Acest video a fost realizat de către Silviu Plopa, cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. Conținutul său este responsabilitatea exclusivă a proiectului „Consolidarea rezilienței societății împotriva dezinformării în timpul alegerilor parlamentare din 2025 din Republica Moldova”, implementat de către IDIS „Viitorul”, și nu reflectă neapărat opiniile Uniunii Europene.
ERIM International European Union in the Republic of Moldova #EU
Republica Moldova urmează să se confrunte în următorii ani cu o situație fără precedent. În țară s-a creat o gaură demografică cauzată de plecarea masivă a tinerilor peste hotare. „Practic ei nu mai sunt aici”, a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, vineri, 11 iulie 2025, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
Potrivit expertului, populația Republicii Moldova scade dramatic. Anul trecut a scăzut cu circa 42 de mii de persoane. 10 mii a fost reducerea naturală, cauzată de faptul că s-au născut mai puțini copii, iar alții 32 de mii au plecat peste hotare. Astfel, la 1 ianuarie anul curent, în Republica Moldova erau 2 milioane 381 de mii de moldoveni. În ultimii zece ani, populația Republicii Moldova s-a redus cu 463 de mii de persoane, reducere cauzată în mare parte de intensificarea sporului natural negativ și a migrației.
„Populația Republicii Moldova scade și îmbătrânește. Numărul celor care se nasc este în scădere. Speranța de viață crește. Dacă în 2015 vârsta medie era de 37,7 ani, în prezent este 41,5 ani. În zece ani a crescut cu aproape patru ani. Avem o îmbătrânire foarte clară a populației. Cel mai rapid ritm de îmbătrânire a fost înregistrat în anii 2022/2023”, a declarat expertul.
Economistul afirmă că, în 2015, fiecare al cincilea moldovean se afla peste hotare, iar în prezent, fiecare al treilea este în afara țării. Cel mai mare grup de moldoveni aflat peste hotare are între 15 și 34 de ani. Pentru prima dată în istoria țării, în 2025 numărul persoanelor de peste 65 de ani este mai mare decât numărul copiilor de la 10 la 15 ani. 435,6 mii versus 407,4 mii. Dacă în 2015 erau 154 de copii de la 10 la 14 ani la 100 de bunei, în 2025 raportul este de 94 de copii de la 10 la 14 ani la 100 de bunei.
Veaceslav Ioniță mai spune că în 2015 erau în țară 511 mii de copii de până la 14 ani, acum sunt 407 mii. O scădere de circa 20%. Dacă în 2015 erau 867 de mii de tineri în țară, în prezent sunt circa 515 mii. O scădere de circa 40%. Doar numărul celor cu vârste de la 55 la 74 de ani a crescut semnificativ din 2015 și până în prezent. „Numărul celor care se pensionează crește, iar numărul celor care trebuie să muncească și să asigure venituri celor ce se pensionează scade dramatic”, spune Veaceslav Ioniță.
Potrivit analistului economic, în următorii 10-15 ani vom avea, acasă, o populație îmbătrânită semnificativ, copii se vor mai naște tot mai puțini, iar circa 160 de școli riscă să rămână fără elevi. Dacă în 2015 erau 467 de mii de copii de vârstă școlară aflați în țară, în 2025 sunt 461 de mii. Dacă în 2015 erau 76 de mii de copii de vârstă școlară plecați peste hotare, în 2025 sunt 108 mii. Copii, ca număr, practic nu scad, problema este că ei nu mai sunt aici, dar se află peste hotare.
Mai gravă, menționează expertul, este situația în rândul tinerilor de vârstă de la 19 la 23 de ani. În 2015 erau 280 de mii de tineri moldoveni de vârstă universitară, în 2025 sunt 188 de mii. Dacă în 2015 erau 216 de mii de tineri de vârstă universitară aflați în țară, în 2025 sunt 104 mii. Dacă în 2015 erau 66 de mii de tineri de vârstă universitară plecați peste hotare, în 2025 sunt 83 de mii. „Tinerii din Republica Moldova sunt afectați de două mari probleme: 1) numărul lor scade pur și simplu, și 2) de migrațiune. Scăderea este dramatică, de circa două ori, în interiorul țării. Noi aproape că nu avem tineri, iar cei care sunt, practic nu mai sunt în țară. Dacă asta va continua, în câțiva ani numărul tinerilor de vârstă universitară va fi mai mare peste hotare decât acasă”, a menționat expertul.
Veaceslav Ioniță a mai spus că Republica Moldova avea în 2015 circa 790 de mii de tineri specialiști, iar în 2025 are circa 626 de mii. Dacă în 2015 erau 551 de mii în țară, în 2025 sunt 334 de mii. Dacă în 2015 erau 238 de mii peste hotare, în 2025 sunt plecați 291 de mii. „Formarea cadrelor economiei naționale este lovită de doi factori: 1) demografic, moldovenii scad ca număr și 2) migrația celor care mai sunt. În Republica Moldova, practic lipsește forța de muncă, iar ce se poate întâmpla în următorii ani, îmi este greu să-mi imaginez”, a spus Veaceslav Ioniță.
Potrivit lui Veaceslav Ioniță, în 2015 erau 2 milioane și 260 de mii de moldoveni apți de muncă, cu vârste între 16 și 64 de ani. În 2025 numărul lor a ajuns la 2 milioane 475 de mii. Dacă în 2015 erau 2 milioane și 007 mii aflați în țară, în 2025 sunt pe loc 1 milion 538 de mii. Dacă în 2015 erau 613 mii peste hotare, în 2025 sunt plecați 937 de mii. „Putem spune că numărul moldovenilor care lucrează peste hotare este mai mare decât numărul moldovenilor care muncesc acasă”, a afirmat expertul.
Economistul a mai menționat că reducerea este dramatică și în rândul fetelor de la 20 la 35 de ani. În 2015 erau 501 mii de femei de vârstă productivă, în 2025 sunt 374 de mii. Dacă în 2015 în țară erau 362 de mii, în prezent sunt pe loc 218 mii. Dacă în 2015 erau peste hotare 140 de mii, în 2025 sunt plecate 156 de mii. „Dorința de a naște copii a scăzut în rândul femeilor. Numărul celor care pot naște a scăzut, iar în mare parte aceste femei decid să plece peste hotare. Sunt trei indicatori care arată că aveam cea mai mică rată a natalității din istoria Republicii Moldova”, a afirmat economistul.
Potrivit expertului, numărul în scădere al femeilor care nasc, numărul în creștere al femeilor care pot naște, dar pleacă, și numărul tinerilor care pleacă, creează o gaură demografică de neimaginat pe piața forței de muncă din Republica Moldova. Dacă în 2015, ponderea moldovenilor de la 60 ani în sus a reprezentat 18% în totalul populației aflată în țară, în 2025 rata lor este de 26%. „Cu acest ritm, în câțiva ani, având în vedere că numărul copiilor care se nasc se reduce, iar migrația are loc din contul tinerilor, fiecare al treilea cetățean al acestei țări va avea o vârstă înaintată”, a conchis expertul.
Prezentarea PDF poate fi accesată aici:
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe:
Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul;
Instagram - https://www.instagram.com/idisviitorul/;
Linkedin - https://www.linkedin.com/in/idis-%E2%80%9Eviitorul%E2%80%9D-11ab1620a/;
Telegram - https://t.me/idis93 ;
Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539;
Tiktok - https://www.tiktok.com/@idis.viitorul .
Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul” a participat duminică, 6 iulie 2025, la DemFest 2025, un festival al democrației organizat în Scuarul Arcului de Triumf din centrul orașului Chișinău. Evenimentul a fost organizat de către Centrul pentru Democrație Pluripartidă din Europa de Est (EECMD), alături de parteneri locali și internaționali.
Festivalul a reunit cetățeni, organizații ale societății civile, partide politice, instituții publice și parteneri internaționali într-un spațiu deschis de dialog, reflecție și implicare civică. Festivalul a inclus paneluri și discuții pe teme importante precum participarea civică, pluralismul politic, gândirea critică și rolul tinerilor în democrație, dar și activități interactive, ateliere, dezbateri publice și o zonă culturală, toate sub semnul implicării și dialogului. Ziua s-a încheiat cu un concert festiv, simbolizând unitatea în diversitate și forța comunității democratice.
Pe parcursul întregii zile, IDIS „Viitorul” a oferit vizitatorilor materiale informative și analize realizate de către experți pe teme cum ar fi: transparența în administrațiile publice locale, educație civică, combaterea dezinformării, achiziții publice, proiecte transfrontaliere și promovarea bunei guvernări. Cortul IDIS a devenit astfel un punct de întâlnire pentru cei interesați de procesele democratice și de modul în care pot contribui, direct, la consolidarea unei societăți mai deschise și responsabile.
Nicoleta Gherman, reprezentantă IDIS „Viitorul”, a spus că a participat pentru prima dată la un asemenea eveniment. „Pot spune că DemFest 2025 a fost o experiență cu adevărat valoroasă. A fost o oportunitate excelentă de schimb de idei și bune practici cu oameni implicați în viața democratică a țării. Cred cu tărie că astfel de inițiative contribuie la formarea unei generații conștiente și active, iar asta este important pentru viitorul Republicii Moldova”. a spus Nicoleta Gherman.
Participarea IDIS „Viitorul” la DemFest 2025 a reflectat angajamentul constant al instituției pentru promovarea valorilor democratice, susținerea societății civile și construirea unei societăți în care vocea fiecărui cetățean contează.
DemFest 2025 a fost organizat pentru a reafirma importanța colaborării dintre cetățeni, instituții și societatea civilă în sprijinul unei democrații vii și incluzive.
În 2025, intenția moldovenilor de a migra este cea mai mică din ultimii nouă ani. Totuși, intenția rămâne a fi înaltă în rândul tinerilor. Salariul pe care și-l doresc moldovenii, pentru a nu pleca peste hotare, este de 1,6 ori mai mare față de salariul real care se plătește în Republica Moldova. Cel mai mult își doresc să migreze moldovenii cu venituri suficiente, iar 75% dintre moldovenii care nu au migrat niciodată, nu intenționează să migreze vreodată. Sunt date ale sondajului de opinie „Intenția de migrație a cetățenilor Republicii Moldova”, realizat de către CBS Research, în luna iunie 2025, la comanda IDIS „Viitorul”, prezentate vineri, 4 iulie 2025, de către Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
Potrivit sondajului, moldovenii care declară că intenționează să plece peste hotare în următoarele șase luni reprezintă 13,9%, față de 16,4% în luna februarie 2024, față de 17,7% în luna decembrie 2021 și față de 15,2% în luna iunie 2021. Veaceslav Ioniță spune că este cel mai mic indicator obținut vreodată de către Republica Moldova. „Toți cei care au dorit au plecat și a fost epuizată baza celor care vor să plece. Nu mai avem oameni care trebuie să plece. Numărul celor care spun că vor să plece este mare, însă, realitatea arată că pleacă de zece ori mai puțini”, a spus Veaceslav Ioniță.
Rata migrației în Republica Moldova, susține expertul, în 2024 a fost de 1,3% față de 2,4% în 2024 și față de 2,5% în 2022. Cea mai mică din 2017, de când IDIS face astfel de măsurări. Însă, cea mai mare intenție de a pleca peste hotare a fost, și rămâne, din partea tinerilor de la 18 la 29 de ani (26,3%) urmați de cei de la 30 la 44 de ani (17%) și de către cei de la 45-59 de ani (12,7%).
Economistul afirmă că cel mai mult doresc să plece tinerii din mediul rural de la 18 la 29 de ani, circa 36% sau fiecare al treilea tânăr. Aceștia nu își văd viitorul la sate și sunt în căutarea unei vieți și oportunități mai bune. Cea mai mare intenție de a migra este în rândul celor care se asigură suficient din veniturile de care dispun, urmați de cei care fac față cheltuielilor, însă uneori nu reușesc, apoi de către cei cărora le este dificil și foarte dificil să trăiască din veniturile pe care le au. După regiuni, intenția de migrare este cea mai mare în rândul locuitorilor din nordul țării, urmați de cei din municipiul Chișinău, centrul țării, municipiul Bălți și din sudul țării.
Analistul economic menționează că rata moldovenilor care s-au întors de peste hotare în ultimii cinci ani și nu intenționează să plece înapoi în următoarele șase luni, în iunie 2025, era de 10,6% față de 17,5% în februarie 2024, față de 12,3% în decembrie 2021 și față de 13,7% în luna iunie 2021. Moldovenii care nu a muncit vreodată peste hotare și nici nu intenționează să plece în următoarele luni, reprezintă 74,3%.
Potrivit sondajului, fiind întrebați care ar trebui să fie salariul unui angajat pentru ca acesta să nu plece peste hotare, respondenții au menționat sume de peste 21 de mii de lei pe lună, față de 17 500 în 2024, față de 14 500 în 2021 și față de 13 500 în 2020. În 2017, când a fost realizată prima cercetare de acest fel, respondenții au vorbit de suma de 10 500 de lei pe lună pentru a nu pleca peste hotare. În special, moldovenii cu studii superioare au menționat că doresc salarii mai mari.
În 2017, 55% dintre respondenți declarau că nu pleacă peste hotare dacă au un salariu sub 10 mii de lei. În 2025 acest procent reprezintă 3,8%. În 2017, 32,5% dintre respondenți declarau că nu pleacă peste hotare dacă au un salariu între 10 și 15 mii de lei. În 2025 acest procent reprezintă 15,6%. În 2017, 8,3% dintre respondenți declarau că nu pleacă peste hotare dacă au un salariu între 15-20 de mii de lei. În 2025 acest procent reprezintă 31,9%. În 2017, 4,2% dintre respondenți declarau că nu pleacă peste hotare dacă au un salariu de peste 20 de mii de lei. În 2025 acest procent reprezintă 48,7%. În 2017, 87,6% erau gata să nu plece peste hotare dacă aveau un salariu de peste 15 mii de lei, astăzi, 80,6% spun că nu ar pleca peste hotare dacă ar avea un salariu de peste 15 mii de lei.
„Oamenii care nu vor să plece peste hotare spun că în Republica Moldova ar vrea un salariu de 25 de mii de lei. Cei care spun că în următoarele luni vor pleca peste hotare spun că ar avea nevoie de un salariu de 22 de mii de lei. Așteptările salariale oamenilor care vor să plece peste hotare sunt mai mici. Cei care spun că nu vor să plece peste hotare au așteptări mai mari și chiar dacă au așteptări salariale mai mari nu pleacă, iar cei cu așteptări mai mici au decizia de a pleca mai mare. Este foarte greu să spunem că ar exista o legătură între salariul așteptat și intenția de a pleca”, a spus expertul.
Prezentarea PDF poate fi accesată aici:
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul și
Instagram - https://www.instagram.com/idisviitorul/;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .
La 1 ianuarie 2025, Republica Moldova avea circa 3,9 milioane (mln) de cetățeni. Dintre aceștia, circa 3,5 mln erau pe malul drept al Nistrului, iar 450 de mii – pe malul stâng. Din cei 3,5 mln aflați pe malul drept al Nistrului, aproape 2,4 mln erau în țară, iar 1,1 mln – peste hotare. Din cei circa 2,4 mln care erau în țară, 200 de mii pleacă sezonier peste hotare la muncă, în vacanță sau la rude etc.. Astfel, în țară, nu ar fi permanent mai mult de 2,2 mln de moldoveni. Totodată, din cei 450 de mii de locuitori ai regiunii din stânga Nistrului, ar locui în prezent circa 290 de mii de moldoveni. Ceilalți sunt plecați.
Vineri, 20 iunie, 2025, Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, a spus că populația Republicii Moldova, inclusiv cu stânga Nistrului, s-a dus în urmă cu 75 de ani, ajungând la nivelul anului 1950 – când erau 2,6 mln de cetățeni. În prezent, într-un an se pierde un număr de moldoveni care anterior a fost crescut în 3 ani. Cea mai mare reducere a numărului populației a avut loc în anii 2022/2023 – cu aproape 142 de mii.
Reducerea populației, susține economistul, este cauzată de 35 de ani de sporul natural negativ al populației și de migrația intensă. Din 1991 și până în 1998, Republica Moldova înregistra, în fiecare an, spor natural pozitiv, iar din 1999 înregistrează doar spor natural negativ. În ultimii cinci ani, numărul moldovenilor a scăzut cu 262 de mii, dintre care: 207 mii au migrat, iar circa 55 de mii este diferența dintre numărul nașterilor și al deceselor, murind cu 55 de mii mai mulți oameni față de numărul copiilor născuți. Cel mai mare spor natural negativ din istorie.
Din 1999 și până în prezent, potrivit analistului economic, sporul natural negativ al populației a redus numărul moldovenilor cu 112 mii, iar migrația – cu 1,1 mln. În perioada 2020/2024, rata anuală a migrației moldovenilor a fost de 2,1%, cea mai ridicată din istoria țării. Precedentul record a fost de 1,8% în perioada anilor 2000/2004. Rata medie anuală pentru 25 de ani este de 1,4%, ceea ce înseamnă că în fiecare an, din țară, timp de 25 de ani au plecat 1,4% din populația aflată în țară.
Veaceslav Ioniță menționează că problema cea mare este că pleacă tinerii. Dacă în anii 1990 plecau peste hotare cei de peste 30 de ani, în prezent pleacă intens tinerii de la 20 la 29 de ani. „La noi s-a schimbat structura migrației. Migranții Republicii Moldova sunt tinerii de la 20 la 29 de ani. Asta este cea mai mare problemă a Republicii Moldova”, a spus Veaceslav Ioniță.
Potrivit economistului, migrația foarte mare în rândul tinerilor a dus la ceea că în 2025 pentru prima dată numărul persoanelor în etate a fost mai mare decât numărul copiilor de până la 14 ani, ceea ce înseamnă că povara demografică devine extrem de îngrijorătoare. Însă, în ultimii ani se atestă un fenomen nou – migrația străinilor în Republica Moldova, care compensează o parte a numărului celor care părăsesc țara. La zece moldoveni care pleacă, un străin vine în Republica Moldova.
La 1 iunie curent, în Republica Moldova erau 47,4 mii de cetățeni străini, cu 1000 mai mulți față de 1 iunie 2024. Cei mai mulți sunt din România, Rusia, Ucraina, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii, etc.. „Moldoveni se nasc tot mai puțini. Avem spor natural negativ. Avem moldoveni care pleacă peste hotare și avem străini care vin în Republica Moldova. Astăzi putem spune că 2% din populația țării este reprezentată de străinii care au venit să trăiască aici. Aceștia îmbunătățesc situația demografică a țării”, a conchis expertul.
Prezentarea PDF poate fi accesată aici:
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul și Instagram - https://www.instagram.com/idisviitorul/;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .
Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul” a desfășurat joi, 22 mai, 2025, o sesiune de brainstorming pentru identificarea soluțiilor inovatoare și a recomandărilor pentru abilitarea femeilor din Republica Moldova, la care au participat circa 30 de femei, reprezentante ale sectorului asociativ, educației, energiei și antreprenoare în diverse sfere ale economiei.
Activitatea a fost organizată cu suportul Ministerului Federal German pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (BMZ) prin intermediul Măsurii pentru integrarea politicii de dezvoltare feministă a BMZ în portofoliul de cooperare tehnică din Republica Moldova, al Fondului de Studii și Specialiști II, implementat de către Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ) în Moldova.
Sesiunea de brainstorming a avut ca scop identificarea problemelor stringente cu care se confruntă azi femeile din Republica Moldova și generarea de soluții inovatoare pentru depășirea lor. În cadrul sesiunii, participantele au discutat despre necesitățile pentru creșterea abilităților femeilor în dezvoltarea afacerilor, accesul la finanțare, oportunități de instruire, mentorat și formare profesională, valorificarea educației pentru sănătate, accesul egal la justiție și servicii de consiliere psihologică, măsuri pentru asigurarea unui echilibru dintre viața profesională și cea de familie, accesul la servicii alternative de îngrijire a copilului, valorificarea talentelor în rândul femeilor și promovarea profesională, etc. Rezumatul acestui eveniment interactiv, inclusiv sugestiile și recomandările vociferate, va fi publicat într-un document de sinteză cu propuneri, care va fi ulterior discutat cu diverse părți interesate.
Viorica Antonov, manageră pe implementarea Măsurii SFF a GIZ Moldova, a subliniat în deschiderea sesiunii că egalitatea de gen este un drept inalienabil care trebuie respectat. Prin găsirea de noi soluții la problemele vechi cu care se confruntă femeile din Republica Moldova, este posibilă schimbarea paradigmei percepției asupra lor, ceea ce va putea duce la reducerea inegalităților dintre bărbați și femei și creșterea posibilităților egale în diverse domenii de activitate.
La rândul său, directorul executiv al IDIS „Viitorul” Lubomir Chiriac a menționat că, în contextul integrării europene a Republicii Moldova, societatea trebuie să se ghideze după valorile europene, inclusiv în ceea ce privește egalitatea de gen. „Republica Moldova a făcut pași semnificativi în direcția respectivă. Tot mai multe femei se află în poziții de conducere. Cu toate acestea, Moldova rămâne o societate patriarhală și mai sunt multe de făcut pentru a combate stereotipurile, a remarcat Liubomir Chiriac.
Mariana Iațco, una dintre moderatoarele sesiunii, a menționat că evenimentul a fost organizat într-un context în care participarea femeilor în diverse activități importante a crescut semnificativ la nivel global în ultimii ani, însă prezența lor într-o serie de sectoare cheie din economie rămâne nesemnificativă.
Angela Boguș, și ea moderatoare, a remarcat că interesul manifestat de participante a fost enorm și că o implicare mai mare a femeilor în diverse domenii de activitate consolidează democrația și contribuie la progresul societății.
În cadrul evenimentului, participantele au fost grupate în câteva echipe pe domeniile lor de activitate (energie, antreprenoriat, medicină, juridică, educație și cercetare) unde au putut face schimb de viziune și experiențe, genera idei și formula propuneri concrete pentru rezolvarea problemelor presante.
Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul” a prezentat joi, 15 mai, 2025, concluziile unui studiu care evaluează modul în care sunt implicate femeile din Republica Moldova în domeniul inovării și al cercetării. Studiul a fost elaborat cu suportul Ministerului Federal German pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (BMZ) prin intermediul Măsurii pentru integrarea politicii de dezvoltare feministă a BMZ în portofoliul de cooperare tehnică din Republica Moldova, al Fondului de Studii și Specialiști II implementat de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ).
Scopul studiului a fost de a realiza o analiză coerentă și cuprinzătoare a barierelor și oportunităților fetelor și femeilor în sectorul cercetării și inovării, precum și de a formula concluzii și recomandări pentru atingerea egalității de șanse în cercetare și inovare în Republica Moldova.
Prezentă la eveniment, directoarea GIZ pentru Republica Moldova, Claudia Hermes a subliniat necesitatea unor acțiuni concrete pentru depășirea decalajelor și inegalităților persistente între sexe. Potrivit acesteia, în cercetare și inovare există încă bariere sistemice semnificative, iar o eventuală inițiativă care ar sprijini femeile și fetele în acest domeniu ar contribui la dezvoltarea unei culturi a diversității și egalității.
La rândul său, Lubomir Chiriac, director executiv al IDIS „Viitorul”, a menționat că studiul clarifică nu doar rolul femeilor în sistemul de cercetare și inovare din țară, ci și obstacolele și barierele care arată de ce situația este mai bună în unele domenii și mai puțin optimistă în altele. „La nivel național, există lacune în sistem, erori și mecanisme învechite care trebuie înlocuite. În același timp, nu ar trebui să excludem faptul că în domeniul cercetării și inovării ar putea să existe modele de femei care ar sparge stereotipurile”, a precizat Liubomir Chiriac.
Autoarea studiului, Mariana Iațco, a studiat percepția egalității de gen în cercetare și inovare din Republica Moldova pe baza opiniilor și experiențelor a 16 persoane intervievate – cercetătoare, cadre universitare, coordonatoare de proiecte, directoare de instituții și factori de decizie. Interviurile au fost structurate conform unui ghid care a abordat aspecte cheie precum reprezentarea femeilor în știință, provocările cu care se confruntă acestea în cariere, politicile și măsurile existente care sunt implementate și recomandări pentru viitor. Abordarea calitativă a permis identificarea unor probleme semnificative care reflectă situația generală a cercetătoarelor. Acestea includ dificultăți de reintegrare după experiențe externe, instabilitatea locului de muncă, combinația complexă dintre rolurile din carieră și cele familiale, lipsa politicilor în domeniu care vizează abilitarea fetelor și femeilor etc.
Autorul studiului, Mihai Țurcanu, a prezentat un tabel de date privind egalitatea de gen în domeniul științei și inovării. Una dintre constatări este că „femeile reprezintă 51,7% din forța de muncă din domeniul cercetării și dezvoltării din Republica Moldova, cu o concentrare mai mare în domeniile științelor medicale (59,9%), științelor sociale (63,5%) și științelor naturale (51,6%). Reprezentarea este mai scăzută în inginerie și tehnologie (24,1%) și științe agricole (49,3%). La nivel de doctorat, femeile reprezintă 57,6% din total, cu o participare notabilă în domeniile științelor sănătății (63,7%), științelor umaniste (62,5%) și științelor sociale (59,0%), iar prezența lor este în scădere în agricultură, inginerie (37,3%) și științe naturale (43,2%).”
În același timp, în funcții academice avansate femeile ocupă 50,7% dintre posturile de cercetare și 51,0% dintre posturile de doctorat, însă reprezentarea lor scade în rândul doctorilor habilitați (31,4%). În științe medicale, femeile reprezintă 59,9% dintre posturile de cercetare și doar 24,5% dintre doctorii habilitați, în timp ce în inginerie, ele reprezintă 2,7% dintre posturile de doctorat și 5,9% dintre medici habilitați. Proprietatea brevetelor arată o disparitate, bărbații deținând 69,4% din brevete comparativ cu femeile (30,6%) și doar o femeie apare printre primii 25 de inventatori din Republica Moldova.
Evenimentul a inclus și discuții de grup, în cadrul cărora participanții și participantele au lucrat la probleme, activități și recomandări pentru elaborarea unui proiect de document privind îmbunătățirea egalității de gen în cercetare și inovare în Republica Moldova.
În 2024, Republica Moldova a avut cel mai scăzut nivel de producție a laptelui din ultimii 75 de ani. „Asistăm la un proces de dispariție a laptelui realizat de către populația care deține vaci. Viteza cu care crește producția de lapte de la fermele de bovine este cu mult mai mică față viteza cu care moldovenii se dezic de a mai ține vaci pentru lapte. Dat fiind faptul că are lapte propriu din ce în ce mai puțin, Republica Moldova a ajuns să fie dependentă de importuri”, a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, vineri, 16 mai, 2025, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
Piața produselor lactate din Republica Moldova, spune Veaceslav Ioniță, mai mult de jumătate este reprezentată de produsele de import. Dacă în 2015, piața de lactate a totalizat 2,6 mild/lei, dintre care 2,1 mild/lei produse lactate fabricate local, iar 500 mil/lei - de import, în 2024 aceasta a fost de 5,7 mild/lei, dintre care 3,2 mild/lei au reprezentat produsele lactate locale, iar 2,5 mild/lei - de import. „Dacă în 2015 producția de import era sub 20%, în prezent este aproape 45%. În prezent, mai mult de jumătate din banii pe care noi îi dăm pe produsele lactate sunt pentru produsele de import, dacă se adaugă adaosurile comerciale”, a spus Veaceslav Ioniță.
Cu referire la producția laptelui de vacă în Republica Moldova, a spus că în 1950 s-au realizat 285,4 mii/tone; 1970 - 792 mii/tone; 1990 – 1,5 mil/tone; în 2005 a scăzut la 627 mii/tone; în 2010 – la 591,2 mii/tone; 2020 – 290,5 mii/tone; iar în 2024 a ajuns la 232,9 mii/tone, aproape de nivelul anilor 1950.
„Cândva, 80% din lapte era produs de către bovinele din ferme. După ce a fost destrămată URSS, acestea au tot început să dispară și a scăzut enorm, de aproape o sută de ori, producția de lapte provenită de la ferme. Însă, în ultima perioadă, asistăm la o înviorare a fermelor de bovine. Începând cu 2020 practic s-a dublat producția de lapte colectat de la ferme. Asistăm și la un proces de dispariție a laptelui realizat de către populație. Însă, viteza cu care crește producția de lapte de la ferme este cu mult mai mică decât viteza cu care populația se dezice de a ține vaci pentru lapte”, a spus expertul.
Dat fiind faptul că Republica Moldova dispune de lapte propriu din ce în ce mai puțin, iar consumul de produse lactate crește, am ajuns să fim dependenți de importuri, remarcă economistul. Dacă în 1995 exportul de produse lactate au totalizat 13,5 mil/USD, iar importurile 1 mild/USD, în 2024, exporturile au scăzut la 0,1 mil/USD, iar importurile au crescut la 141,3 mil/USD. „Până în 2005 Republica Moldova exporta lactate sau produse din lapte mai mult decât importa. Astăzi, practic nu se exportă nimic. În ultimii câțiva ani avem o creștere semnificativă a importului de produse lactate. Brusc a crescut consumul de produse lactate, însă din contul importurilor”, a remarcat economistul.
Dacă în 2015 a importat de 26,9 mil/USD, în 2024 a importat de 141,3 mil/USD. Anul trecut de 86,5 mil/USD sa importat unt, brânzeturi și cașcaval, de 31 mil/USD - lapte și smântână, inclusiv condensate, iar de 23,7 mil/USD - iaurt, chefir și alte produse fermentate, iar 54,7% din produsele lactate importate au fost din Ucraina.
Despre producția și consumul de lapte, smântână, chefir și alte produse fermentate, analistul economic a menționat că în 2015 cantitatea a fost de 126,3 mii/tone, dintre care 112,7 mii/tone din contul producției locale, iar 13,6 mii/tone din import, iar în 2024 cantitatea produsă și consumată a fost de 121,9 mii/tone, dintre care 72,7 mii/tone din contul laptelui local local, iar 49,2 mii/tone – din import. Astfel, mai mult de 1/3 din producția lactată consumată de către moldoveni este provenită din import.
Producția și importul de unt în Republica Moldova în 2015 a fost de 4,7 mii/tone, dintre care 4,2 mii/tone din contul produsului local, iar 0,2 - din import, în 2024 a crescut la 6,4 mii/tone, dintre care 3 mii/tone din contul laptelui local, iar 3,4 mii/tone - din import. „Până în 2017 tot consumul de unt din țară era produs local. După, consumul de unt s-a stabilizat, iar producția a scăzut. Astăzi, mai mult de jumătate din untul pe care îl consumăm este de import”, a menționat analistul economic.
Dacă în 2000, consumul de cașcaval, a fost de 0,4 kg/persoană/anual, în 2024 crescut la 6,1 kg/persoană/anual. Totuși, Republica Moldova consumă cea mai mică cantitate de cașcaval pe cap de locuitor din Europa. Consumul mediu în UE este de 20 kg/anual/persoană.
Dacă în 2015, producția și importul de cașcaval a fost de 4,6 mii/tone, dintre care 2,5 mii/tone - produs local, iar 2,1 mii/tone - din import, în 2024 producția și importul a ajuns la 14,7 mii/tone, dintre care 3 mii/tone din contul produsului local, iar 11,7 mii/tone - din import. Cașcavalul consumat de către moldoveni în 2024, în proporție de 28,3% a provenit din Ucraina, din Polonia – 18,6%; Germania – 11%; Belarus – 7%; Italia – 3,9%, alte țări – 11%.
Analizând efectivul de bovine pentru lapte, Veaceslav Ioniță a afirmat că în 1985 au fost 453 mii/capete, în 1995 – 367 mii/capete; 2005 – 231 mii/capete; 2015 – 130,3 mii/capete, iar la 1 ianuarie 2025 erau 63,1 mii/capete. „Efectivul de vaci pentru lapte scade continuu deja timp de 40 de ani. Astăzi, 52,6 mii de vaci sunt în gospodăriile oamenilor, iar 10,5 mii în ferme. Crește numărul lor în rândul fermelor, dar scad semnificativ în gospodăriile oamenilor. Însă, această creștere din contul fermelor de bovine este departe de a compensa numărul de vaci la care renunță populația. Republica Moldova, în prezent, are o creștere rapidă a consumului de produse lactate, însă această creștere în loc să fie acoperită din produse pe de piața locală, are loc din contul importurilor”, a conchis Veaceslav Ioniță.
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul și Instagram - https://www.instagram.com/idisviitorul/;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .
Republica Moldova, în următorii zece ani, va avea un șoc fără precedent pe piața forței de muncă. Astăzi, forța de muncă a Republicii Moldova este de reprezentată de 2 mln 460 de mii de persoane, dintre care doar 1 mln 530 de mii se află în țară, doar 854 de mii sunt ocupați în economia națională, doar 630 de mii sunt angajați oficial și doar 470 de mii activează în sectorul real al economiei. „Moldoveni care muncesc peste hotare sunt aproape de două ori mai mulți decât moldovenii care lucrează acasă, în sectorul real al economiei. În 2024, numărul persoanelor care a ieșit din categoria celor apte de muncă a depășit numărul copiilor”, a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, vineri 9 mai 2025, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
Analizând populația de vârstă aptă de muncă, 15-64 ani, expertul a spus că în 1980 era reprezentată de 2 mln 167 mii de persoane. În 1990 – de 2 mln 308 mii/persoane. 2000 – 2 mln 437 mii/persoane. 2015 – 2 mln 620 mii/persoane, dintre care 2 mln 007 mii-se aflau în țară, iar 613 mii-erau plecați peste hotare. 2020 – 2 mln 542 mii/persoane: 1 mln 774 mii-în țară, iar 769 de mii-plecați peste hotare. 2024 – 2 mln 487 mii/persoane: 1 mln 578-în țară, iar 908 mii-plecați peste hotare. 2025, estimativ – 2 mln 460 mii/persoane: 1 mln 530 de mii sunt în țară, iar 930 de mii sunt peste hotare. „Astăzi, aproape 40% din populația de vârstă aptă de muncă se află peste hotare. În 2015 era de 23,4%”, a spus expertul.
Pe categorii de cetățeni, a declarat că de vârstă 15-24 ani sunt 379 mii, dintre care 235 mii sunt în țară, iar 144 mii sunt peste hotare. 25-34 ani – 517 mii: 268 mii-în țară, iar 249 mii-peste hotare. 35-44 ani – 660 mii: 365 mii-în țară, iar 295 mii-plecați de acasă. 45-54 ani – 480 mii: 314 mii-acasă, iar 166 mii-plecați peste hotare. 55-64 ani – 427 mii: 335 mii-acasă, iar 92 mii-plecați peste hotare.
„Peste 20 de ani, cei din grupul de vârstă 15-24 de ani vor fi de două ori mai puțin decât este în prezent. Populația de vârstă aptă de muncă din Republica Moldova scade într-un ritm alarmant. Dacă astăzi vorbim migrație și îmbătrânirea populației care probleme grave, mai gravă va fi lipsa forței de muncă acasă. Ne aflăm într-o gaură demografică fără de precedent și intrăm într-o gaură neagră de funcționare a economiei naționale. Nu vom avea populație în vârstă aptă de muncă. Cei care pleacă din țară nu are cine îi substitui. În urma lor vine un număr mult mai mic de persoane apte de muncă”, a spus expertul.
Potrivit lui Veaceslav Ioniță, în 2015, populația aptă de muncă era 70,5%, copii – 18%, iar vârstnicii – 11,5%. În 2018: populația aptă de muncă – 68,1%, copii – 18,7%, iar vârstnicii – 13,2%. 2020: populația aptă de muncă – 67,1%, copii – 18,5%, iar vârstnicii – 14,4%. 2022: populația aptă de muncă – 66,4%, copii – 18,3%, iar vârstnicii – 15,3%. 2024: populația aptă de muncă – 65,1%, copii – 17,5%, iar vârstnicii – 17,4%. În 2025, estimativ, populația aptă de muncă reprezintă 64,7%, copii – 17,1%, iar vârstnicii – 18,2%.
„Populația de vârstă aptă de muncă, ca pondere, scade. În 2024, pentru prima dată lucrurile s-au inversat. Numărul persoanelor care a ieșit din categoria persoanelor apte de muncă a depășit numărul copiilor. Ponderea populației aptă de muncă, din 2015 și până în 2025, a scăzut cu 160 de mii de persoane, iar circa 320 de mii au plecat peste hotare. Astfel, numărul celor care muncesc în țară, timp de zece ani a scăzut cu aproape 500 de mii”, a declarat Veaceslav Ioniță.
Despre populația ocupată, economistul a menționat că în 1960 era de 1 mln 301 mii/persoane, dintre care 784 mii erau salariate, iar 517 mii era ocupate în economia neobservată. În 1985 a reprezentat 1 mln 621 mii/persoane: 1 mln 328 mii-salariate, iar 294 mii-ocupate în economia neobservată. 2000 – 1 mln 402 mii/persoane: 697 mii-salariate, iar 706 mii-ocupate în economia neobservată. 2010 – 949 mii/persoane: 598 mii-salariate, iar 352 mii-ocuapte în economia neobservată. 2020 – 834 mii/persoane: 602 mii-salariate, iar 233 mii-ocupate în economia neobservată. 2024 – 854 mii/persoane: 629 mii-salariate, iar 225 mii-ocupate în economia neobservată.
„Din 2015 avem creșteri și scăderi. Tot ce s-a schimbat este legat de populația ocupată oficial și neoficial. În 2000 numărul celor care activau neoficial în economie a fost mai mare decât al celor care erau angajați oficial. În mare parte activau în agricultură. Din 2010 și până în 2020, populația salariată s-a stabilizat la 600 de mii. Acum avem 630 de mii de persoane angajate. Timp de 15 ani s-au creat doar 30 de mii de locuri de muncă. Nu a fost găsită o soluție pentru dezvoltarea țării prin angajarea cetățenilor”, a menționat economistul.
Cu referire la populația ocupată în economia neobservată, analistul economic a afirmat că în 2015 erau 245,6 mii/persoane, dintre care: 159,4 mii implicați în agricultură, 55,7 mii în alte sectoare ale economiei, iar 30,5 mii în construcții. 2018 – 181,1 mii/persoane: 156,5 mii-agricultură, 2,3 mii-alte sectoare ale economiei, iar 22,3 mii-construcții. 2019 – 247,2 mii/persoane: 146,4 mii-agricultură, 64,1 mii-alte sectoare ale economiei, iar 36,8 mii-construcții. 2021 – 220,7 mii/persoane: 146,7 mii-agricultură, 34,7 mii-alte sectoare ale economiei, iar 39,4 mii-construcții. 2023 – 260,6 mii/persoane: 152,3 mii-agricultură, 69,2 mii-alte sectoare ale economiei, iar 39,1 mii-construcții. 2024 – 225,1 mii/persoane: 123,7 mii-agricultură, 62,2 mii-alte sectoare ale economiei, iar 39,2 mii-construcții.
„Cei mai mulți sunt antrenați în munci agricole. Neavând o perspectivă de salarizare, unica lor soluție este munca nedeclarată în agricultură. În 2024, din cauza crizei din agricultură 31 de mii de oameni au renunțat la activitățile agricole pe care le desfășurau din cei 33 de mii care au renunțat să mai fie persoane angajate în câmpul muncii”, a afirmat analistul economic.
Potrivit expertului, cei mai afectați de munca neoficială sunt bărbații din mediul rural. Bărbații din sate, de 15-24 ani, lucrează neoficial circa 58,6%; 25-34 ani – 43,1%; 35-44 ani – 41,9%; 45-54 ani – 35,8%, iar de vârsta 55-64 ani – 27,4%. Femeile din mediul rural, de 15-24 ani, lucrează neoficial circa 33,8%, de 25-34 ani – 25,7%; 35-44 ani – 25,4%; 45-54 ani – 24,4%, iar de 55-64 ani – 22,9%. Bărbații din mediul urban, de la 15 la 24 de ani, lucrează neoficial – 17,9%, 25-34 ani – 16,6%, 35-44 ani – 17,4%, 45-54 ani – 10,7%, iar de la 55-64 ani – 10,9%. Femeile din mediul urban, de la 15 la 24 ani, lucrează neoficial – 2,3%, 25-34 ani – 4,4%, 35-44 ani – 7,4%, 45-54 ani – 5,4%, iar de la 55-64 ani – 3,6%.
Astfel, dacă în 2015, vârsta medie a unui salariat din Republica Moldova era de 41,6%, în 2018 crescut la 42,2%, în 2021 la 42,7%; 2024 – 43,5%. „Crește continuu și este legat de faptul că la noi îmbătrânește forța de muncă, iar alta tânără nu vine, aceasta pleacă peste hotare”, a spus expertul.
Analizând salariații și pensionarii pentru limita de vârstă din Republica Moldova, Veaceslav Ioniță a declarat că în 1990 erau 580 mii/persoane pensionare și 1 mln 510 mii/salariați. În 2000: 518 mii/pensionari și 697 mii/salariați. 2010 – 486 mii/pensionari și 598 mii/salariați. 2020 – 524 mii/pensionari și 602 mii/salariați. 2024 – 530 mii/pensionari și 630 mii/salariați. „Dacă anterior unui pensionar îi revenea 3 lucrători, în prezent este aproape 1 la 1. De aici și presiunea enormă pe sistemul de pensionare”, a declarat Veaceslav Ioniță.
Economistul a făcut un top al ramurilor economiei naționale cu cea mai mare creștere și descreștere a numărului de salariați în ultimii 10 ani. Astfel, creșteri au înregistrat: comerțul cu ridica și amănuntul – +20,2 mii/salariați; serviciul IT – +9,5 mii; automotive – +8,8 mii; HoReCa – +5,7 mii; servicii informative – +5,1 mii. Scăderi: -12,7 mii în învățământ, -8,4 mii în agricultura salariată, -4,3 mii în activități profesionale științifice și tehnice, -3,1 mii în administrația publică și -2,8 mii în ramura fabricării articolelor de îmbrăcăminte. „Deși datele ne arată că s-au creat 30 de mii de locuri de muncă în ultimii zece ani, scăderea lor în alte sectoare ale economiei afectează. Oficial s-au creat în ultimii zece ani – 15,2 mii de noi locuri de muncă”, a spus economistul.
Vorbind despre populația ocupată în agricultură, analistul economic a specificat că în 1980 erau 610 mii/persoane, dintre care 330 mii actuvau pe cont propriu, iar 290 de mii erau salariați. În 1990 – 552,4 mii: 370 mii-pe cont propriu, iar 182,4 mii-salariați. 2000 – 770,4 mii: 585,5 mii-pe cont propriu, iar 184,9 mii-salariați. 2010 – 314,7 mii: 264,6 mii-pe cont propriu, iar 50,1 mii-salariați. 2020 – 175,9 mii: 141,7 mii-pe cont propriu, iar 34,2 mii-salariați. 2024 – 154,6 mii: 122,6 mii-pe cont propriu, iar 32 mii-salariați. „Astăzi la noi, producția agricolă este, față de anii 2000, de două ori mai mare, în volume reale, iar numărul salariaților este de cinci ori mai mic. Partea proastă este că, în prezent, agricultorii neavând forță de muncă, renunță la activitățile agricole. În 2024 am ajuns la cel mai mic nivel al populației ocupată în agricultură”, a specificat analistul economic.
Potrivit expertului, în cinci ani ponderea birocraților pe cap de locuitor a crescut cu 8,9%. Dacă în 2005 era de 18,9; 2010 – 18,8; 2015 – 19,4; 2020 – 20,2; 2022 – 21,3; în 2024 a ajuns 21,8. „Numărul lor tot scade, dar scade mult mai încet decât numărul celor ocupați în alte sectoare ale economiei și decât numărul populației”, potrivit expertului.
Veaceslav Ioniță susține că ramura IT este singura care a cunoscut o creștere a ratei de ocupare în câmpul muncii, dar aceasta nu reușește să compenseze lipsa de viziune a autorităților privind asigurarea cu locuri de muncă în alte ramuri ale economiei. „Numărul salariaților în sectorul IT din Republica Moldova în 2013 a fost de 4,1 mii/persoane, în 2024 a ajuns la 14,1 mii. În Republica Moldova problema numărul unu este demografia, caracterizată prin natalitate scăzută, migrație înaltă, care în următorii ani se va accentua tot mai mult. În următorii ani, cea mai mare problemă a Republicii Moldova va fi lipsa populației aptă de muncă”, a conchis expertul.
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul și Instagram - https://www.instagram.com/idisviitorul/;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .
Pe piața imobiliară din Republica Moldova se evidențiază două tendințe: o ușoară înviorare a vânzărilor de apartamente și o ușoară înviorare a vânzărilor de case individuale. În municipiul Chișinău se atestă o ușoară încetinire a vânzărilor de apartamente, iar modelul de funcționare al pieței imobiliare în Republica Moldova face aproape imposibilă scăderea prețurilor la apartamente. Sunt declarații făcute de către Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, vineri, 25 aprilie, 2025, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
Potrivit lui Veaceslav Ioniță, în 2011, în Republica Moldova, au avut loc 42,6 mii de tranzacții imobiliare, dintre care 32,1 mii pentru procurarea/vânzarea de apartamente, iar 10,5 mii pentru case individuale. În 2016 sau realizat 53,8 mii/tranzacții, inclusiv 43,4 mii pentru apartamente, iar 10,4 mii pentru case individuale. 2019 – 63,6 mii/tranzacții: 52,5 mii-apartamente, iar 11,1 mii-case individuale. 2022 – 45,5 mii/tranzacții: 35 mii-apartamente, iar 10,5 mii-case individuale. 2023 – 36,8 mii/tranzacții: 26,1 mii-apartamente, iar 10,7 mii-case individuale. 2024 – 45,2 mii/tranzacții: 32 mii-apartamente, iar 13,2 mii-case individuale. „Avem o ușoară scădere din contul apartamentelor din mun. Chișinău. Însă, avem o ușoară creștere a tranzacțiilor pentru casele individuale”, a spus Veaceslav Ioniță.
Expertul susține că în 2011 – 26,1 mii/tranzacții au avut loc în municipiul Chișinău, iar 16,5 mii/tranzacții în restul țării. În 2016 – 32,8 mii s-au realizat în mun. Chișinău, iar 21 mii- în restul țării. 2019 – 39,8 mii-în mun. Chișinău, iar 23,8 mii-în restul țării. 2023 – 36,8 mii: 22,4 mii-în Chișinău, iar 14,4 mii-în restul țării. 2024 – 45,2 mii: 27 mii-în Chișinău, iar 18,2 mii-în restul țării. „Cele mai multe tranzacții au loc în municipiul Chișinău, totuși, în primul trimestru din acest an, a fost înregistrată o scădere a tranzacțiilor imobiliare în municipiul Chișinău cu 2,3%”, susține expertul.
Piața imobiliară, susține Veaceslav Ioniță, este formată din apartamentele din municipiul Chișinău, care reprezintă 53%; casele individuale din țară – 22%; apartamentele pe țară – 18% și casele individuale din municipiul Chișinău – 7%.
Vorbind despre evoluția tranzacțiilor imobiliare, economistul declară că, în Republica Moldova, în 2023 a fost înregistrată cea mai mică scădere din ultimii ani. În 2024 a fost înregistrată o înviorare, iar în 2025 – o ușoară încetinire. Pentru apartamente în municipiul Chișinău s-au realizat în 2023 – 19,8 mii/tranzacții, în 2024 – 23,7 mii/tranzacții, iar în 2025, primul trimestrul, în valoare anuală – 23 mii/tranzacții. Case individuale, în municipiul Chișinău, în 2023 – 2 mii/tranzacții, în 2024 – 3 mii/tranzacții, iar în 2025, primul trimestrul, în valoare anuală – 3 mii/tranzacții. Apartamente pe țară: 2023 – 6,4 mii/tranzacții, 2024 – 8,2 mii/tranzacții, 2025, primul trimestrul, în valoare anuală – 8,4 mii/tranzacții. Case individuale pe țară: 2023 – 8,7 mii/tranzacții, 2024 – 10,1 mii/tranzacții, 2025, primul trimestrul, în valoare anuală – 10 mii/tranzacții.
„În 2023 au fost 36,8 mii/tranzacții, în 2024 45,2 mii/tranzacții sau cu 22,5% mai mult față de 2023, iar în 2025, primul trimestru, în valoare anuală, s-au realizat 44,5 mii/tranzacții sau cu 1,5% mai puține față de 2024. Este interesant că tranzacțiile au crescut în 2024, și în primul trimestru din 2025 pentru apartamentele din afara mun. Chișinău. Avem două micro tendințe: o ușoară înviorare a vânzărilor de apartamente pe teritoriul țării și o ușoară înviorare a vânzărilor de case individuale, iar în municipiul Chișinău avem o ușoară încetinire a vânzărilor de apartamente. Din cauza războiului, a prețurilor majorate, oamenii au reușit să se adapteze”, a declarat economistul.
Raioanele cu cele mai multe tranzacții imobiliare, în anul 2024, au fost: mun. Chișinău – 74,2%; mun. Bălți – 8,2%; mun. Orhei – 1,7%; mun. Cahul – 1,5%; mun. Ungheni – 1,3%; mun. Strășeni – 1,1%; mun. Soroca, orașele Florești, Ialoveni – 0,9% și mun. Comrat – 0,8%.
Cu referire la prețul mediu al apartamentelor în mun. Chișinău, analistul economic afirmă că în 1995 a fost 137 Euro/m2. În 1997 – 221 Euro/m2. 2000 – 131 Euro/m2. 2008 – 900 Euro/m2. 2009 – 632 Euro/m2. 2011 – 671 Euro/m2. 2015 – 574 Euro/m2. 2020: 857 Euro/m2 în apartamente noi, iar 645 Euro/m2 în apartamentele vechi. 2022: 1186 Euro/m2-apartamente noi, iar 814 Euro/m2-apartamente vechi. 2023: circa 1300 Euro/m2-apartamente noi și circa 880 Euro/m2-apartamente vechi. 2024, trimestrul IV: 1585 Euro/m2-apartamente noi și 1129 Euro/m2-apartamente vechi.
Despre dinamica prețurilor la apartamente în mun. Chișinău, a menționat că din 2009 și până în 2016 a fost înregistrată o scădere a prețurilor, iar în 2024 – cea mai mare creștere de preț din ultimii 16 ani. Apartamentele noi s-au scumpit deoarece a fost o creștere a costurilor forței de muncă și a materialelor de construcție, iar apartamentele vechi se scumpesc deoarece toți cei care le vând pe cele vechi cumpără imobile noi, totodată mulți cumpără din start apartament nou și astfel oferta este mică.
Referitor la mărimea pieței imobiliare în mun. Chișinău, a specificat că în 2010 a totalizat 1,2 mil/EURO, dintre care 794 mii/EURO-locuințe vechi, iar 422 mii/EURO-locuințe noi. În 2015 – 1,1 mil/EURO: 776 mii/EURO-locuințe vechi, iar 380 mii/EURO-locuințe noi. 2020 – 1,7 mil/EURO: 1 mil/EURO-locuințe vechi, iar 700 mii/EURO-locuințe noi. 2021 – 1,9 mil/EURO: 1,1 mil/EURO-locuințe vechi, iar 800 mii/EURO-locuințe noi. 2023 – 1,5 mil/EURO: 886 mii/EURO-locuințe vechi, iar 647 mii/EURO-locuințe noi. 2024 – 1,6 mil/EURO: 916 mii/EURO-locuințe vechi, iar 732 mii/EURO-locuințe noi.
Veaceslav Ioniță spune că piața imobiliară din Republica Moldova este reprezentată de către companiile de construcție, agenții/agențiile imobiliare și cumpărătorii. Ultimul cumpără apartamentul nu de la compania de construcție, dar de la agenții și oferă prețul real de piață, nu prețul pe care l-a oferit agentul sau agenția atunci când la procurat încă la faza de planificare de la compania de construcție. „Compania de construcție a vândut 3-4 ani în urmă agenților imobiliari apartamente cu 600-700 EURO/m2, iar agenții vând astăzi apartamentul cu 1600 EURO/m2. Între timp materialele de construcție s-au scumpit, iar cheltuielile suplimentare au fost suportate de către companiile de construcție până la finalizare. Companiile, în ultimii 5 ani, au obținut cu 21,7% mai puțini bani, care au mers către agenții imobiliari și agențiile imobiliare”, a spus Veaceslav Ioniță.
Potrivit expertului, în 2023, din 463 mil/EURO, volumul de vânzări al apartamentelor, companiilor de construcții le-au revenit 374 mil/EURO, iar 89 mil/EURO au revenit agențiilor și agenților. În 2024, din 201 mil/EURO, companiilor de construcții le-au revenit 156 mil/EURO, iar 45 mil/EURO – agențiilor și agenților. Astfel, profitul companiilor este mai mic decât al agenților imobiliari/agențiilor imobiliare.
Economistul a mai spus că până în 2006 prețurile imobilelor au crescut cu 52%, iar după 2006, practic în toți anii, prețurile apartamentelor creșteau mai încet decât costurile materialelor de construcție. Astfel, companiile vindeau mai ieftin decât cumpărau materialele. În 2024, companiile au reușit să aibă un preț mai mare de vânzare al apartamentelor decât costurile suportate. „Având în vedere costurile mari din anii precedenți, astăzi prețul apartamentelor sunt mare, deoarece nu s-a ajustat piața la timp. Companiile nu au unde scădea prețurile. Modelul de funcționare al pieței imobiliare din Republica Moldova face imposibilă scăderea prețurilor la apartamente. Doar apariția unor proiecte mari imobiliare ar putea tempera creșterea prețurilor”, a menționat economistul.
Despre accesibilitatea locuințelor în municipiul Chișinău, analistul economic a afirmat că în 1980 erau necesari 9,3 ani pentru procurarea unui apartament nou finisat de 70 m2, în 1990 – 9,8; 1995 – 37,1; 2000 – 24,1; 2005 – 40,6; 2010 – 23,1; 2015 – 19,4; 2020 – 14,5; 2022 – 15,1; iar în 2024 – 14,9. „Chiar dacă apartamentele în 2024 au cunoscut cea mai mare scumpire din ultimii 16 ani, însă dat faptul că salariile nominale au crescut, accesibilitatea procurării unui apartament este relativ aceeași ca și în 2023. 70% din toată avuția moldovenilor este încadrată în locuințe”, a conchis analistul economic.
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .
