini salariați, numărul lor a scăzut de trei ori”.
Veniturile anuale ale populației. În 2023, veniturile moldovenilor, estimativ, vor fi de 215 miliarde de lei. În 2021 au fost de 169 de miliarde de lei. În 1991, populația Republicii Moldova a câștigat 10,4 miliarde de ruble, echivalentul a 158 de miliarde de lei astăzi. Salariile moldovenilor au crescut de două ori, iar veniturile lor, de doar 1,4 ori. „Atunci erau mulți salariați, acum sunt puțini. Pensia, din păcate, este cu mult mai mică. În 1991, pensia era mai mare deoarece mai multă lume lucra. Nu erau venituri din remitențe sau din alte surse. Cert este că dacă salariul din 2023 va ajunge nivelul din 2021, chiar dacă inflația va fi una redusă, veniturile vor fi cu 7% mai mici decât în 2021. Banii de acum valorează mai puțin decât cei din 2021 cu circa 7%”.
Avuția moldovenilor. Moldovenii dețin case, apartamente, terenuri agricole, acțiuni, bani în bancă și toată bogăția lor este estimată în prezent la 45,1 de miliarde de dolari. În 1991 era de 1,1 miliarde de dolari, când doar casele individuale erau private și circa 40% dintre apartamente. Pământul încă nu era privatizat, iar banii din bancă s-au devalorizat. Către 1995 a crescut avuția moldovenilor la 4,2 miliarde de dolari; către 2000 – la 6,1 miliarde de dolari, datorită diasporei, care a trimis bani acasă și a crescut piața imobiliară. Către 2005 a ajuns la 21,7 miliarde de dolari; către 2010 – la 35,7 miliarde de dolari, scăzând la 30,4 în 2015 și crescând la 36,3 în 2020.
Produsul Intern Brut (PIB). În 2023, cel mai probabil PIB-ul moldovenesc va atinge 310 miliarde de lei. În 1991 era 25,9 miliarde de ruble (323 de miliarde de lei astăzi). Cel mai probabil anul viitor, 2024, va ajunge la nivelul PIB din 1991.
Producția industrială. Datele din 1995 arată că producția industrială a Republicii Moldova era de 4,3 miliarde de ruble (116 miliarde de lei). În 2023 este estimată la 85 miliarde de lei. „După 32 de ani de independență încă nu am ajuns la producția industrială din 1991. În ultimii 18 ani, producția industrială a crescut în medie cu 0,6% anual. Trebuie încă 50 de ani ca să ajungem la nivelul anului 1991. Republica Moldova fără o paradigmă de dezvoltare nu va schimba starea de lucruri din țară”.
Producția globală agricolă. În 2021 a fost înregistrată o producție agricolă estimată la 65 de miliarde de lei și s-a ajuns la nivelul anului 1991, când a fost de 66 de miliarde de lei. Din cauza că 2022 fost un an secetos, și 2023 nu va fi prea bun, producția globală agricolă va fi estimată în acest an la 44 de miliarde de lei. „Este ceea ce am avut timp de 15 ani, de 2005 și până în 2020. Din păcate, depindem de climă. Dacă sunt ploi avem roadă, nu sunt ploi și avem secetă nu avem roadă”.
Autoturisme înmatriculate în Republica Moldova. În 1991 erau, în dreapta Nistrului, 151 de mii de unități, 43 de autoturisme la 1000 de locuitori. Către 2000 – 238 de mii de unități, 71 de mașini la 1000 de locuitori. În 2010 erau deja 404 mii de unități, 137 de unități la 1000 de locuitori. În 2023 este prognozat să fie 776 de mii de unități de transport, 309 mașini la 1000 de locuitori. „Numărul de mașini pe cap de locuitor în această perioadă a crescut de 60 de ori, iar numărul drumurilor a crescut doar cu 50%. Atunci aveam 6 mii de km de drum asfaltat, acum avem 10 mii. În următorii ani, numărul mașinilor, pe cap de locuitor, în Republica Moldova se va dubla”.
----------------------------
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .
În Republica Moldova scade numărul persoanelor care decedează în urma unui accident rutier, însă, comparativ cu media europeană, Republica Moldova are încă mult de muncit în ceea ce privește reducerea numărului de accidente rutiere, soldate cu decese. Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, și Pavel Apostol, șeful secției evidență și analiză a accidentelor rutiere din cadrul Inspectoratului Național de Securitate Publică, au vorbit vineri, 4 august, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, despre situația accidentelor rutiere în Republica Moldova.
Veaceslav Ioniță: „Numărul deceselor, ca rezultat al accidentelor rutiere, produse în Republica Moldova, în ultimele 12 luni, a fost de 211 persoane, iar pe parcursul anului trecut – de 217 persoane. În 2021 s-au înregistrat 257 de decese, iar în 2020 – 245. Este incomparabil cu anul 1989, când s-au înregistrat 1200 de decese în urma accidentelor rutiere, mai ales că pe acele timpuri nici nu prea erau mașini. Nu trebuie să ne liniștească faptul că sunt mai puține decese în urma accidentelor rutiere. Comparativ cu media europeană, Republica Moldova are încă mult de muncit, deși după 2010 s-a redus numărul deceselor în urma accidentelor rutiere”.
Pavel Apostol: „Domeniul circulației rutiere este unul complex. Sunt implicare mai multe autorități, cu competențe în domeniu și realizează anumite acțiuni. În ultima perioadă, observăm acele părți pozitive care s-au realizat. Vorbim despre intensificarea măsurilor de prevenire, sancționare, depistare și documentare a persoanelor care încalcă Regulamentul Circulației Rutiere. Pe de altă parte, avem și aspectul ce ține de infrastructură, garantarea siguranței circulației rutiere pentru toți participanții la trafic, inclusiv pietoni, care sunt cei mai vulnerabili, prin implementarea de noi metode: acele treceri de pietoni supraînălțate, care garantează securitatea pietonilor atunci când traversează, fiindcă șoferul este obligat să frâneză, reduce viteza și chiar dacă se va produce un impact, rezultatul nu va fi atât de fatal. Toate aceste acțiuni realizate în cumul au dus la această cifră de 211 persoane decedate în urma accidentelor rutiere, mai puține decât au fost în anii precedenți”.
Veaceslav Ioniță: „Nu doar poliția este responsabilă, dar fiecare conducător auto, fiecare pieton, autoritățile locale și autoritățile centrale. Avem în Republica Moldova 1,2 milioane de unități de transport (u.t.), față circa 15 mii în 1970. În 1990 s-a ajuns la 226 de mii u.t, și s-au înregistrat 554 de decese în urma accidentelor rutiere, în 2000 –349 de mii de u.t. și au fost 406 decese, în 2010 – 668 de mii U.T. și 452 de decese, iar în 2020 – puțin peste un milion u.t. și 245 de decese. În 2022 au fost 1,1 milioane u.t. și 217 decese. La 100 de mii de u.t. au fost 1288 de accidente în 1996, 796 în 2000, 451 în 2010, 187 în 2020 și 195 în 2022. În principiu, toate măsurile luate, și de multe ori suntem nemulțumiți că trebuie să plătim amenzi, că avem camerele de supraveghere, dar ajută, și este mai bine să plătim amenzi, să fim mai atenți la camere, dar să se reducă accidentele rutiere.
Există o diferență enormă între accidentele produse în municipiul Chișinău și restul Republicii Moldova. Rata deceselor în urma accidentelor rutiere, produse în municipiul Chișinău, este comparabilă cu media țărilor civilizate. În restul țării, situația rămâne dramatică. În municipiul Chișinău au fost, la 100 de mii de u.t., în 2022 - 295 de accidente rutiere, iar în restul țării – 155 de accidente rutiere. Un locuitor al capitalei circulă mai des cu mașina față de un locuitor al unui sat. Dacă e să fie luată în considerare distanța parcursă, în Chișinău sunt mai puține accidente decât în sate. În Chișinău, deși sunt cu mult mai multe mașini, sunt mai multe accidente, și sunt de două ori mai multe persoane care suferă în accidente, accidente soldate cu decese, în Chișinău numărul este mai mic față de restul țării. În 1989 au fost, la 100 de mii u.t., 544 de decese în urma accidentelor rutiere, în 2000 – 118, în 2010 – 68, în 2020 – 23, în 2022 – 18. Observăm o scădere de aproape 30 de ori. Măsurile pasive de protecție, calitatea drumurilor, separarea drumurilor, prestația poliției, responsabilitatea cetățenilor și situația a devenit mai bună.
În municipiul Chișinău, la 100 de mii u.t., în 2022 au fost 8 decese ca rezultat al accidentelor rutiere, în restul țării – 23 de decese. Șansa unui om din afara capitalei, să rămână viu, scade de trei ori. În Chișinău, majoritatea accidentelor care au loc se soldează cu consecințe ușoare. În restul țării, se recurge la viteză mare, la aflare în stare de ebrietate la volan. La 100 de mii u.t., în 2015 a fost traumați 536 de persoane în municipiul Chișinău și 278 în restul țării. În 2020 – 282 în municipiul Chișinău și 181 în restul țării. În 2022 – 323 în municipiul Chișinău și 175 în restul țării.
La 1000 de accidente, în 2015 în municipiul Chișinău au decedat 48 de persoane, în restul țării – 174. În 2020 – în Chișinău 41, în restul țării – 176. În 2022, în Chișinău – 28, în restul țării – 147. Șansa unui om din resțul țării să iasă viu, dacă a ajuns într-un accident, este de 5 ori mai mică decât în Chișinău. În afara capitelei, deși accidentele sunt mai puține, sunt mai grave și cu diverse consecințe”.
În 1980, din 100 de oameni care au ajuns într-un accident, 22,9% supravețuiau. În 1989, supravețuiau 16,7%, în 2000 – 12,9, 2010 – 10,8%, 2020 – 9,8%, iar în 2022 – 7,7%. În prezent, rata deceselor în urma unui accident rutier este de trei ori mai mică decât în perioada sovietică, însă este de aproape patru ori mai mare decât media europeană. Trebuie eforturi să fie reduse accidentele și impactul lor să nu fie atât de catastrofal pentru cetățeni. În Chișinău, rata deceselor în accidente este aproape egală cu media europeană. Viteza nu este mare, impactul este mai slab, sosirea echipelor de intervenție are loc mai rapid. În restul țării, situația este mult mai gravă”.
Pavel Apostol: „Trebuie să ne referim aici și la starea tehnică a u.t., la acele măsuri de apărare de care dispun astăzi unitățile de transport care garantează un traumatism mai redus. Utilizarea centurilor de siguranță, dacă în 2010 constatam că aproximativ 15-20 dintre conducătorii auto se deplasează cu centurile de siguranță cuplate și restul nu, în prezent, avem 15-20% dintre șoferi care, din păcate, se deplasează cu centurile de siguranță necuplate. Tot mai mulți motocicliști utilizează echipamente de protecție, dar este specifică zonelor urbane și mai puțin zonelor rurale”.
Veaceslav Ioniță: „Rata deceselor, din totalul celor care au suferit în urma unui accident rutier, în municipiul Chișinău este de 2,5%, în restul țării – 11,5%. În 2020 a fost de 3,6 în Chișinău și de 13,4% în restul țării. Este mai bine decât acum cinci ani, când la nivel de țară era 14,1%, iar în Chișinău 4,2%. La capitolul rata deceselor mai avem de muncit, să reducem acest indicator.
Repartizarea accidentelor pe zile din săptămână. Cele mai multe accidente se produc, în municipiul Chișinău, în zilele de vineri, iar în restul țării – duminica. Iar cele mai multe persoane au de suferit ca rezultat al accidentelor produse duminica, atât în municipiul Chișinău, cât și în restul țării.
Cele mai vulnerabile persoane, care suferă în accidente rutiere, sunt din categoria de vârstă de la 18 la 24 de ani. În cea mai mare parte sunt pietonii. Dar și conducătorii auto, la această vârstă sunt mai fierbinți și uită de limita pentru viteza de deplasare. Riscul de deces într-un accident rutier, la 100 de mii de persoane, a fost de 8,5% în 2022, de 9,2% în 2020, de 10,6% în 2015 și de 15,3% în 2010.
Țările cu cea mai ridicată rată a deceselor în urma accidentelor rutiere, la un milion de locuitori: Rusia – 188,3 persoane; Georgia – 120,9 persoane; Kârgâstan – 119,6; Armenia – 117,5; Kazahstan – 106,4; România – 96,1; Bulgaria – 90; Ucraina – 84,8; Republica Moldova – 78,1. Țările fostului bloc socialist sunt liderii acestui top.
Riscul unui minor de a fi implicat într-un accident rutier, la 100 de mii de persoane. 81 de minori în 2022, 85 în 2021, 60 în 2020, 85 în 2019 și 69 în 2015. E vorba de pietoni, pasageri, cicliști. Gradul de responsabilitate al minorilor este ceva mai redus. Minorii în calitate de pieton – 31 în 2025, și 31 în 2022. În calitate de pasager – 28 în 2015 și 27 în 2022. Minori în calitate de cicliști – de la 4,1 în 2015 la 10,3 în 2022. În 2017, la 100 de mii de persoane, 7 minori, canducători ai u.t., riscau să fie implicați într-un accident rutier. În 2022 – 21,7. Cicliștii, au crescut ca număr de la 2,7 în 2017 la 10,3 în 2022. Motocicliștii, de la 1,8 în 2017 la 5,2 în 2022. Conducătorii minori de vehicul de la 2 în 2017 la 3,3 în 2022. Scuter, trotinetă, de la 0,5 în 2017 la 2,9 în 2022. În cinci ani, riscurile pentru minori în calitate de conducători auto și de a ajunge într-un accident a crescut de trei ori.
Riscurile unui minor de a fi implicat într-un accident rutier. În municipiul Chișinău – 54,8% dintre minori, implicați în accidente rutiere, sunt pietoni; 30,7% - pasageri; 9,7% - cicliști. În restul țării: 40,3% - pasageri; 33,7% - pietoni; 11,9% - cicliști”.
Pavel Apostol: „Aici trebuie să atragem atenție anume acelor reguli de transporare a copiilor în unitățile de transport, care îi revine maturului. Paradoxul pe care noi îl întâlnim zi de zi pe străzile din Chișinău și pe traseele din Republica Moldova este că maturul, deplasându-se la volanul automobilului, ca pasager are cuplată centura de siguranță, iar copilul său fiind pe bancheta din spate, este transportat fără scaun auto, fără ai fi cuplată centura de siguranță și respectiv avem aceste cifre”.
Veaceslav Ioniță: „Top zece cauze ale accidentelor rutiere produse în municipiul Chișinău în ultimii opt ani: 22,9% - neacordarea priorității altor autovehicule; 21,3% - neacordarea priorității pietonilor; 15,2% - neasigurarea la schimbarea benzii sau a direcției de deplasare; 12,1% - neadaptarea vitezei de deplasare. Toate arată cultura șoferilor în trafic. Lipsa culturii în trafic generează 2/3 din acctidentele care se produc în municipiul Chișinău. În restul țării: 43,3% - neadaptarea vitezei de deplasare; 9,5% - neasigurarea la schimbarea benzii sau a direcției de deplasare; 9,3% - starea de ebrietate și adormire la volan; 7,4% - neacordarea priorității pietonilor; 7,4% - conducerea imprudentă.
Cauzele deceselor în urma accidentelor rutiere. La nivel național, fără municipiul Chișinău, 47% - viteza excesivă; 10% - starea de ebrietate și adormirea la volan; 6,4% - conducerea imprudentă.
Cele mai periculoase situații de a ajunge într-un accident. Dacă pietonul se află pe carosabil și a ajuns într-un accident, șansa lui să rămână în viață practic este zero. 83% dintre toți pietonii care au ajuns în accident, fiind pe carosabil, au decedat. La trecerea neregulamentară peste calea ferată, în 76,9% dintre cazuri este vorba de deces. Pietonul aflat în stare de ebrietate, culcat pe carosabil, în proporție de 66,7% decedează într-o situație de accident.
Cele mai multe cauze ale deceselor înregistrate în municipiul Chișinău: 32,5% - viteza neadecvată; 24,7% - traversarea neregulamentară a drumului de către pietoni; 18,4% - neacordarea priorității pietonilor.
Repartizarea deceselor pe categorii de participanți la trafic. În municipiul Chișinău: 60,1% - pietoni; 14,4% - șoferi; 10,5% - pasageri. În restul țării – 32,5% pietoni; 24% - șoferi; 19,4% - pasageri; 8,5% - motocicliști; 4,6% - cicliști”.
Pavel Apostol: „Doar această analiză a situației accidentare nu este suficient. Trebuie să cunoaștem esența problemei și să fie identificate soluțiile, ca să putem planifica activitatea polițienească, inclusiv implicarea altor autorități pentru asigurarea securității circulației rutiere pe drumurile din Republica Moldova”.
Veaceslav Ioniță: „Toate cifrele, care au fost analizate, au fost furnizate de către Inspectoratului Național de Securitate Publică. Ne-am pus ca scop să vedem împreună care este dinamica accidentelor, care este situația în Republica Moldova comparativ cu alte state, care sunt cauzele accidentelor rutiere în Republica Moldova, care este impactul și efectul nedorit al accidentelor rutiere, decesele care se înregistrează și ce trebuie de făcut ca această situație să o îmbunătățim”.
-----------------------------
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .
Populația care este astăzi în Republica Moldova este similară cu cea din anul 1956. În anii 2021/2022 am avut cea mai mare reducere a numărului de moldoveni din istoria țării. În 2021 a scăzut cu 2,35%, iar în 2022 cu 2,4%. Această scădere puternică a fost determinată de un sporul natural negativ, care este în scădere de la an la an, și de migrația peste hotare a moldovenilor. Despre aceasta a comunicat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul ediției de vineri, 16 iunie, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
Veaceslav Ioniță a analizat datele Biroului Național de Statistică revizuite privind populația Republicii Moldova. Astfel, astăzi avem cel mai mare spor natural negativ al populației (diferența dintre cei născuți și cei care au murit) înregistrat vreodată în Republica Moldova. Din 1996, practic în fiecare an, sporul natural este negativ. În ultimii trei ani situația a devenit dramatică, lucru care va afecta securitatea țării pe viitor. Referitor la migrație, a spus că în anii 2021/2022, media anuală de plecare a moldovenilor peste hotare a fost de 2,1%. În 2020, moldovenii, care din cauza pandemiei nu au reușit să plece peste hotare, au plecat în 2021 și 2022.
„Anii 2021/2022 sunt ani record când am avut cea mai mare reducere a populației din istoria țării, reducere determinată în primul rând de migrația foarte mare. 88 de mii de oameni au plecat peste hotare. În 2021, cu 16 mii de persoane s-au născut mai puțin decât au decedat. Recordul absolut din toată istoria Republicii Moldova. În 2022 - cu 9200 mai puține nașteri decât decese. La noi populația în trei ani s-a redus cel mai dramatic”, a spus Veaceslav Ioniță.
Expertul declară că populația totală a Republicii Moldova este de 3 milioane 964 de mii de cetățeni. În dreapta Nistrului sunt 3 milioane 503 mii. În țară, acasă, ar fi 2 milioane 513 mii de moldoveni, iar peste hotare 991 mii. În regiunea separatistă transnistreană ar fi 461 de mii, dintre care circa 310 mii sunt pe loc, restul 150 de mii au plecat peste hotare. „Dacă la noi migrația este puternică, în stânga Nistrului este mai puternică. Dacă la noi natalitatea scade, în stânga Nistrului scade și mai tare. La noi sporul natural este negativ la ei și mai negativ devine. Populația care este astăzi în Republica Moldova este similară cu numărul populației din anul 1956”, a declarat expertul.
Potrivit lui Veaceslav Ioniță, pe lângă cei plecați peste hotare, 991 de mii care se află pe perioade lungi, sunt care pleacă pe perioade scurte de timp, pe câteva luni doar. În primul trimestru al acestui an, pe timp de iarnă, 83 de mii de moldoveni se aflau pe o perioadă scurtă înafara țării. Vara numărul lor crește până la 150 de mii de persoane. „În medie, acasă permanent sunt aproape 2 milioane 300 de mii de moldoveni. Practic jumătate din populația țării de circa 4 milioane de oameni este acasă. Restul sunt plecați peste hotare”, potrivit lui Veaceslav Ioniță.
Economistul afirmă că problema cea mai mare a Republicii Moldova este sporul natural negativ. Oameni se nasc din ce în ce mai puțini, populația trăiește din ce în ce mai mult, speranța de viață în ultimii 15 ani a crescut cu circa 5 ani. Dacă în 1970 populația mai mare de 60 de ani era de 9,7%, în 2010 a ajuns 14%, în 2020 – 21,7%, iar în 2022 – 23,8%. „Practic fiecare al patrulea cetățean care se află în Republica Moldova are mai mult de 60 de ani. S-au schimbat cifrele dramatic din 2015. Dacă tinerii sunt circa 40% peste hotare și 60% în țară, în următorii ani numărul lor peste hotare va fi mai mare decât al celor din țară. Bătrânii peste hotare sunt doar 10%. Moldovenii, cât sunt tineri, pleacă peste hotare la muncă, când ajung la pensie se întorc acasă. Republica Moldova încet se transformă într-un azil al Europei. Din ce în ce mai puțini oameni pot lucra. Cei rămași acasă și muncesc sunt în incapacitate de a-i întreține pe cei ieșiți la pensie și s-au întors acasă”, a afirmat economistul.
Analistul economic a mai menționat că până în 2005, vârsta medie a unei femei care năștea primul copil era 22,4 ani. Acum, a crescut cu 2,4 ani, la aproape 25 de ani. Dacă până în 2015, în Republica Moldova, 85% din femei nășteau de la 20 până la 34 de ani, din 2015, de la 9%, a crescut destul de puternic, la 18% în 2022, ponderea femeilor care nasc peste 35 de ani. Dacă în 1985 erau 550 de mii de femei cu vârsta cuprinsă între 20 și 34 de ani, numărul lor a scăzut către 2000 la 393 de mii, crescând ulterior până la 473 de mii în 2015, scazând din nou către 392 de mii în 2022. Numărul se va reduce la 340 de mii în 2025, la 286 de mii în 2030 și la 249 de mii în 2040. „Numărul femeilor care pot avea copii în Republica Moldova se reduce dramatic. Dacă în 2015, din 473 de mii de femei apte pentru naștere, 340 de mii erau în țară, în 2022, din cele 392 de mii de femei apte pentru a naște, în țară era 250 de mii. Estimativ, în 2030 numărul femeilor apte pentru naștere, între 20 și 34 de ani, din țară va fi mai mic decât al celor care se vor afla peste hotare. În 2030 se vor naște mai mulți copii moldoveni peste hotare decât în țară”, a menționat analistul economic.
Expertul a mai precizat că în 1950 s-au născut 103 mii de copii, an cu cea mai mare rată a natalității. În 1986 s-au născut 94,7 mii de copii, fiind înregistrată pentru prima dată o nouă creștere după 35 de ani de scăderi. Din 1986 nașterile au fost într-o scădere galopantă până aproape de 2000, când s-au născut 37,4 mii de copii. În 2015 a înregistrat 45,5 mii de nașteri. În 2020 sau născut 34,3 mii de copii, în 2022 – 30 de mii. Estimativ, în 2025 se vor naște 26100 de copii, iar în 2030 - 22800 de mii copii. „În 1960, la 100 de persoane de peste 65 de ani, reveneau 682 de copii cu vârsta cuprinsă între 0-14 ani. Ficărui bunel/bunică îi revenea 6/7 nepoți. În 1970 – 505; 1980 – 354; 1990 – 343; 2000 – 253; 2010 – 165; 2020 – 12; 2021 – 124; 2022 – 120; 2023 – 114. În prezent raportul este de aproape 1/1”, a precizat expertul.
Veaceslav Ioniță susține că problema demografică nu este doar specifică Republicii Moldova. Sporul natural negativ este o problemă în întreaga Europă, unde, la fel, se înregistrează o reducere naturală a numărului populației. Însă, țările europene au migrația care le salvează. Dacă de la noi oamenii pleacă, acolo vin oameni. În ultimii ani, populația Europei a crescut din contul migranților cu peste 40 de milioane de oameni. „Republica Moldova este în pierdere la acest capitol. Deja suntem în situația când economia noastră nu mai face față lipsei forței de muncă. În următorii ani, situația nu are cum se îmbunătăți. Cred că în cel mult doi ani va trebui, forțați de circumstanțe, să fie aprobate politici de stat agresive de aducere a forței de muncă străine în Republica Moldova”,a conchis expertul.
------------------------------
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .
În Republica Moldova, ponderea persoanelor care decedează, din totalul celor care au suferit traume în timpul accidentelor rutiere, este de 7,7%. Această cifră este de 4-5 ori mai mare decât media din țările dezvoltate. În Republica Moldova, un om care a ajuns într-un accident rutier, din nefericire, șansa lui de a supraviețui este mult mai mică decât într-o țară dezvoltată. Despre aceasta a comunicat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, vineri, 14 aprilie, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
Potrivit expertului, astăzi, către ora 11.30, în lume, conform datelor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), în accidente rutiere au decedat 1770 de persoane. Până la sfârșitul zilei, numărul lor va ajunge la 3756. La fiecare 23 de secunde o persoană moare în accidente rutiere. În aprilie, estimativ 116,4 mii de persoane vor muri în accidente. În acest an, își vor pierde viața 1,4 milioane de persoane, iar altele 20-50 de milioane vor suferi diverse traumatisme, cu consecințe grave pentru sănătate.
Veaceslav Ioniță a spus că în Republica Moldova avem numite tendințe pozitive, dar din păcate situația rămâne încă îngrijorătoare. Republica Moldova este pe locul IX în topul țărilor din Europa și CSI privind numărul de decese în accidente rutiere pe cap de locuitor. 78,1 decese în urma accidentelor rutiere la un milion de locuitori. Țările din Europa, cu niveluri înalte de decese cauzate de accidentele rutiere, ca și Republica Moldova, sunt țări din fosta URSS. „Mortalitatea în accidentele rutiere este o problemă specifică țărilor slab dezvoltate, mai sărace. În interiorul unei țări, este specific regiunilor slab dezvoltate, iar în interiorul unei regiuni este specifică populației sărace. Omul, fiind mai sărac, este supus riscului de a muri într-un accident rutier de câteva ori mai mult decât un om dintr-o țară mai bogată sau dacă are un statut social mai înalt”, a spus Veaceslav Ioniță.
Economistul a mai declarat că tendința care îl face să creadă că lucrurile în Republica Moldova pot să evolueze corect este faptul că în 2022 s-au înregistrat cel mai mic număr de decese din ultimii cel puțin 40 ani, 217 decese în urma accidentelor rutiere, față de 257 de decese în 2021. În 2010 au fost 450 de decese în urma accidentelor rutiere. „Avem o tendință încurajatoare de reducere a deceselor, însă nivelul rămâne, din nefericire, unul foarte ridicat la nivel european”, a declarat economistul.
Municipiul Chișinău, susține el, unde sunt concentrate 40% dintre automobile, 40 de decese sunt cauzate de accidentele rutiere sau 15,6% dintre toate decesele care se înregistrează în Republica Moldova în urma accidentelor rutiere. Numărul este scăzut datorită vitezei reduse de deplasare, dar și a nivelului de trai mai ridicat, a autoturismului mai modern. „Rata mortalității, raportat la intensitatea traficului și numărului de mașini, este de patru ori mai mică decât este în țară”, a spus economistul.
Analistul economic afirmă că avem această statistică tristă moștenică de pe vremea URSS. Un raport din 1989 spune că în Republica Moldova a murit atunci 1200 de persoane în urma accidentelor rutiere. A scăzut la 544 în 1995, apoi la 406 în 2000. Dar, important este faptul că în 1990 în Republica Moldova erau circa 140 de mii de autoturisme. În 2022 numărul acestora a ajuns la 746 de mii de unități. „Dacă luăm la 100 de mii de unități de transport în 1989 am avut 544 de decese. În 2010 - 68 de decese. În 2020 – 23 de decese. În 2021 la fel 23 de decese, iar în 2022 – 18 decese. De 20 de ori mai puțin decât în ultimul an al URSS”, a afirmat analistul economic.
Expertul declară că în Republica Moldova este mare numărul accidentelor rutiere soldate cu decese, este mare numărul traumatismelor primite în urma accidentelor rutiere; și este incomparabil de mare numărul deceselor ca urmare a traumelor primite în urma accidentelor rutiere. În URSS, în 1989, ponderea persoanelor care au decedat, din totalul celor care au suferit în accidente rutiere, era de 14,4%. În Republica Moldova, atunci fiind în URSS, ponderea deceselor era de 17%. În prezent este de 7,7%. În SUA, numărul deceselor în 1989 era 1,4%, iar în Germania – 1,8%. „În anii 1980 acest indicator era de peste 20%. În țările slab dezvoltate au loc cele mai multe accidente rutiere. La noi, șansa unui om de a rămâne în viață după accident este mai mică decât media din țările dezvoltate” a declarat expetul.
Veaceslav Ioniță spune că potrivit OMS sunt trei riscuri care provoacă accidentele: 1) este vorba de situația social-economicăa unei țări. Peste 90% dintre toate decesele care sunt înregistrate în lume, în urma accidentelor rutiere, sunt în țările în curs de dezvoltare. În țările dezvoltate, decesele domină în grupurile social-vulnerabile; 2) este vorba de vârstă. Cele mai multe persoane, sau aproape jumătate din toate decesele, au vârsta de la 5 la 29 de ani; și 3) este vorba de gen. ¾ dintre cei care mor ca rezultat al accidentelor rutiere sunt bărbați de până la 25 de ani.
Veaceslav Ioniță mai spune că potrivit OMS, provoacă accidentele rutiere: 1) viteza excesivă. 1% de creștere a vitezei crește riscul de deces cu 4%. În cazul în care viteza de deplasare a unui automobil crește de la 50 la 65 de km la oră, probabilitatea unui deces crește de 4,5 ori; 2) condusul în stare de ebrietate – OMS consideră că în Republica Moldova legislația care reglementează conducerea în stare de ebrietate, rămâne sub nivelul minim necesar, 3) lipsa capacității autorităților de a interveni, este una sub nivelul așteptat; 4) neatenția în timpul condusului – dacă cineva utilizează telefonul mobil în timpul condusului, chiar dacă viteza este redusă, șansa lui e a ajunge într-un accident rutier crește de 4 ori. „În mare parte este vorba de controlul slab privind respectarea regulilor de circulație. Atunci când statul pune niște reguli, pe care nimeni nu le respectă, crează o incultură al deplasării în trafic. Nerespectarea regulilor elementare este una dintre consicințele accidentelor rutiere în Republica Moldova”, a spus Ioniță.
Alți factori, potrivit OMS, ar fi: ignorarea elementelor de siguranță sau infrastructura rutieră precară. „În ultimii ani au fost marcate tot mai multe puncte negre pe traseele naționale, care indică un loc primejdios. Pe anumite segmente de drumuri naționale s-au întreprins acțiuni clare, cum sunt construcția pereților de beton. Acest fapt a diminuat semnificativ numărul accidentelor rutiere. Infrastructura precară din nefericire rămâne o problemă”, a menționat expertul.
Potrivit lui Veaceslav Ioniță, autoritățile moldovenești trebuie să monitorizeze trei factori: 1) numărul accidentelor rutiere rapirtat la numărul de autoturisme aflate în Republica Moldova; 2) numărul persoanelor traumate raportat la numărul de autoturisme și numărul de accidente; și 3) numărul persoanelor decedate raportat la numărul total de persoane care a suferit în urma unui accident rutier.
Expertul afirmă că în Republica Moldova accidentele rutiere sunt, în primul rând, multe și, în al doilea rând, sunt cu consecințe grave. În 2022 am avut cu 200 de decese mai puține înregistrate în accidente rutiere decât acum 10 ani, dar numărul este mare față de decesele pe care le înregistrează țările dezvoltate. „Avem de îmbunătățit acest indicator prin respectarea vitezei, a principalelor reguli de circulație rutiere și lipsa stării de ebrietate la volan. Aici, nu este vorba doar de autorități, cel mai mult este o problemă a șoferilor, a oamenilor”, a conchis expertul.
------------------------------
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .
Aspectul demografic pune o presiune enormă pe sistemul de pensionare al Republicii Moldova. Oamenii, după ani buni de muncă se pensionează, sperând că pensia le va aduce un trai decent, dar acest lucru nu se întâmplă. Una dintre explicați este presiunea demografică. Avem mulți bătrâni, dar nu avem tineri acasă, care să lucreze pentru a le oferi o pensie decentă. Este declarația făcută de către Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul ediției de vineri, 3 februarie, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, realizată în parteneriat cu Privesc.eu.
Expertul a spus că în anul 1970 mai puțin de 10% din populația Republicii Moldova avea peste 60 de ani. De atunci, această cifră a tot fost în creștere. În 2010 a ajuns la 14%. Însă, din 2014, de când Biroul Național de Statistică (BNS) a început să ofere date generale despre populația totală a Republicii Moldova (din țară și de peste hotare), dar și despre populația care se află cel puțin 12 luni într-un an în interiorul țării, coeficientul de îmbătrânire al populației a suferit schimbări. Dacă până atunci se credea că gradul de îmbătrânire al populației nu este chiar atât de mare, din 2015 s-a observat că numărul moldovenilor învârstă este mult mai mare decât s-a crezut și crește constant. În 2015 a ajuns la 18,1%, în 2020 - la 21,7%, iar în 2022 - la 22,7%.
Potrivit lui Veaceslav Ioniță, îmbătrânirea activă a populației Republicii Moldova are loc din câteva motive: 1) speranța de viață a oamenilor crește, iar acest fapt duce și la creșterea numărului persoanelor învârstă; 2) natalitatea este în scădere. În prezent avem cel mai scăzut nivel al natalității din istoria țării. Sporul natural este negativ. Populația Republicii Moldova a scăzut cu circa 100 de mii de persoane în perioada de independență; 3) migrația – avem circa 900 de mii de persoane plecate peste hotare, iar în interiorul țării rămân tot mai puțini ca să lucreze.
Economistul declară că presiunea pe sistemul de pensii este unul enorm. În 1990 erau 1 milion și 510 mii de oameni care munceau pentru 580 de mii de pensionari. Raportul era de aproape 3 angajați la un pensionar. După, a urmat o scădere dramatică a numărului de lucrători, ca în 2000 să ajungă la 697 de mii de angajați la 518 mii de pensionari. A urmat o continuă scădere, iar în 2010 s-a ajuns la 598 de muncitori pentru 461 de mii de pensionari. După 2010 și până în 2022, în Republica Moldova, numărul angajaților practic a rămas stabil, circa 600 de mii, iar cât privește numărul pensionarilor, el a crescut de la 461 de mii în 2010 la 525 de mii în 2022. Ca rezultat, astăzi avem 1,2 lucrători la un pensionar. Însă, pe lângă pensionarii după limita de vârstă, mai sunt și alte grupuri de pensionari. Astfel, presiunea pentru angajații din sectorul real al economiei este și mai mare.
Analistul economic susține că în economia moldovenească sunt aproximativ 25% lucrători în sectorul bugetar și 75% în sectorul real. În prezent, la 100 de angajați din sectorul real al economiei revine 180 de persoane, dintre care 33 sunt din sectorul bugetar, 111 pensionari după limita de vârstă, iar 33 sunt alte tipuri de pensionari, beneficiari de alte prestații și alocații sociale. Astfel, un lucrător din sectorul real al economiei întreține aproape 2 persoane, fie bugetari, pensionari după limită de vârstă și din altă categorie de pensionari sau beneficiari de alte prestații și alocații sociale. „Presiunea pe un angajat din sectorul real al economiei este mare și este imposibil ca să asigure un trai decent celorlalți”, a declarat analistul economic.
Expertul a menționat că în 2010 am avut 872 de mii de tineri apți de muncă, care au intrat în câmpul muncii și 460 de mii de persoane de peste 60 de ani, care au ieșit din câmpul muncii. La începutul anului curent, numărul persoanelor de peste 60 de ani era de 593 de mii, iar al tinerilor apți de muncă în jur de 600 de mii. Astfel, se estimează că în 2023 numărul persoanelor care intră în câmpul muncii va fi mai mic decât a celor care se vor pensiona. „Noi suntem practic în imposibilitatea menținerii sistemul actual de pensionare cu resursele proprii. Pe de o parte se nasc mai puțini copii, iar pe de altă parte tinerii pleacă peste hotare”, atenționează expertul.
Veaceslav Ioniță estimează că în țară au rămas în prezent 350 de mii de persoane de vârsta 18-29 de ani, iar 186 de mii de persoane din aceeași categorie de vârstă sunt peste hotare. Astfel, fiecare al treilea tânăr, care ar fi trebuit să lucreze în Republica Moldova, este plecat peste hotare. Din grupul de vârstă 30-44 de ani sunt în țară circa 593 de mii, iar 360 de mii peste hotare. „Acest grup de oameni trebuie cel mai mult să participe la protecția oamenilor care au ieșit la pensie. 4 din 10 oameni din această categorie de vârstă sunt peste hotare. Alte categorii de vârstă sunt mai mult acasă, decât peste hotare. Nu m-aș mira dacă vom ajunge ca cei de la 18 la 44 de ani în cea mai mare parte vor fi peste hotare, iar cei de peste 60 de ani acasă. Un sistemul de pensionare să-l menții astfel este practic imposibil”, declară Veaceslav Ioniță.
Economistul afirmă că după 2015 avem o scădere continuă a numărului tinerilor, scădere cauzată de doi factori: 1) scad ei ca număr din cauza natalității scăzute; 2) scad ei ca prezență în țară din cauza plecării lor peste hotare. În prezent, ar fi în țară sub 500 de mii de tineri și circa 330 de mii peste hotare. Către 2030 există riscul ca tinerii moldoveni să fie mai mulți peste hotare decât în țară. „În prezent, deja avem aproape 40% din tinerii noștri peste hotare, iar dacă nu vom lua măsuri riscăm să avem peste 50% din tineri peste hotare și sistemul nostru de pensionare practic nu are cum supraviețui”, a afirmat economistul.
În ultimii opt ani, conform datelor statistice, raionul Cimișlia a pierdut 21,6% din populație; raionul Cantemir – 19,7%, Telenești – 19,3%, Călărași – 19%, Hâncești – 18,6%, Briceni – 17,9%, Nisporeni – 17,4%, Basarabeasca – 16,8%, Ștefan Vodă – 16,1%, Leova – 15,9%, Cahul – 15,4%, restul raioanelor sub 15%. În cazul raionului Nisporeni populația aproape că s-a înjumătățit și nu din cauza natalității scăzute, cât din cauza migrației masive peste hotare.
„Având un grad de îmbătrânire al populației care crește rapid, având un număr de oameni relativ redus care contribuie la sistemul de protecție socială am ajuns că pensia în Republica Moldova din păcate să fie mult mai joasă decât ar trebui să fie”, a spus economistul.
Potrivit analistului economic, Organizația Mondială a Muncii (OMS) consideră că omului, când se pensionează, trebuie să-i fie asigurată o pensie de cel puțin 40% din salariul mediu pe economie. În Republica Moldova, acest lucru nu se întâmplă. În perioada sovietică, pensia era de 30% din salariul mediu pe economie. În 1995 pensia a ajuns să reprezinte 55,6%, însă nu pensia era atât de mare atunci, dar salariile erau foarte și foarte mici. În 2000, pensia a ajuns să reprezinte doar 25,5% din salariul mediu pe economie, ajungând la minimul istoric. Către 2005 a crescut până la 36%. Apoi a urmat o scădere constantă până în 2020 când a ajuns să fie 29,5. Această scădere nu indică faptul că pensia nu a crescut, dar sistemul de indexare a fost în așa fel, dar și presiunea fiscală a fost enormă, factori care au arătat că pensia a fost în scădere în raport cu salariul mediu pe economie. În 2021 a reprezentat 30,5% din salariul mediu pe economie, iar în 2022 estimativ a ajuns la 33,3%. „Dar efortul a fost unul inuman. Guvernul ca să poată asigura această creștere comparabilă a pensiei, ținând cont de faptul că nu avem forțe de muncă, a fost nevoit să depună niște eforturi colosale. Guvernul, din cauza crizei energetice, a presiunilor enorme, a inflației fără precedent, a fost nevoit să includă majorări ale pensiilor. Inclusiv în 2021 pensia a crescut datorită faptului că a fost majorată substanțial pensia minimă. Anul trecut salariile au crescut foarte puțin cu doar circa 15%, însă pensiile au crescut mai repede cu 22%”, specificat analistul economic.
Expertul a mai remarcat că în 2010 pensia medie era 837 de lei. În 2020 a ajuns la 2068 de lei. În 2021 a crescut la 2595 de lei, iar în 2022 – la 3165 de lei. Creștere din ultimii doi ani a fost cauzată de doi factori: 1) în 2021 Guvernul de atunci s-a concentrat pe creșterea bunăstării celor mai vulnerabile pături ale societății; 2) în 2022 Guvernul a reacționat la inflația și la creșterea prețurilor, în special din sectorul energetic. Însă, remarcă expertul, chiar dacă pensia nominal a crescut, în valoare reală situația rămâne dificilă. A crescut pensia, dar inflația a fost tocmai 30%. Pentru pensionari inflația a fost de până la 40%, deoarece consumul lor de produse alimentare și costurile cu resursele energetice este cu mult mai mare, iar acestea au avut dintre cele mai mari creșteri de prețuri.
Veaceslav Ioniță a mai spus că din 2017 și până în 2020 pensia nominal creștea cu circa 12-13% anual. În 2021 a avut o creștere nominală de 25,5%. Însă, din cauza inflației mari, creșterea reală a veniturilor pensionarilor a fost de 10,2%. În 2022, pensia a crescut nominal cu 21,9%, însă ținând cont de inflația destul de mare, în realitate veniturile pensionarilor au scăzut cu 6,4%.
Economistul susține că dacă nu sunt salarii și dacă salariile nu cresc, Guvernul nu poate plăti pensii. Din nefericire, sistemul moldovenesc de pensionare, practic nu se poate întreține, și este menținut în baza transferurilor de la bugetul de stat. În perioada 2003-2008 primea de la bugetul de stat circa 15%. Din 2015 și până în 2020 statul a alocat 35% din buget sistemului de protecție socială. În 2021 – 40,1%, iar în 2022 – 44,3%. „Practic noi suntem nevoiți să luăm bani de la investiții, de la întreținerea sistemului de educație, de la toate cheltuielile publice necesare pentru a-i aloca sistemului de protecție socială”, a menționat economistul.
Potrivit lui Veaceslav Ioniță, în condițiile în care în Republice Moldova gradul de îmbătrânire al populației crește constant și se apropie de 25%, din cauza migrației populației, în special a celei tinere, nu mai poate fi întreținut sistemul de protecție socială, astfel acest lucru se face din contul cheltuielilor menite să dezvolte țara. Dacă nu vor fi identificate măsuri de menținere a populației acasă, nemaivorbind de întoarcerea celor plecați, Republica Moldova riscă să ajungă în incapacitatea de a menține sistemul de protecție socială. „Migrația populației creează multe probleme, iar una dintre ele este incapacitatea de a dezvolta țara, deoarece suntem nevoiți să dăm banii pe care îi avem pentru plata pensiilor și a altor tipuri de prestații și alocații sociale”, a conchis Veaceslav Ioniță.
---------------------------------------
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .
