Prunele moldovenești au atins câteva recorduri pozitive în anul 2023. Exportul lor, din totalul producției,  a crescut de la 3% în perioada anilor 2000 la 47% în 2023, ceea ce reprezintă circa 70 de mii de tone. Tot în 2023, producția medie de prune a ajuns aproape 8 tone la hectar. Cel mai înalt nivel de până acum. De asemenea, în 2023, exporturile de prune au totalizat 40,8 milioane de dolari. Dublu față de recordul înregistrat în 2021. Tot în 2023, prunele moldovenești s-au vândut cel mai mult pe piața europeană și la cel mai mare preț din toate timpurile. Sunt declarații făcute de către Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, vineri, 17 mai, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit expertului, suprafața în rod a plantațiilor de prune în perioada 1996/2000 a fost de 26,5 mii de hectare (ha), dintre care 15 mii ha erau deținute de către întreprinderi agricole, iar 11,5 mii - de către gospodăriile țărănești și populație. Între 2001 și 2005 au fost 21,8 mii ha: 14,2 mii ha erau în posesia gospodăriilor țărănești și a populației, iar 7,6 mii ha - a întreprinderilor agricole. Între 2006/2010, suprafața în rod era de 19,2 mii ha: 13,2 mii ha - gospodăriile țărănești și populația, iar 6 mii ha - întreprinderile agricole. Între 2011/2015 – 17,2 mii ha: 11,8 mii ha - gospodăriile țărănești și populația, iar 5,4 mii ha - întreprinderile agricole. În perioada 2016/2020 suprafața în rod a ajuns 19,5 mii ha, dintre care 11,3 mii ha - gospodăriile țărănești, 6,4 mii ha - întreprinderile agricole, iar 1,8 mii ha – populația. În 2021 – 19,6 mii ha:  10,6 mii ha - gospodăriile țărănești, 7,2 mii ha - întreprinderile agricole, iar 1,8 mii ha - populația; 2022 – 19,4 mii ha: 10,5 mii ha - gospodăriile țărănești, 7,1 mii ha - întreprinderile agricole, iar 1,8 mii ha - populația; 2023 – 19 mii ha: 9,9 mii ha - gospodăriile țărănești, 7,1 mii ha - întreprinderile agricole, iar 2 mii ha - populația.

„Până la destrămarea URSS, fără regiunea separatistă transnistreană, erau circa 30 de mii ha de prune în rod. După prăbușirea URSS, a scăzut până la 19 mii ha. Acum avem o ușoară înviorare, avem plantații noi, care demonstrează performanțe în ceea ce privește productivitatea. În perioada de după destrămarea URSS, circa 70% din toate suprafețele cu prune erau în gestiunea întreprinderilor agricole, apoi a scăzut cu 25%. Acum sunt aproape 30%. În ultimii ani, plantațiile de prune cresc exclusiv din contul întreprinderilor agricole”, a declarat expertul.

Veaceslav Ioniță spune că între 1996/2000, producția de prune a fost de 50,6 mii tone anual, dintre care 49,1 mii tone s-au consumat în țară, iar 1,5 mii tone au mers la export. Între 2001/2005 – 47,8 mii tone a totalizat producția de prune, dintre  care: 39,9 mii tone - consum în țară, iar 7,9 mii tone - export; 2006/2010 – 46,2 mii tone: 34,8 mii tone - consum în țară, iar 11,4 mii tone - export; 2011/2015 – 62,6 mii tone: 40,4 mii tone - consum în țară, iar 22,2 mii tone - export; 2016/2020 – 112,2 mii tone: 67,9 mii tone - consum în țară, iar 44,3 mii tone - export; 2021 – 136,1 mii tone: 91,2 mii tone - consum în țară; iar 44,9 mii tone - export; 2022 – 100,2 mii tone: 71,3 mii tone - consum în țară, iar 28,9 mii tone - export; 2023 – 150,3 mii tone: 80,1 mii tone - consum în țară, iar 70,2 mii tone - export. „Exportul de prune moldovenești a crescut de la 3% în perioada 1996/2000 la 47% în 2023. Anul 2023 a fost un an cu recorduri absolut istorice. Niciodată în istoria țării noastre nu a fost o producție de prune de circa 150 de mii de tone”, a spus Veaceslav Ioniță.

Analizând recolta medie de prune, expertul a menționat că între 1996 și 2000 a fost de 1,9 tone la hectar (t/ha). Între 2001/2005 – de 2,2 t/ha; 2006/2010 – 2,4 t/ha; 2011/2015 – 3,7 t/ha; 2016/2020 – 5,8 t/ha; 2021 – 6,9 t/ha; 2022 – 5,2 t/ha; 2023 – 7,9 t/ha. „Plantațiile de prune au scăzut, dar producția a crescut. Producția la hectar a crescut foarte mult. În 2023 producția medie de prune a ajuns 8 tone la hectar, lucru care se datorează cel mai probabil plantațiilor noi. Livezile noi intensive au dus la ceea că prunele au o recoltă de patru ori mai mare decât acum 25 de ani”, a menționat expertul.

Vorbind despre exportul de prune, economistul a mai menționat că între 1994 și 1995 a totalizat 1,2 milioane de dolari. Între 1996/2000 – 0,3 milioane de dolari; 2001/2005 – 1,6 milioane de dolari; 2006/2010 – 3,6; 2011/2015 – 6,3; 2016/2020 – 15,8; 2021 – 23; 2022 – 15,1; 2023 – 40,8 milioane de dolari. „Creșterea a început după ce Republica Moldova a semnat Acordul de Asociere cu UE, care îl cuprinde și pe cel de comerț liber”, a mai menționat economistul.

Analistul economic a afirmat că prețul mediu de export al prunelor moldovenești între 1994 și 1995 a fost de 0,19 dolari per kilogram; 1996/2005 – 0,20 dolari per kilogram; 2006/2010 – 0,32; 2011/2015 – 0,28; 2016/2020 – 0,36; 2021 – 0,51; 2022 – 0,52; iar în 2023 – 0,58. „În 2023, prunele moldovenești s-au vândut la cel mai ridicat preț din toate timpurile”, a afirmat analistul economic.

Cu referire la veniturile obținute din exportul culturilor agricole (media anului 2023), Veaceslav Ioniță a mai afirmat că strugurii au avut un venit de 7000 de dolari la hectar (ha); merele – 6440; prunele – 4580; sâmburoasele – 3940; nucile – 2945; rapița – 1110; floarea soarelui – 965; grâul – 870; soia – 760; orzul – 740; porumbul – 670. „Prunele sunt printre primele trei produse care aduc cele mai mari venituri de pe un hectar, dar și cere mai multe forțe de muncă implicată. Producția intensivă necesită investiții”, a mai afirmat Veaceslav Ioniță.

Referitor la țările unde au fost exportate prunele moldovenești, expertul a subliniat că din 2010 au fost exportate în total în 39 de țări. Dacă până în 2014 a exportat doar 5 țări (Federația Rusă, Belarus, Kazahstan etc.), din 2014, urmare a semnării Acordului de liber schimb cu UE, dar și a embargoului impus de către Federația Rusă, Republica Moldova a ajuns să exporte în 13 țări, în 2019 – în 21 de țări; în 2021 – în 25 de țări; 2023 – în 33 de țări.

„Din 2010 și până în 2013, 99% din exportul de prune era îndreptat către piețele din Comunitatea Statelor Independente (CSI). În 2014, după semnarea Acordului de comerț liber cu UE, 83,7% din exporturile de prune moldovenești mergeau către CSI, iar 14,4% - către UE. În 2015, 60,8% - către CSI, iar 38,9% – către UE. În 2017: 52,3% către UE, iar 47,2 către CSI; 2021: 60,9% - UE; iar 38,3% - CSI; 2022: 74,5% - UE, iar 24,5% - CSI; 2023: 81% - UE, iar 15,1% - CSI. Restul exportului se realizează pe alte piețe decât cele europene și ale CSI. În 2023 a fost un al record al prunelor, cel mai mult a ajuns să fie exportat în UE”, a subliniat expertul.

Despre țările unde au fost exportate prunele moldovenești în 2023, Veaceslav Ioniță a enumerat Germania cu o pondere de 17,7%; România – 17,3%; Polonia – 16,8%; Rusia – 8,4%; Croația – 5,5%; Țările de Jos – 5,2%; Austria – 4,6%; Letonia și Belarus – câte 3,5%; Italia – 3,1%; Cehia – 2,8%; Kazahstan – 2,5%; Marea Britanie – 1,7%; Lituania și Bosnia și Herțegovina – câte 1,3%.

Media pentru ultimii 3 ani, potrivit expertului, arată că prunele moldovenești au fost exportate în România în proporție de 19,5%; Germania – 16,6%; Rusia – 15,9%; Polonia – 13,3%; Austria – 5%; Croația – 4,7%; Belarus – 4,3%; Țările de Jos – 3,6%; Letonia – 3,2%; iar Kazahstan – 2,8%.

Economistul a mai spus că prețul mediu de export al prunelor moldovenești în Germania a fost în 2023 de 0,98 de dolari per kilogram; Austria – 0,88 de dolari per kilogram; Țările de Jos – 0,82; Italia – 0,78; Croația – 0,69; Belarus – 0,65; Letonia – 0,64; Polonia – 0,62; Federația Rusă – 0,50; România – 0,63. „Prețul mediu de export a fost de 0,58 de dolari per kilogram. În Germania, în 2023, am exportat cel mai mult și tot în Germania am vândut cel mai scump”, a constatat economistul.

Veaceslav Ioniță susține că plantațiile de prune au o capacitate de a asigura creșterea veniturilor la hectar de 10 și mai multe ori, creșterea numărului de angajați de minimum de 5-6 ori, dublarea veniturilor populației, dar și posibilități nelimitate de export.

----------------------------------

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .

Sectorul vitivinicol din Republica Moldova merită o atenție mai mare. În prezent, cresc suprafețele cu plantații de viță de vie aflate în gestiunea întreprinderilor agricole. Cele gestionate de către populație au scăzut de 2,5 ori în 10 ani. „Trebuie relansată capacitatea noastră de producție. Ceea ce producem acum este bun, dar este incomparabil cu potențialul pe care are are sectorul vitivinicol din Republica Moldova. Trebuie să exportăm atât vin, dar și alte tipuri de băuturi alcoolice, care au sporit în ultima perioadă”, a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, vineri, 10 mai, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit expertului, plantații de viță de vie din Republica Moldova în 1960 erau în total 220 de mii de hectare (ha), dintre care 200 de mii ha erau gestionate de către întreprinderile agricole, iar 20 de mii ha se aflau în gestiunea populației. Recordul plantațiilor a fost în anul 1980, când au fost 256 de mii ha, dintre care 229 de mii ha - gestionate de către întreprinderile agricole, iar 27 de mii ha - populație. Către 2000 a scăzut suprafața plantațiilor de viță de vie în Republica Moldova la 149 de mii ha, dintre care 50 de mii ha - gestionate de către întreprinderile agricole, iar 99 de mii ha - în gestiunea populației. Către 2010 a scăzut până la 145 de mii ha suprafețele cu vii, dintre care 34 de mii ha  - gestionate de către întreprinderile agricole, iar 111 mii ha - populației. După 2000 au crescut semnificativ suprafețele cu vii gestionate de către populație, iar din 2015 au început să scadă. În 2020 s-a ajuns la 121 de mii ha suprafețele cu plantații de viță de vie, dintre care 24,8 mii ha - gestionate de către întreprinderile agricole, iar 96 mii ha - populației. În 2023 erau 115 mii ha cu plantații de viță de vie, dintre care 25,9 mii ha - gestionate de către întreprinderile agricole, iar 89 de mii ha - populației. „Însă, acum avem plantații cu o productivitate mult mai înaltă față de ceea ce a fost în trecut. Sunt plantații care nu mai sunt gestionate de către populație, plantații care s-au învechit și sunt scoase. Cele care apar acum sunt plantații intensive, care sunt mult mai bune și care le substituție pe cele vechi”, a declarat expertul.

Vorbind despre repartizarea plantațiilor de viță de vie, în baza recensământului agricol din 2011, Veaceslav Ioniță a spus că cele mai multe sunt în raionul Cahul – 11,8%; UTA Găgăuzia – 8,9%; raionul Hâncești – 8,6%; raionul Călărași – 5,7%; raionul Strășeni – 5,5%; raionul Cantemir – 5,2%; raionul Ialoveni – 5,1%; raionul Taraclia – 5%; raionul Nisporeni – 4,3%; raionul Cimișlia – 4,2%; raionul Ștefan Vodă – 4,1%; raionul Orhei – 3,9%; raionul Căușeni – 3,7%; raionul Leova – 3,3%; raionul Telenești – 2,9%; iar restul raioanelor – 17,8%. 

Despre producția soiurilor tehnice de struguri, a menționat că în 1980 era 1 milion și 201 mii de tone, dintre care 1 milion în întreprinderile agricole, iar 201 mii în gospodăriile individuale. Către 1982 a crescut la 1 milion și 959 de mii de tone, dintre care 1 milion 652 de mii în gospodăriile agricole, iar 307 mii în gospodăriile individuale. Către 1990 a scăzut la 774 de mii de tone, dintre care 582 de mii în gospodăriile agricole, iar 192 de mii în gospodăriile individuale. Deși în 1993 a crescut la 928 de mii de tone, a scăzut semnificativ în 1997 la 260 de mii de tone. În 2000 a ajuns la 592 de mii de tone; 2009 – 611 mii tone; 2018 – 604 mii tone; 2020 – 368 de mii de tone; 2023 – 463 de mii de tone.

În 2016, din cele 529 de mii de tone, 249 de mii au fost produse de către populație, 157,4 mii - de către fermieri, iar 123 de mii - de către întreprinderile agricole. În 2018, din cele 604 mii de tone, 255 de mii au fost produse de către populație, 179,3 mii - de către fermieri, iar 169 de mii - de către întreprinderile agricole. În 2020 din cele 378 de mii de tone, 150 de mii au fost produse de către fermieri, 143 de mii - de către populație, iar 85 de mii - de către întreprinderile agricole. În 2023 a crescut la 463 de mii de tone: 222,9 mii au fost produse de către fermieri, 137 de mii - de către întreprinderile agricole, iar 103 mii - de către populație. „Sectorul individual în perioada sovietică producea 15-20% din volumul de struguri tehnici. În perioada 2006-2010, când practic au dispărut gospodăriile agricole, sectorul individual a ajuns la 80%. Acum este de 70%. În Republica Moldova, populația ca principalul furnizor și producător de struguri tehnici dispare, populația nu mai domină piața. Dețin acum această pondere fermierii. Întreprinderile agricole își mențin poziția, cu o ușoară ceștere”, a menționat expertul.

Analizând producția vinului, Veaceslav Ioniță a afirmat că în 1970 s-au produs 246 de milioane de litri; în 1980 – 217 milioane de litri; 1985 – 128 de milioane de litri; 1986 – 61 de milioane de litri; 1987 – 204,5 milioane de litri. Către 1999 a scăzut dramatic la 73,8 milioane de litri. Către 2003 s-a ridicat la 227,4 milioane de litri, iar către 2005 – la 405,9 milioane de litri. A scăzut, din nou, până la 135,9 milioane de litri în 2007, a crescut la 143,1 milioane de litri în 2010, la 165,5 milioane de litri în 2013, la 173,7 milioane de litri în 2017, la 184,8 milioane de litri în 2019 și a scăzut la 155,7 milioane de litri în 2022. 

„În perioada sovietică, Republica Moldova producea vin, dar nu totul în țară. Mult vin era produs din struguri moldovenești, la întreprinderi moldovenești, dar amplasate în afara țării, în special în Federația Rusă. De aceea, datele din 1970 și până în 1990 sunt relative. După 2002, la noi brusc a crescut producția de vin. După criza din 1998, în Federația Rusă brusc au crescut veniturile populației, care și-a schimbat și preferințele de consum. Mulți, de la vodcă au trecut la vin. Astfel, a crescut brusc cererea de vin în Federația Rusă. La acea vreme, rușii în afară de Moldova nu știau nimic. Foarte mulți investitori ruși au venit în Republica Moldova, au cumpărat fabrici de vin, podgorii și astfel industria de vin moldovenesc a crescut în acea perioadă. Însă, această creștere a ținut până când Republica Moldova a declarat că dorește să se integreze în Uniunea Europeană (UE). Atunci, Federația Rusă a impus embargo, iar la noi a scăzut dramatic producția și exporturile de vin. Din 2007 este cam la același nivel producția de vin moldovenesc. Piața care a venit ușor, tot ușor a plecat”, a afirmat Veaceslav Ioniță.

Analistul economic a analizat și regiunile Republicii Moldova cu cea mai mare producție de vinuri, în baza producției pentru ultimii 5 ani. Astfel, municipiul Chișinău deține o cotă de 25,9%; UTA Găgăuzia – 19,2%; raionul Cantemir – 11,5%; raionul Cahul – 10%; raionul Strășeni – 6,2%; raionul Ialoveni – 5,9%; raionul Fălești – 4,2%; raioanele Căușeni și Ștefan Vodă – 3,4%; raionul Nisporeni – 1,9%; alte 10 regiuni – 8,5%.

Cu referire la exportul Republicii Moldova de vin, a declarat că în 2000 a fost de 113 milioane de dolari; în 2005 a crescut până la 278 de milioane de dolari. Către 2006 a scăzut brusc la 161 de milioane de dolari, iar către 2007 la 108 milioane de dolari. În 2008 a crescut până la 154 de milioane de dolari, iar de atunci exporturile sunt mai mici de 150 de milioane de dolari. În 2010 au fost de 138 de milioane de dolari, 2015 – 98 de milioane de dolari, 2020 – 134 de milioane de dolari, 2023 – 138 de milioane de dolari. „După 2000, în Federația Rusă brusc a crescut cererea de vin, au văzut piața din Republica Moldova una cu potențial de investiții. Pentru Republica Moldova, la acea vreme, piața rusă era o piață bună de desfacere, care a generat vânzări mari. În acea perioadă 2001-2005, vinurile reprezentau 26,4% din tot exportul Republicii Moldova. Între 2006 și 2010 a reprezentat 10,4%, între 2011-2015 – 5,7%, 2016-2020 – 5,1%, 2021-2023 – 4,9%”, a declarat analistul economic.

Cu referire la exportul Republicii Moldova de produse alcoolice, expertul a spus că în 2000 a totalizat 120 de milioane de dolari, dintre care 112,7 milioane de dolari a reprezentat exportul de vin, iar 15,3 milioane de dolari - alte băuturi alcoolice. În 2005 – 314,5 milioane de dolari: 278,1 milioane de dolari - exportul de vin, iar 36,4 milioane de dolari - alte băuturi alcoolice. În 2007 – 134,2 milioane de dolari: 107,8 milioane de dolari - exportul de vin, iar 26,4 milioane de dolari - alte băuturi alcoolice. În 2013 – 253,3 milioane de dolari: 149,6 milioane de dolari - exportul de vin, iar 103,7 milioane de dolari - alte băuturi alcoolice. În 2015 – 160 de milioane de dolari: 97,7 milioane de dolari - exportul de vin, iar 62,3 milioane de dolari - alte băuturi alcoolice. În 2023 – 232,5 milioane de dolari: 137,5 milioane de dolari - exportul de vin, iar 95 de milioane de dolari - alte băuturi alcoolice.

Potrivit expertului, ponderea vinurilor în totalul exporturilor de produse alcoolice, între 2001/2005 a fost de 88,6%; între 2006/2010 – 80,6%; 2011/2015 – 63,4%; 2016/2020 – 62,3%; 2021/2023 – 58,9%. „Acum avem o tendință nouă. Vinurile, în prezent, la fel, domină, dar sunt sub 60%. Guvernul trebuie să atragă atenția la faptul că vinul este brandul nostru, este ceea cu ce ne mândrim. Dar, în prezent, 40% din toată producția exportată și creșterea din ultimii ani are loc nu doar din contul vinului, dar și a altor produse alcoolice. Trebuie să dezvoltăm și aceste noi tipuri de băuturi alcoolice”, a spus expertul.

Vorbind despre exportul vinurilor moldovenești în Rusia, a menționat că în 2002 a fost de 135,1 milioane de dolari; în 2005 – 208,4 milioane de dolari; 2006 – 49 de milioane de dolari; 2007 – 2 milioane de dolari; 2010 – 47,9 milioane de dolari; 2015 – 9,1 milioane de dolari; 2019 – 17,8 milioane de dolari; 2023 – 3,6 milioane de dolari. „Exportul de vinuri în Federația Rusă a scăzut de la 80% la 2,6%”, a spus expertul.

Analizând prețul mediu de export al vinurilor moldovenești în 2023, economistul a afirmat că în SUA, care este pe locul 13 după volumele exportate – un litru a costat 2,57 dolari; în România, care este pe primul loc după volumele exportate – 2,48 dolari/litru; Germania, locul 14 – 2,29 dolari/litru; China (locul 6) și Olanda (locul 9)– 2,26 dolari/litru; Turcia – 2,06 dolari/litru; Ucraina – 1,92 dolari/litru; Polonia – 1,78 dolari/litru; Cehia – 1,51 dolari/litru; Rusia – 1,50 dolari/litru. Restul țărilor sub 1,50 dolari/litru. Prețul mediu este de 1,28 dolari/litru. „Prețul mediu de vânzare al vinurilor moldovenești exportate a fost între 2001/2005 de 0,8 dolari/litru; 2006/2010 – 1,11 dolari/litru; 2011/2015 – 1,09 dolari/litru; 2016/2020 – 0,93 dolari/litru; 2021-2023 – 1,27 dolari/litru”, a afirmat economistul.

Referitor la țările unde au fost exportate vinurile moldovenești în 2023, a declarat că în România s-a exportat 24,4%; în Belarus – 17,7%; Georgia – 7,3%; Cehia – 6,4%; Polonia – 6,3%; China – 3,6%; Marea Britanie – 3,2%; Canada și Olanda – 3%; Turcia – 2,8%; Ucraina și Rusia – 2,6%; SUA – 2,2%; Germania – 1,4%; Franța – 1,3%, restul 53 de țări – 12%. Primele 5 țări au reprezentat 62,1%.

----------------------------------

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .

Republica Moldova are oameni în vârstă aptă de muncă, doar că aceștia nu se află în țară. Dintre cei aflați acum în țară, într-un viitor apropiat, mai mult de jumătate se vor afla peste hotare. Grupul de vârstă care cel mai mult migrează în ultima perioadă este de la 25 la 34 de ani. Sunt declarații făcute de către Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, vineri, 3 mai, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Vorbind despre populația ocupată din Republica Moldova, Veaceslav Ioniță a spus că în 1960 era 1 milion și 301 mii de persoane ocupate, dintre care 784 de mii salariați, iar 517 mii – implicați în activități în economia neobservată. În 1970 – 1 milion și 540 de mii de persoane ocupate, dintre care 1 milion și 254 de mii de salariați, iar 294 de mii – în economia neobservată. În 1985 – 1 milion și 621 de mii de persoane ocupate, dintre care 1 milion și 328 de mii – salariați, iar 294 de mii – în economia neobservată. În 1990 – 1 milion și 600 de mii de persoane ocupate, dintre care 1 milion și 218 mii – salariate, iar 382 de mii – în economia neobservată. În 2000 era 1 milion și 402 mii de persoane ocupate, dintre care 697 de mii – salariate, iar 706 mii – în economia neobservată. În 2010 erau deja 949 de mii de persoane ocupate, dintre care 598 de mii – salariate, iar 352 de mii – în economia neobservată.

„În 2020 – 834 de mii de persoane ocupate, dintre care 602 mii – salariate, iar 233 de mii – în economia neobservată. În 2024, estimativ vor fi 880 de mii de persoane ocupate, dintre care 630 de mii – salariate, iar 250 de mii – în economia neobservată. „Noi am ajuns la minimum forței de muncă angajată în Republica Moldova în 2020. Pandemia a afectat grav sectorul real al economiei naționale. În 2024 vom avea o ușoară înviorare. Nu este o creștere, dar mai degrabă o recuperare după pandemie, recuperare cam târzie din păcate. Scăderea cea mai accentuată a avut loc în sectorul agricol”, a spus Veaceslav Ioniță.

Despre populația ocupată în agricultură, a declarat că în 1985 erau 605 mii de persoane, dintre care 305 mii erau salariați, iar 300 de mii – lucrau în colhozuri sau pe cont propriu. În 1990 a scăzut numărul celor implicați în lucrările agricole la 552,4 mii de persoane, dintre care 182,4 mii – salariați, iar 370 de mii – pe cont propriu. Către 1995, numărul celor implicați în agricultură a crescut la 711 mii de persoane, dintre care 185 de mii – salariați, iar 526 de mii – pe cont propriu. În 2000 s-a ajuns la 770 de mii de persoane ocupate în agricultură, dintre care 184,9 mii – salariați, iar 585,5 mii – pe cont propriu. Către 2005 a scăzut la 536,5 mii de persoane, dintre care 102,5 mii – salariați, iar 434 de mii – pe cont propriu. Către 2020 a scăzut la 175,9 mii de persoane, dintre care 34,2 mii – salariați, iar 141,7 mii – pe cont propriu.

„În acest an, estimativ, vor fi 178 de mii de persoane antrenate în agricultură, dintre care 34 de mii – salariați, iar 144 de mii – pe cont propriu. Numărul persoanelor antrenate în agricultură a crescut în perioada 1990-2000, iar acum se înregistrează o scădere foarte puternică. În perioada 1990-2000 Republica Moldova a pierdut un număr impunător de locuri de muncă, în sectorul formal. Practic jumătate din toată forța de muncă pe care o avea atunci. La acea vreme, plecarea peste hotare încă nu era privită ca o soluție, iar oamenii s-au implicat masiv în agricultură, care a absorbit peste 200 de mii de brațe de muncă. Aceștia după ce și-au pierdut locul de muncă, prin intermediul agriculturii, care era o agricultură de subzistență, în cea mai primitivă formă, au supraviețuit. Deși numărul celor ocupați în agricultură a scăzut, producția este la același nivel, chiar în creștere, datorită creșterii puternice a productivității în agricultură, datorată investițiilor în utilaje și tehnologii moderne. Productivitatea a  crescut de peste trei ori în această perioadă”, potrivit lui Veaceslav Ioniță.

Cu referire la populația aflată pe teritoriul țării și ocupată în economia neobservată, majoritatea dintre ei sunt antrenați în două sectoare: agricultură și construcții. În 2015 erau 245,6 mii de persoane, dintre care 159,4 mii – în agricultură, 30,5 mii – în construcții, iar 55,7 mii – în alte ramuri ale economiei. Către 2018 a scăzut la 181,1 mii de persoane, dintre care 156,5 mii – în agricultură, 22,3 mii – în construcții, iar 2,3 mii – în alte ramuri ale economiei. În 2019 a crescut brusc la 247,2 mii de persoane, dintre care 146,4 mii – în agricultură, 36,8 mii – în construcții, iar 64,1 mii – în alte ramuri ale economiei. Din cauza pandemiei de Covid-19, în 2021 populația antrenată în economia neobservată a scăzut la 220,7 mii de persoane; iar în 2023 a crescut la 251,9 mii de persoane, dintre care 150,3 mii – în agricultură, 40,1 mii – în construcții, iar 61,5 mii – în alte ramuri ale economiei.

Analizând vârsta medie a unui salariat în Republica Moldova, expertul a afirmat că în 2015 aceasta a fost de 41,6 ani; în 2017 – de 42,1 ani; 2020 – 42,6 ani; 2023 – 43,3 ani. „Este un fenomen nou care se întâmplă în ultima perioadă, care ar trebuie să ne îngrijoreze și este legat de vârsta medie a salariaților din Republica Moldova. Sunt două motive de bază: 1) avem tot mai puțini tineri în general, și 2) este înclinația tinerilor de a migra peste hotare, iar în țară rămân persoanele în vârstă”, a afirmat expertul.

Referitor la tinerii de 15-34 de ani în totalul populației ocupate, economistul a declarat că în 2015 ponderea acestora a fost de 32,9%; în 2017 – 31,8%; 2018 – 31%; 2019 – 31,4%; 2020 – 29,7%; 2021 – 28,9%; 2022 – 27,5%; 2023 – 25,6%. „Dacă în 2015 fiecare al treilea tânăr de 15-34 de ani era ocupat în economie, astăzi, fiecare al patrulea. Tinerii antrenați în economie dispar. Nu este faptul că tinerii nu lucrează, tinerii nu mai sunt în țară”, a declarat economistul.

Cu privire la tinerii de 15-34 de ani ocupați în economia națională din totalul tinerilor aflați în țară, analistul economic a spus că în 2015 ponderea lor era de 32,1%; în 2016 – 32,5%; 2017 – 31,8%; 2018 – 32,6%; 2019 – 38,1%; 2020 – 36,2%; 2021 – 36,7%; 2022 – 38,1%; 2023 – 38,7%. „Tinerii acum sunt cu mult mai dornici de a munci decât în 2015. Din cei care sunt în țară, dacă în 2015 lucrau 32,1%, acum lucrează 38,7%. Problema este că tinerii practic nu mai sunt în țară”, a spus analistul economic.

Despre populația în vârsta aptă de muncă (15-64 ani), Veaceslav Ioniță a menționat că în 2015 erau 2 milioane 620 de mii de persoane de 15-64 de ani, în vârstă aptă de muncă, dintre care 2 milioane 007 mii erau în țară, iar 613 mii erau plecate peste hotare. În 2017 erau 2 milioane 587 de mii de persoane de 15-64 de ani, apte de muncă, dintre care 1 milion 916 mii – în țară, iar 671 de mii – peste hotare. În 2020 erau 2 milioane 535 de mii de persoane de 15-64 de ani, apte de muncă, dintre care 1 milion 774 de mii – în țară, iar 762 de mii – peste hotare. În 2023 – 2 milioane 475 de mii de persoane de 15-64 de ani apte de muncă, dintre care 1 milion 656 de mii – în țară, iar 819 de mii – peste hotare. „Cel mai mult a scăzut numărul de persoane de 15-64 de ani care se află în Republica Moldova. În circa 10 ani avem o creștere cu circa 200 de mii de persoane în vârstă aptă de muncă care este peste hotare”, a menționat expertul.

Privind ponderea celor plecați peste hotare din totalul populației, analistul economic a afirmat că în 2015 cei de vârsta 15-24 de ani erau plecați în proporție de 22,1%, iar în 2023 – 34,3%; cei de vârsta 25-34 de ani erau plecați – 30,3%, iar în 2023 – 40,9%; cei de vârsta 35-44 de ani erau plecați – 26,4%, iar în 2023 – 38,5%; cei de vârsta 45-54 de ani erau plecați – 21,7%, iar în 2023 – 28,6%; cei de vârsta 55-64 de ani erau plecați – 13,3%, iar în 2023 – 19,1%. „Fiecare al treilea om, în vârstă aptă de muncă, nu se află în țară. Acest indicator este în creștere, se înrăutățește, în fiecare an. Cel mai dramatic pleacă cei de vârsta 25-44 de ani. Cel mai brusc a crescut 35-44 de ani, după 2015, perioadă care a fost denumită al doilea val de migrație”, a afirmat analistul economic.

Vorbind despre forța de muncă tânără (25-44 ani) după locul aflării, expertul a mai declarat că în 2015 era de 1 milion 167 de mii de persoane, dintre care 833 de mii – în țară, iar 334 de mii – peste hotare; în 2017 era de 1 milion 200 de mii de persoane, dintre care 822 de mii – în țară, iar 377 de mii – peste hotare; în 2019 – 1 milion 216 mii de persoane, dintre care 790 de mii – în țară, iar 426 de mii – peste hotare; 2021 – 1 milion 216 mii de persoane, dintre care 769 de mii – în țară, iar 447 de mii – peste hotare; 2023 – 1 milion 197 de mii de persoane, dintre care 722 de mii – în țară, iar 474 de mii – peste hotare. „Estimativ, în 2025 vor fi în vârstă aptă de muncă 1 milion 161 de mii de persoane, dintre care 663 de mii – în țară, iar 498 de mii – peste hotare. În 2030 – 1 milion 30 de mii de persoane, dintre care 493 de mii – în țară, iar 537 de mii – peste hotare. Dacă în 2015, circa 28% erau peste hotare, în 2023 a ajuns la 39,7%, iar în 2030 va fi de 52,2%. În 2030, numărul celor plecați peste hotare va fi mai mare decât numărul celor aflați în țară”, a mai declarat expertul.

Despre corelația dintre populația tânără (15-24 de ani) și în vârstă (peste 65 de ani) aflată în Republica Moldova, Veaceslav Ioniță a menționat că în 2015 populația de 15-24 de ani, prezentă în țară, era de 402 mii de persoane, iar cei de peste 65 de ani – 327 de mii de persoane; în 2017 – populația de 15-24 de ani – de 351 mii de persoane, iar de peste 65 de ani – 348 de mii de persoane; în 2019 – 15-24 de ani – de 297 de mii de persoane, iar cei de peste 65 de ani – 369 de mii de persoane; 2021 – populația de 15-24 de ani – de 273 mii de persoane, iar cei de peste 65 de ani – 389 de mii de persoane; 2023 – 15-24 de ani – de 248 mii de persoane, iar cei de peste 65 de ani – 404 mii de persoane.

Cu referire la ponderea celor plecați peste hotare în ultimii cinci ani, din totalul celor aflați în țară, economistul a spus că de la 15 la 24 de ani au plecat 9,2% sau 25 de mii de persoane; de la 25 la 34 de ani – 14% sau 55 de mii de persoane; de la 35 la 44 de ani – 7,9% sau 33 de mii de persoane, de la 45 la 54 de ani – 1,6% sau 5 mii de persoane, iar de la 55 la 64 de ani – au revenit acasă 1,3% sau în jur de 5 mii de persoane.

----------------------------------

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .

Indicele risipei alimentare în Republica Moldova în 2024 este  de 93,4 din 100. Un moldovean va risipi în acest an estimativ 71 kg de produse alimentare. Risipa alimentară pe țară este în 2024 de circa 180 de mii de tone sau circa 3 mii de vagoane de tren marfare, aliniate pe o lungime de 40 km. „Risipa de alimente în Republica Moldova ar fi mai mare cu 50% față de ceea ce se spune în prezent dacă ar fi mai bună și calitatea datelor prezentate în acest sens”, a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, vineri, 26 aprilie, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, realizată în parteneriat cu Banca de Alimente și Privesc.EU.

Potrivit expertului, 40% din risipa alimentară a Republicii Moldova este din cauza cetățenilor, care merg la magazin, fac cumpărături, plătesc sume enorme de bani, le duc acasă, ca mai apoi multe dintre ele să le arunce la gunoi, deoarece nu doresc să le mai folosească. Indicele risipei alimentare în Republica Moldova, în 2024, are o valoare de 93,4 din 100. În acest an, risipa de alimente per moldovean este de 71 kg, în scădere cu 5 kg față de 2021, când a început să fie măsurată risipa alimentară în Republica Moldova. Risipa de alimente pe țară este de 180 de mii de tone, minus 12,5 kg față de 2021. Aceste 180 de mii de tone ar reprezenta 3 mii de vagoane de tren marfare, aliniate pe o lungime de 40 km. „Datorită implicării Băncii de Alimentare, în scopul prevenirii risipei de alimente, s-a reușit să fie recuperate, din cele 180 de mii de tone, 260 de tone sau 0,15%. Asta înseamnă 4 vagoane și jumătate. Din 700 kg de produse alimentare risipite, Banca de Alimente reușește să recupereze 1 kg pentru a ajuta oamenii aflați în pragul sărăciei. Din nefericire trebuie să constatăm că risipa de alimente în Republica Moldova este chiar mai mare decât estimările noastre”, a declarat expertul.

Vorbind despre creșterea prețurilor la produsele alimentare, Veaceslav Ioniță a spus că în Republica Moldova, în perioada 2021 – primele trei luni din 2024, au crescut cu 64% prețurile la produsele alimentare. Cea mai mare scumpire din ultimii 25 de ani. Ceea ce valora 100 de lei în 2020, în prezent costă 164 de lei. Astfel, devine un paradoxal fenomenul risipei de alimente. Când se înregistrează cea mai mare scumpire a produselor alimentare, oamenii continuă să risipească produse.

Referitor la ponderea cheltuielilor pentru produsele alimentare în bugetul gospodăriilor casnice, economistul spune că moldovenii au alocat în 2021 circa 42% din bugetul gospodăriei pentru produsele alimentare. În 2023 –39,7%. Ponderea alimentelor în bugetului unei familii din România este de 24,8%. Media europeană a fost de 14,3%. Cel mai puțin cheltuie SUA – 6,5%. 

Despre ponderea cheltuielilor pentru produsele alimentare după veniturile gospodăriilor casnice, analistul economic afirmă că în 2022, primii 20% cei mai săraci moldoveni au alocat pentru procurarea produselor alimentare circa 56,9% din venitul gospodării. Următorii 20% mai săraci – 51,8%. Alții 20%, aflați la mijloc – 47,3%. 20% dintre moldovenii cu venituri mai mari au alocat – 42,2%, iar cei mai bogați 20% dintre moldoveni – 30,3%. Media națională a fost de 41,1%. „Ponderea risipei de alimente în diferite etape ale lanțului alimentar moldovenesc: populația – 40%; sectorul de producție – 25%; sectorul de procesare – 20%; sectorul comercial – 15%”, a declarat analistul economic.

Analizând situația din alte țări, expertul a menționat că risipa de alimente a gospodăriilor casnice din Portugalia este de 124 kg per capita anual; Elveția – 119; Serbia – 108; Republica Moldova – 71; Ucraina – 69; România – 67; Olanda – 59; Slovenia – 36; Federația Rusă – 33; Bulgaria – 26; Europa de sud – 90; Europa de nord – 74; Europa de vest – 65; Europa de est – 61.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, structura cheltuielilor gospodăriilor casnice în anul 2023 a fost: produse alimentare și băuturi nealcoolice procurate – 39,7%; produse alimentare și băuturi nealcoolice real consumate – 34,8%; serviciile comunale – 17,6%; încălțăminte și îmbrăcăminte – 7,8%; transport – 7%; amenajarea, dotarea și întreținerea locuinței – 5,3%; sănătate – 4,4%; telecomunicații – 4,3%; restaurante și hoteluri – 3,2%; recreere și cultură – 3%; băuturi alcoolice și tutun – 1,7%; educație – 1,2%.

„Pierderile și risipa de produse alimentare în Republica Moldova  în 2015 a fost de 11 miliarde de lei, dintre care 3,8 miliarde de lei risipa alimentară din partea populației. În 2017 – 12,1 miliarde de lei, dintre care 4,1 miliarde de lei risipa populației. 2019 – 13,8 miliarde de lei, dintre care 4,7 miliarde de lei risipa populației. 2021 – 15,3 miliarde de lei, dintre care 5,2 miliarde de lei risipa populației. 2023 – 19,4 miliarde de lei, dintre care 6,6 miliarde de lei risipa populației. 2024 – estimativ 20,9 miliarde de lei, dintre care 7,2 miliarde de lei risipa populației”, a menționat Veaceslav Ioniță.

Veaceslav Ioniță a amintit că moldovenii de sărbători fac cumpărături în exces, iar anumite alimente nu sunt consumate, dar aruncate la gunoi. Fiind în ajunul sărbătorilor pascale, în scopul prevenirii risipei alimentare, toți cei care doresc sunt încurajați să nu fie risipitori, dar să facă donații, deoarece sunt aruncate la gunoi produse alimentare care ar putea ajuta pe cineva să nu moară de foame.

Potrivit lui Oleg Paraschiv, director al Băncii de Alimente, prima Bancă de Alimente și-a început activitatea în Republica Moldova în 2021 în scopul prevenirii risipei de alimente și atingerii obiectivului – zero alimente risipite și nici un om flămând. „Încercăm prin intermediul resurselor pe care le avem să ajungem la fiecare segment unde se înregistrează risipa de alimente. Pentru populație desfășurăm diferite campanii de informare cum ar putea preveni risipa de alimente în gospodăriile casnice. Am avut doi ani la rând activități în școli și a fost elaborat primul ghid anti risipă. Copiii de la o vârstă fragedă pot deprinde anumite comportamente, care pot deveni abilități în viața de adult”, a spus Oleg Paraschiv.

Directorul Băncii de Alimente a mai spus că se lucrează și pe dimensiunea recuperării produselor alimentare de la agenții economici care spun că nu aruncă produse alimentare la gunoi, deși la majoritatea magazinelor pot fi văzute tomberoane cu produse care sunt bune, sigure și pot fi direcționate către servicii sociale și consumate de către beneficiarii acestora. „În primele trei luni ale anului curent am reușit să recuperăm circa 84 de tone de produse alimentare, care au ajuns la 65 de organizații care îngrijesc de circa 9000 de beneficiari, care sunt la limita sărăciei. În Republica Moldova sunt foarte mulți astfel de oameni și din păcate încă foarte multe produse ajung la gunoi”, a afirmat Oleg Paraschiv.

Directorul Băncii de Alimente a vorbit și despre Legea cu privire la prevenirea risipei de alimente, care încă nu este funcțională, deoarece nu are tot cadrul normativ conex și să fie claritate în ceea ce privește transferul produselor alimentare către serviciile sociale. „Astăzi, din păcate, este mai „rentabil” pentru agenții economici să arunce produsele alimentare, deoarece nu plătesc pentru ele TVA, dar plătesc TVA în cazul în care donează aceste produse. Modificările care s-au propus acum vin să facă claritate din punct de vedere fiscal. În felul acesta credem că mai mulți agenți economici vor fi deschiși să transfere produsele. Nu trebuie să lăsăm pe nimeni în urmă. O societate este prosperă doar atunci când toți încearcă să trăiască mai bine. Iar acei beneficiari, la care ajung produsele, nu-și permit financiar să cumpere produse alimentare. De ce să fie aruncate produsele, dacă pot fi transferate către anumite servicii sociale. Banca de Alimente are toată logistica necesară, putem lua orice cantitate, orice tip de produse, cu un termen de valabilitate suficient să ajungă la timp către serviciile sociale, la beneficiarii care nu-și permit nici măcar minimul de existență”, a spus Oleg Paraschiv.

----------------------------------

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .

Timp de 20 de ani, din 2004, de la apariție, și până în prezent, pensiunile moldovenești, un sector al turismului practic inexistent, au reușit să înregistreze aproape 50 de mii de vizitatori, atât localnici cât și străini. Doar în ultimii trei ani s-a triplat numărul vizitatorilor, față de ceea ceea ce a fost până la pandemie. Despre aceasta a comunicat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, vineri, 19 aprilie, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Veaceslav Ioniță a amintit de un sondaj realizat în luna februarie, 2024, de către CBS Research, la comanda IDIS „Viitorul”, cu susținerea financiară a Fundației Universitare a Mării Negre, unde moldovenii au fost întrebați dacă au fost vreodată în viață peste hotare. Astfel, au răspuns că au fost anul trecut (2023) – 24,9%; mai mult de trei ani în urmă – 21,9%; mai mult de zece ani în urmă – 19,1%; niciodată nu au fost în străinătate – 18,5%; merg deseori în străinătate, de mai multe ori pe an – 15,1%; dificil de răspuns a fost pentru 0,5%. „Aproape 40% dintre cetățenii Republicii Moldova nu au fost niciodată s-au au fost foarte de mult peste hotare, mai mult de zece ani în urmă. Alții 40% călătoresc, fie o dată pe an, fie de mai multe ori pe an. Alții 20% merg o dată la câțiva ani”, a constatat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, moldovenii fiind întrebați unde au mers la odihnă, în țară sau peste hotare, până la pandemia de COVID-19, peste 80% au menționat că s-au odihnit peste hotare, iar aproape 20% – în Republica Moldova. În perioada pandemiei, 2020/2021, 68,4% s-au odihnit peste hotare, iar 31,6% – în țară.  După 2021, se estimează că  75% dintre moldoveni merg la odihnă peste hotare, iar 25% – în țară. Din patru călătorii, 1 este în țară, 3 – peste hotare.

La întrebarea, ce aleg atunci când merg la odihnă, în țară sau peste hotare, turismul organizat sau turismul pe cont propriu, până la pandemia din 2020, peste 73% și-au organizat odihna de sine stătător, iar peste 26% – prin intermediul unei agenții de turism. În perioada pandemiei, 2020/2021, aproape 74% au mers pe cont propriu, iar puțin peste 26% au mers prin intermediul unei agenții de turism. Iar acest lucru spune că numărul real al moldovenilor care se odihnesc este mai mare, deoarece mulți, atunci când ies din țară, pot pleacă la odihnă, dar pe cont propriu. Astfel, raportul dintre turismul oficial și cel neoficial este de 1 la 4.

Turiștii cazați în structurile de primire turistică (moldoveni și străini). Economistul a constatat că în 2005 au fost înregistrați 305 mii de persoane. În 2007 – 317 mii de persoane. A scăzut numărul turiștilor la 228 de mii în 2009. S-a ridicat treptat, până la 375 de mii de turiști, în 2019. În timpul pandemiei de COVID-19 a scăzut numărul turiștilor, atât trimestrial, cât și în valoare anuală. Până la 75 de mii a scăzut în trimestrul I din 2021. Apoi, a crescut treptat până la 391 de mii de persoane, în valoare anuală, în trimestrul IV din 2023, fiind depășit astfel recordul istoric din 2019, când au fost înregistrați 375 de mii de persoane.

Numărul turiștilor străini cazați în structurile de primire turistică din Republica Moldova. Potrivit economistului, în 2005 au fost înregistrați 67,2 mii de persoane. În 2010 numărul lor a scăzut la 63,6 mii de persoane. În 2015 a crescut la 94,4 mii de persoane, iar în 2019, înainte de pandemie, s-a ajuns la 174 de mii de turiști străini. În anul pandemic 2020, în trimestrul II, a fost înregistrat cel mai scăzut număr de turiști străini, 700 de persoane, iar în valoare anuală erau 114,2 mii persoane. În trimestrul IV din 2020, au fost în Republica Moldova 5500 de turiști străini, în valoare anuală scăzând la 28,7 mii de persoane. În I trimestru din 2021 au venit în Republica Moldova 7,3 mii de străini, iar în valoare anuală numărul lor a scăzut la 17,6 mii de persoane. În 2021, cei mai mulți străini au fost în trimestrul III – 24,8 mii de persoane, în valoare anuală – 68,9 mii de persoane. În 2022, cei mai mulți au fost, la fel, în trimestrul III – 48,7 mii de persoane, iar în valoare anuală – 162,1 mii de persoane. În 2023, cei mai mulți au fost înregistrați în trimestrul IV – 57,4 mii de persoane, iar în valoare anuală – 195,4 mii de persoane. „În 2023 a fost stabilit recordul istoric. Mai avem de crescut până la capacitatea pe care am avut-o cândva, de circa 300 de mii de turiști străini, însă acum se vede clar o tendință de creștere”, a spus economistul.

Turiștii străini, în 2005, au venit 25,1 mii în mod organizat, prin intermediul unei agenții de turism, iar 42,2 mii în mod individual, pe cont propriu. În 2010, 9 mii au venit organizat, iar 54,6 mii – individual. În 2015, 15,5 mii – organizat, iar 78,9 mii – individual. În 2019, până la pandemie, 19,8 mii – organizat, iar 154,2 mii – individual. În 2020, anul pandemic, 7 mii – organizat; 21,8 mii – individual. În 2023, 43,6 mii – organizat, iar 151,9 mii – individual.

Țara de origine a vizitatorilor străini veniți și cazați în structurile de primire turistică din Republica Moldova (datele din 2023): România – 39%; Italia – 14,4%; Ucraina – 14%; Germania – 5,3%; SUA – 5,2%; Belgia – 4,5%; Franța – 3,3%; Polonia – 3%; Israel – 2,2%; Turcia – 2%; Alte țări – 7,2%.

Numărul turiștilor cazați în pensiuni. Analistul economic a menționat că în 2004 au apărut în Republica Moldova primele pensiuni turistice. Deja sunt 20 de ani de când acestea cazează turiști străini și locali. În primul an, 2004, au fost cazați în pensiuni 400 de persoane. În 2005 – 1,8 mii de persoane; 2006 – 7,8 mii de persoane; 2010 – 13,3 mii de persoane. A scăzut la 8,2 mii în 2014 și a crescut până la 21,3 mii în 2016. A început să scadă, din nou, din 2017, ajungând la 14,6 mii în 2020, anul pandemiei, care a lovit dramatic ramura turismului, în special structurile de cazare. În 2021 a fost depășit recordul din 2016, ajungându-se la 21,4 mii de persoane cazate. În 2022, în pensiunile turistice s-au cazat 37,3 mii de persoane, iar în 2023 – 46,5 mii. În timpul pandemiei, în timp ce unele ramuri ale turismului au suferit mari pierderi, pensiunile au cunoscut o creștere de 60% a capacităților de cazare.

Turiști moldoveni și străini în pensiuni. Potrivit analistului economic, În 2015 în pensiunile din Republica Moldova, din cei 9300 de persoane care au fost cazate, 7600 au fost turiști moldoveni, iar 1700 – turiști străini. În 2016, din 21300: 18600 – moldoveni, 2700 – străini; 2017, din 20900: 17600 – moldoveni, 3300 – străini; 2018, din 17700: 11600 – moldoveni, 6200 – străini, 2019, din 17200: 11000 – moldoveni, 6100 – străini; 2020, din 14600: 13300 – moldoveni, 1300 – străini; 2021, din 21400: 18200 – moldoveni, 3200 – străini; 2022, din 37300: 28500 – moldoveni, 8800 – străini; 2023, din 46500: 33400 – moldoveni, 13000 – străini. O creștere fenomenală a numărului de turiști cazați în pensiunile din Republica Moldova, creștere care nu a înregistrat o altă ramură a turismului sau a economiei naționale. Cetățenii Republicii Moldova după 2020 pur și simplu au descoperit zonele rurale ale țării și s-au odihnit în pensiuni.

Turiști în pensiuni în perioada de iarnă. Expertul afirmă că până la pandemie pensiunile aveau o problemă. Dacă în perioada caldă a anului erau foarte încărcate, atunci în perioada rece aveau o prezență foarte slabă, de 5%, pe când aveau o necesitate de 40%. Astfel, în sezonul rece din 2004/2005 s-au cazat 400 de persoane; 2005/2006 – 1 mie de persoane; 2010/2011 – 3,4 mii persoane; 2015/2016 – 3,2 mii; 2018/2019 – 700 de persoane; 2019/2020 – 6,7 mii; 2020/2021 – 9 mii; 2021/2022 – 13,6 mii; 2022/2023 – 16,6 mii; iar 2023/2024 – estimativ 22,5 mii de persoane. Gradul de ocupare al pensiunilor. Potrivit expertului, ca prețurile să fie accesibile pentru moldoveni, gradul de ocupare ale unei pensiuni trebuie să fie de cel puțin 40%. În Republica Moldova, din păcate, mult timp a fost foarte scăzut gradul de ocupare. În 2010 a fost de 16,1%, iar în 2014 a ajuns la 6,9%. A urcat la 11,4% în 2017 și a scăzut la 5,1% în 2020. În 2022 a ajuns la 15,6%, iar în 2023 – 12,8%. De trei ori mai puțin decât ar trebui.

„Creșterea numărului de turiști a încurajat oamenii să facă investiții și să creeze locuri de cazare, mult peste capacitatea disponibilă de turiști care se odihnesc în Republica Moldova. Trebuie să crească de cel puțin trei ori numărul vizitatorilor față de cei pe care îi avem în prezent. Trebuie să fie promovată imaginea Republicii Moldova ca destinație de odihnă, atât pentru străini, dar în mod special pentru moldoveni. Moldovenii trebuie să aibă un interes mai mare să viziteze Republica Moldova, apoi să se aștepte să vină și străinii. Dacă se dorește dezvoltarea Republicii Moldova ca destinație turistică, trebuie să fie create puncte de destinație turistică, rute turistice, să fie oferite vouchere turistice pentru elevii care să realizeze excursii prin țară. Astfel, va fi crescută capacitatea de cazarea a pensiunilor”, a opinat Veaceslav Ioniță.

Locuri de cazare din pensiuni. În 2004 existat 88 de locuri de cazare; 2015 – deja 210; în 2010 – 743; 2015 – 906; 2020 – 1061; 2021  -1221; 2022 – 1430; iar 2023 – 1632 de locuri de cazare.

Ponderea pensiunilor în totalul unităților de primire a turiștilor. În 2004 era de 0,4%; 2005 – 0,9%; 2010 – 2,6%; 2015 – 3,6%; 2020 – 4,3%; 2021 – 5,1%; 2022 – 5,8%; 2023 – 6,4%.

-----------------------------------

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .

Moldovenii continuă să-și vadă viitorul peste hotare, deși fenomenul scade din intensitate în ultimii ani. Așteptările salariale ale moldovenilor sunt aproape de ceea ce real se plătește în Republica Moldova. În ultimii ani, Republica Moldova înregistrează o ușoară înrăutățire a ceea ce înseamnă plata salariului oficial. Sunt câteva dintre teze enunțate vineri, 8 martie, de către Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, unde a prezentat datele unui sondaj realizat în februarie, 2024, de către CBS Research, la comanda IDIS „Viitorul”, cu susținerea financiară a Fundației Universitare a Mării Negre, prezentat miercuri, 6 martie, la București.

Potrivit sondajului, fiind întrebați moldovenii dacă au fost vreodată peste hotare, aceștia au răspuns: am fost anul trecut – 24,9%; demult, mai mult de trei ani în urmă – 21,9%; foarte demult, mai mult de zece ani în urmă – 19,1%; niciodată nu am fost peste hotare – 18,5%; merg deseori peste hotare, de mai multe ori pe an – 15,1%; dificil de răspuns – 0,5%.

Vorbind despre călătoriile peste hotare în dependență de vârstă, a spus că media națională este de 37,6% pentru cei care nu au fost niciodată peste hotare sau au fost mai mult de zece ani în urmă; și de 62,4% pentru cei care au fost recent peste hotare sau merg destul de des. Categoria de vârstă 18-29 de ani: 14,1% nu au fost niciodată sau au fost mai mult de zece ani în urmă și 85,9 au fost recent sau merg destul de des. Categoria de vârstă 30-44 de ani: 27,5% nu au fost niciodată peste hotare sau au fost mai mult de zece ani în urmă, iar 72,5% au fost recent sau merg destul de des peste hotare. Categoria de vârstă 45-59 de ani: 37,1% nu au fost niciodată sau au fost mai mult de zece ani în urmă peste hotare, iar 62,9% au fost recent sau merg destul de des peste hotare. Peste 60 de ani: 58,9% nu au fost niciodată sau au fost mai mult de zece ani în urmă, iar 41,1% au fost recent sau merg destul de des peste hotare.

Rata moldovenilor care nu au fost niciodată peste hotare, comparativ cu alte țări (Moldova Sondaj CXS-AXA, februarie 2024), Rusia (Фонд "Общественное мнение„, iulie 2022), Restul Țărilor (Pew Research Center, 2023): Olanda, Suedia – 1%; Germania – 4%; Canada – 8%; Franța – 10%; Republica Moldova – 18,5%; Grecia, Coreea de Sud  -21%; SUA – 24%; Japonia – 35%; Rusia – 69%; Brazilia – 87%; Nigeria – 91%; India – 97%. „În lume, aproape 75% din populație nu a ieșit din țara lor de reședință. Cu cât țară este mai bogată, cu cât o țară este mai mică, cu atât oamenii circulă la frecvent peste hotare. La capitolul călătorii, moldovenii stau pe o pozitie caracteristică țărilor dezvoltare”, a specificat expertul.

Fiind întrebați, care în opinia lor ar trebui să fie salariul unui angajat din Republica Moldova, ca să nu fie nevoit să plece peste hotare, (lei/lună), respondenții au răspuns:
până la 7500 lei – 2,3%; 7500-10000 – 10,4%; 10001-15000 – 24,3%; 15001-20000 – 30,6%; 20001-25000 – 17,5%; 25001-30000 – 6,1%; Peste 30000 – 5%; Dificil de răspuns – 3,8%. Veaceslav Ioniță a menționat că dacă în prezent, salariul ar fi de 17500 de lei, oamenii nu ar mai pleca peste hotare. Dacă în 2017 (primul sondaj realizat de către IDIS „Viitorul” în acest sens), moldovenii își doreau un salariu de 10500 de lei pentru a nu pleca peste hotare, la un salariu mediu net pe economie de 4500 de lei, în 2024 salariul așteptat este de 17500 de lei, la un salariu mediu net pe economic de 10600 de lei. „Cresc salariile în Republica Moldova, dar cresc și așteptările oamenilor. Scade discrepanța dintre salariul așteptat și cel existent, de la 2,3 ori în 2017 la 1,7 ori în 2024. Salariul în Republica Moldova crește și așteptările salariale ale moldovenilor se apropie de salariul mediu care este în țară”, a spus Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, cel mai mult a crescut numărul celor vor un salariu de la 15 la 20 de mii de lei. Dacă în 2017, circa 55% își doreau un salariu sub 10 mii de lei, în 2024 numărul lor a scăzut la 12,7%. Dacă în 2017, circa 32,5% își doreau un salariu între 10 și 15 mii de lei, în 2024 numărul acestora a scăzut la 24,3%. Dacă în 2017, erau 8% care își doreau un salariul de la 15 la 20 de mii de lei, în 2024 aceștia au ajuns să fie 30,6%. Peste 20 de mii de lei salariul își doreau în 2017 circa 4,2% dintre moldoveni, în 2024 numărul acestora a ajuns la 28,6%.

Unde vedeți viitorul copiilor voștri? În 2017, circa 63,3% dintre moldoveni susțineau că peste hotare, în 2024 numărul acestora a scăzut la 51,4%. Dacă în 2017, circa 24,5% dintre moldoveni declarau că văd viitorul copiilor lor în Republica Moldova, în 2024 numărul acestora a crescut la 37,8%. Dacă în 2017 erau indeciși în această privință 12,2%, în 2024 numărul indecișilor a scăzut la 10,8%. Totuși, 57,6% dintre moldoveni văd viitorul copiilor lor peste hotare. În 2017 numărul lor era de 72,1%.

La întrebarea dacă aţi avea o şansă reală de a pleca din Moldova, cum aţi proceda?, media națională este: nu aș pleca în nici un caz – 44,5%; aș pleca doar pentru o anumită perioadă – 38,6%; aș pleca pentru totdeauna – 14,6%; dificil de răspuns – 2,3%.  Pe categorii de vârstă: 18-29 de ani – 60,8% aș pleca pentru o anumită perioadă; 23,3% aș pleca pentru totdeauna; 14,9 nu aș pleca în nici un caz. Categoria de vârstă 30-44 de ani: 47 aș pleca pentru o anumită perioadă; 30,8% nu aș pleca în nici un caz; 18,3% aș pleca pentru totdeauna. Categoria de vârstă 45-59 de ani: 50% nu aș pleca în nici un caz; 34,3% aș pleca pentru o anumită perioadă; 14,1% aș pleca pentru totdeauna. Peste 60 de ani: 67,6% nu aș pleca în nici un caz; 23,2% aș pleca pentru o perioadă; 7,5% aș pleca pentru totdeauna.

Despre moldovenii care intenționează să plece peste hotare în următoarele șase luni: potrivit sondajului în septembrie 2017, numărul acestora era de 15,5%, care a crescut la 19,7% în iulie 2018, a scăzut la 15,2% în iunie 2021, a crescut din nou la 17,7% în decembrie 2021 și a scăzut din nou la 16,4% în februarie 2024.

Intenția de a pleca în dependență de vârstă: 18-29 de ani – 35,3%; 30-44 de ani – 17,7%; 45-59 de ani – 17,4%; peste 60 de ani – 5,7%. Dacă în 2017, circa 28,1% dintre tinerii de la 18 la 29 de ani aveau intenția să plece peste hotare în următoarele șase luni, în februarie 2024 numărul lor a ajuns la 35,3%.

Moldovenii care intenționează să plece peste hotare în următoarele șase luni (după vârstă și locul de trai): 18-25 de ani – 40,6% sunt locuitori ai orașelor, iar 41,2% ai satelor; 26-40 de ani – 25% sunt din mediul urban, iar 18,8% din mediul rural; 41-55 de ani – 12,7% locuitori din orașe, iar 18,8% locuitori din sate; 56-70 de ani – 10,7% din orașe, 6,3% din sate; peste 70 de ani – 2% sunt din orașe și 1,5% din sate. Media națională: 18,6% sunt din orașe; 14,5% din orașe.

Moldoveni care s-au întors de peste hotare și nu intenționează să plece în următoarele șase luni. În septembrie 2017 numărul lor era de 11,8%, în iulie 2018 – 12,1%, august 2019 – 8,9%; octombrie 2020 – 7,6%, iunie 2021 – 13,7%, decembrie 2021 – 12,3%, în februarie 2024 a ajuns la 17,5%.

Moldoveni care declară că au fost în ultimii cinci ani peste hotare și nu intenționează în următoarele șase luni să plece. 2017 – 257 de mii de persoane; 2018 – 258 de mii; 2019 – 187 de mii; 2020 – 158 de mii; 2021 – 283 de mii; 2021 – 253 de mii; 2024 – 345 de mii.

Întrebați dacă au rude care se află peste hotare la moment, aceștia au răspuns: Da, la muncă – 39,9%; Da, au migrat definitiv – 35,2%; Nu am, toate rudele sunt în Republica Moldova – 32,9%; Da, la studii – 5,6%; Nu știu/Nu răspund – 0,4%. În martie 2021, circa 68,1% dintre moldoveni spuneau că au rude peste hotare, în prezent, numărul acestora este de 67,1%. În martie 2021, 31,9% spuneau că nu au rude peste hotare, în prezent numărul acestora este de 32,9%.

Fiind întrebați dacă în ultimile 12 luni au primit bani/transferuri de la cineva din străinătate: Nu au răspuns 74,7%; Da – 24,7%; Nu știu/Nu răspuns – 0,6%. În martie 2021, 23,4% afirmase că da și 75,8% că nu.

Despre metoda prin intermediul căreia primesc de obicei banii din străinătate: transferul bancar a fost menționat de către 83,9% (79,6% în martie 2021); prin intermediul șoferilor care transportă colete, pasageri din străinătate – 8,8% (9,6% martie 2021); prin intermediul rudelor, cunoscuților, care au revenit din străinătate – 8% (4,9% martie 2021); mi-a dat un card bancar emis în țara în care lucrează – 3,7% (5,9% martie 2021); Altă metodă – 1%; Nu știu/Nu răspund – 0,7%.

Care este ocupația dumneavoastră de bază în Republica Moldova: 39,8% sunt angajat oficial; 29% pensionar, persoană cu dizabilitate; 10,2% șomer; 6,7% concediu de maternitate, casnică; 6,1% lucrez, dar nu sunt angajat oficial; 3,5% nu sunt angajat în Republica Moldova, muncesc peste hotare; 3,3% elev/student, 1,3% antreprenor.

În cazul în care lucrați permanent, cum primiți salariul: Totul oficial: iulie 2018 – 78,7%, august 2019 – 82,1%, februarie 2022 – 88%, februarie 2024 – 85,4%. O parte oficial, o parte în plic: 2018 – 5,8%, 2029 – 7,3%; 2022 – 5,7%; 2024 – 5,5%. Totul în plic: 2018 – 15,5%; 2019 – 10,6%; 2022 – 6,3%, 2024 – 9,1%. „Avem o ușoară creștere a economiei tenebre, legată de remunerarea muncii. Poate fi explicată prin criza prin care au fost nevoiți cetățenii să treacă”, a conchis expertul.

-----------------------------------

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .

Dacă duminica viitoare s-ar organiza alegeri pentru Parlamentul Republicii Moldova, pentru Partidul Acțiune și Solidaritate ar vota 22,7%; pentru Blocul Socialiștilor și Comuniștilor – 19,7%; iar pentru Partidul Șansa – 6,7%. Celelalte partide nu ar acumula mai mult de 4%.

În cazul în care duminica viitoare ar avea loc alegeri pentru funcția de președinte al Republicii Moldova, pentru Maia Sandu își vor da votul 29,8% dintre moldoveni; pentru Igor Dodon – 14,8%; pentru Ilan Șor – 8,5%; iar pentru Ion Chicu. Ceilalți candidați nu ar obține mai mult de 5%.

Sunt date ale unui sondaj socio-politic, realizat în luna februarie, 2024, de către CBS Research, la comanda Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul”, cu susținerea financiară a Fundației Universitare a Mării Negre, prezentat miercuri, 6 martie, la București.

Blocul politic

Vă rugăm să indicaţi în ce măsură vă interesează politica?
Nici mult, nici puțin – 31,7%; Deloc – 22,4%; Puțin – 17,3%; Mult – 15,1%; Foarte mult – 12,3%; Nu știu – 0,8%; Nu răspund – 0,5%.

Vă rugăm să apreciați activitatea următoarelor instituții / persoane publice din Republica Moldova, pe o scară de la 1 la 10, unde 1 înseamnă foarte rău, iar 10 foarte bine. (Media)
Primar – 7,4; Președenție – 5; Guvern – 4,7; Parlament – 4,5.

Câtă încredere aveţi în următoarele personalităţi politice?
Maia Sandu: 43,5% nu am deloc încredere; 23,7% foarte multă încredere; 19,6% oarecare încredere; 10,7% nu prea am încredere; 0,7% nu am auzit de el/ea;
Ion Ceban: 31% nu am deloc încredere; 30,5% oarecare încredere; 13,6% nu prea am încredere; 11,8% foarte multă încredere; 7,8% nu am auzit de el;
Igor Dodon: 42,4% nu am deloc încredere; 27,3% oarecare încredere; 14,9% nu prea am încredere; 12,5% foarte multă încredere; 0,8% nu am auzit de el;
Vladimir Voronin: 38,3% nu am deloc încredere; 26,5% oarecare încredere; 16% nu prea am încredere; 13% foarte multă încredere; 1,5% nu am auzit de el;
Ilan Șor: 48,8% nu am deloc încredere; 21,3% oarecare încredere; 12,3% foarte multă încredere; 12% nu prea am încredere; 2,2% nu am auzit de el;
Ion Chicu: 35,7% nu am deloc încredere; 20,5% oarecare încredere; 15,2% nu prea am încredere; 15,2% nu am auzit de el; 8,6% foarte multă încredere;
Irina Vlah: 32,1% nu am deloc încredere; 23,8% nu am auzit de ea; 19,3% oarecare încredere; 10,5% nu prea am încredere; 9,7% foarte multă încredere;
Igor Grosu: 34,1% nu am deloc încredere; 21,5% oarecare încredere; 21,3% nu am auzit de el; 11,9% nu prea am încredere; 7,4% foarte multă încredere;
Dorin Recean: 34,6% nu am deloc încredere; 21,2% nu am auzit de el; 20,4% oarecare încredere; 12,5% nu prea am încredere; 7,5% foarte multă încredere;
Renato Usatâi: 48,2% nu am deloc încredere; 20,9% oarecare încredere; 17,3% nu prea am încredere; 5,1% foarte multă încredere; 4% nu am auzit de el;
Igor Munteanu: 49,1% nu am auzit de el; 19,7% nu am deloc încredere; 12% oarecare încredere; 11,3% nu prea am încredere; 4% foarte multă încredere;
Dinu Plângău: 54% nu am auzit de el; 17,2% nu am deloc încredere; 13,6% oarecare încredere; 8,4% nu prea am încredere; 2% foarte multă încredere.

Dacă duminica viitoare s-ar organiza alegeri pentru Parlamentul Republicii Moldova, Dvs. v-aţi duce la vot?
Sunt sigur că m-aș prezenta – 72,2%; probabil m-aș prezenta – 11,7%; sunt sigur că nu m-aș prezenta – 9,7%; probabil nu m-aș prezenta – 3,7%; Nu știu – 2,5%; Nu răspund – 0,3%.

Dacă duminica viitoare s-ar organiza alegeri pentru Parlamentul Republicii Moldova, cu ce partid ați intenționa să votați? Total eșantion:
Partidul Acțiune și Solidaritate – 22,7%; Blocul Socialiștilor și Comuniștilor – 19,7%; Partidul Șansa – 6,7%; Partidul Nostru – 3,1%; Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei – 2,5%; Partidul Democrația Acasă– 1,7%; Partidul Social Democrat European – 1,5%; Partidul Renaștere – 1,4%; Partidul Liberal Democrat din Moldova – 1,2%; Coaliația pentru Unitate și Bunăstare – 1,1%; Mișcarea Alternativă Națională – 1%; Platforma Demnitate și Adevăr – 1%; Partidul Schimbării – 0,6%; Partidul Național Moldovenesc – 0,3%; Alt partid – 2%; Nici un partid – 7,1%; Nu știu – 22,6%; Nu răspund – 4%.

În cazul în care duminica viitoare ar avea loc alegeri pentru funcția de președinte al Republicii Moldova, pentru cine ați vota?  Total eșantion:
Maia Sandu – 29,8%; Igor Dodon – 14,8%; Ilan Șor – 8,5%; Ion Chicu – 5%; Irina Vlah – 4,8%; Ion Ceban – 4,5%; Renato Usatâi – 4,4%; Vladimir Voronin 1,6%; Igor Munteanu – 0,9%; Vlad Filat – 0,8%; Ștefan Gligor – 0,7%; Vasile Costiuc – 0,6%; Alt candidat 1,1%; Nici un candidat – 4,6%; Nu știu – 14,8%; Nu răspund – 3%.

Imaginați-vă că în turul II al alegerilor prezidențiale  ar ieși următoarele perechi de candidați. cum ați proceda în asemenea situație?
1) Maia Sandu și 2) Irina Vlah: 42,2% voi vota candidatul Nr.1; 33% - voi vota candidatul Nr. 2; 19% - nu voi merge la vot; 5,7% - greu să răspundă;
1) Maia Sandu și 2) Ion Ceban: 39,5% - voi vota candidatul Nr. 1; 35% - voi vota candidatul Nr. 2; 20,2% nu voi merge la vot; 5,3%  -greu să răspundă;
1) Igor Dodon și 2) Maia Sandu: 39,3% voi vota candidatul Nr.1; 40,2% - voi vota candidatul Nr. 2; 14,7% - nu voi merge la vot; 5,7% - greu să răspundă;
1) Igor Dodon și 2) Irina Vlah: 33,1% - voi vota candidatul Nr.1; 24,9% - voi vota candidatul Nr.2; 31,8% - nu voi merge la vot; 10,1%  -greu să răspundă;
1) Ion Ceban și 2) Irina Vlah: 32,7% - voi vota candidatul Nr.1; 24,6% - voi vota candidatul Nr.1; 33,4% - nu voi merge la vot; 9,4% - greu să răspundă;
1) Ion Ceban și 2) Igor Dodon: 26,3% - voi vota candidatul Nr.1; 32,1% - voi vota candidatul Nr.2; 32,4% - nu voi merge la vot; 9,3% - greu să răspundă;

Dacă duminica viitoare ar avea loc un referendum (vi s-ar cere să votați) cu privire la aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, Dvs. ați vota pentru sau contra?
Aș vota pentru – 54,5%; Aș vota împotriva 30,5%; Nu știu, nu m-am decis – 7,7%; Nu aș participa – 6,3%; Nu răspund – 1,1%.

Dar dacă vi s-ar cere să votați cu privire la aderarea Republicii Moldova la Uniunea Economică Euroasiatică. (Rusia-Belarus-Kazahstan) Dvs. ați vota pentru sau contra?
Aș vota pentru – 41,5%; Aș vota împotrivă – 38,9%; Nu știu, nu m-am decis – 10,2%; Nu aș participa – 7,9%; Nu răspund – 1,5%.

Dacă totuși ar trebui de ales în cadrul unui referendum între aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană și aderarea Republicii Moldova la Uniunea Economică Euroasiatică. Dvs. pentru ce ați opta... ?
Aderarea la Uniunea Europeană – 49,9%; Aderarea la Uniunea Economică Euroasiatică – 30%; Nu știu, nu m-am decis – 11%; Nu aș participa – 7%; Nu răspund  -1,8%.

Dacă duminica viitoare ar avea loc un referendum (vi s-ar cere să votați) cu privire la aderarea Republicii Moldova la NATO, Dvs. ați vota pentru sau împotrivă?
Aș vota împotrivă – 55,4%; Aș vota pentru – 28,5%; Nu știu, nu m-am decis – 9,7%; Nu aș participa – 4,9%; Nu răspund – 1,5%.

Dacă duminica viitoare ar avea loc un referendum (vi s-ar cere să votați) cu privire la Unirea Republicii Moldova cu România, Dvs. ați vota pentru sau împotrivă?
Aș vota împotrivă – 50%; Aș vota pentru – 37,8%; Nu știu, nu m-am decis – 7%; Nu aș participa – 4,1%; Nu răspund – 1,2%.

Credeți că biserica din Republica Moldova trebuie să fie parte a Mitropoliei Basarabiei (subordonată canonic României) sau a Mitropoliei Moldovei (subordonată canonic Rusiei):
Ar trebui să aparțină Mitropoliei Moldovei – 43,2%; Ar trebui să aparțină Mitropoliei Basarabiei – 32,4%; nu am auzit de Mitropolia Basarabiei – 3%; Nu știu/Nu răspund – 21,4%.

După părerea Dvs., Mitropolia Basarabiei susține:
unirea cu România: Da – 50,7%; Nu – 19,1%; Nu știu/Nu răspund – 30,3%;
integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană: Da – 48,8%; Nu – 18,5%; Nu știu/Nu răspund – 32,7%;
nu are nici o implicare politică: Da – 29%; Nu – 40,3%; Nu știu/Nu răspund – 30,7%;
integrarea Republicii Moldova în NATO: Da – 27,5%; Nu – 31,2%; Nu știu/Nu răspund – 41,3%;
apropierea de Federația Rusă: Da – 19,6%; Nu – 48,4%; Nu știu/Nu răspund – 32%.

Credeți că Patriarhul Daniel al Bisericii Ortodoxe Române ar trebui să viziteze Republica Moldova?
Da – 63,9%; Nu – 15,4%; Nu știu/Nu răspund – 20,7%.

Blocul socio-economic

Apreciați vă rog, direcția în care se mișcă RM în anul 2024?
Direcția este bună – 42,1%; Direcția este greșită – 40,5%; Nu știu/Nu răspund – 17,4%.

Dvs. personal, ați fost în străinătate vreodată în viață?
Am fost anul trecut – 24,9%; Demult, mai mult de trei ani în urmp – 21,9%; Foarte demult, mai mult de zece ani în urmă – 19,1%; Niciodată nu am fost în străinătate – 18,5%; Merg deseori în străinătate, de mai multe ori pe an – 15,1%; Dificil de răspuns – 0,5%.

Care, după părerea Dvs. ar trebui să fie salariul unui angajat în Republica Moldova, pentru ca acesta să nu plece în străinătate? (lei/lună)
Până la 7500 lei – 2,3%; 7500-10000 – 10,4%; 10001-15000 – 24,3%; 15001-20000 – 30,6%; 20001-25000 – 17,5%; 25001-30000 – 6,1%; Peste 30000 – 5%; Dificil de răspuns – 3,8%.

Unde vedeți viitorul copiilor Dvs.?
În Republica Moldova – 51,4%; În străinătate – 37,8%; Dificil de răspuns – 10,8%.

Dacă aţi avea o şansă reală de a pleca din Moldova, cum aţi proceda?
Nu aș pleca în nici un caz – 44,5%; Aș pleca doar pentru o anumită perioadă – 38,6%; Aș pleca pentru totdeauna – 14,6%; Dificil de răspuns – 2,3%.

Dvs. personal, ați trăit sau ați lucrat în străinătate în ultimii cinci ani?
Nu, nici nu intenționez să plec – 65,2%; Da, dar nu intenționez să plec în următoarele șase luni – 17,5%; Da, dar intenționez să plec în următoarele șase luni – 10,2%; Nu, dar intenționez să plec în următoarele șase luni – 6,2%; Nu știu/Nu răspund – 0,9%.

Dvs. aveți rude care se află peste hotare la moment?
Da, la muncă – 39,9%; Da, au migrat definitiv – 35,2%; Nu am, toate rudele mele sunt în Republica Moldova – 32,9%; Da, la studii – 5,6%; Nu știu/Nu răspund – 0,4%.

Spuneți vă rog, în ultimile 12 luni,ați  primit bani / transferuri de la cineva din străinătate?
Nu – 74,7%; Da – 24,7%; Nu știu/Nu răspuns – 0,6%.

Spuneți vă rog, prin ce metodă ați primit de obicei banii din străinătate?
Transfer bancar – 83,9%; Prin intermediul șoferilor care transportă colete, pasageri din străinătate – 8,8%; Prin intermediul rudelor, cunoscuților, care au revenit din străinătate – 8%; Mi-a dat un card bancar emis în țara în care lucrează – 3,7%; Altă metodă – 1%; Nu știu/Nu răspund – 0,7%.

Sondajul a fost realizat pe un eşantion de 1104 persoane, cu vârstă de 18 ani şi mai mult, din 13 regiuni geografice, care coincid cu unităţile administrativ teritoriale. Sondajul are o eroare maximală de +3% . Perioada de culegere a datelor a fost  7-12 februarie 2024.

În Republica Moldova continuă să fie mai mare numărul femeilor decât al bărbaților. Până în 2010 migrația femeilor a influențat raportul, iar în ultimii ani se evidențiază o migrație mai puternică a bărbaților. Astfel, diferența dintre numărul bărbaților și cel al femeilor nu este atât de semnificativă. Totodată, structura studiilor femeilor ocupate în economia națională se deosebește puternic de cea a bărbaților. În cazul femeilor domină studiile superioare, iar în cazul bărbaților – cele profesionale. Despre aceasta a comunicat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul ediției de vineri, 1 martie, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, care a oferit și unele date ale unui sondaj realizat de către CBS Research, la comanda IDIS „Viitorul”, finanțat de către Fundația Universitară a Mării Negre din București, care va fi prezentat săptămâna viitoare.

Femei la 1000 de bărbați. În 1970 la o mie de bărbați reveneau 1147 de femei. Treptat femeile au ajuns să fie mai puține la un număr decât bărbații, dar niciodată nu au fost la egal s-au mai jos. În 2010 erau deja 1069 la o mie de bărbați. După 2010 a început din nou să crească numărul femeilor, ajungând în 2020 la 1094, iar în 2023 la 1116 femei la o mie de bărbați.

Bărbați la 1000 de femei. În 1970 erau 872 de bărbați la o mie de femei. Numărul lor a crescut până la 935 în 2010. Din 2010 și până în 2023 a scăzut la 896 numărul bărbaților raportat la o mie de femei. „Unul dintre factorii care determină această creștere a numărului de femei este și faptul că în ultimii ani se evidențiază o migrație mai  puternică a bărbaților. Până în 2010 a influențat migrația femeilor, acum se evidențiază migrația bărbaților”, a declarat Veacesav Ioniță.

Bărbați la 1000 de femei după grupe de vârstă. La general, până la vârsta de 24 de ani domină bărbații, după 25 de ani și până peste 85 de ani domină femeile. În primii patru ani de viață sunt 1075 de bărbați la o mie de femei; în primii nouă ani de viață – 1062; în primii 19 ani – 1045; iar în primii 24 de ani – 1006. În categoria de vârstă 25-29 de ani sunt 980 de bărbați la o mie de femei; 35-39 de ani – 986; 45-49 de ani – 944; 55-59 de ani – 867; 65-69 de ani – 685; 75-79 de ani – 525; peste 85 de ani – 427. „După 55 de ani avem o situație în care bărbații din Republica Moldova brusc încep a dispărea. După 80 de ani avem 5 femei la 2 bărbați”, susține expertul.

Top 10 ramuri ale economiei naționale cu cea mai mare pondere a femeilor. Fabricarea îmbrăcămintei – 89%; asistența socială – 86%; îngrijire medicală – 84%; poștă și curierat – 79%; biblioteci, arhive, muzee – 79%; învățământ – 77%; industria prelucrare a pielei – 77%; activități juridice și de contabilitate – 74%; turism – 72%; sectorul financiar – 71%.

Top 10 ramuri ale economiei naționale cu cea mai mică pondere a femeilor. Extracția de petrol și gaze naturale – 6%; construcții – 13%; activități de investigație și protecție – 13%; silvicultură – 15%; reparația și întreținerea mașinilor și echipamentelor – 16%; transporturi terestre – 18%; comerțul cu autovehicule – 18%; construcții metalice – 18%; colectarea, tratarea deșeurilor – 21%; transportul de apă – 22%.

Regiunile cu cea mai mare pondere a femeilor angajate oficial: Nisporeni – 62,3%; Fălești – 62,1%; Sângerei – 61,3%; Ungheni – 59,5%; Cantemir – 59,1%.

Regiunile cu cea mai mică pondere a femeilor angajate oficial: municipiul Chișinău – 51,5%; Ialoveni – 50,9%; Anenii Noi – 50,4%; Basarabeasca – 50,3%; Cimișlia – 50,1%. Media națională este de 53,3%. „Nu avem nici un raion unde să fie angajați oficial mai mulți bărbați decât femei. Oficial lucrează mai mult femeile. În prezent, în construcții, cel mai mare număr este al lucrătorilor care nu lucrează oficial și acolo sunt foarte mulți bărbați. Femeile mai puțin sunt dispuse să lucreze neoficial. Femeile în generale sunt angajate în sectorul public”, potrivit economistului.

Ponderea tinerilor de 19-21 de ani, care merg la o instituție de învățământ superior. În 2010, înclinația bărbaților de a face studii a fost de 24,2%, a femeilor – de 32,5%. În 2015, raportul a fost de 23,1% pentru bărbați și de 33,3% pentru femei. În 2020 – 25,6% pentru bărbați și 36,4% pentru femei. În 2022, 27,5% pentru bărbați și 38,5% pentru femei. „Fetele merg să facă o facultate cu 40% mai activ decât băieții. Este o diferență foarte mare și se menține pe parcursul a multor ani”, a afirmat analistul economic.

Populația ocupată după nivelul de instruire. Superior: bărbați – 24,5%, femei – 32,3%; mediu de specialitate: bărbați – 11,3%; femei – 16,9%; secundar profesional: bărbați – 28,3%, femei – 17,6%; liceal, mediu general: bărbați – 15,4%, femei 16,7%; gimnazial: bărbați – 20,2%; femei – 16,3%; primar sau fără școală: bărbați – 0,2%, femei – 0,2%. „Numărul populației ocupate este mai mare decât numărul salariaților. Structura studiilor femeilor ocupate în economia națională se deosebește destul de puternic de cea a bărbaților. În cazul femeilor domină studiile superioare, în cazul bărbaților – studiile profesionale”, a menționat Veaceslav Ioniță.

Ponderea femeilor în structura populației ocupate după nivelul de instruire: superior – 55,4%; mediu de specialitate – 58,6%; secundar profesional – 36,9%; liceal, mediu general – 50,5%;  gimnazial – 43,2%; primar sau fără scoală – 50%.

Salariul mediu lunar brut. În 2013 femeile aveau un salariu de 3500 de lei, iar bărbații – 3900 lei. În 2015, femeile aveau 4200 de lei, iar bărbații – 4900. În 2020, femeile primeau 7400 de lei, iar bărbații – 8600. În 2022, femeile au avut un salariu egal cu 9600 de lei, iar bărbații – cu 11400 lei. „Situația în ultimii zece ani s-a înrăutățit. Dacă în 2013 salariile femeilor erau mai mici cu 13% decât a bărbaților, în 2022 a ajuns să fie mai mic cu 18,3%. Profesiile unde lucrează femeile sunt mai prost plătite”, a spus expertul.

Așteptările salariale ale bărbaților și ale femeilor din Republica Moldova pentru a nu pleca peste hotare. Bărbații din categoria de vârstă 18-25 de ani vor 18110 lei, iar femeile – 18600. Bărbații de la 26 la 40 de ani vor un salariu de 19520 de lei, iar femeile – de 16910. Bărbații de la 41 la 55 de ani își doresc un venit egal cu 18360 de lei, iar femeile – cu 16910. Bărbații cu vârsta între 56 și 70 de ani vor venituri de 16040 de lei, iar femeile – de 16970. Bărbații de peste 71 de ani vor venituri de 16010 lei, iar femeile – de 17120 de lei. Media națională este pentru bărbați de 17950 de lei și de 17100 pentru femei.

Zece localități cu cele mai multe femei: s. Topala, Cimișlia – 140 de femei la o sută de bărbați; s. Redi Ceresnovat, Soroca – 138 de femei la o sută de bărbați; s. Maramonovca, Drochia – 135 de femei la o sută de bărbați; s. Sauca, Onița – 131 de femei la o sută de bărbați; s. Drochia, Drochia – 130 de femei la o sută de bărbați; s. Frumușica, Florești și or. Călărași – 129 de femei la o sută de bărbați; or. Cantemir, s. Codrul Nou, Telenești și s. Caneazecva, Leova – 128 de femei la o sută de bărbați.

Zece localități cu cei mai mulți bărbați: s. Ivancea, Orhei – 132 de bărbați la o sută de femei; s. Cățăleni, Hâncești – 124 de bărbați la o sută de femei; s. Vascăuți, Florești – 121 de bărbați la o sută de femei; s. Zberoaia, Nisporeni și s. Bogzești, Telenești – 120 de bărbați la o sută de femei; s. Bălănești, Nisporeni și orășelul Cricova din municipiul Chișinpu – 117 bărbați la o sută de femei; s. Horodiște, Râșcani și s. Izvoare, Sângerei – 116 bărbați la o sută de femei; s. Samananca, Orhei – 115 bărbați la o sută de femei.

-----------------------------------

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539

Moldovenii folosesc la maximum cardurile bancare la magazine. Tot mai mulți moldoveni preferă să facă procurări online, dar au o reticență în ceea ce privește achitarea online pentru ceea ce procură online. Este constatarea expertului în politici economice al Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, Veaceslav Ioniță, expusă vineri, 9 februarie, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, dacă acum câțiva ani, circa 90% dintre moldovenii, care aveau un card bancar, mergeau la bancomat pentru a scoate numerar, imediat cum ajungeau banii pe card, astăzi peste 35% din sumă este utilizată pentru achitările cu cardul. Tot mai mult cetățeni achităm automat cu cardul atunci când fac procurări în magazine. „Încet, moldovenii migrează de la plata în numerar la plata cu cardul”,a  spus expertul.

Veaceslav Ioniță susține că piața cardurilor bancare din Republica Moldova, în ultimii trei ani, a cunoscut cea mai puternică creștere. În 2023 aceasta a ajuns la 169,4 miliarde de lei, cu 25,3 miliarde de lei mai mult față de 2022 și cu 59 de miliarde de lei mai mult față de 2021. În 2020, piața cardurilor bancare a fost de 83,8 miliarde de lei. Însă, ritmul de creștere a fost mai lent în 2023 față de 2022. În 2023, achitările cu cardurile moldovenești, în interiorul țării, au avut un rulaj de plus 20,2% față de 2022, iar în 2022 plus 25% față de 2021. Achitările cu cardurile moldovenești, peste hotare, au crescut în 2023 cu 20,4% față de 2022, iar în 2022 față de 2021 cu 40,7%. Achitările cu cardurile străine pe teritoriul Republicii Moldova au crescut anul trecut cu 0,5% față de 2022, iar în 2022 față de 2021 cu 66,5%.

„Din totalul celor 169,4 miliarde de lei, cât au constituit achitările cu cardurile bancare în 2023, 135,6 miliarde de lei sau 80% au fost efectuate cu cardurile moldovenești; 19,2 miliarde de lei sau 11% cu cardurile străine pe teritoriul Republicii Moldova; iar 14,6 miliarde de lei sau 9% cu cardurile molovenești peste hotare”, a spus Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, dacă în 2010, moldovenii au făcut achitări cu cardul, în țară și peste hotare, de 1,1 miliarde de lei, în 2023 – rulajul a ajuns la 63,7 miliarde de lei, dintre care: achitările cu cardul moldovenesc în țară – 47,1 miliarde de lei; achitările cu cardul moldovenesc peste hotare – 13,6 miliarde de lei și achitările cu cardurile străine ale moldovenilor în Republicii Moldova – 3 miliarde de lei.

Economistul estimează că piața comerțului online din Republica Moldova a ajuns în 2023 la 44,8 miliarde de lei. Din care: 18 miliarde de lei au fost procurările online din țară, dar plata a fost în numerar sau cu cardul la livrare; 15,9 miliarde de lei au fost plățile efectuate online de către moldoveni țară; 7,8 miliarde de lei – plățile moldovenilor peste hotare, iar 3 miliarde de lei – plățile străinilor în Republica Moldova.

„În 2023, moldovenii au făcut achitări online de 23,7 miliarde de lei. Cu 5,3 miliarde de lei mai mult față de 2022 și cu 10,7 miliarde de lei mai mult față de 2021. Din cele 23,7 miliarde de lei: 12,7 miliarde de lei au mers spre achitarea serviciilor comunale și a altor tipuri de taxe; 7,8 miliarde de lei – achitarea de bunuri și servicii peste hotare; 3,3 miliarde de lei – bunuri și servicii în țară”, a declarat economistul.

Analistul economic a mai afirmat că, în 2023, tranzacțiile online cu cardul au constituit 9,6 miliarde de lei, cu 1,6 miliarde de lei mai mult față de 2022 și cu 3 miliarde de lei mai mult față de 2021. Din cele 9,6 miliarde de lei: 7,3 miliarde de lei au constituit procurările peste hotare, iar 2,3 miliarde de lei – procurările în țară. „Moldovenii au îndrăgit comerțul online, dar preferă să procure de peste hotare, iar în privința procurărilor din țară, circa 80%, preferă să achite când vine curierul cu livrarea în numerar sau cu cardul”, a afirmat analistul economic.

Expertul menționează că procurările online de bunuri din țară au constituit în 2023 – 24,3 miliarde de lei, față de 17,9 miliarde de lei în 2022. Dintre care: 18 miliarde de lei au fost achitările în numerar sau cu cardul la livrare; și 6,2 miliarde de lei achitările online.

Veaceslav Ioniță a mai declarat că în 2023 moldovenii au realizat 40 de milioane de tranzacții cu cardurile bancare, în 2022 – 36,5 milioane, iar în 2021 – 31,1 milioane. Valoarea unei tranzacții anul trecut a constituit, în mediu, 557 de lei prin intermediul internet banking și 508 lei – comerțul online. În 2022 – 500 de lei a fost comerțul online și 461 de lei – internet banking.

-----------------------------------

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .

Dacă în 2015, 17,9% dintre primăriile din mediul rural al Republicii Moldova aveau până la 1000 de locuitori, astăzi acestea reprezintă 28%. Dacă în 2015, 40,2% dintre primării aveau până în 1500 de locuitori, astăzi acestea sunt la nivel de 52,2%. Dacă în 2015, 79,5% dintre primării aveau până în 3 mii de locuitori astăzi acestea sunt 85,6%. „Practic, despar primăriile cu o populație mai mare de 1500 de locuitori. Practic, fiecare a treia primărie are mai puțin de 1000 de locuitori. 85% dintre primăriile Republicii Moldova au nevoie de o soluție”, a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, vineri, 19 ianuarie, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, în noiembrie 2023, au fost aleși 898 de primari, dar nu există oameni în localitățile unde aceștia au fost aleși. De la alegerile locale generale din 2015, populația Republicii Moldova a scăzut cu 11,7%. Zeci de mii de oameni au plecat din țară. „De 20 de ani este ales același număr de primari în Republica Moldova, deși în această perioadă numărul populației a scăzut enorm. La primele alegeri locale, în 1995, în țară erau 3,5 milioane de cetățeni. În 2023 – 2,5 milioane. Un milion de oameni sau mai mult de 30% din populația Republicii Moldova nu mai este în țară, iar noi continuăm să avem același număr de primari”, potrivit lui Veaceslav Ioniță.

Expertul susține că în Republica Moldova sunt 55 de orașe, mai mari și mai mici, iar 94% dintre toate primăriile sunt rurale. În 1995, mărimea medie a unei primării rurale a fost de 2490 de oameni. În 1999, când s-a trecut la județe, fiind micșorat astfel numărul de primării, o localitate număra, în mediu, 3490 de locuitori. În 2003, ca rezultat al anti-reformei administrative, s-a ajuns la 2250 de oameni. Astăzi, o primărie rurală, în mediu, are 1700 de oameni sau de 2 ori mai puțin decât acum 20 de ani.

Potrivit expertului, legislația Republicii Moldova prevede că se crează o primărie dacă o localitate are o populație mai mare de 1500 de locuitori. Doar în cazuri excepționale se permite crearea unei primării cu o populație mai mică de 1500 de locuitori. Astfel, în Republica Moldova, de la cazuri excepționale s-a ajuns să fie o regulă crearea unei primării cu un număr mai mic de 1500 de locuitori. În 2015 erau 361 de primării cu o populație mai mică de 1500 de locuitori; 353 de primării cu o populație de la 1500 la 3 mii de oameni; 158 de primării aveau de la 3 la 10 mii de locuitori, iar 26 de primării – mai mult de 10 mii. În 2023, 469 de primării aveau până la 1500 de locuitori, 300 – între 1500 și 3 mii de oameni; 106 – între 3 mii și 10 mii; 23 – mai mult de 10 mii de locuitori.

„Din 2015 și până în 2023, doar primăriile cu o populație de până la 1500 de locuitori au crescut ca număr. În rest, sunt doar scăderi considerabile. Astfel, numărul primăriilor mici de până la 1500 de locuitori a crescut cu 108 unități. Au fost 361 și s-a ajuns la 469. A scăzut cu 53 și numărul primăriilor cu o populație de la 1500 la 3 mii de locuitori. Cu 52 a scăzut numărul primăriilor cu o populație de la 3 mii la 10 mii de oameni și cu 3 a scăzut numărul primăriilor cu un număr mai mare de peste 10 mii de cetățeni. În 2015, în mediul rural, erau 13 primării cu o populație sub 500 de locuitori; 63 de primării aveau de la 501 la 750 de locuitori; 85 de primării - de la 751 la 100 de cetățeni; iar 200 aveau până la 1500 de locuitori. În 2023, sunt 34 de primării cu până la 500 de locuitori; 97 au de la 501 la 750 de oameni; 120 – de la 751 la 1000 de cetățeni, iar 218 până la 1500 de oameni. Timp de opt ani au crescut cel mai mult primăriile mici. Practic, toate localitățile s-au depopulat. Sunt sute de primării până la 500, 750 și până la o mie de locuitori”, a declarat expertul.

Economistul afirmă că dacă în 2015, 17,9% dintre primării aveau până la 1000 de locuitori, astăzi sunt 28%. Dacă în 2015, 40,2% dintre primării aveau până în 1500 de locuitori, astăzi sunt 52,2%. Dacă în 2015, 79,5% dintre primării aveau până în 3 mii de locuitori astăzi sunt 85,6%.  Practic despar primăriile cu o populație mai mare de 1500 de locuitori. Practic, fiecare a treia primărie din Republica Moldova are mai puțin de 1000 de locuitori. Primării cu oameni de până la 1500 erau 40%, acum sunt 50%. 85% dintre primării au nevoie de amalgamare, deoarece au o populație mai mică de 3000 de locuitori. Primării cu o populație mai mare de 3 mii de locuitori sunt doar 15%.

Analistul economic a făcut un top 20 al localităților din Republica Moldova unde populația este mai mare de 10 mii de locuitori. Municipiul Chișinău are 550 de mii de locuitori; municipiul Bălți – 90,5 mii; municipiul Ungheni – 25,2 mii; municipiul Cahul  -23,9 mii; municipiul Comrat – 20,2 mii; municipiul Soroca – 19,1 mii; municipiul Orhei – 18,2 mii; municipiul Ceadâr Lunga – 16 mii; orășelele Durlești și Codru – 15,5 mii; municipiul Strășeni – 14,7 mii; orașul Căușeni – 13,3 mii; municipiul Edineț – 12,8 mii; orașul Vulcănești – 12,1 mii; orașul Taraclia – 12 mii; orașul Ialoveni – 11,7 mii; orașul Drochia – 11 mii; orașul Sângerei – 10,5 mii; orașele Fălești, Hâncești și orășelul Crivoca– 10,4 mii. Din aceste 20 de localități, timp de opt ani, a crescut numărul populației în municipiile Comrat și Ceadâr Lunga, în orașele Căușeni, Vulcănești, Ialoveni și Sângerei, dar și în orășelele Codru și Cricova. Cea mai mare creștere a înregistrat-o primăria orașelului Cricova +3,2%. Municipiul Comrat a avut o creștere a populației de +3,1%; orășelul Codru de +1,9%; Vulcănești – +1%; Ceadâr Lunga – +0,8%; Chișinău – +0,4%; și Taraclia – +0,2%. Totodată, cel mai mult a scăzut numărul populației la Cahul cu -15,6%, Edineț -14,9%, Drochia -13%, Strășeni -12,8; și Fălești -12,5%.

Vorbind despre cele mai mici primarii din Republica Moldova, expertul a spus că pe primul loc este satul Ochiul Roș din Anenii Noi care are o populație de 280 locuitori, dar avea 313 în 2015. Urmează satul Salcia din raionul Taraclia, care are acum 302 de locuitori, cu 11 mai mulți față de 2015. Pe locul 3 este Carbalia din UTA Găgăuzia cu o populație de 309 locuitori, față de 358 în 2015. Urmează Romanova din Leova, care are 350 de oameni, cu 80 mai puțini față de 2015; Alava din Ștefan Vodă, care are în prezent 353 de oameni, față de 404 în 2015. Bogzești din Telenești a avut 439 de cetățeni în 2015, acum are 356. Pervomaiscoe din Hâncești are 363 de oameni, iar în 2015 a avut 499. Anteneuca din Drochia a ajuns la 372 de locuitori din 481 în 2015. Otac din Rezina a avut 482 de locuitori în 2015, astăzi are 370; iar Lipceni, din Rezina a avut acum opt ani 488 de oameni, astăzi are 383. „La alegerile locale generale din noiembrie 2023, în aceste 10 cele mai mici primării, majoritatea primarilor au fost aleși din primul tur, cu un procent destul de ridicat și doar într-o singură primărie au fost două tururi. Primarii au fost aleși cu votul chiar a 117 locuitori”, a spus expertul.

Vorbind despre mărimea medie a unei primării din Europa și restul lumii, Veaceslav Ioniță a menționat că lider este Coreea, cu o medie de 220 de mii de oameni pentru o primărie; în Marea Britanie – 155,8 mii; Japonia – 74,2 mii. În Europa clasamentul este conduc de Danemarca – 56,2 mii; Olanda – 41,1 mii; Grecia – 34,9 mii. Media OECD este de 9,1 mii, iar a UE- 5,6 mii. În România – 6,2 mii. Iar la coada clasamentului sunt Moldova – 2,8 mii; Slovacia  -1,8 mii; Franța – 1,7 mii; iar în Cehia – 1,6 mii.

Economistul a amintit că IDIS „Viitorul”, alături de mai alte organizații, a încercat să promoveze idea descentralizării și creșterii puterii autorității locale, după ce s-a constata că o primărie mică are 13,3 de angajați la o mie de locuitori, cele de mărime medie – 4,4 angajați; iar cele mari – 2,1. „Povara administrativă într-o primărie mică este de 6 ori mai mare decât a primăriilor mari. Bugetul acestei primării merge în mare parte pentru întreținerea aparatului administrativ și pentru cheltuieli curente, iar pentru investiții nu rămân bani și astfel rămân la mila Guvernului. Populația țării reducându-se cu un milion de oameni și păstrând același număr de primării, a dus la creșterea poverii administrative. Nu mai puțin de 500 de milioane de lei anual, care ar putea fi direcționați spre investiții locale, dar sunt risipiți pe costuri administrative nejustificate economic”, a spus economistul.

Analistul economic a mai afirmat că cele mai sărace primele 20% dintre primării rurale au 16,6 lei colectări din taxele locale pe cap de locuitor. Următoarele 20% au 22,2 lei. Altele 20% - 28,9 lei. Încă 20% - 95 de lei. Cele mai bogate 20% dintre primării au 640 de lei colectări din taxele locale pe cap de locuitor. „60% din primăriile din Republica Moldova au de la 16 la 30 de lei pe cap de locuitori. 20% din primării au acumulări de 30 de ori mai mult pe cap de locuitor decât primele 20 de primării. Doar 20% din primării care au o putere financiară cât de cât bună. Altele 20% colectează de 6 ori mai puțin. Iar 60% din primării practic nu colectează bani de la locuitori din taxe locale”, a afirmat expertul.

Vorbind despre soluțiile, Veaceslav Ioniță a spus că prima este amalgamarea. Primăriile sunt încurajate să se unească benevol, iar pentru asta mai primesc bani pentru drumuri, apă și canalizare. Anul trecut erau prevăzute 250 de milioane de lei pentru amalgamare, dar nimeni nu a venit cu o asemenea inițiativă. A doua soluție este municipalizarea. Raioanele să fie transformate în municipiu, după exemplul municipiului Chișinău, care înglobează șase orașe și mai multe sate. Să fie un primar general ales de toate localitățile și un consiliu municipal și primar în fiecare sat.

Impactul pozitiv al amalgamării este că se vor mări bugetele locale, se va dezvolta infrastructura, se vor realiza mai multe proiecte de investiții și se va reduce aparatul administrativ din primării. În loc de trei primării cu câte patru angajați fiecare, va fi un primar cu opt oameni și o echipă mai competență, cu mai mulți specialiști și cu salarii mai decente. Dacă are loc amalgamarea, 30% din bani sunt economii pentru remunerarea muncii, restul pot merge la investiții în localitate. Impactul negativ al amalgamării este că va crește distanță către primărie și unele serviciile prestate de către primăriei. Există riscul că se va da prioritate satului unde este primăria, dar și distribuția banilor nu se va face onest.

„Municipalizarea și amalgamarea sunt două instrumente pe care Republica Moldova trebuie să le implementeze ca să aibă o administrare eficientă, unde există un primar care are și oamenii pe care să-i conducă, are buget și are capacitatea de a gestiona treburile. Este un schimb de experiență, transfer de cunoștințe de la o primărie la alta și în felul acesta crește și puterea taxelor locale. Am ales primarii, trebuie să avem oameni. Dacă nu avem oameni, trebuie să ne adaptăm la un număr de primării mai mic. Fără a face acest lucru, fie prin amalgamare, fie prin municipalizare, devenim niște risipitori de resurse financiare, care în loc să meargă pentru apă, canalizare, evacuarea gunoiului din sat, merg pentru întreținerea aparatului administrativ al primăriilor”, a conchis Veaceslav Ioniță.

-----------------------------------

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .