Republica Moldova tot mai frecvent înregistrează fenomene climatice nefavorabile, caracterizate, în special, prin temperaturi ridicate. Anual cad tot mai puține precipitații, iar cel mai grav este în zona de sud a țării. Însă, impactul dezastruos este simțit semnificativ nu atât din cauza fenomenelor naturale care au loc, dar al oamenilor, care refuză să implementeze măsuri pentru atenuarea efectelor negative. „Noi folosim doar 0,5% din toată apa care este disponibilă anual pentru Republica Moldova. Noi trebuie să ne consolidăm capacitățile de captare și utilizare a apei disponibile, să creștem de 20 de ori intensitatea de utilizare a acestei ape în agricultură”, a declarat Veaceslav Ioniță, expert în  politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, vineri, 27 septembrie, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Pornind analiza sa de producția agricolă globală pe care o înregistrează Republica Moldova, Veaceslav Ioniță susține că ceea ce a influențat scăderea ei în ultimii ani sunt condițiile climatice negative. Dacă în 2021 producția agricolă globală a totalizat 48,4 mlrd/lei, în 2022/2024 – 41 mlrd/lei, atunci în 2024 este prognozat să fie de 45,3 mlrd/lei. „Agricultorii au spus deja că de când activează ei nu au avut așa an de bun ca 2021. Cu părere de rău, cred că nici nu vor avea în viitorul apropiat. Anul acesta se prognoza să fie unul bun, dar, după mine, situația va fi și în acest an destul de complicată. În 2024 producția agricolă globală va fi circa 90% din nivelul anului 2021. Factorii care influențează acest lucru este seceta și alte tipuri de condiții climatice”, a spus Veaceslav Ioniță.

Analizând cantitatea medie anuală de precipitații, expertul a declarat că în perioada 2002/2004 în partea de nord a țării au căzut 570 mm de apă, iar la sud-436 mm. Între 2020/2023 – nord-520 mm, iar la sud-423 mm. „În Republica Moldova, în ultimii zece ani a plouat cu 10% mai puțin decât acum douăzeci de ani. La sud cantitatea de precipitații este cu 20% mai mică decât în restul țării”, a declarat expertul.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, având în față deja câțiva ani de secetă se constată că problema nu este în condițiile climaterice, dar în oameni, care nu întreprind măsuri pentru a atenua efectele negative provocate de acestea. „Problema agriculturii din Republica Moldova nu sunt condițiile meteo, nu seceta, dar faptul că nu se răspunde la secetă cu dezvoltarea sistemelor de irigare”, potrivit lui Veaceslav Ioniță.

Vorbind despre suprafețele irigate, economistul a afirmat că în 1980 în Moldova erau 280 de mii de hectare (mii/ha) cu sisteme de irigare. În 1990 – 292 mii/ha; 1995 – 309 mii/ha; 2000 – 302 mii/ha; 2010 – 228,3 mii/ha; 2020 – 222,2 mii/ha; iar în 2023 – 216,1 mii/ha. „Estimăm că 25 mii/ha sau 10% dintre suprafețele agricole, care au sisteme de irigare, sunt irigate astăzi. Circa 1% din suprafața agricolă a țării”, a afirmat economistul.

Despre cantitatea de apă utilizată pentru irigare, analistul economic a menționat că în 1980 s-au utilizat 643 de milioane de metri cubi (mln/m³). În 1990 – 898 mln/m³; 1995 – 402 mln/m³; 2000 – 50 mln/m³; 2010 – 43 mln/m³; 2020 – 50 mln/m³; 2023 – 18 mln/m³. „Republica Moldova anual utilizează 800 mln/m³ de apă, iar pentru irigare ajung 5% din acești 800 mln/m³. În prezent, în Republica Moldova, intensitatea de irigare este de 20 de ori mai mică decât a fost cândva”, a menționat analistul economic.

Analizând contextul regional privind cantitatea de apă anuală utilizată în agricultură, expertul a mai spus că Republica Moldova utilizează 28 de metri cubi la hectar (m³/ha), România – 276 m³/ha, iar Ucraina – 90 m³/ha. „Republica Moldova, care are condiții climaterice mai proaste decât România și Ucraina, având în vedere volumul de precipitații care cade anual, intensitatea utilizării apei pentru irigare este de trei ori mai slabă decât în Ucraina și de zece ori mai slabă față de România”, a spus expertul.

Analizând contextul internațional privind intensitatea utilizării apei pentru irigare în agricultură, Veaceslav Ioniță a constatat că Malta utilizează 2576 m³/ha; Grecia – 2518 m³/ha; Portugalia – 1867 m³/ha; Italia – 1816 m³/ha; Spania – 1141 m³/ha; Europa – 342 m³/ha; România – 276 m³/ha; Ucraina – 91 m³/ha; Suedia – 40 m³/ha; Republica Moldova – 28 m³/ha; iar Lituania – 25 m³/ha. „În țările de la sud, cantitatea de apă utilizată la hectar în timpul irigării este de 100 de ori mai mare decât în Republica Moldova. Republica Moldova se află la coadă alături de Suedia și Lituania, doar că Suedia și Lituania se află la nord unde au apă îndeajuns și nu au nevoie de irigare”, declară Veaceslav Ioniță.

Cu referire la cantitatea de apă disponibilă anual și cea utilizată efectiv, economistul spune că Republica Moldova dispune anual de 6340 m³/ha de apă regenerabilă și are doar 28 m³/ha de apă real utilizată. România dispune anual de 23582 m³/ha de apă regenerabilă și are 276 m³/ha de apă real utilizată. Ucraina dispune anual de 5189 m³/ha de apă regenerabilă și are 90 m³/ha de apă real utilizată. „Din cantitatea de apă pe care o are anual Republica Moldova se folosește mai puțin de jumătate de procent. 99,5% nu este folosită, se duce pe apa sâmbetei. Din totalul de apă regenerabilă anual, Republica Moldova consumă în agricultură 0,45%; România – 1,17%; iar Ucraina – 1,75%”, spune economistul.

Analizând la nivel internațional cantitatea de apă utilizată în agricultură din totalul resurselor de apă regenerabile, analistul economic menționează că în cazul Maltei este de 44,6%; al Spaniei – 17%; Grecia – 11,9%; Italia – 8,9%; Danemarca – 8,8%; Macedonia de Nord – 7,7%; Portugalia – 4,4%; Bulgaria – 3,1%; Ucraina – 1,7%; Europa – 1,3%; România – 1,2%; iar Republica Moldova – 0,4%.

Cu referire la rata de dependență de sursele externe al volumelor de apă disponibile anual, expertul a mai declarat că în cazul Republicii Moldova este de 86,6%; al României – 80%; al Ucrainei – 68,6%. „Anual 1 miliard m³de apă pleacă din Republica Moldova sau de 20 ori mai mult decât utilizăm în agricultură. Din cele 12,5 mlrd/m³ pe an, se folosește pentru agricultură doar 0,4%. Cel mai mare potențial de apă al Republicii Moldova este în două râuri. Noi nu doar că nu utilizăm apa care vine la noi pe aceste două râuri, dar noi nici apa care este generată în fiecare an pe teritoriul țării, 1 mlrd/m³, nu poate fi folosit și pleacă pe apa sâmbetei. Dacă am avea posibilitate să utilizăm apa care pleacă din Republica Moldova, 1 mlrd/m³, ar crește capacitatea noastră de utilizare a apei în agricultură de 20 de ori”, declară expertul.  

Vorbind despre subvențiile oferite de către Guvern pentru irigare, economistul a afirmat că în 2013 au fost de 12,7 milioane de lei (mln/lei); în 2014 – 35,1 mln/lei; 2015 – 8,2 mln/lei; 2016 – 21,8 mln/lei; 2017 – 34,8 mln/lei; 2018 – 23,7 mln/lei; 2019 – 39,5 mln/lei; 2020 – 32,9 mln/lei; 2021 – 24,2 mln/lei; 2022 – 20,2 mln/lei; 2023 – 48,5 mln/lei; iar pentru 2024 este prognozat – 55 mln/lei, cel mai mare volum de până acum.

„Republica Moldova are nevoie pentru reabilitarea sistemelor de irigare de 2 mlrd euro. Efortul persoanelor fizice ar fi de 1,4 mlrd euro, iar al autorităților – 600 mln euro. Până astăzi autoritățile au oferit ca 20 de milioane de euro. Trebuie de 30 de ori mai mult. Asta înseamnă împrumuturi și granturi externe, contractate de către autorități. Statul nu are acești bani. Problema numărul unu în Republica Moldova sunt sistemele de irigare în agricultură. Doar să le aducem la media regională este nevoie de un efort financiar considerabil. Trebuie să le creștem de 5 ori ca să fie cât de cât bine”, spune economistul.

Despre sumele solicitate și sumele autorizate pentru irigare, Veaceslav Ioniță a specificat că în 2015 agricultorii au solicitat 13,1 mln/lei, iar autoritățile au autorizat – 8,2 mln/lei. În 2017 s-a solicitat 37,5 mln/lei și s-a autorizat 34,8 mln/lei. În 2020, suma solicitată a fost de 70,1 mln/lei, iar cea autorizată – 32,9 mln/lei. 2021: suma solicitată – 75,4 mln/lei, iar suma autorizată – 24,2 mln/lei. 2022: suma solicitată – 73,8 mln/lei, iar suma autorizată – 20,2 mln/lei. 2023: suma solicitată – 52,7 mln/lei, suma autorizată – 48,5 mln lei. „După ce au fost secete câțiva ani la rând, solicitările pentru irigare au fost cu mult peste capacitățile Guvernului de a le oferi. În acest an cred că se vor aloca 55-60 de milioane de lei. Deja 28 mln s-au alocat în prima jumătate a anului”, a spus Veaceslav Ioniță.

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .

Peste 60% dintre moldoveni nu merg în general în vacanțe sau cel puțin nu au fost nicăieri în ultimii doi ani. Nici măcar acasă nu s-au odihnit. Este vorba de persoanele în vârstă, în special din mediu rural, fără studii. Pe de altă parte, 3,5% dintre moldoveni merg de câteva ori pe an în vacanțe, atât în țară, cât și peste hotare. Este vorba de tineri, de la orașe, cu studii. Sunt date ale unui sondaj de opinie național, realizat la comanda Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, de către CBS Research, și prezentate vineri, 20 septembrie, 2024, de către Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

La întrebarea dacă în 2023 au mers în vacanță, 70,3% dintre moldoveni au răspuns că nu; 16,5% au menționat că au fost peste hotare; 7% au spus că au fost la odihnă în țară; 5,1% au fost în vacanțe atât în țară, cât și peste hotare; iar 1,1% au fost de cel puțin trei ori în vacanțe.

Fiind întrebați dacă în 2024 au fost sau planifică să meargă în vacanță, 71,3% au menționat că nu au fost și nici nu planifică; 18,6% au afirmat că au fost sau planifică să meargă peste hotare; 5,4% au declarat că au fost sau planifică să meargă undeva în Republica Moldova; 3,4% au fost sau planifică să meargă atât în țară cât și peste hotare; iar 1,4% au fost și planifică să meargă mai mult de trei ori în vacanță.

Veaceslav Ioniță a mai spus că moldovenii au fost întrebați și dacă în ultimii doi ani au fost sau au planificat să meargă în vacanță. Astfel, 61,3% au specificat că nu au fost niciodată timp de doi ani în vacanță și nici nu planifică. 18,1% au răspuns că cel puțin o dată la doi ani au mers în vacanță; 4,9% cel puțin o dată la doi ani merg undeva în Republica Moldova; 1,2% cel puțin o dată la doi ani merg la odihnă în Republica Moldova sau peste hotare; iar 12,8% cel puțin o dată la doi ani merg la odihnă peste hotare.

Potrivit sondajului, 16,2% dintre moldoveni anual undeva merg în vacanță, dintre aceștia 2,2% cel puțin o dată în doi ani se odihnesc undeva în Republica Moldova; 5,6% în fiecare an se odihnesc undeva în Republica Moldova sau peste hotare; iar 8,4% în fiecare an se odihnesc undeva în Republica Moldova. Totodată, 3,5% anual merg de mai multe ori în vacanță, dintre care 2,4% în fiecare an se odihnesc în Republica Moldova și peste hotare; iar 1,1% în fiecare an merg de cel puțin trei ori undeva în vacanță. „Deci, 61,3% din populația Republicii Moldova este săracă, fără vreo posibilitate de a merge în vacanță. Aceștia, aproape nu se relaxează. 18,1% reprezintă clasa mijlocie de jos, cu posibilități reduse de a merge la odihnă, iar 16,2 % sunt din clasa mijlocie, cu posibilități de a merge în vacanță și doar 3,5% sunt oameni bogati, care își permit să meargă de mai multe ori pe an la odihnă”, a spus Veaceslav Ioniță.

După vârsta respondentului, anul acesta (2024), din cei cu vârsta cuprinsă între 18-29 de ani – 55,3% nu au fost și nu planifică să meargă undeva în vacanță; 39,2% au fost sau vor merge în vacanță peste hotare sau în Republica Moldova; 5,5% au fost și vor merge atât în țară cât și peste hotare. Din cei cu vârsta cuprinsă între 30-44 de ani – 66,1% nu au fost și nu planifică să meargă undeva în vacanță; 27% au fost sau vor merge în vacanță peste hotare sau în Republica Moldova; iar 6,9% au fost și vor merge atât în țară cât și peste hotare. Din cei care au între 45-59 de ani – 70,4% nu au fost și nu planifică să meargă undeva în vacanță; 25,3% au fost sau vor merge în vacanță peste hotare sau în Republica Moldova; iar 4,4% au fost și vor merge atât în țară cât și peste hotare. Din cei care au peste 60 de ani – 84% nu au fost și nu planifică să meargă undeva în vacanță; 13,5% au fost sau vor merge în vacanță peste hotare sau în Republica Moldova; iar 2,5% au fost și vor merge atât în țară cât și peste hotare.

După studiile respondentului, anul acesta (2024), din cei cu studii medii incomplete s-au fără – 86,9% nu au fost și nu planifică să meargă undeva în vacanță; 13,14% au fost sau vor merge în vacanță peste hotare sau în Republica Moldova; și nimeni nu a fost și nu va merge atât în țară cât și peste hotare. Din cei cu studii medii generale – 79,2% nu au fost și nu planifică să meargă undeva în vacanță; 18,9% au fost sau vor merge în vacanță peste hotare sau în Republica Moldova; iar 1,9% au fost și vor merge atât în țară cât și peste hotare. Din cei cu studii profesional-tehnice – 76,4% nu au fost și nu planifică să meargă undeva în vacanță; 20% au fost sau vor merge în vacanță peste hotare sau în Republica Moldova; iar 3,6% au fost și vor merge atât în țară cât și peste hotare. Din cei cu studii superioare – 55% nu au fost și nu planifică să meargă undeva în vacanță; 35,5% au fost sau vor merge în vacanță peste hotare sau în Republica Moldova; iar 9,5% au fost și vor merge atât în țară cât și peste hotare. „Nu doar veniturile joacă un rol important în organizarea unei vacanțe, dar și cultura odihnei”, susține expertul.

După locul de trai al respondentului, dintre cei din mediul urban, anul acesta (2024), 61,1% nu au fost și nu planifică să meargă undeva în vacanță; 31,8% au fost sau vor merge în vacanță peste hotare sau în Republica Moldova; iar 7% au fost și vor merge atât în țară cât și peste hotare. Dintre cei din mediul rural, 79,9% nu au fost și nu planifică să meargă undeva în vacanță; 17,4% au fost sau vor merge în vacanță peste hotare sau în Republica Moldova; iar 2,8% au fost și vor merge atât în țară cât și peste hotare. 

După gradul de ocupație, 39,4% dintre respondenți au răspuns că sunt salariați și că salariul este 100% oficial; 29,5% au menționat că sunt pensionari; 22,5% nu lucrează; 7,6% lucrează, dar neoficial; iar 1% lucrează, dar o parte din salariul îl primesc în plic.

Potrivit sondajului, circa 751 de mii de persoane au spus că sunt salariați și că salariul lor este 100% oficial, iar dintre aceștia 87 de mii au între 18-29 de ani, 317 mii – 30-44 de ani, 267 de mii – 45-59 de ani, iar 80 de mii – 60 de ani. Circa 20 de mii, cea mai mică cifră înregistrată vreodată, au afirmat că lucrează, însă o parte din salariu îl primesc în plic. Dintre aceștia, nimeni nu are 18-29 de ani, 9 mii au între 30-44 de ani, 7 de mii – 45-59 de ani, iar 4 mii au peste 60 de ani. Alții 144 de mii au afirmat că lucrează, însă neoficial, o creștere a înclinației de a munci la negru. Dintre aceștia, 32 de mii au între 18-29 de ani, 56 de mii – 30-44 de ani, 45 de mii – 45-59 de ani, iar 12 mii – peste 60 de ani. Pensionari sunt circa 567 de mii de persoane: iar 3 mii au între 18-29 de ani, 10 mii – 30-44 de ani, 50 de mii – 45-59 de ani, iar 503 mii au peste 60 de ani. Nu lucrează sunt 433 de mii de persoane, dintre care 158 de mii au între 18-29 de ani, 154 de mii – 30-44 de ani, 110 mii – 45-59 de ani, iar 10 mii au peste 60 de ani.

Cei care lucrează undeva permanent, au fost întrebați cum primesc salariul. În luna iulie 2018, 78,7% au menționat că totul era oficial, 5,8% au menționat că o parte oficial, o parte în plic, iar 15,5% au spus că totul era în plic. În august 2019: 82,1% - totul oficial, 7,3% - o parte oficial, o parte în plic, iar 10,6% - totul în plic. În februarie 2022: 88% - totul oficial, 5,7% - o parte oficial, o parte în plic, iar 6,3% - totul în plic. În februarie 2024: 84,4% - totul oficial, 5,5% - o parte oficial, o parte în plic, 9,1% - totul în plic. În septembrie 2024: 82,1% - totul oficial, 2,1% - o parte oficial, o parte în plic, 15,8% - totul în plic. „Avem o înrăutățire a situației, a crescut puternic munca neoficială”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Salariații fiind întrebați dacă au mers sau planifică să meargă în vacanță anul acesta (2024): 56,3% au spus că nu au mers și nu planifică; 28,5% au mers sau planifică să meargă peste hotare; 8,6% au mers sau planifică undeva prin Republica Moldova; iar 6,5% au fost sau planifică să meargă în vacanță în țară și peste hotare. Dintre cei care lucrează, dar neoficial: 82,3% nu au mers și nu planifică să meargă în vacanță; 12,7% au mers sau planifică să meargă; 2,5% au mers sau planifică undeva prin Republica Moldova; 2,5% - au fost sau planifică să meargă în vacanță în țară și peste hotare.

Analizând ponderea celor care nu au mers deloc în vacanță, economistul a spus că în 2023 salariații, circa 56,9% nu au mers deloc în vacanță, în 2024 – 56,3%. Angajații neoficiali, în 2023 – 74,4%, în 2024 – 82,3%. Persoanele ocupate, în 2023 – 59,6%, în 2024 – 60,3%. „Vedem că numărul celor salariați care merg la odihnă scade. A crescut brusc numărul celor care declară că lucrează neoficial, dar a crescut și numărul celor care se confruntă cu o sărăcie de vacanță mult mai mare. Avem o creștere a celor care nu vor putea merge în vacanță în acest an. Avem o tendință negativă. Anul trecut, din cei care lucrează, 538 de mii, nu și-au permis să meargă în vacanță. În acest an numărul lor va crește cu 17 mii și va ajunge la 555 de mii de persoane care lucrează, oficial sau neoficial, însă nu-și permit să meargă în vacanță”, a constatat economistul.

Potrivit analistului economic, atunci când un om nu-și permite să meargă într-o vacanță este numită aceasta sărăcia de vacanță. Atunci când un om, care muncește, nu-și permite să meargă într-o vacanță, el nu se odihnește, nu-și reabilitează forțele, iar capacitatea lui de a munci este una destul de precară. Astfel, o parte considerabilă dintre moldoveni, în special de la sate, care lucrează neoficial, de vârstă înaintată, nu-și permit vacanțe nu doar într-un an, dar niciodată.

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .

Deși, în prezent, citesc ziare și reviste de 3-4 ori mai puțin decât acum 15 ani, moldovenii, după ce au depășit perioada de deznaționalizare din perioada sovietică, astăzi, la capitolul ziare – aproape citesc românește, iar la capitolul reviste și cărți – deja citesc românește. O spune expertul în politici economice al Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, care a realizat o ediție specială a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, în contextul marcării la 31 august a Zilei Naționale a Limbii Române.

Potrivit expertului, în 1995 în Republica Moldova erau 287 de publicații periodice tipărite. În 1998 – 331; 2008 – 518, maximum istoric; 2018 – 331; iar în 2023 – 222, cel mai mic număr avut vreodată. „Începând cu 2008, în Republica Moldova, anual, se închid 20 de publicații periodice. Cel mai mare record a fost în 2015, când s-au închis 60 de ziare și reviste. Jaful bancar, creșterea prețurilor, deprecierea valutei, inflația mare, au afectat grav nu doar viața economică, dar și presa scrisă din Republica Moldova”, a spus expertul.

Expertul a mai spus că în perioada 1996/2000 au existat 292 de publicații periodice, dintre care: reviste-87, iar ziare-205. Între 2006/2010 erau 478 de publicații: reviste-257, ziare-221. 2016/2020 – 319 publicații: reviste-195, ziare-124. 2021/2023 – 250 de publicații: reviste-154, ziare-96. „Ziarele, de la un număr de 205 în perioada 1996/2000, au scăzut la 96, în prezent. Revistele, de la un număr de 87 în perioada 1996/2000, au crescut la 154, în prezent. Ziarele astăzi sunt de două ori mai puține decât revistele. Practic, ziarele pe hârtie dispar”, a mai spus expertul.

După limba în care au apărut și apar, Veaceslav Ioniță declară că între 1996/2000, din cele  292 de publicații care au fost publicate, 134 au apărut în limba română, iar 159-în limba rusă și alte limbi. Între 2006/2010 – 478 de publicații: 222-în limba română, iar 257-în limba rusă și alte limbi. 2016/2020 – 319 de publicații: 137-în limba română, iar 182-în limba rusă și alte limbi. 2021/2023 – 250 de publicații: 105-în limba română, iar 145-în limba rusă și alte limbi. „Au dominat și domină publicații tipărite în limba rusă, dar deja nu atât de accentuat”, declară Veaceslav Ioniță.

Analizând numărul ziarelor procurate, economistul a afirmat că între 2001/2005, un adult de peste 15 ani, procura anual 19 ziare, dintre care 8 în limba română, iar 11 - în limba rusă și alte limbi. Între 2006/2010 procura 20,7 ziare: 7 în limba română, iar 13,7 în limba rusă și alte limbi. 2021/2023 – 6,6 ziare: 3,1 în limba română, iar 3,4 în limba rusă și alte limbi. 2011/2015 – 15,8 ziare: 5,7 în limba română, iar 10,1 în limba rusă și alte limbi. 2021/2023 – 6,6 ziare: 3,1 în limba română, iar 3,4 în limba rusă și alte limbi. „Deși 78% dintre moldoveni sunt vorbitori de română, totuși ziare în limba română erau mai puține și moldovenii procurau ziare în limba rusă. Totuși a scăzut și numărul ziarelor în limba rusă. Dacă ziarele tipărite în limba română a scăzut de 2,2 ori, cele în limba rusă de 4 ori”, constată economistul.

Economistul a precizat că între anii 1996/2000, o persoană, de peste 15 ani, procurase timp de zece ani, 13 reviste, dintre care 3 în limba română, iar 10 în limba rusă și alte limbi. Între 2001/2005, procurase timp de zece ani 16 reviste: 7 în limba română, iar 9 în limba rusă și alte limbi. 2006/2010 – 17 reviste: 7 în limba română, iar 10 în limba rusă și alte limbi. 2011/2015 – 14 reviste: 8 în limba română, iar 6 în limba rusă și alte limbi. 2021/2023 – 5 reviste: 3 în limba română, iar 2 în limba rusă și alte limbi. „Reviste în limba română se procurau în 1995 câte trei în zece ani și astăzi situația este la fel. Revistele în limba rusă se procurau în 1995 câte zece în zece ani, astăzi se procură două reviste în zece ani. Scad revistele tipărite în limba rusă, domină cele românești. În doi-trei ani, cred că vor domina procurarea ziarelor tipărite în limba română”, a precizat economistul.

Potrivit analistului economic, importul mediu anual de ziare și reviste între 1996/2000 a totalizat 400 de mii de dolari. Între 2006/2010 – 4,7 milioane de dolari. 2016/2020 – 1 mln/dolari. 2021/2023 – 500 mii/dolari. „Numărul de ziare și reviste citite în prezent este de trei ori mai mic decât în perioada 2006/2010, iar numărul de ziare și reviste importate este de zece ori mai mic. Presa scrisă, moldovenii o citesc de 3-4 ori mai puțin decât acum 15 ani”, potrivit analistului economic.

Veaceslav Ioniță a mai constatat că între 2001 și 2005 un moldovean procurase, timp de zece ani, 5 cărți tipărite în Republica Moldova, dintre care: 4 în limba română, iar 1 în limba rusă și alte limbi. Între 2006/2010 procurase, timp de zece ani, 11 cărți, dintre care: 8 în limba română, iar 3 în limba rusă și alte limbi. 2011/2015 – 10 cărți: 7 în limba română, iar 3 în limba rusă și alte limbi. 2016/2023 – 8 cărți: 6 în limba rumână, iar 2 în limba rusă și alte limbi.

Vorbind despre importul mediu anual de cărți, expertul a specificat că între 1996/2000 acesta a totalizat 2,2 milioane de dolari; 2001/2005 – 2,6 mln/dolari; 2006/2010 – 4,9 mln/dolari; 2011/2015 – 4,8 mln/dolari; 2016/2020 – 5,6 mln/dolari; 2021/2023 – 8,7 mln/dolari. „2021/2023 – a fost luată media pe ultimii trei ani, dar datele oficiale arată că anul trecut, în 2023, moldovenii au importat cărți de peste 10 mln de dolari”, a specificat expertul.

Economistul menționează că sunt zece țări  de unde Republica Moldova a importat cele mai multe cărți în 2023: România – 34,9%; Rusia – 20,4%; Ucraina – 11%; Italia – 7,4%; China – 7,1%; Marea Britanie – 5,8%; Polonia – 3,7%; Germania – 3,2%; Slovacia – 0,9%; SUA – 0,7%; restul țărilor – 4,8%. „1/3 dintre cărțile procurate de peste hotare sunt în limba română, 1/3 – sunt cel mai probabil în limba rusă, iar 1/3 sunt în restul limbilor lumii, preponderent în limba engleză. Dacă la capitolul cititului de ziare și reviste situația nu este prea bună,  la capitolul cititul cărților stăm relativ mai bine”, a menționat economistul.

Date statistice preluate de la Camera Națională a Cărții din Republica Moldova arată că în 2023, în funcție de limba textului, în Republica Moldova au fost editate 2521 de titluri de carte, dintre care în limba română – 1832, ceea ce reprezintă 72,7%. În restul limbilor – 689 de titluri de carte sau 27,3%. Cărțile, în proporție de 44,1% au fost tipărite la edituri private; 15,9% - edituri de stat; 12,2% - peste hotare la comanda editurilor din Republica Moldova; 3,3% - tipografii, în calitate de editură; 0,6% - centre de învățământ superior de stat; 0,4% - centre de învățământ superior private; 0,3% - edituri ale autorităților publice; 0,2% - edituri religioase; iar 23,2% dintre cărți au apărut fără indicarea editurii.

„Nu este faptul că moldovenii nu citesc ziare și reviste. Există un studiu din 2014, când online-ul nu era atât de răspândit, care a spus că oamenii de la sate citesc de două ori mai puțin; că moldovenii citesc mai puțin decât europenii; și că aproape tot timpul liber, moldovenii îl petrec citind online. Din 2014 și până astăzi situația cu mult s-a schimbat. Cred că internetul a depășit ziarele și revistele”, a conchis expertul.

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .

Republica Moldova, după 33 de ani de la declararea independenței, în ceea ce privește dezvoltarea economiei, industriei, agriculturii și crearea de noi locuri de muncă, continuă să stă foarte prost. Nu a reușit să recupereze nivelurile pe care le-a avut în 1991. „În acești 33 de ani a plecat peste hotare un milion și jumătate de moldoveni, au câștigat bani, i-au trimis acasă, investind în avuții. Unde a trebuit să facă ceva statul nu s-a făcut nimic”, a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, vineri, 23 august, în cadrul ediției săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Despre evoluția nominală a Produsului Intern Brut (PIB), Veaceslav Ioniță a spus că în 1985 acesta a constituit 8,6 miliarde (mlrd) de ruble. În 1991 – 25,9 mlrd/ruble; 1993, când a fost aprobat leul moldovenesc – 2,2 mlrd/lei; 1995 – 6,5 mlrd/lei; 2000 – 16 mlrd/lei; 2010 – 86,3 mlrd/lei; 2015 – 145,8 mlrd/lei; 2020 – 199,7 mlrd/lei; 2024, prognozat – 342,1 mlrd/lei. „Din 1993 și până în prezent avem o creștere nominală a PIB-ului de peste 150 de ori”, a spus Veaceslav Ioniță.

Luând  anul 1991 ca an de referință care vorbește despre statul Republica Moldova, despre valoarea reală a PIB-ului, Veaceslav Ioniță a declarat că în 1960 acesta a reprezentat 24,5% din ceea ce a fost în 1991, în 1980 – 87,1% față de 1991; în 1989 – 123,8%, anul în care a atins maximum istoric; 1999 – 37,7% sau minimum de la independență; 2005 – 54,1%; 2015 – 76,8%; 2019 – 90,8%; 2020 – 83,3%; 2021 – 94,8%; 2024, estimativ – 92,1% din valoarea anului 1991. „Când și-a declarat independența, teritoriul Republicii Moldova economic deja se prăbușea cu viteză rapidă. În 1999 PIB-ul a ajuns la nivelul celui din 1965. Treptat a crecut, dar încă nu a ajuns la nivelul anului 1991. În ultimii cinci ani, Republica Moldova practic a bătut pasul pe loc din cauza celor trei crize pe care le-a avut”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Analizând media anuală a PIB-ului, expertul susține că între 1961-1970 acesta a crescut cu 8,4%; între 1971-1980 – cu 4,7%; 1981-1989 – 4%; 1990-1999 – minus 11,2%; 2000-2010 – 4,8%; 2011-2019 – 4,1%; 2020-2023 – 0,3%. „În ultimii cinci ani Republica Moldova a stat pe loc”, spune expertul.

Cu referire la producția industrială, luând, la fel, anul 1991 ca an de referință, expertul a declarat că în 1960 a fost de 13,3% din valoarea anului 1991; 1980 – 75,6%; 1990 – 113,3%; 1999 – 35,8%; 2005 – 65,5%; 2010 – 53,5%; 2019 – 76,6%; 2023 – 74,2% din ceea ce a fost înregistrat 1991. „În perioada obținerii independenței, producția industrială a Republicii Moldova era deja în scădere. A scăzut continuu până în 1999. În perioada 2020-2024 industria Republicii Moldova a stagnat. Ritmul de creștere este unul destul de slab”, a declarat expertul.

Privind media anuală a producției industriale, expertul a mai declarat că între 1961-1970 aceasta a crescut cu 10.8%; între 1971-1980 – cu 7,4%; 1981-199 – 4,1%; 1991-1999 – minus 12%; 2000-2005 – 10,5%; 2006/2020 – minus 3,8%; 2011/2015 – 5,3%; 2016/2019 – 2,5%; 2020/2023 – minus 0,5%. „Industria Republicii Moldova are nevoie de mulți ani să ajungă unde a fost”, a mai declarat expetul.

Economistul afirmă că producția globală agricolă a fost în 1980 de 113,5% din valoarea anului 1991, an de referință pentru Republica Moldova. În 1987 – 134,4%; 2000 – 54,2%; 2010 – 60,9%; 2019 – 86%; 2020 – 62,7%; 2021 – 99,1%; iar în 2023 – 87,3%. „La noi producția agricolă, începând cu anul 1988, a început să scadă, când a început să fie practicată de către sectorul individual, care era mai mult una de supraviețuire, nu de dezvoltare. Agricultura noastră se dezvoltă anevoios”, constată economistul.

Vorbind despre media anuală a producției globale agricole în valori reale, economistul a mai afirmat că între 1981 și 1987 a crescut cu 2,4%; între 1988-1991 – a scăzut cu 7,1%; 1992-2000 – +6,6%; 2001-2005 – +2,8%; 2006-2010 – minus 0,4%; 2011-2015 – +1,5%; 2016-2019 – +7%; 2020-2023 – +0,4%. „Creșterea spectaculoasă din 2021 a fost anihilată complet de evoluția extrem de proastă din 2020, 2022 și 2023”, a mai afirmat economistul.

Descriind populația Republicii Moldova, analistul economic a menționat că în 1991 aceasta era de 4,34 de milioane de locuitori (mln/locuitori), dintre care 3,60 mln pe malul drept al râului Nistru. În 2000: 3,96 mln/locuitori, dintre care 3,37 mln pe malul drept. Cu 37 de mii mai puțini față de 1991, inclusiv minus 23 de mii în dreapta Nistrului. În 2010: 3,34 mln/locuitori în țară, dintre care 2,95 mln pe malul drept. Cu 99 de mii mai puțini în țară față de 1991, inclusiv cu 65 de mii mai puțini în dreapta Nistrului. În 2024: 2,72 mln/locuitori în țară, dintre care 2,42 mln pe malul drept al Nistrului. Cu 1,6 mln mai puțini în țară față de 1991, dintre care 1,18 mln a fost reducerea pe malul drept. „Populația Republicii Moldova, de pe ambele maluri ale Nistrului, a scăzut dramatic. Din nefericire suntem țara cu cea mai mare prăbușire a numărului populației din toată Europa”, a menționat analistul economic.

Potrivit expertului, în 1991, în Republica Moldova erau 1,5 milioane de salariați și 582 de mii de pensionari; în 1995 a scăzut la 1,2 milioane de salariați și la 566 de mii de pensionari. În 2000 s-a ajuns la 697 de mii de salariați și la 518 mii de salariați. În 2005 erau 660 de mii de salariați și 452 de mii de pensionari; 2010 – 598 de mii de salariați și 461 de mii de pensionari: 2015 – 601 mii de salariați și 519 mii de pensionari; 2020 – 602 mii de salariați și 524 de mii de pensionari; 2024, prognozat – 625 de mii de salariați și 530 de mii de pensionari. „Avem o scădere de 900 de mii de locuri de muncă, pe care nu le-a recuperat până astăzi. 600 de mii de locuri de muncă avem în ultimii 15 ani. Nu am găsit soluții pentru creștere economică și a angaja oamenii în câmpul muncii”, a spus expertul.

Vorbind despre salariile și pensiile din Republica Moldova, Veaceslav Ioniță a precizat că în 1970, salariul mediu era de 102,8 ruble, iar pensia – 28,7 ruble. În 1980: salariul – 138,3 ruble, pensia – 47,7 ruble; 1991: salariul – 434 de ruble, pensia – 210,3 ruble; 1995: salariul – 143,2 lei, pensia – 62,4 lei; 2000: salariul – 407,9 lei, pensia – 86,2 lei; 2005: salariul – 1319 lei, pensia – 367 de lei; 2010: salariul – 2972 de lei, pensia – 819 lei; 2015: salariul – 4538 de lei, pensia – 1156 lei; 2020: salariul – 1943 de lei, pensia – 1912 lei; 2024, estimat: salariul – 14200 de lei, pensia – 3850 lei.

Cu referire la salariul mediu lunar, în valori reale, Veaceslav Ioniță a mai precizat că în 1970 acesta a fost mai mare cu 121,1% față de ceea ce a fost în 1991; în 1980 – mai mare cu 139,5%; 1983 – cu 143%; în 1993 – 19,3% din valoarea anului 1991; 2000 – doar 38,7%; 2010 – deja a depășit valoarea reală din 1991 și a constituit 118,1%; 2020 –187,9%; 2023 –189% sau aproape de două ori mai mult decât în 1991. „Când am devenit independenți, bunăstarea cetățenilor moldoveni deja degrada rapid. S-a accelerat în 1991 și a ținut până în 1993. În acești trei ani, veniturile reale ale oamenilor au scăzut de 5 ori. Către 2008 s-a ajuns la nivelul anului 1991, iar astăzi veniturile moldovenilor sunt de două ori mai mari față de 1991, chiar mari mari decât în 1983, când a fost cel mai ridicat venit din perioada URSS. Totuși, în ultimii trei ani veniturile moldovenilor au stat pe loc, practic nu au crescut. Inflația, din cauza crizelor, a fost enorm de mare”, a precizat Veaceslav Ioniță.

Despre salariul mediu pe economie, economistul a specificat că între 1961/1965 acesta a crescut cu 2,8% anual; 1966/1970 – +4,5%; 1971/1975 – +1,8%; 1976/1983 – +1%; 1984/1990 – minus 0,8%; 1991/1993 – minus 47,8% anual; 1994/2000 – +10,4%; 2001/2005 – +15,3%; 2006-2010 – +8,4%; 2011/2015 – +1,7%; 2016/2020 – +7,9%; 2021/2023 – +0,2%.

Potrivit analistului economic, în 1991 pe ambele maluri ale râului Nistru salariile medii lunare erau de 434 de ruble. În 1995: 143 de lei pe malul drept și 141 de lei pentru malul stâng. În 2000: 408 lei pentru malul drept și 398 de lei-malul stâng; 2005: 1319 lei-malul drept, 1575 de lei-malul stâng; 2010: 2972 lei-malul drept, 3377 de lei-malul stâng; 2015: 4538 de lei-malul drept, 6455 de lei-malul stâng; 2020: 7943 de lei-malul drept, 5226 de lei-malul stâng; 2024, estimativ: 14200 lei-malul drept, 7050 lei-malul stâng. „În prezent în dreapta Nistrului, salariul este de două ori mai mare decât pe malul stâng. Să vii din regiunea separatistă transnistreană să lucrezi la Chișinău este ceva similar cu situația moldovenilor care pleacă peste hotare la muncă”, a declarat analistul economic.

Analizând avuția persoanelor fizice, expertul susține că în 1991 aceasta a fost de 1,4 miliarde de dolari și erau investiții în bunuri imobiliare. În 1995 – 6,6 mlrd/dolari, dintre care 6,1 mlrd/dolari-bunuri imobile, iar 500 mln/dolari-resurse financiare; 2000 – 6 mlrd/dolari: 4,8 mlrd/dolari-bunuri imobile, iar 1,2 mlrd/dolari-resurse financiare; 2008 – 41 mlrd/dolari: 38 mlrd/dolari-bunuri imobile, iar 3 mlrd/dolari-resurse financiare; 2015 – 29,8 mlrd/dolari: 27 mlrd/dolari-bunuri imobile, iar 2,8 mlrd/dolari-resurse financiare; 2024, prognozat – 56,8 mlrd/dolari: 53,5 mlrd/dolari-bunuri imobile, iar 3,3 mlrd/dolari-resurse financiare. „Avem o creștere a avuției moldovenilor de circa 40 de ori, în dolari, comparativ cu anul 1991”, afirmă expertul.

Cu referire la autoturisme înmatriculate în Republica Moldova, economistul a specificat faptul că în 1970 erau 15,4 mii de unități sau 5 autoturisme la 1000 de locuitori. În 1980 – 90 de mii de unități sau 27 de autoturisme la 1000 de locuitori; 1991 – 155 de mii de unități sau 43 de autoturisme la 1000 de locuitori; 2000 – 238 de mii de unități sau 71 de autoturisme la 1000 de locuitori; 2010 – 404 mii de unități sau 137 de autoturisme la 1000 de locuitori; 2020 – 678 de mii de unități sau 256 de autoturisme la 1000 de locuitori; 2024, estimativ – 825 de mii de unități sau 344 de autoturisme la 1000 de locuitori.

„În ultimii patru ani, Republica Moldova a trecut prin trei crize. Nu a mai fost niciodată în istoria țării așa ceva. Republica Moldova s-a pomenit stat independent într-o criză profundă, care a început mult mai devreme de anul 1991. Noi suntem săraci nu că am devenit indepedenți, dar am devenit independenți deoarece s-a prăbușit sistemul economic sovietic care a ajuns într-o sărăcie extremă”, a conchis expertul.

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .

Chiar dacă fenomenul creditelor imobiliare din Republica Moldova este de două-trei ori mai slab față de țările din regiune și incomparabil de slab față de țările dezvoltate, totuși, în condițiile în care piața imobiliară este în proces de formare, este mai bună decât a fost acum 10 sau mai mulți ani în urmă. Împrumuturile ipotecare în Republica Moldova, deși a avut loc o creștere spectaculoasă în ultimii ani, sunt în prezent la început de cale, dar în stare să formeze o piață civilizată. „Suntem în situația când procurarea unui imobil, prin intermediul creditelor bancare, a devenit un instrument real, accesibil, cu riscuri calculate. Cred că odată cu scăderea ratei dobânzilor, încetinirea creșterii prețurilor, creșterea salariilor nominale în euro, moldovenii vor continua să se împrumute de la bănci. Anul acesta cu certitudine ne vom apropia de maximum creditelor ipotecare contractate vreodată”, a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, vineri, 2 august, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, volumul creditelor ipotecare noi contractate de la bănci în 2015 a fost de 0,5 miliarde de lei (mlrd/lei). În 2017 a crescut la 0,8 mlrd/lei. În 2018 a constituit 2 mlrd/lei; 2019 – 3,2 mlrd/lei; 2021 – 5,2 mlrd/lei; 2022 – 2,9 mlrd/lei; 2023 – 3,3 mlrd/lei; 2024, trimestrul doi – 5,2 mlrd/lei în valoare anuală. „În primul trimestru din acest an s-au luat credite de 1,29 mlrd/lei, iar în trimestrul doi – de 1,58 mlrd/lei. Ne-am apropiat de maximum din 2021. Ultima dată când a fost înregistrat un asemenea record a fost în 2021, trimestrul trei, când s-au luat credite de 1,53 mlrd/lei. Acum, în trimestrul doi, s-au luat credite mai multe decât oricând”, a spus Veaceslav Ioniță.

Expertul declară că în 2010, media lunară a creditelor imobiliare noi acordate persoanelor fizice a fost de 35 milioane de lei (mln/lei). În 2014 – de 79 mln/lei; 2019 – 270 mln/lei; 2021, trimestrul trei – 511 mln/lei; 2023, trimestrul patru – 405 mln/lei, 2024, trimestrul doi – 528 mln/lei lunar. „În 2021 am avut maximum de credite imobiliare noi acordate lunar persoanelor fizice. De șapte ori mai mult față de perioada de până în 2017. Scăderea înregistrată în ultimii ani a fost generată de politica, de creștere a ratei dobânzilor și descurajare a împrumuturilor, promovată de către Banca Națională a Moldovei (BNM). În prezent, situația s-a restabilit și a crescut mai mult decât a fost în 2021”, a declarat expertul.  

Economistul menționează că în timp ce unii oameni accesează credite imobiliare noi, alții întorc creditele accesate anterior. Dacă în trimestrul unu din 2020 credite noi s-au luat, lunar, de 562 mln/lei, s-au rambursat credite vechi de 221 mln/lei. Astfel, povara datoriilor moldovenilor a crescut cu 341 mln/lei. Dacă în trimestrul patru din 2020 credite noi s-au luat, lunar, de 853 mln/lei, s-au rambursat credite vechi de 358 mln/lei. Povara îndatorării a fost de 496 mln/lei. Dacă în trimestrul unu din 2021 credite noi s-au luat, lunar, de 824 mln/lei, s-au rambursat credite vechi de 363 mln/lei. Astfel, povara datoriilor a fost de 461 mln/lei. Dacă în trimestrul patru din 2021 credite noi s-au luat, lunar, de 1,5 mlrd/lei, s-au rambursat credite vechi de 483 mln/lei. Povara îndatorării a fost de 1,02 mlrd/lei. Dacă în trimestrul unu din 2022 credite noi s-au luat, lunar, de 1,16 mlrd/lei, s-au rambursat credite vechi de 619 mln/lei. Astfel, povara datoriilor a fost de 546 mln/lei. Dacă în trimestrul patru din 2022 credite noi s-au luat, lunar, de 385 mln/lei, s-au rambursat credite vechi de 509 mln/lei, iar datoriile oamenilor a ajuns la 124 mln/lei.

Totodată, dacă în trimestrul unu din 2023, credite noi s-au luat, lunar, de 428 mln/lei, s-au rambursat credite vechi de 583 mln/lei. Astfel, povara datoriilor a fost de 155 mln/lei. Dacă în trimestrul patru din 2023 credite noi s-au luat, lunar, de 1,21 mlrd/lei, s-au rambursat credite vechi de 621 mln/lei, iar îndatorarea populației a fost de 594 mln/lei. Dacă în trimestrul unu din 2024 credite noi s-au luat, lunar, de 1,29 mlrd/lei, s-au rambursat credite vechi de 679 mln/lei și datoriile oamenilor au fost de 616 mln/lei. Dacă în trimestrul doi din 2024, credite noi s-au luat, lunar, de 1,58 mlrd/lei, s-au rambursat credite vechi de 543 mln/lei, iar datoriile populației au fost de 1,039 mlrd/lei.

Analistul economic afirmă că rata medie a dobânzii la creditele imobiliare noi pentru persoanele fizice în 2008 a fost de 16,6%. În 2010 – de 13,2%; 2015 – 13,1%; 2021 – 6,7%; 2022, trimestrul patru – 12,8%; 2023, trimestrul patru – 8,8%; iar în 2024, trimestrul doi – 7,6%. „S-a accelerat piața creditelor, chiar dacă apartamentele s-au scumpit. O bună perioada rata dobânzilor a fost confortabilă, ceea ce a determinat oamenii să acceseze credite imobiliare. Apoi, din cauza politicii monetare a BNM, prin care a fost majorată rata dobânzilor la credite și a fost descurajat consumul, creditele imobiliare au scăzut. Am avut o creditare negativă din 2022. Oamenii întorceau bani băncilor pentru creditele anterioare, dar nu prea luau credite. Procesul de creditare a reînceput când dobânda bancară a scăzut sub 10%. În prezent este 7,6%, media lunară, cu tendință clară de scădere. Cred că până la sfârșitul anului va fi sub 7%. Fapt ce mă face să cred că la noi procesul de creditare se va accelera”, afirmă analistul economic.

Vorbind despre creditele imobiliare noi acordate persoanelor fizice, Veaceslav Ioniță a specificat că în 2008 media lunară a fost de 2,8 mln/euro; 2014 – 4,2 mln/euro; 2019 – 13,7 mln/euro; 2021, trimestrul patru – 24,9 mln/euro; 2022, trimestrul patru – 6,5 mln/euro; 2023, trimestrul patru – 21 mln/euro; 2024, trimestrul doi – 27,6 mln/euro lunar credite noi luate pentru procurarea de imobile. „În prezent, creșterea este datorită relaxării politicii monetare de către BNM”, a spus Veaceslav Ioniță.

Cu referire la numărul creditelor ipotecare contractate de la bănci, expertul a precizat că în 2015 s-au acordat 1256 de credite; în 2017 – 2231; 2019 – 6169; 2021 – 7647; 2022 – 3810; 2023 - 4106; 2024, jumătate de an – 5785. De asemenea, mărimea medie a unui credit ipotecar în 2015 a fost de 20,9 mii/euro; 2020 – 26,3 mii/euro; 2022 – 38,2 mii/euro; 2024, trimestrul doi – 50,8 mii/euro. La fel, a spus că în 2015, valoarea unui credit ipotecar echivala cu 8 salarii medii anuale; în 2017 – cu 5,8; 2020 – 5,4; 2022 – 6,1; 2023 – 5,9; 2024, trimestrul doi – 6,2 salarii medii anuale.

Despre corelația dintre mărimea medie a unui credit ipotecar și salariul mediu anual, economistul a mai spus că în 2015, salariul mediu anual a fost de 2,6 mii/euro, iar mărimea unui credit ipotecar – 20,9 mii/euro. În 2020, circa 4,8 mii/euro a fost salariul mediu anual, iar 26,3 mii/euro – mărimea unui credit ipotecar. În 2022: 6,3 mii/euro – salariul mediu anual, iar 38,2 – mărimea unui credit ipotecar; 2023, trimestrul patru: 7,5 mii/euro – salariul mediu anual, iar 44,6 mii/euro – mărimea unui credit bancar; 2024, trimestrul doi: 8,2 mii/euro – salariul mediu anual, iar 50,8 mii/euro – mărimea unui credit bancar ipotecar. „Republica Moldova este într-o zonă de subdezvoltare, iar în următorii ani salariile vor continua să crească în euro. Dacă cineva a accesat 5 ani în urmă un credit, povara financiară asupra bugetului familiei este în prezent de două ori mai mică. Dacă trei ani în urmă un credit ipotecar echivala cu 6 salarii ale unei familii, astăzi este 3 salarii”, a mai spus economistul.

Analizând ponderea creditelor noi în valută în totalul creditelor imobiliare pentru persoanele fizice, analistul economic a mai afirmat că în anii 2013/2014 a reprezentat 1%; în 2015 – 12,8%; 2017 – 2,8%; 2018 – 7,1%; 2020 – 2,7%; 2021 – 3,9%; 2022 – 42,5%; 2023/2024, trimestrul doi – 0,1%. „În Republica Moldova, 99% din toate împrumuturile ipotecare sunt în lei. Au fost doar 2 excepții, una mică și alta extrem de mare. Prima excepție a fost în 2015, când după jaful bancar a avut loc deprecierea valutei, leul moldovenesc s-a depreciat, a crescut dobânda, ceea ce a dus la creșterea creditelor ipotecare în valută. După, piața s-a stabilizat între 2017/2021. Anul 2022, luna decembrie, a venit cu o rată a dobânzii înaltă și 42%, aproape jumătate din toate creditele ipotecare, s-au dat în valută o perioadă, ceea ce a afectat populația negativ. Apoi situația s-a inversat. Astăzi este 0,1%. Practic credite în valută nu se accesează. Toate se i-au în lei și este cel mai bine”, a afirmat analistul economic.

Cu referire la portofoliul creditelor bancare în ramura construcțiilor, a declarat expertul că între 1998/2001 a totalizat  0,2 mlrd/lei; în 2005 – 0,7 mlrd/lei; 2008 – 3,5 mlrd/lei; 2011 – 3,8 mlrd/lei; 2014 – 3,9 mlrd/lei; 2017 – 3,2 mlrd/lei; 2020 – 8,6 mlrd/lei; 2024, trimestrul doi – 16,4 mlrd/lei. „În jumătate de an din 2024 este dublu față de anul trecut”, a declarat expertul. 

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, ponderea creditelor din domeniul construcțiilor în totalul creditelor bancare în 2004 a fost de 6,4%; în 2008 – 14,7%; 2010 – 12,3%; 2013 – 7,9%; 2017 – 9,7%; 2020 – 18,8%; 2023 – 22,6%; 2024, trimestrul doi – 23,5%. Astfel, fiecare al patrulea leu acordat de către bănci a fost destinat ramurii construcției.

Analistul economic a mai specificat că, creditele ipotecare, raportate la PIB, în anii 2000/2003 a reprezentat 0,3%; în 2004 – 0,4%; 2008 – 1,7%; 2010 – 1,3%; 2014 – 1,7%; 2016 – 1,4%; 2020 – 3,9%; 2021 – 4,7%; 2023 – 4,3%; 2024, trimestrul doi – 4,6%. „Anul acesta, cu certitudine, va fi depășită maxima istorică”, constată analistul economic.

Analizând situația din alte țări, Veaceslav Ioniță a mai constatat că, credite ipotecare raportate la PIB, în anul 2021, în Marea Britanie au fost de 132,9%; în Elveția – 124,6%; Macao – 100,1%; Danemarca – 98,9%; Australia – 97,3%; Estonia – 29,9%; Georgia – 23,5%: Bulgaria – 11,9%; România – 9,3%; Albania – 8,8%; Federația Rusă – 6,9%; Uzbekistan – 4,9%; Republica Moldova – 4,7%; Kazahstan – 4,1%; Kârgâstan – 2,7%; Ucraina – 0,5%; Belarus – 0,01%.

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .

În data de 26 iulie 2024, la IDIS „Viitorul”, s-a desfășurat al 4-lea workshop întitulat: „Strategii de comunicare și negociere. Tehnici de formularea de opinii, discuții online și față-în-față”. În cadrul evenimentului respectiv au participat circa  25 de doamne primar și consiliere la  nivel  local și  raional, din toate regiunile țării.   

Workshop-ul a acoperit subiecte precum strategii și tehnici de comunicare și negociere și dezvoltarea competențelor în acest sens, tehnici de formularea de opinii, discuții online și față-în-față, abilități de retorică, discurs instigator la ură și modul de reacție, fiind urmate de o sesiune de întrebări, discuții și sinteze.

În calitate de experți, au fost implicate Erica Zucec, expert IDIS „Viitorul” și Aurelia Peru, expert în PR politic. În cadrul atelierului de lucru un interes sporit participantele l-au avut în raport cu următoarele subiecte: practici de dezvoltare a comunicării și negocierii, tehnici de formulare de opinii, negocierea și comunicarea politică, tipuri de discursuri în domeniul politic etc.

Un interes sporit au manifestat participantele și față de activitățile în echipă. Astfel, participantele au apreciat foarte mult implicarea lor pe echipe în identificarea părților cheie a comunicării și negocierilor, urmate de o sesiune de simulare a acestora..

În contextul dat, dna Veronica Cernețchi, primăria comunei Tănătarii Noi, r-nul Căușeni a menționat: „De fiecare dată vin cu cea mai mare plăcere la workshopurile organizate de IDIS ,,Viitorul”, căci în urma subiectelor  abordate, avem doar de învățat prin bunele practici. Workshopul N4, dar de fapt ca și cele anterioare, a fost foarte bine organizat. Astăzi am învățat cum să-mi dezvolt competențe de comunicare și negociere, dar și cum să comunicăm eficient pentru a transmite un mesaj către interlocutor. La fel de bun augur mi-a fost algoritmul de structurare  a unui discurs public. Prin nenumărate exemple am înțeles care este discursul public de instigare la ură. Am primit un feedback foarte bun.  Pe tot parcursul zilei, doamnele moderatoare au interacționat cu noi și m-am simțit foarte bine datorită profesionalismului dumnealor. De fiecare dată au venit cu exemple concrete, cu bune practici. Am lucrat în echipă plini de entuziasm și energie, pentru ce și le mulțumesc din suflet doamnei  Erica și Aurelia, dar și tuturor organizatorilor. Cu drag și interes voi  reveni, de fiecare dată  și la alte workshop-uri organizate de IDIS ,,Viitorul”.

Workshop-ul s-a desfășurat în cadrul Proiectului ”Consolidarea capacităților și abilităților femeilor în procesul politic din Moldova” și este sprijinit financiar de Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Cehe și implementat de AGORA CENTRAL EUROPE și IDIS „Viitorul”

În data de 29-30 iunie 2024, la IDIS „Viitorul”, s-a desfășurat al 3-lea workshop întitulat: „Experiența implicării femeilor în politică în Republica Cehă. Solidaritate, inițiative și rezultate din perspectiva leadershipului feminin”. În cadrul evenimentului respectiv au participat circa  25 de doamne primar și consiliere la  nivel  local și  raional, din toate regiunile țării.   

Workshop-ul a acoperit subiecte precum mecanismele de implicare a femeilor în politică, participarea cetățenilor la soluționarea problemelor locale și istorii de succes în Republica Cehă,  instrumente, metode, privind implicarea tinerilor în viața socială în Moldova și Republica Cehă, acestea fiind urmate de o sesiune de întrebări, discuții și sinteze.

În calitate de experți, au fost implicate Monika Durajová, manager de proiect și șef al Secției educație în Agora CE, Praga; Teodora Panus, președinte CNTM, Chișinău; Lenka Opočenská, viceprimar într-un mic oraș ceh Jablonec nad Nisou. În cadrul atelierului de lucru un interes sporit participantele l-au avut în raport cu următoarele subiecte: practicile rurale din Cehia, implicarea tinerilor la nivel local, exemplele proprii din activitatea primăriilor, implicarea femeilor  în procesul decizional în Republica Cehă etc.

Un interes sporit au manifestat participantele și față de activitățile în echipă. Astfel, participantele au apreciat foarte mult implicarea lor pe echipe în soluționarea a două studii de caz, inspirate din practicile  și inițiative de participare din  Jablonec nad Nisou.

În contextul dat, dna Inga Orbu, consilier raional din Soroca a menționat: „Acest seminar pentru mine a fost o experiență binevenită la momentul potrivit  pentru că sunt la primul mandat în calitate de consilier. În acest sens am avut posibilitatea să învățăm din experiența  colegilor noștri din Cehia. În general în aceste două zile de seminar  am cunoscut persoane noi și am învățat cum se pot implica tinerii și femeile în dezvoltarea unei localități. Totodată am înțeles cât este de important ca o femeie cu inițiativă, implicându-se la dezvoltarea comunității poate deveni un politician local foarte apreciat și stimat în propria localitate. Țin să menționez că FEMEIA e puternică și poate răsturna și munții dacă este nevoie! Mulțumim IDIS ”VIITORUL” pentru oportunitatea de a acumula experiențe și cunoștințe noi!”

Workshop-ul s-a desfășurat în cadrul Proiectului „Consolidarea capacităților și abilităților femeilor în procesul politic din Moldova” și este sprijinit financiar de Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Cehe și implementat de AGORA CENTRAL EUROPE și IDIS „Viitorul”

Populația Republicii Moldova a ajuns la nivelul anului 1953. În ultimii trei ani, a fost înregistrat cel mai negativ spor natural din istoria țării. Fiecare al patrulea moldovean are peste 60 de ani. Ultima dată când Republica Moldova a înregistrat atât de puține nașteri, precum în 2023, a fost cu 180 de ani în urmă. În 2022, vârsta medie a unei mame la prima naștere era de 24,8 ani, în creștere cu 4 ani față de acum 30 de ani. În special după 2010, se înregistrează o creștere constantă a vârstei mamelor care au mai mult de 35 de ani. În ultimii trei ani s-a înregistrat cel mai înalt ritm de migrație din istoria Republicii Moldova. După 2029, mai mulți moldoveni se vor naște peste hotare, decât în interiorul țării. „În viitorii zece ani, situația demografică a țării se va înrăutăți și mai mult”, a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, Veaceslav Ioniță, vineri, 28 iunie, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, populația Republicii Moldova la 01.01.2024 era de 3 milioane (mln) 954 de mii de oameni. Dacă în 2020 populația era puțin peste 4 mln, a început să coboare sun 4 mln din 2021. În prezent, din cei 3 mln 954 de mii de moldoveni, pe malul drept al Nistrului sunt 3 mln 494 de mii, în regiunea separatistă transnistreană – 460 de mii. În țară, la 01.01.2024, erau 2 mln 423 de mii, iar peste hotare-1 mln 70 de mii. Alții circa 100 de mii vin și pleacă în decursul unui an.

Populația Republicii Moldova aflată în țară. Potrivit expertului, în 1953 în țară erau 2,7 mln de locuitori; în 1960 – 2,9 mln; 1970 – 3,5 mln; 1980 – 3,9 mln; 1991 – 4,3 mln, dintre care 3,6 mln în dreapta Nistrului, iar 731 de mii-malul stâng; 2000 – puțin peste 4 mln: 3,4 mln-dreapta Nistrului, iar 587 de mii-malul stâng; 2010 – 3,3 mln: 2,9 mln-malul drept, iar 380 de mii-cel stâng; 2020 – 2,9 mln: 2,6 mln-malul drept, iar 312 mii-malul stâng; 2024 – 2,7 mln: 2,4-malul drept, iar 297 de mii-malul stâng. „Populația Republicii Moldova a ajuns la nivelul anului 1953, s-a dus cu 70 de ani în urmă”, a spus expertul.

Migrația populației peste hotare. Veaceslav Ioniță declară că în perioada 1991/1995 au migrat 142 de mii de moldoveni; între 1996/2000 – au plecat alții 192 de mii, iar numărul celor plecați a atins cifra de 334 de mii. Între 2001/2005 au plecat alții 201 mii, iar numărul celor plecați a ajuns la 535 de mii. Între 2006/2010 au mai plecat 96 de mii de moldoveni, iar numărul celor plecați era de 630 de mii. Între 2011/2015 – au plecat alții 97 de mii, iar numărul lor a ajuns la 728 de mii. Între 2016/2020 - 175 de mii s-au dus, iar numărul lor a ajuns la 902 mii. Între 2021/2023 - 168 de mii s-au dus, atingând cifra de 1 milion 70 de mii de oameni, plus circa 100 de mii care vin și pleacă de câteva ori pe parcursul unui an.

Emigrația populației din Republica Moldova (media anuală). Economistul afirmă că în perioada 2001/2005 – a emigrat 1,53% din populația Republicii Moldova; între 2006/2010 – 0,83%; 2011/2015 – 0,72%; 2016/2020 – 1,45%; 2021-2023 – 2,65%. „În ultimii trei ani s-a înregistrat cel mai înalt ritm de migrație din istoria Republicii Moldova. În prezent, viteza de emigrație este de două ori mai mare decât în oricare altă perioadă din istoria Republicii Moldova”, a afirmat economistul.

Populația pe grupe de vârstă din țară și stabilită peste hotare. Potrivit economistului, până la 17 ani, în țară sunt 509 mii de persoane, iar peste hotare – 110 mii  sau 17,8%. Cu vârsta de 18-29 de ani, în țară sunt 280 de mii, iar peste hotare – 213 mii  sau 43,2%. 30-44 de ani: în țară – 546 de mii, peste hotare – 403 mii sau 42,5%; 45-59 de ani: în țară – 478 de mii, peste hotare – 191 de mii sau 28,6%; peste 60 de ani: în țară – 611 mii, peste hotare – 102 mii sau 14,3%). „Avem o migrație sporită a celor tineri. În următorii ani, numărul lor va fi mai mare peste hotare, decât în țară. Cel mai mare grup care se află în țară, sunt persoanele de peste 60 de ani”, potrivit economistului.

Vârsta medie a celor aflați în țară. Analistul economic menționează că în 1959, vârsta medie a celor din țară era  de 27,5 ani; în 1970 – 29,4 ani; 1980 – 31,2 ani; 1990 – 31,8 ani; 2000 – 33,5 ani; 2010 – 36,3 ani, 2020 – 39,3 ani; 2024 – 41,1 ani. „În ultimii patru ani, vârsta medie a populației aflată în țară a îmbătrânit cu patru ani. Acest lucru va fi o presiune enormă pe sistemul de pensionare moldovenesc. Practic nu avem tineri, avem doar populație în vârstă. Tinerii au migrat spre țările dezvoltate, care au, la fel, o îmbătrânire a populației, dar la ei au plecat tinerii noștri și nu există această presiune socială. În Republica Moldova, tinerii pleacă, numărul celor vârstnici crește, iar forța de muncă este slabă. Riscăm să intrăm într-un colaps și nu vom reuși să facem față provocărilor”, a menționat analistul economic.  

Tinerii din Republica Moldova de la 23 la 35 de ani. În 2014, afirmă expertul, Republica Moldova avea 846 de mii de tineri de la 23 la 35 de ani, dintre care 599 de mii în țară, iar 247 de mii – peste hotare. În 2016 – 852 de mii: 593 de mii-în țară, iar 259 de mii-peste hotare; 2018 – 842 de mii: 554 de mii-în țară, iar 288 de mii-peste hotare; 2020 – 814 mii: 508 mii-în țară, 306 mii-peste hotare; 2022 – 760 de mii: 460 de mii-în țară, iar 300 de mii-peste hotare; 2024 – 696 de mii: 381 de mii-în țară; 315 mii-peste hotare; 2026, estimativ – 628 de mii: 312 mii-în țară, 317 mii-peste hotare. „În ultimii patru ani, numărul tinerilor moldoveni a scăzut cu 130 de mii în interiorul țării și a crescut cu 10 mii în exterior. În 2026, numărul tinerilor plecați va fi mai mare decât al celor aflați în țară. Primul factor este migrația masivă, iar al doilea, este natalitatea în scădere avansată”, a afirmat expertul.

Sporul natural al populației. Veaceslav Ioniță a declarat că între 1996/2000 s-au născut cu 9 mii de copii mai puțin decât numărul persoanelor decedate; între 2001/2005 – s-au înregistrat cu 26800 nașteri mai puține decât decese; 2006/2010 –cu 18100 de nașteri mai puține decât decese; 2011/2015 – au fost cu 1600 de nașteri mai multe față de numărul deceselor; 2016/2020 – s-au născut cu 15800 de copiii mai puțini decât decesele înregistrate; 2021/2023 – au fost cu 35100 de nașteri mai puține față de numărul deceselor. „Timp de 25 de ani, s-au născut cu 95100 de persoane mai puține decât au murit. Până în 1995 se nășteau mai mulți decât mureau. După 1996, în toată perioadele analizate, natalitatea a fost negativă, cu excepția anilor 2011/2015. În ultimii trei ani a fost înregistrat cel mai negativ spor natural din istoria Republicii Moldova. Practic avem o natalitate la pământ”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Coeficientul de îmbătrânire al populației. Economistul susține că în 1970, ponderea persoanelor cu vârsta de 60 de ani și mai mult era de 9,7%; 1980 – de 10,7%; 1990 – 12,8%; 2000 – 13,6; 2010 – 14%; 2015 – 18,1%; 2020 – 21,7%; 2023 – 25,2%. Astfel, fiecare a patra persoană are peste 60 de ani.

Copii născuți în Republica Moldova. Potrivit datelor analizate, în 1845 erau 29 de mii de copii; în 1940 – 65600; 1950 – 103100; 1960 – 86800; 1965 – 66000; 1970 – 69200; 1980 – 79600; 1986 – 94700; 1990 – 77100, dintre care: 66400 pe malul drept al Nistrului, iar 10700-în regiunea separatistă transnistreană; 2000 – 37600: 32600-dreapta Nistrului; 5000-stânga Nistrului; 2015 – 45500: 40500-malul drept, 5000-malul stâng; 2023 – 27100: 24000-dreapta Nistrului, 3100-stânga Nistrului. „Ultima dată, atât de puține nașteri a fost în 1844, cu 180 de ani în urmă”, susține analistul.

Vârsta medie a mamelor la nașterea unui copil. În 1980, vârsta medie a unei mame era de 25,1 ani, iar a unei mame la prima naștere – 22,3 ani. În 1990, vârsta medie a unei mame – 25,3 ani, iar la prima naștere – 22 de ani. În 2000, vârsta medie a unei mame – 24,4 ani, iar la prima naștere – 21,8 ani. În 2010, vârsta medie a unei mame – 25,8 ani, iar la prima naștere – 23,5 ani. În 2020, vârsta medie a unei mame – 28,3 ani, iar la prima naștere – 24,6 ani. În 2022, vârsta medie a unei mame – 28,7 ani, în creștere cu 5 ani față de 1995, iar la prima naștere – 24,8 ani, în creștere cu 4 ani față de acum 30 de ani.

Repartizarea născuților după vârsta mamei. În 1980: 84,9% dintre mame aveau între 20 și 34 de ani, 9,3% - până la 20 de ani, iar 5,7% - 35 și mai mulți ani. În 2000: 77,3% dintre mame aveau între 20 și 34 de ani, 16,9% - până la 20 de ani, iar 5,7% - 35 și mai mulți ani. În 2010: 83,6% aveau între 20 și 34 de ani, 5,9% - până la 20 de ani, iar 15,4% - 35 și mai mulți ani. În 2023: 75,4% - 20 și 34 de ani, 5,8% - până la 20 de ani, iar 18,8% - 35 și mai mulți ani. „În special după 2010, se înregistrează o creștere constantă a vârstei mamelor care au mai mult de 35 de ani”, constată expertul.

Numărul femeilor de vârsta 20-34 ani. În 1980, potrivit lui Veaceslav Ioniță, erau 491 de mii de femei; 1985 – 550 de mii; 1990 – 519 mii; 2000 – 393 de mii; 2010 – 466 de mii; 2015 – 473 de mii, dintre care 343 de mii erau în țară, iar 131 de mii-peste hotare; 2020 – 426 de mii: 273 de mii-în țară, iar 153 de mii-peste hotare. 2024 – 355 de mii: 209 mii-în țară, iar 146 de mii-peste hotare; 2029, estimativ, vor fi 293 de mii, dintre care 145 de mii vor fi în țară, iar 148 de mii-peste hotare. „După 2029 mai mulți moldoveni se vor naște peste hotare, decât în interiorul țării”, potrivit lui Veaceslav Ioniță.

Coraportul dintre copii și persoane în vârstă în Republica Moldova. Analistul economic menționează că în 1960 erau 682 de copii de 0-14 ani la 100 vârstnici de 65+ ani; 1970 – 505 copii de 0-14 ani la 100 vârstnici de 65+ ani; 1980 – 354 de copii de 0-14 ani la 100 vârstnici de 65+ ani; 1990 – 343 de copii de 0-14 ani la 100 vârstnici de 65+ ani; 2000 – 253 de copii de 0-14 ani la 100 vârstnici de 65+ ani; 2010 – 165 de copii de 0-14 ani la 100 vârstnici de 65+ ani; 2020 – 129 de copii de 0-14 ani la 100 vârstnici de 65+ ani; 2024 – 101 copii de 0-14 ani la 100 vârstnici de 65+ ani; în 2025, estimativ vor fi 95 de copii de 0-14 ani la 100 vârstnici de 65+ ani. „Anul viitor, numărul copiilor va fi mai mic decât numărul bătrânilor. În viitorii zece ani, situația demografică se va înrăutăți și mai mult. Presiunea socială, presiunea demografică în Republica Moldova este una gravă, dar în prezent este una bună față de ceea ce urmează să fie în următorii zece ani”, crede analistul economic.

Populația stabilită peste hotare. Economistul susține că la alegerile parlamentare din 2010 erau 630 de mii de moldoveni peste hotare; la alegerile parlamentare din 2014 – 709 mii; la alegerile prezidențiale din 2016 – 770 de mii; la alegerile parlamentare din 2019 – 895 de mii, la alegerile prezidențiale din 2020 – 902 mii; iar la alegerile prezidențiale din 2024 vor fi circa 1 milion 120 de mii de moldoveni. Astfel, timp de 4 ani, numărul celor plecați peste hotare a crescut cu 218 mii. Iar din 2010 și până în prezent, numărul celor plecați peste hotare a crescut cu 490 de mii.

Tineri care pentru prima dată participă la alegerea președintelui/președintei. În 2016 erau 180 de mii de tineri, dintre care 142,4 mii se aflau în țară, iar 37,6 mii-peste hotare. În 2020 – 151 de mii de tineri: 107,2 mii-în țară, iar 43,8-peste hotare. 2024 – 151 de mii: 97,5 mii-în țară, 53,5-peste hotare. 

Ponderea tinerilor stabiliți peste hotare. În 2016 – 20,9% dintre tinerii care au mers pentru prima dată să voteze la alegerile prezidențiale se aflau peste hotare; în 2020 – 29%; iar în 2024 – 35,4%.

„Suntem acum loviți de doi factori majori: migrația, în special a tinerilor. Numărul acestora peste hotare se apropie de 45%, iar în 2-3 ani va depăși 50% și numărul tinerilor moldoveni peste hotare va fi mai mare decât al tinerilor aflați în țară; natalitatea. Avem acum cel mai mic număr de copii născuți vreodată în Republica Moldova, iar în câțiva ani, numărul femeilor apte de a naște copii vor fi în mare parte peste hotare. Către 2030, numărul moldovenilor care se vor naște peste hotare va fi mai mare decât al celor care se nasc în țară”, a conchis expertul.

----------------------------------

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .

Moldovenii, pentru a fi fericiți au nevoie de 16300 de lei, iar dacă ar primi un salariu de 17500 lei nu ar pleca peste hotare. Moldovenii, dacă ar câștiga cu 70% mai mult decât câștigă în prezent, nu ar pleca din țară. În 2017, așteptările lor financiare erau de două ori mai mari. În prezent, salariul care se plătește în Republica Moldova se apropie de așteptările oamenilor. Sunt declarații făcute vineri, 21 iunie, de către Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, unde a prezentat datele unui sondaj de opinie, realizat în luna mai, 2024, de către CBS Research, unde IDIS „Viitorul” a comandat câteva întrebări la care să primească răspunsuri.

Moldovenii, fiind întrebați, lunar, de câți bani ar avea nevoie ca să fie fericiți, 23,6% au răspuns că le trebuie între 5 și 10 mii de lei, fiind vorba în mare parte de pensionari, care au dintre cele mai mici venituri. Alții 20,3% au menționat suma de 10-15 mii de lei; 18,4% – 15-20 de mii de lei; 13,5% – 20-25 de mii de lei; 10,9% – peste 30 de mii de lei; 5,7% – nu au știut ce să răspundă; 4,1% – până la 5 mii de lei, iar 3,4% – 25-30 de mii de lei. „Acești 4,1% dintre oameni cred că sunt într-o situație extrem de proastă dacă ei spun că dacă vor avea 5 mii de lei ar fi fericiți”, a spus Veaceslav Ioniță.

În funcție de gen, bărbații au menționat că ar avea nevoie de 18 mii de lei lunar pentru a fi fericiți, iar femeile – de 14900 de lei. O diferență de 20%. Media națională fiind de 16300 de lei.

Pe grupe de vârstă: tinerii de la 18 la 29 de ani au menționat că le trebuie 18700 de lei pe lună pentru a fi fericit. Cei cu vârsta cuprinsă între 30-44 de ani – au nevoie de 20600 de lei/lunar; moldovenii de la 45-59 de ani – de 16900 de lei/lunar; iar vârstnicii de 60+ - de 10400 de lei pe lună.

După locul de trai: cei din mediul urban, unde atât salariile, dar și costurile sunt mai mari, au menționat că le-ar trebui 19 mii de lei pe lună pentru a fi fericiți; iar cei din mediul rural – de 14 mii de lei/lunar.

După nivelul de studii: cei cu studii medii incomplete au menționat că ar fi bine să aibă lunar 15 mii de lei pentru a fi fericiți; moldovenii cu studii medii generale spun că sunt necesari 14 mii de lei pe lună pentru a fi fericiți; cei cu studii profesional-tehnice – 13500 lei/lunar; cu studii superioare – 20500  lei. „Cei cu studii superioare au așteptări financiare mai mari cu 30% față de ceilalți”, a declarat expertul.

După statutul economic: cei economic activi, care lucrează au menționat cifrat de 19900 de lei ca fiind necesitățile lor lunare, iar cei economic inactivi – 13 mii de lei/lunar. „Pentru a fi fericit, cel care lucrează are nevoie de un salariu de două ori mai mare decât salariul mediu pe economie”, potrivit economistului.  

După limba de comunicare: vorbitorii de limba română au menționat cifra de 15900 de lei pe lună pentru a fi fericiți, iar vorbitorii de limba rusă sau alte limbi – 17400 de lei/lunar pentru a fi fericiți.

Care ar trebui să fie salariul unui angajat ca acesta să nu plece peste hotare. În 2017, salariul dorit pentru a nu pleca era de 10480 de lei, iar salariul mediu pe economie era de 4564 de lei. În 2019: salariul dorit pentru a nu pleca era de 11740 de lei, iar salariul mediu pe economie – 6010 lei. În 2021: salariul dorit pentru a nu emigra – 14540 de lei, iar salariul mediu pe economie – 7635 de lei. 2024, semestrul I: salariul dorit – 17500 de lei, salariul mediu pe economie – 10880 de lei. „În 2017 așteptările erau de două ori mai mari. În prezent, salariul se apropie de așteptările salariale ale oamenilor. Diferența dintre așteptări și salariul real primit nu este atât de mare”, potrivit lui Veaceslav Ioniță.

Salariul mediu în Republica Moldova și zona euro. Analistul economic a afirmat că în 2000, salariul mediu în Republica Moldova era de 36 de euro pe lună, iar în zona euro – de 1245 de euro/lunar. O discrepanță salarială de 35,1 ori. În 2005: în Republica Moldova – 84 de euro/lunar, iar în zona euro – 1408 euro/lunar. O discrepanță de 16,8 ori. 2010: în Republica Moldova – 181 euro/lunar, zona euro – 1588 euro/lunar. O discrepanță de 8,8 ori. 2015: în Republica Moldova – 217 de euro/lunar, zona euro – 1688 euro/lunar. O discrepanță de 7,8 ori. 2020: în Republica Moldova – 402 euro/lunar, zona euro – 1845 euro/lunar. O discrepanță de 4,6 ori. 2024, estimativ: salariul mediu în Republica Moldova – 724 euro/lunar, zona euro – 2310 euro/lunar. O discrepanță de 3,2 ori. „În anii 2000 moldovenii care plecau peste hotare plecau la un salariu de 20 de ori mai mare decât în Republica Moldova. Treptat, în zona euro, deoarece bunăstarea cetățenilor era ridicată, nu a crescut atât de semnificativ salariul mediu pe economie. Timp de 24 de ani, salariul în Republica Moldova a crescut cu un ritm de 10 ori mai mare decât în zona euro”, a constatat expertul.

Migrația. În perioada 2001/2005, media anuală a migrației a fost de 1,53%; între 2006/2010 – 0,83%; 2011/2015 – 0,72%; 2016/2020 – 1,45%; 2021-2023 – 2,65%. „Presiunea migrației rămâne una foarte mare. În ultimii doi ani se înregistrează al treilea cel mai mare val al migrației din istoria Republicii Moldova. În prezent, se înregistrează 2,8% migrația anuală. Drama nu este că pleacă oamenii din țară, drama este că pleacă tinerii. Chiar dacă în Republica Moldova salariile au crescut, aceasta nu a influențat dorința oamenilor de a migra”, a spus analistul economic.

Fiind întrebați respondenții despre cine câștigă mai mult în familie: în cazul a 49,2% dintre familii – soțul câștigă mai mult; 28,3% – soția; 16,5% – ambii egal; 5,1% – alți membri; 1% – nu au răspuns.  

După sexul respondentului: 64,8% dintre respondenții care au răspuns că soțul câștigă mai mult erau bărbați, iar 35,9% erau femei. 41,4% dintre respondenții/respondentele care au răspuns că soția câștigă mai mult erau femei și 12,8% erau bărbați. 16,9% dintre respondenții bărbați și 16,2% dintre respondentele femei au menționat că ambii parteneri câștigă egal. 4,3% dintre respondenții bărbați și 5,7% dintre respondentele femei au zis că alți membri ai familiei, alții decât soția sau soțul, câștigă mai mult. Nu au dorit să răspundă cine câștigă mai mult 1,2% bărbați și 0,8% femei. „Diferența sa observat la ceea ce au spus bărbații și ceea ce au spus femeile. Tind să cred că bărbații nu vor să recunoască faptul că soția câștigă mai mult, iar soțiile, de multe ori, posibil, că oleacă exagerează. Dar cel mai bine se vede că bărbații nu vor să recunoască că soția câștigă mai mult”, a menționat economistul.

Referitor la cine gestionează banii în familie: 22,1% dintre respondenți/respondente au menționat că soțul mai mult; 30,8% – soția mai mult; 41,7% – ambii egal; 4,8% –alți membri, iar 0,6% –nu au răspuns.

Cine gestionează banii în familie, după sexul respondentului: soțul mai mult – 37,7% erau bărbați, 8,9% au fost femei; soția mai mult – 45,9% au fost femei, 13,1% erau bărbați; ambii egal – 43,4% bărbați, 40,3% femei; alți membri – 5% bărbați, 4,6% femei; nu au răspuns – 0,8% bărbați, 0,3% femei.

Cine câștigă mai mult și cine gestionează banii din familie? Atunci când soțul câștigă mai mult: în 41,9% dintre cazuri bărbați gestionează mai mult banii, în 13,8% – femeile, 44,3% – ambii. Atunci când soția câștigă mai mult: 2,7% dintre cazuri bărbați gestionează mai mult banii, 73,4% – femeile, 23,9% – ambii. Atunci când ambii câștigă la fel: în 4,6% dintre cazuri bărbați gestionează mai mult banii, 16,7% – femeile, 78,7% – ambii.

----------------------------------

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .

Cireșele au cunoscut în anul 2023 cea mai spectaculoasă creștere a exportului din istoria Republicii Moldova. Anul trecut a fost atestată o creștere de 11 ori față de acum 10 ani, creștere care nu poate fi observată la nici un alt produs exportat. Despre aceasta a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul” vineri, 7 iunie, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Exportul de cireșe din Republica Moldova, potrivit expertului, a fost în 2016 de 1,9 milioane de dolari (mln/dolari); în 2017 – de 4,2 mln/dolari; 2018 – 6,5 mln/dolari; 2019 – 3,8 mln/dolari; 2020 – 6,4 mln/dolari; 2021 – 4,4 mln/dolari; 2020 – 10,9 mln/dolari; 2023 – 21,8 mln/dolari. Despre numărul țărilor unde Republica Moldova a exportat și exportă cireșe, a spus că în 2016 și 2017 a avut loc în două țări (Rusia și Belarus); în 2018 și 2019 – în cinci țări; în 2020 – în nouă țări; 2021 – 6 țări; 2022 – 8 țări; iar 2023 – 14 țări.

Expertul a mai spus că trei țări au avut aproape toată ponderea în exportul cireșelor moldovenești: Federația Rusă, Belarus și România. Aceste țări în 2016 și 2017 au avut o pondere de 100%; în 2018 – de 99,3%; 2019 – 99,4%; 2020 și 2021 – 96,3% și 96,8%; 2022 – 97,1%; iar 2023 – 62,6%. „La început era doar Rusia și Belarus, apoi a intrat România în joc. România în ultimii ani este țara care ne permite să dezvoltăm sectorul de fructe. Absoarbe o cantitate enormă de produse. În 2023 brusc a crescut numărul de țări unde Republica Moldova a exportat cireșe. 11 țări noi la cele trei de bază”, a spus expertul.

Vorbind despre țările unde au fost exportate în 2023 cireșele moldovenești, Veaceslav Ioniță a declarat că în Federația Rusă au ajuns 33,2%; în România – 15,1%; Belarus – 14,3%; Kazahstan – 10,5%; Letonia – 7,8%; Marea Britanie – 4,8%; Spania – 3,7%; Polonia – 2,4%; Kîrgîstan – 2,1%; Ucraina – 1,9%; Olanda  -1,7%; Italia – 1,2%; Belgia – 0,9%; Germania – 0,4%.

Cu referire la suprafața livezilor de cireșe în rod, Veaceslav Ioniță a menționat că în perioada 2006/2010 au fost estimativ 2,8 mii de hectare (mii/ha), dintre care 2,2 mii/ha erau gestionate de către populație, iar 0,6 mii/ha – de către întreprinderi agricole și fermieri. Între 2011/2015 au fost 3,1 mii/ha, dintre care 2,1 mii/ha – în gestiunea populației, iar 1 mii/ha – în gestiunea întreprinderilor agricole și a fermierilor. 2020 – 4,1 mii/ha: 2,1 mii/ha – întreprinderi agricole și fermieri, iar 2 mii/ha – populație; 2023 – 4,7 mii/ha: 2,8 mii/ha – întreprinderi agricole și fermieri, iar 1,9 mii/ha – populație.

„Avem o creștere semnificativă a suprafețelor de livezi. În perioada 2006/2010 toate plantațiile erau gestionate de către populație și era dificil de organizat exportul acestora. Din 2020, plantațiile de cireș din gestiunea întreprinderilor și a fermierilor au început să domine. Cireșele au devenit un produs investițional. O creștere de aproape cinci ori în mai puțin de 20 de ani. Agricultura intensivă este cheia succesului pentru Republica Moldova. Permite încasări financiare la hectar incomparabil mai mari față de agricultura tradițională. Are nevoie de absorbție de capital și este unde investi. Implică forțe de muncă de 5-10 ori mai multe decât agricultura cerealieră”, a menționat Veaceslav Ioniță.

Economistul afirmă că veniturile din producția de cireșe între 2011/2015 au fost estimativ de 45 de milioane de lei (mln/lei); în 2016 – de 66 mln/lei, dintre care: 29 mln/lei din vânzarea lor pe piața internă, iar 37 mln/lei – din export; 2018 – 116 mln/lei: 50 mln/lei – venituri de pe piața internă, 67 mln/lei – venituri din export; 2020 – 114 mln/lei: 33 mln/lei – venituri de pe piața internă, 111 – venituri din export; 2022 – 243 mln/lei: 37 mln/lei – venituri de pe piața internă, iar 206 mln/lei – venituri din export; 2023 – 424 mln/lei: 27 mln/lei – venituri de pe piața internă, 397 mln/lei – venituri din export. „Astăzi, veniturile pe care le încasează cei care au plantații de cireșe sunt de zece ori mai mari față de acum zece ani. Nu există o ramură a economiei care să aibă o astfel de creștere spectaculoasă. A crescut producția de cireșe de 1,6 ori, iar prețurile au crescut de 2,3 ori”, a afirmat economistul.

Despre producția de cireșe, a menționat că în perioada 2006/2010 a fost estimativ de 4,5 mii de tone (mii/t); între 2011/2015 – de 6,8 mii/t; în 2016 – de 7,6 mii/t, dintre care: 3,5 mii/t a fost producția întreprinderilor agricole și ale fermierilor, iar 4,1 mii/t-ale populației; 2018 – 12,3 mii/t: 8,4 mii/t-întreprinderi agricole și fermieri, iar 3,9 mii/t-populație; 2021 – 10,2 mii/t: 7 mii/t-întreprinderi agricole și fermieri, iar 3,2 mii/t-populație; 2022 – 13,6 mii/t: 10,7 mii/t-întreprinderi agricole și fermieri, iar 2,9 mii/t-populație; 2023 – 16 mii/t: 13,4 mii/t-întreprinderi agricole și fermieri, iar 2,6 mii/t-populație.

Expertul a mai spus că producția, consumul local și exportul de cireșe a fost în 2016 de 7,6 mii de tone (mii/t), dintre care: 3,9 mii/t au mers către export, iar 3,7 mii/t pentru consum local. În 2018, din cele 12,3 mii/t de cireșe produse: 11,7 mii/t au fost exportate, iar 0,6 mii/t-consumate în țară; 2021 – 10,2 mii/t: 6,4 mii/t-export, iar 3,8 mii/t-consum local; 2022 – 13,6 mii/t: 10,8 mii/t-export, iar 2,8 mii/t-consum local; 2023 – 16 mii/t: 14,7 mii/t-export, iar 1,3 mii/t-consum local. „Niciodată nu am avut așa volum de cireșe exportate. De 4 ori mai mult față de acum 7-8 ani”, a spus expertul.

Analizând prețul mediu de vânzare al cireșelor, economistul a declarat că în 2016 a fost de 9,6 lei per kilogram (lei/kg) la producția exportată și de 7,7 lei/kg – realizarea pe piața locală; 2018: 9,4 lei/kg la producția exportată și 9 lei/kg – realizarea pe piața locală; 2020: 14,3 lei/kg pentru producția exportată și 12,5 lei/kg – realizarea pe piața internă; 2021: 12,3 lei/kg pentru producția exportată și 10,6 lei/kg – realizarea pe piața locală; 2022: 19 lei/kg pentru producția exportată și 13,3 lei/kg – realizarea pe piața locală; 2023: 27,1 lei/kg pentru producția exportată și 20,4 lei/kg – realizarea pe piața internă.

Analizând exportul de fructe, nuci și pomușoare în 2023, a specificat că strugurii au avut o pondere de 24,9%; merele – 23,5%; prunele – 15,3%; nucile – 15,2%; cireșele – 8,2%; pomușoarele – 1,2%; caise – 1,1%; alte fructe – 10,5%.

„În 2023 au fost câteva rezultate spectaculoase la capitolul exportul de fructe. În timp ce exporturile moldovenești au înregistrat scădere anul trecut, exportul de fructe a crescut puternic. Dacă anterior erau două produse din categoria fructe care mergeau cel mai bine la export, în prezent Republica Moldova are o diversitate mare de produse fructe exportate. Dacă anterior dominau două-trei țări în exporturile moldovenești, acum se înregistrează o diversitate mare de produse exportate. Anul 2023 se deosebește cu mult față de ceilalți ani: exporturi au avut loc în mult mai multe țări, un număr semnificativ de produse au fost exportate, dar venituri semnificative au fost acumulate. Republica Moldova are șansa de a-și crește producția de nuci, fructe și pomușoare, care poate să aducă venituri de cel puțin 7-10 ori mai mari la hectar, decât prin metoda tradițională, să fie angajate minimum 7-10 ori mai multe persoane în câmpul muncii; să fie obținute venituri decente, iar exporturile să fie marcate de aceste produse”, a conchis Veaceslav Ioniță.

----------------------------------

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .