Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul” a prezentat joi, 15 mai, 2025, concluziile unui studiu care evaluează modul în care sunt implicate femeile din Republica Moldova în domeniul inovării și al cercetării. Studiul a fost elaborat cu suportul Ministerului Federal German pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (BMZ) prin intermediul Măsurii pentru integrarea politicii de dezvoltare feministă a BMZ în portofoliul de cooperare tehnică din Republica Moldova, al Fondului de Studii și Specialiști II implementat de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ).
Scopul studiului a fost de a realiza o analiză coerentă și cuprinzătoare a barierelor și oportunităților fetelor și femeilor în sectorul cercetării și inovării, precum și de a formula concluzii și recomandări pentru atingerea egalității de șanse în cercetare și inovare în Republica Moldova.
Prezentă la eveniment, directoarea GIZ pentru Republica Moldova, Claudia Hermes a subliniat necesitatea unor acțiuni concrete pentru depășirea decalajelor și inegalităților persistente între sexe. Potrivit acesteia, în cercetare și inovare există încă bariere sistemice semnificative, iar o eventuală inițiativă care ar sprijini femeile și fetele în acest domeniu ar contribui la dezvoltarea unei culturi a diversității și egalității.
La rândul său, Lubomir Chiriac, director executiv al IDIS „Viitorul”, a menționat că studiul clarifică nu doar rolul femeilor în sistemul de cercetare și inovare din țară, ci și obstacolele și barierele care arată de ce situația este mai bună în unele domenii și mai puțin optimistă în altele. „La nivel național, există lacune în sistem, erori și mecanisme învechite care trebuie înlocuite. În același timp, nu ar trebui să excludem faptul că în domeniul cercetării și inovării ar putea să existe modele de femei care ar sparge stereotipurile”, a precizat Liubomir Chiriac.
Autoarea studiului, Mariana Iațco, a studiat percepția egalității de gen în cercetare și inovare din Republica Moldova pe baza opiniilor și experiențelor a 16 persoane intervievate – cercetătoare, cadre universitare, coordonatoare de proiecte, directoare de instituții și factori de decizie. Interviurile au fost structurate conform unui ghid care a abordat aspecte cheie precum reprezentarea femeilor în știință, provocările cu care se confruntă acestea în cariere, politicile și măsurile existente care sunt implementate și recomandări pentru viitor. Abordarea calitativă a permis identificarea unor probleme semnificative care reflectă situația generală a cercetătoarelor. Acestea includ dificultăți de reintegrare după experiențe externe, instabilitatea locului de muncă, combinația complexă dintre rolurile din carieră și cele familiale, lipsa politicilor în domeniu care vizează abilitarea fetelor și femeilor etc.
Autorul studiului, Mihai Țurcanu, a prezentat un tabel de date privind egalitatea de gen în domeniul științei și inovării. Una dintre constatări este că „femeile reprezintă 51,7% din forța de muncă din domeniul cercetării și dezvoltării din Republica Moldova, cu o concentrare mai mare în domeniile științelor medicale (59,9%), științelor sociale (63,5%) și științelor naturale (51,6%). Reprezentarea este mai scăzută în inginerie și tehnologie (24,1%) și științe agricole (49,3%). La nivel de doctorat, femeile reprezintă 57,6% din total, cu o participare notabilă în domeniile științelor sănătății (63,7%), științelor umaniste (62,5%) și științelor sociale (59,0%), iar prezența lor este în scădere în agricultură, inginerie (37,3%) și științe naturale (43,2%).”
În același timp, în funcții academice avansate femeile ocupă 50,7% dintre posturile de cercetare și 51,0% dintre posturile de doctorat, însă reprezentarea lor scade în rândul doctorilor habilitați (31,4%). În științe medicale, femeile reprezintă 59,9% dintre posturile de cercetare și doar 24,5% dintre doctorii habilitați, în timp ce în inginerie, ele reprezintă 2,7% dintre posturile de doctorat și 5,9% dintre medici habilitați. Proprietatea brevetelor arată o disparitate, bărbații deținând 69,4% din brevete comparativ cu femeile (30,6%) și doar o femeie apare printre primii 25 de inventatori din Republica Moldova.
Evenimentul a inclus și discuții de grup, în cadrul cărora participanții și participantele au lucrat la probleme, activități și recomandări pentru elaborarea unui proiect de document privind îmbunătățirea egalității de gen în cercetare și inovare în Republica Moldova.
În 2024, Republica Moldova a avut cel mai scăzut nivel de producție a laptelui din ultimii 75 de ani. „Asistăm la un proces de dispariție a laptelui realizat de către populația care deține vaci. Viteza cu care crește producția de lapte de la fermele de bovine este cu mult mai mică față viteza cu care moldovenii se dezic de a mai ține vaci pentru lapte. Dat fiind faptul că are lapte propriu din ce în ce mai puțin, Republica Moldova a ajuns să fie dependentă de importuri”, a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, vineri, 16 mai, 2025, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
Piața produselor lactate din Republica Moldova, spune Veaceslav Ioniță, mai mult de jumătate este reprezentată de produsele de import. Dacă în 2015, piața de lactate a totalizat 2,6 mild/lei, dintre care 2,1 mild/lei produse lactate fabricate local, iar 500 mil/lei - de import, în 2024 aceasta a fost de 5,7 mild/lei, dintre care 3,2 mild/lei au reprezentat produsele lactate locale, iar 2,5 mild/lei - de import. „Dacă în 2015 producția de import era sub 20%, în prezent este aproape 45%. În prezent, mai mult de jumătate din banii pe care noi îi dăm pe produsele lactate sunt pentru produsele de import, dacă se adaugă adaosurile comerciale”, a spus Veaceslav Ioniță.
Cu referire la producția laptelui de vacă în Republica Moldova, a spus că în 1950 s-au realizat 285,4 mii/tone; 1970 - 792 mii/tone; 1990 – 1,5 mil/tone; în 2005 a scăzut la 627 mii/tone; în 2010 – la 591,2 mii/tone; 2020 – 290,5 mii/tone; iar în 2024 a ajuns la 232,9 mii/tone, aproape de nivelul anilor 1950.
„Cândva, 80% din lapte era produs de către bovinele din ferme. După ce a fost destrămată URSS, acestea au tot început să dispară și a scăzut enorm, de aproape o sută de ori, producția de lapte provenită de la ferme. Însă, în ultima perioadă, asistăm la o înviorare a fermelor de bovine. Începând cu 2020 practic s-a dublat producția de lapte colectat de la ferme. Asistăm și la un proces de dispariție a laptelui realizat de către populație. Însă, viteza cu care crește producția de lapte de la ferme este cu mult mai mică decât viteza cu care populația se dezice de a ține vaci pentru lapte”, a spus expertul.
Dat fiind faptul că Republica Moldova dispune de lapte propriu din ce în ce mai puțin, iar consumul de produse lactate crește, am ajuns să fim dependenți de importuri, remarcă economistul. Dacă în 1995 exportul de produse lactate au totalizat 13,5 mil/USD, iar importurile 1 mild/USD, în 2024, exporturile au scăzut la 0,1 mil/USD, iar importurile au crescut la 141,3 mil/USD. „Până în 2005 Republica Moldova exporta lactate sau produse din lapte mai mult decât importa. Astăzi, practic nu se exportă nimic. În ultimii câțiva ani avem o creștere semnificativă a importului de produse lactate. Brusc a crescut consumul de produse lactate, însă din contul importurilor”, a remarcat economistul.
Dacă în 2015 a importat de 26,9 mil/USD, în 2024 a importat de 141,3 mil/USD. Anul trecut de 86,5 mil/USD sa importat unt, brânzeturi și cașcaval, de 31 mil/USD - lapte și smântână, inclusiv condensate, iar de 23,7 mil/USD - iaurt, chefir și alte produse fermentate, iar 54,7% din produsele lactate importate au fost din Ucraina.
Despre producția și consumul de lapte, smântână, chefir și alte produse fermentate, analistul economic a menționat că în 2015 cantitatea a fost de 126,3 mii/tone, dintre care 112,7 mii/tone din contul producției locale, iar 13,6 mii/tone din import, iar în 2024 cantitatea produsă și consumată a fost de 121,9 mii/tone, dintre care 72,7 mii/tone din contul laptelui local local, iar 49,2 mii/tone – din import. Astfel, mai mult de 1/3 din producția lactată consumată de către moldoveni este provenită din import.
Producția și importul de unt în Republica Moldova în 2015 a fost de 4,7 mii/tone, dintre care 4,2 mii/tone din contul produsului local, iar 0,2 - din import, în 2024 a crescut la 6,4 mii/tone, dintre care 3 mii/tone din contul laptelui local, iar 3,4 mii/tone - din import. „Până în 2017 tot consumul de unt din țară era produs local. După, consumul de unt s-a stabilizat, iar producția a scăzut. Astăzi, mai mult de jumătate din untul pe care îl consumăm este de import”, a menționat analistul economic.
Dacă în 2000, consumul de cașcaval, a fost de 0,4 kg/persoană/anual, în 2024 crescut la 6,1 kg/persoană/anual. Totuși, Republica Moldova consumă cea mai mică cantitate de cașcaval pe cap de locuitor din Europa. Consumul mediu în UE este de 20 kg/anual/persoană.
Dacă în 2015, producția și importul de cașcaval a fost de 4,6 mii/tone, dintre care 2,5 mii/tone - produs local, iar 2,1 mii/tone - din import, în 2024 producția și importul a ajuns la 14,7 mii/tone, dintre care 3 mii/tone din contul produsului local, iar 11,7 mii/tone - din import. Cașcavalul consumat de către moldoveni în 2024, în proporție de 28,3% a provenit din Ucraina, din Polonia – 18,6%; Germania – 11%; Belarus – 7%; Italia – 3,9%, alte țări – 11%.
Analizând efectivul de bovine pentru lapte, Veaceslav Ioniță a afirmat că în 1985 au fost 453 mii/capete, în 1995 – 367 mii/capete; 2005 – 231 mii/capete; 2015 – 130,3 mii/capete, iar la 1 ianuarie 2025 erau 63,1 mii/capete. „Efectivul de vaci pentru lapte scade continuu deja timp de 40 de ani. Astăzi, 52,6 mii de vaci sunt în gospodăriile oamenilor, iar 10,5 mii în ferme. Crește numărul lor în rândul fermelor, dar scad semnificativ în gospodăriile oamenilor. Însă, această creștere din contul fermelor de bovine este departe de a compensa numărul de vaci la care renunță populația. Republica Moldova, în prezent, are o creștere rapidă a consumului de produse lactate, însă această creștere în loc să fie acoperită din produse pe de piața locală, are loc din contul importurilor”, a conchis Veaceslav Ioniță.
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul și Instagram - https://www.instagram.com/idisviitorul/;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .
Republica Moldova, în următorii zece ani, va avea un șoc fără precedent pe piața forței de muncă. Astăzi, forța de muncă a Republicii Moldova este de reprezentată de 2 mln 460 de mii de persoane, dintre care doar 1 mln 530 de mii se află în țară, doar 854 de mii sunt ocupați în economia națională, doar 630 de mii sunt angajați oficial și doar 470 de mii activează în sectorul real al economiei. „Moldoveni care muncesc peste hotare sunt aproape de două ori mai mulți decât moldovenii care lucrează acasă, în sectorul real al economiei. În 2024, numărul persoanelor care a ieșit din categoria celor apte de muncă a depășit numărul copiilor”, a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, vineri 9 mai 2025, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
Analizând populația de vârstă aptă de muncă, 15-64 ani, expertul a spus că în 1980 era reprezentată de 2 mln 167 mii de persoane. În 1990 – de 2 mln 308 mii/persoane. 2000 – 2 mln 437 mii/persoane. 2015 – 2 mln 620 mii/persoane, dintre care 2 mln 007 mii-se aflau în țară, iar 613 mii-erau plecați peste hotare. 2020 – 2 mln 542 mii/persoane: 1 mln 774 mii-în țară, iar 769 de mii-plecați peste hotare. 2024 – 2 mln 487 mii/persoane: 1 mln 578-în țară, iar 908 mii-plecați peste hotare. 2025, estimativ – 2 mln 460 mii/persoane: 1 mln 530 de mii sunt în țară, iar 930 de mii sunt peste hotare. „Astăzi, aproape 40% din populația de vârstă aptă de muncă se află peste hotare. În 2015 era de 23,4%”, a spus expertul.
Pe categorii de cetățeni, a declarat că de vârstă 15-24 ani sunt 379 mii, dintre care 235 mii sunt în țară, iar 144 mii sunt peste hotare. 25-34 ani – 517 mii: 268 mii-în țară, iar 249 mii-peste hotare. 35-44 ani – 660 mii: 365 mii-în țară, iar 295 mii-plecați de acasă. 45-54 ani – 480 mii: 314 mii-acasă, iar 166 mii-plecați peste hotare. 55-64 ani – 427 mii: 335 mii-acasă, iar 92 mii-plecați peste hotare.
„Peste 20 de ani, cei din grupul de vârstă 15-24 de ani vor fi de două ori mai puțin decât este în prezent. Populația de vârstă aptă de muncă din Republica Moldova scade într-un ritm alarmant. Dacă astăzi vorbim migrație și îmbătrânirea populației care probleme grave, mai gravă va fi lipsa forței de muncă acasă. Ne aflăm într-o gaură demografică fără de precedent și intrăm într-o gaură neagră de funcționare a economiei naționale. Nu vom avea populație în vârstă aptă de muncă. Cei care pleacă din țară nu are cine îi substitui. În urma lor vine un număr mult mai mic de persoane apte de muncă”, a spus expertul.
Potrivit lui Veaceslav Ioniță, în 2015, populația aptă de muncă era 70,5%, copii – 18%, iar vârstnicii – 11,5%. În 2018: populația aptă de muncă – 68,1%, copii – 18,7%, iar vârstnicii – 13,2%. 2020: populația aptă de muncă – 67,1%, copii – 18,5%, iar vârstnicii – 14,4%. 2022: populația aptă de muncă – 66,4%, copii – 18,3%, iar vârstnicii – 15,3%. 2024: populația aptă de muncă – 65,1%, copii – 17,5%, iar vârstnicii – 17,4%. În 2025, estimativ, populația aptă de muncă reprezintă 64,7%, copii – 17,1%, iar vârstnicii – 18,2%.
„Populația de vârstă aptă de muncă, ca pondere, scade. În 2024, pentru prima dată lucrurile s-au inversat. Numărul persoanelor care a ieșit din categoria persoanelor apte de muncă a depășit numărul copiilor. Ponderea populației aptă de muncă, din 2015 și până în 2025, a scăzut cu 160 de mii de persoane, iar circa 320 de mii au plecat peste hotare. Astfel, numărul celor care muncesc în țară, timp de zece ani a scăzut cu aproape 500 de mii”, a declarat Veaceslav Ioniță.
Despre populația ocupată, economistul a menționat că în 1960 era de 1 mln 301 mii/persoane, dintre care 784 mii erau salariate, iar 517 mii era ocupate în economia neobservată. În 1985 a reprezentat 1 mln 621 mii/persoane: 1 mln 328 mii-salariate, iar 294 mii-ocupate în economia neobservată. 2000 – 1 mln 402 mii/persoane: 697 mii-salariate, iar 706 mii-ocupate în economia neobservată. 2010 – 949 mii/persoane: 598 mii-salariate, iar 352 mii-ocuapte în economia neobservată. 2020 – 834 mii/persoane: 602 mii-salariate, iar 233 mii-ocupate în economia neobservată. 2024 – 854 mii/persoane: 629 mii-salariate, iar 225 mii-ocupate în economia neobservată.
„Din 2015 avem creșteri și scăderi. Tot ce s-a schimbat este legat de populația ocupată oficial și neoficial. În 2000 numărul celor care activau neoficial în economie a fost mai mare decât al celor care erau angajați oficial. În mare parte activau în agricultură. Din 2010 și până în 2020, populația salariată s-a stabilizat la 600 de mii. Acum avem 630 de mii de persoane angajate. Timp de 15 ani s-au creat doar 30 de mii de locuri de muncă. Nu a fost găsită o soluție pentru dezvoltarea țării prin angajarea cetățenilor”, a menționat economistul.
Cu referire la populația ocupată în economia neobservată, analistul economic a afirmat că în 2015 erau 245,6 mii/persoane, dintre care: 159,4 mii implicați în agricultură, 55,7 mii în alte sectoare ale economiei, iar 30,5 mii în construcții. 2018 – 181,1 mii/persoane: 156,5 mii-agricultură, 2,3 mii-alte sectoare ale economiei, iar 22,3 mii-construcții. 2019 – 247,2 mii/persoane: 146,4 mii-agricultură, 64,1 mii-alte sectoare ale economiei, iar 36,8 mii-construcții. 2021 – 220,7 mii/persoane: 146,7 mii-agricultură, 34,7 mii-alte sectoare ale economiei, iar 39,4 mii-construcții. 2023 – 260,6 mii/persoane: 152,3 mii-agricultură, 69,2 mii-alte sectoare ale economiei, iar 39,1 mii-construcții. 2024 – 225,1 mii/persoane: 123,7 mii-agricultură, 62,2 mii-alte sectoare ale economiei, iar 39,2 mii-construcții.
„Cei mai mulți sunt antrenați în munci agricole. Neavând o perspectivă de salarizare, unica lor soluție este munca nedeclarată în agricultură. În 2024, din cauza crizei din agricultură 31 de mii de oameni au renunțat la activitățile agricole pe care le desfășurau din cei 33 de mii care au renunțat să mai fie persoane angajate în câmpul muncii”, a afirmat analistul economic.
Potrivit expertului, cei mai afectați de munca neoficială sunt bărbații din mediul rural. Bărbații din sate, de 15-24 ani, lucrează neoficial circa 58,6%; 25-34 ani – 43,1%; 35-44 ani – 41,9%; 45-54 ani – 35,8%, iar de vârsta 55-64 ani – 27,4%. Femeile din mediul rural, de 15-24 ani, lucrează neoficial circa 33,8%, de 25-34 ani – 25,7%; 35-44 ani – 25,4%; 45-54 ani – 24,4%, iar de 55-64 ani – 22,9%. Bărbații din mediul urban, de la 15 la 24 de ani, lucrează neoficial – 17,9%, 25-34 ani – 16,6%, 35-44 ani – 17,4%, 45-54 ani – 10,7%, iar de la 55-64 ani – 10,9%. Femeile din mediul urban, de la 15 la 24 ani, lucrează neoficial – 2,3%, 25-34 ani – 4,4%, 35-44 ani – 7,4%, 45-54 ani – 5,4%, iar de la 55-64 ani – 3,6%.
Astfel, dacă în 2015, vârsta medie a unui salariat din Republica Moldova era de 41,6%, în 2018 crescut la 42,2%, în 2021 la 42,7%; 2024 – 43,5%. „Crește continuu și este legat de faptul că la noi îmbătrânește forța de muncă, iar alta tânără nu vine, aceasta pleacă peste hotare”, a spus expertul.
Analizând salariații și pensionarii pentru limita de vârstă din Republica Moldova, Veaceslav Ioniță a declarat că în 1990 erau 580 mii/persoane pensionare și 1 mln 510 mii/salariați. În 2000: 518 mii/pensionari și 697 mii/salariați. 2010 – 486 mii/pensionari și 598 mii/salariați. 2020 – 524 mii/pensionari și 602 mii/salariați. 2024 – 530 mii/pensionari și 630 mii/salariați. „Dacă anterior unui pensionar îi revenea 3 lucrători, în prezent este aproape 1 la 1. De aici și presiunea enormă pe sistemul de pensionare”, a declarat Veaceslav Ioniță.
Economistul a făcut un top al ramurilor economiei naționale cu cea mai mare creștere și descreștere a numărului de salariați în ultimii 10 ani. Astfel, creșteri au înregistrat: comerțul cu ridica și amănuntul – +20,2 mii/salariați; serviciul IT – +9,5 mii; automotive – +8,8 mii; HoReCa – +5,7 mii; servicii informative – +5,1 mii. Scăderi: -12,7 mii în învățământ, -8,4 mii în agricultura salariată, -4,3 mii în activități profesionale științifice și tehnice, -3,1 mii în administrația publică și -2,8 mii în ramura fabricării articolelor de îmbrăcăminte. „Deși datele ne arată că s-au creat 30 de mii de locuri de muncă în ultimii zece ani, scăderea lor în alte sectoare ale economiei afectează. Oficial s-au creat în ultimii zece ani – 15,2 mii de noi locuri de muncă”, a spus economistul.
Vorbind despre populația ocupată în agricultură, analistul economic a specificat că în 1980 erau 610 mii/persoane, dintre care 330 mii actuvau pe cont propriu, iar 290 de mii erau salariați. În 1990 – 552,4 mii: 370 mii-pe cont propriu, iar 182,4 mii-salariați. 2000 – 770,4 mii: 585,5 mii-pe cont propriu, iar 184,9 mii-salariați. 2010 – 314,7 mii: 264,6 mii-pe cont propriu, iar 50,1 mii-salariați. 2020 – 175,9 mii: 141,7 mii-pe cont propriu, iar 34,2 mii-salariați. 2024 – 154,6 mii: 122,6 mii-pe cont propriu, iar 32 mii-salariați. „Astăzi la noi, producția agricolă este, față de anii 2000, de două ori mai mare, în volume reale, iar numărul salariaților este de cinci ori mai mic. Partea proastă este că, în prezent, agricultorii neavând forță de muncă, renunță la activitățile agricole. În 2024 am ajuns la cel mai mic nivel al populației ocupată în agricultură”, a specificat analistul economic.
Potrivit expertului, în cinci ani ponderea birocraților pe cap de locuitor a crescut cu 8,9%. Dacă în 2005 era de 18,9; 2010 – 18,8; 2015 – 19,4; 2020 – 20,2; 2022 – 21,3; în 2024 a ajuns 21,8. „Numărul lor tot scade, dar scade mult mai încet decât numărul celor ocupați în alte sectoare ale economiei și decât numărul populației”, potrivit expertului.
Veaceslav Ioniță susține că ramura IT este singura care a cunoscut o creștere a ratei de ocupare în câmpul muncii, dar aceasta nu reușește să compenseze lipsa de viziune a autorităților privind asigurarea cu locuri de muncă în alte ramuri ale economiei. „Numărul salariaților în sectorul IT din Republica Moldova în 2013 a fost de 4,1 mii/persoane, în 2024 a ajuns la 14,1 mii. În Republica Moldova problema numărul unu este demografia, caracterizată prin natalitate scăzută, migrație înaltă, care în următorii ani se va accentua tot mai mult. În următorii ani, cea mai mare problemă a Republicii Moldova va fi lipsa populației aptă de muncă”, a conchis expertul.
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul și Instagram - https://www.instagram.com/idisviitorul/;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .
Pe piața imobiliară din Republica Moldova se evidențiază două tendințe: o ușoară înviorare a vânzărilor de apartamente și o ușoară înviorare a vânzărilor de case individuale. În municipiul Chișinău se atestă o ușoară încetinire a vânzărilor de apartamente, iar modelul de funcționare al pieței imobiliare în Republica Moldova face aproape imposibilă scăderea prețurilor la apartamente. Sunt declarații făcute de către Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, vineri, 25 aprilie, 2025, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
Potrivit lui Veaceslav Ioniță, în 2011, în Republica Moldova, au avut loc 42,6 mii de tranzacții imobiliare, dintre care 32,1 mii pentru procurarea/vânzarea de apartamente, iar 10,5 mii pentru case individuale. În 2016 sau realizat 53,8 mii/tranzacții, inclusiv 43,4 mii pentru apartamente, iar 10,4 mii pentru case individuale. 2019 – 63,6 mii/tranzacții: 52,5 mii-apartamente, iar 11,1 mii-case individuale. 2022 – 45,5 mii/tranzacții: 35 mii-apartamente, iar 10,5 mii-case individuale. 2023 – 36,8 mii/tranzacții: 26,1 mii-apartamente, iar 10,7 mii-case individuale. 2024 – 45,2 mii/tranzacții: 32 mii-apartamente, iar 13,2 mii-case individuale. „Avem o ușoară scădere din contul apartamentelor din mun. Chișinău. Însă, avem o ușoară creștere a tranzacțiilor pentru casele individuale”, a spus Veaceslav Ioniță.
Expertul susține că în 2011 – 26,1 mii/tranzacții au avut loc în municipiul Chișinău, iar 16,5 mii/tranzacții în restul țării. În 2016 – 32,8 mii s-au realizat în mun. Chișinău, iar 21 mii- în restul țării. 2019 – 39,8 mii-în mun. Chișinău, iar 23,8 mii-în restul țării. 2023 – 36,8 mii: 22,4 mii-în Chișinău, iar 14,4 mii-în restul țării. 2024 – 45,2 mii: 27 mii-în Chișinău, iar 18,2 mii-în restul țării. „Cele mai multe tranzacții au loc în municipiul Chișinău, totuși, în primul trimestru din acest an, a fost înregistrată o scădere a tranzacțiilor imobiliare în municipiul Chișinău cu 2,3%”, susține expertul.
Piața imobiliară, susține Veaceslav Ioniță, este formată din apartamentele din municipiul Chișinău, care reprezintă 53%; casele individuale din țară – 22%; apartamentele pe țară – 18% și casele individuale din municipiul Chișinău – 7%.
Vorbind despre evoluția tranzacțiilor imobiliare, economistul declară că, în Republica Moldova, în 2023 a fost înregistrată cea mai mică scădere din ultimii ani. În 2024 a fost înregistrată o înviorare, iar în 2025 – o ușoară încetinire. Pentru apartamente în municipiul Chișinău s-au realizat în 2023 – 19,8 mii/tranzacții, în 2024 – 23,7 mii/tranzacții, iar în 2025, primul trimestrul, în valoare anuală – 23 mii/tranzacții. Case individuale, în municipiul Chișinău, în 2023 – 2 mii/tranzacții, în 2024 – 3 mii/tranzacții, iar în 2025, primul trimestrul, în valoare anuală – 3 mii/tranzacții. Apartamente pe țară: 2023 – 6,4 mii/tranzacții, 2024 – 8,2 mii/tranzacții, 2025, primul trimestrul, în valoare anuală – 8,4 mii/tranzacții. Case individuale pe țară: 2023 – 8,7 mii/tranzacții, 2024 – 10,1 mii/tranzacții, 2025, primul trimestrul, în valoare anuală – 10 mii/tranzacții.
„În 2023 au fost 36,8 mii/tranzacții, în 2024 45,2 mii/tranzacții sau cu 22,5% mai mult față de 2023, iar în 2025, primul trimestru, în valoare anuală, s-au realizat 44,5 mii/tranzacții sau cu 1,5% mai puține față de 2024. Este interesant că tranzacțiile au crescut în 2024, și în primul trimestru din 2025 pentru apartamentele din afara mun. Chișinău. Avem două micro tendințe: o ușoară înviorare a vânzărilor de apartamente pe teritoriul țării și o ușoară înviorare a vânzărilor de case individuale, iar în municipiul Chișinău avem o ușoară încetinire a vânzărilor de apartamente. Din cauza războiului, a prețurilor majorate, oamenii au reușit să se adapteze”, a declarat economistul.
Raioanele cu cele mai multe tranzacții imobiliare, în anul 2024, au fost: mun. Chișinău – 74,2%; mun. Bălți – 8,2%; mun. Orhei – 1,7%; mun. Cahul – 1,5%; mun. Ungheni – 1,3%; mun. Strășeni – 1,1%; mun. Soroca, orașele Florești, Ialoveni – 0,9% și mun. Comrat – 0,8%.
Cu referire la prețul mediu al apartamentelor în mun. Chișinău, analistul economic afirmă că în 1995 a fost 137 Euro/m2. În 1997 – 221 Euro/m2. 2000 – 131 Euro/m2. 2008 – 900 Euro/m2. 2009 – 632 Euro/m2. 2011 – 671 Euro/m2. 2015 – 574 Euro/m2. 2020: 857 Euro/m2 în apartamente noi, iar 645 Euro/m2 în apartamentele vechi. 2022: 1186 Euro/m2-apartamente noi, iar 814 Euro/m2-apartamente vechi. 2023: circa 1300 Euro/m2-apartamente noi și circa 880 Euro/m2-apartamente vechi. 2024, trimestrul IV: 1585 Euro/m2-apartamente noi și 1129 Euro/m2-apartamente vechi.
Despre dinamica prețurilor la apartamente în mun. Chișinău, a menționat că din 2009 și până în 2016 a fost înregistrată o scădere a prețurilor, iar în 2024 – cea mai mare creștere de preț din ultimii 16 ani. Apartamentele noi s-au scumpit deoarece a fost o creștere a costurilor forței de muncă și a materialelor de construcție, iar apartamentele vechi se scumpesc deoarece toți cei care le vând pe cele vechi cumpără imobile noi, totodată mulți cumpără din start apartament nou și astfel oferta este mică.
Referitor la mărimea pieței imobiliare în mun. Chișinău, a specificat că în 2010 a totalizat 1,2 mil/EURO, dintre care 794 mii/EURO-locuințe vechi, iar 422 mii/EURO-locuințe noi. În 2015 – 1,1 mil/EURO: 776 mii/EURO-locuințe vechi, iar 380 mii/EURO-locuințe noi. 2020 – 1,7 mil/EURO: 1 mil/EURO-locuințe vechi, iar 700 mii/EURO-locuințe noi. 2021 – 1,9 mil/EURO: 1,1 mil/EURO-locuințe vechi, iar 800 mii/EURO-locuințe noi. 2023 – 1,5 mil/EURO: 886 mii/EURO-locuințe vechi, iar 647 mii/EURO-locuințe noi. 2024 – 1,6 mil/EURO: 916 mii/EURO-locuințe vechi, iar 732 mii/EURO-locuințe noi.
Veaceslav Ioniță spune că piața imobiliară din Republica Moldova este reprezentată de către companiile de construcție, agenții/agențiile imobiliare și cumpărătorii. Ultimul cumpără apartamentul nu de la compania de construcție, dar de la agenții și oferă prețul real de piață, nu prețul pe care l-a oferit agentul sau agenția atunci când la procurat încă la faza de planificare de la compania de construcție. „Compania de construcție a vândut 3-4 ani în urmă agenților imobiliari apartamente cu 600-700 EURO/m2, iar agenții vând astăzi apartamentul cu 1600 EURO/m2. Între timp materialele de construcție s-au scumpit, iar cheltuielile suplimentare au fost suportate de către companiile de construcție până la finalizare. Companiile, în ultimii 5 ani, au obținut cu 21,7% mai puțini bani, care au mers către agenții imobiliari și agențiile imobiliare”, a spus Veaceslav Ioniță.
Potrivit expertului, în 2023, din 463 mil/EURO, volumul de vânzări al apartamentelor, companiilor de construcții le-au revenit 374 mil/EURO, iar 89 mil/EURO au revenit agențiilor și agenților. În 2024, din 201 mil/EURO, companiilor de construcții le-au revenit 156 mil/EURO, iar 45 mil/EURO – agențiilor și agenților. Astfel, profitul companiilor este mai mic decât al agenților imobiliari/agențiilor imobiliare.
Economistul a mai spus că până în 2006 prețurile imobilelor au crescut cu 52%, iar după 2006, practic în toți anii, prețurile apartamentelor creșteau mai încet decât costurile materialelor de construcție. Astfel, companiile vindeau mai ieftin decât cumpărau materialele. În 2024, companiile au reușit să aibă un preț mai mare de vânzare al apartamentelor decât costurile suportate. „Având în vedere costurile mari din anii precedenți, astăzi prețul apartamentelor sunt mare, deoarece nu s-a ajustat piața la timp. Companiile nu au unde scădea prețurile. Modelul de funcționare al pieței imobiliare din Republica Moldova face imposibilă scăderea prețurilor la apartamente. Doar apariția unor proiecte mari imobiliare ar putea tempera creșterea prețurilor”, a menționat economistul.
Despre accesibilitatea locuințelor în municipiul Chișinău, analistul economic a afirmat că în 1980 erau necesari 9,3 ani pentru procurarea unui apartament nou finisat de 70 m2, în 1990 – 9,8; 1995 – 37,1; 2000 – 24,1; 2005 – 40,6; 2010 – 23,1; 2015 – 19,4; 2020 – 14,5; 2022 – 15,1; iar în 2024 – 14,9. „Chiar dacă apartamentele în 2024 au cunoscut cea mai mare scumpire din ultimii 16 ani, însă dat faptul că salariile nominale au crescut, accesibilitatea procurării unui apartament este relativ aceeași ca și în 2023. 70% din toată avuția moldovenilor este încadrată în locuințe”, a conchis analistul economic.
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .
Numărul cetățenilor moldoveni care nu au suficiente posibilități de a se alimenta este de 564 de mii sau 23,5% din populația țării. Numărul celor care nu-și permit alimentele coșului minim alimentar este de 1 milion 248 de mii sau 52% dintre moldoveni. Cetățenii care nu-și permit alimentele coșului minim sănătos este de 1 milion 886 de mii sau 78,6% din populație. Sunt date ale unei cercetări realizate de către profesorii de la Universitatea Tehnică a Moldovei (UTM) și analizate vineri, 11 aprilie, 2025, de către Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
Potrivit expertului, indicele risipei alimentare în 2025 este, estimativ, de 92,1 față de 93,4 în 2024. Risipa alimentară per capita este de 71 kg față de 76 kg în 2021. Pe țară este de 180 mii de tone anual sau minus 12,5 kg față de 2021. Această risipă poate fi echivalată cu 3 mii de vagoane marfare pe o lungime de 40 km. Produse alimentare recuperate a fost de 260 de tone de către Banca de Alimente, echivalentul a 4,5 vagoane marfare sau 0,15% din produsele risipite și aruncate. „Situația un pic s-a îmbunătățit, dar încă foarte mult se risipește deși ne-am confruntat în 2024 cu cea mai mare inflație și cea mai mare scumpire a produselor alimentare din ultimii 25 de ani”, a spus expertul.
Ponderea cheltuielilor bugetelor gospodăriilor pentru produsele alimentare în Ucraina este de 42%; în Republica Moldova în 2021 a fost 42%, iar în 2025 este estimată să fie la nivel de 39,9%. În Bosnia și Herțegovina este la nivel de 31,3%; Muntenegru – 27%; Letonia – 20,6%; Bulgaria – 20,2%; Slovacia – 19,6%; Austria – 10,4%; Luxembourg – 9,4%; Irlanda – 8,6%; SUA – 6,5%; media UE – 13%. „Cu cât țara este mai săracă cu atât cheltuielile pentru produsele alimentare sunt mai mari”, susține expertul.
Veaceslav Ioniță spune că 20% cei mai bogați moldoveni, din mediul urban, cheltuie pe alimente 27,7%, iar cei mai bogați din mediul rural – 34,7%. Următorii 20% dintre moldovenii cu venituri acceptabile, din mediul urban, cheltuie 39,6%, iar cei din mediul rural – 43,8%. 20% dintre moldovenii din clasa medie, din mediul urban, cheltuie – 44,5%, iar din mediul rural – 47,6%. 20% dintre moldovenii, din mediul urban, care trăiesc aproape de minimum de existență cheltuie – 49,3%, iar cei din mediul rural – 51,9%. 20% cei mai săraci moldovenii, din mediul urban, cheltuie – 50,7%, iar cei din mediul rural – 56,2%. Media națională, pentru mediul urban este de 34,4%, iar pentru mediul rural – 46,6%.
„Într-o țară dezvoltată, o familie cheltuie pentru produse alimentare 10-15% din buget. La noi, și cei mai bogați cheltuie destul de mult pentru mâncare. În cazul familiilor sărace, cheltuielile pentru alimente sunt de circa 60%. Problema risipei alimentare în Republica Moldova este mai gravă decât în alte țări, deoarece un număr semnificativ de oameni nu își permit să se alimenteze corespunzător. Fiind o țară săracă, moldovenii cheltuie mult pentru produse alimentare”, a declarat Veaceslav Ioniță.
Cu referire la risipa gospodăriilor casnice din alte țări, economistul a menționat că în Portugalia se risipește 124 kg/per capita/anual; în Elveția – 119; Serbia – 108; Republica Moldova – 71; Ucraina – 69; România – 67; Țările de Jos – 59; Slovenia – 36; Federația Rusă – 33; Bulgaria – 26 kg/per capita/anual. „Într-o țară săracă, cum este Republica Moldova, având un grad ridicat al risipei alimentare, este un lucru grav. Consumatorii casnici risipesc în proporție de 40%; sectorul de producție – 25%; sectorul de procesare – 20%; sectorul comercial – 15%”, a menționat economistul
Pe regiuni, pierderile și risipa de produse alimentare în America de Nord este estimată la 280-300 kg/anual/per capita, în Europa – 270-290; Asia industrializată – 220-240; America Latină – 220-230; Africa – 160-210; Asia de Sud și Sud-Est – 120-140; iar în Republica Moldova – 70-80.
Cei mai mulți bani în 2024, circa 39,9%, au fost cheltuiți pe produse alimentare și băuturi nealcoolice, însă real s-au consumat 34,9%. La gunoi au ajuns 5%. Pentru servicii comunale s-au cheltuit 17,2% din veniturile gospodăriei; pentru îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%; transport – 7,6%; deservirea locuinței – 5,4%; sănătate – 4,5%; telecomunicații –3,9%; recreere și cultură – 3,1%; restaurante și hoteluri – 3%; băuturi alcoolice și tutun – 1,9%; educație – 1,3%. Produsele alimentare risipite și pierdute în 2024 a fost evaluate la 20,5 mild/lei, iar în 2025, estimativ va ajunge la 22,3 mild/lei. Produse procurate și aruncate de către populație în 2024 au fost evaluate la 7 mild/lei, iar 2025 sunt estimate să ajungă la 7,6 mild/lei.
„În contextul acestor sărbători pascale, haideți să nu repetăm această practică vicioasă de a risipi și să ne fie rușine când vom vedea tomberoanele pline cu produse alimentare aruncate că nu s-au mâncat de sărbători. Putem dona înainte de aceste sărbători produse celor care au nevoie de ele. Una dintre inițiative, colecta națională de produse alimentare, este organizată sâmbătă, 12 aprilie, în Sâmbăta Floriilor, de către Misiunea Socială Diaconia, cu sprijinul logistic al Băncii de Alimente, în toate rețelele mari de magazine. Toate produsele acumulate în campanie vor deveni prânzul cald oferit zilnic, pe parcursul întregului an, beneficiarilor centrelor și a cantinelor sociale. În Republica Moldova foarte multă lume suferă din cauza lipsei de alimente, în timp ce altă foarte multă lume este risipitoare. Este de datoria noastră să atenționăm că se risipește foarte multe produse alimentare cu ocazia sărbătorilor, risipă care poate fi prevenită prin diferite acțiuni de donare”, a conchis expertul.
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .
Există câteva recorduri maxime atinse în 2024 în domeniul transportului avia de pasageri al Republicii Moldova. În 2024 au fost înregistrate cele mai mari încasări, după ce a fost transportat cel mai mare număr de pasageri, care a permis majorarea traficului prin Aeroportul Internațional Chișinău (AIC). „Fenomenul nou pe care l-am descoperit sunt cursele charter. Practic fiecare al patrulea pasager, care traversează AIC, zboară cu o rută neregulată. Este un fenomen care a luat amploare în 2023 și înregistrează tendințe îmbucurătoare, în timp ce alte activități ale economiei moldovenești stau destul de prost”, a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, vineri, 21 martie, 2025, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
Veaceslav Ioniță susține că transportul avia de pasageri în 1989 a înregistrat cel mai înalt indice. În 1995 acesta a reprezentat 12,9% din nivelul anului 1989. În 1999 – 10,1%. În 2008 – 26,9%; 2013 – 34,7%; 2018 – 103,6%; 2020 – 27,4%; 2023 – 90,9%; iar în 2024 – 109%. „Am avut o creștere moderată a indicelui din 1999 și până în 2013. Creșterea a venit odată cu liberalizarea regimului de vize în 2013. Republica Moldova a liberalizat spațiul aerian și a obținut libertatea de a circula în Europa. A scăzut prețul biletelor de avion, iar moldovenii au putut circula liber. Între timp, a crescut și bunăstarea vieții. Toate luate împreună au dus la o explozie a transportului avia de pasageri. Primul record, de după independență, a fost atins în 2018, când a fost depășit nivelul din 1989. Pandemia a prăbușit aproape de patru ori transportul avia de pasageri. S-a restabilit ramura până în 2023, iar în 2024 a ajuns la cel mai mare nivel de până acum”, a spus Veaceslav Ioniță.
Potrivit expertului, în perioada anilor 2000/2004 creșterea medie anuală a indicelui transportului avia de pasageri a fost de 8,8%. Între 2005/2009 – 10,6%; 2010/2014 – 15,2%; 2015/2019 – 14,2%; 2020/2022 – minus 6%; 2023 – 8,8%; iar în 2024 – de 19,8%. Vorbind despre încasările din transportul aerian de pasageri, economistul a declarat că în 2010 au fost acumulate 93 mil/USD; în 2014 – 167 mil/USD; 2015 – 149 mil/USD; 2019 – 193 mil/USD; 2020 – 56 mil/USD; iar în 2024 – estimativ 270 mil/USD, cel mai mare nivel avut vreodată.
Economistul a mai spus că dus-întors, cu avioanele au fost transportați în 1990 – 900 mii/pasageri; în 2000 – 221 mii; 2010 – 649 mii; 2015 – 1,08 mil; 2017 – 1,64 mil; 2019 – 1,57 mil; 2020 – 383 mii; 2021 – 838 mii; 2022 – 1,20 mil; 2023 – 1,25 mil; iar în 2024 – 1,56 mil.. „Recordul absolut a fost atins în 2017. Până în prezent nu a fost bătut acest record. Însă, după ritmul pe care mergem, în 2025 am putea bate recordul din 2017”, a declarat economistul.
Cu referire la distanța medie parcursă de un pasager cu avionul, analistul economic a menționat că în 1960 aceasta a fost de 485 km. În 1970 – 1191 km; 1980 – 2270 km; 1985 – 2478 km; 1990 – 2613 km; 2000 – 1144 km; 2005 – 1216 km; 2010 – 1157 km; 2015 – 1421 km; 2020 – 1689 km; iar în 2024 – 1654 km. „În perioada sovietică erau mai puțini pasageri, dar aceștia parcurgeau distanțe mai lungi. Odată cu deschiderea traficului aerian către UE, distanțele sunt mai scurte, iar numărul pasagerilor este mai mare”, a menționat analistul economic.
Despre traficul prin Aeroportul Internațional Chișinău (AIC), a menționat că în 2000 a reprezentat 254 mii/pasageri; 2010 – 936 mii/pasageri; 2019 – 2,99 mil/pasageri; 2020 – 939 mii/pasageri; 2022 – 2,3 mil/pasageri; 2023 – 28,8 mii/pasageri; iar 2024 – 4,1 mil/pasageri. „În 2024, AIC a deservit cel mai mare număr de pasageri din istoria Republicii Moldova, cu 40% mai mult față de precedentul record din 2019”, a spus Veaceslav Ioniță.
Expertul a mai spus că în 2000 au fost efectuate 9521 de zboruri; în 2005 – 10 546 de zboruri; 2010 – 13 241 de zboruri; 2015 – 22 468 de zboruri; 2018 – 27 949 de zboruri; 2020 – 9 870 de zboruri; 2021 – 16 590 de zboruri; 2022 – 19 199 zboruri; iar în 2023 – 24 056 zboruri. „Datele pentru 2024 încă nu sunt, dar sunt sigur că am bătut recordul din 2018”, susține expertul.
Potrivit lui Veaceslav Ioniță este vizibilă creșterea frecvențelor zborurilor charter din 2023. Dacă în 2021 au fost transportați pe această cale 21 900 de pasageri; în 2022 au fost 54 100 pasageri, în 2023 – a ajuns la 769 500 pasageri. „Datele pentru 2024 încă nu sunt disponibile, dar sunt sigur că a fost la fel. Consider că este un fenomen pozitiv și este legat de industria turismului. Practic fiecare al patrulea pasager care traversează AIC zboară cu o rută neregulată. Numărul pasagerilor care circulă cu rute regulate a rămas relativ același”, a declarat Veaceslav Ioniță.
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .
Timp de 25 ani, rulajul primelor de asigurări a totalizat 29,3 mild/lei sau 83,4 mild/lei la valoarea leului din 2024. Suma despăgubirilor a fost de 10,7 mild/lei sau 28,9 mild/lei la valoarea leului din 2024. Suma rămasă la companiile de asigurări și brokerii, care au intermediat vânzarea primelor de asigurări, a fost de 18,6 mild/lei sau 54,5 mild/lei la valoarea leului din 2024. „Rata despăgubirilor a fost de 36,5% sau 34,7% la valoarea leului din 2024”, a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, vineri, 7 martie, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
Analizând piața de asigurări din Republica Moldova, expertul a spus că în 2000 aceasta a fost de 0,11 mild/lei, în 2005 – 0,45 mild/lei; 2010 – 0,91 mild/lei; 2015 – 1,23 mild/lei; 2020 – 1,45 mild/lei; 2022 – 2,47 mild/lei; iar în 2024, estimativ de 3,2 mild/lei. Raportat la PIB, în perioada anilor 2000/2004 a reprezentat 1,1%; între 2005/2009 – 1,3%; 2010/2014 – 1%; 2015/2019 – 0,8%; 2020/2024 – 0,9%. Media globală, în prezent este de 6,1%, iar media OECD – 8,8%. 57% reprezintă asigurările obligatorii, 24% – asigurările quasi obligatorii, iar 19% – asigurările benevole.
Potrivit lui Veaceslav Ioniță, în perioada anilor 2000/2004, primele plătite de către cetățeni companiilor de asigurări au fost de 0,26 mild/lei, despăgubirile plătite de către companiile de asigurări cetățenilor au fost de 0,10 mild/lei, iar suma rămasă la companiile de asigurări și brokeri a fost de 0,16 mild/lei. Între 2005/2009: primele plătite de către cetățeni companiilor de asigurări – 0,68 mild/lei, despăgubirile plătite de către companiile de asigurări cetățenilor – 0,24 mild/lei, iar suma rămasă la companiile de asigurări și brokeri – 0,44 mild/lei. Între 2010/2014: primele plătite de către cetățeni companiilor de asigurări – 1,08 mild/lei, despăgubirile plătite de către companiile de asigurări cetățenilor – 0,38 mild/lei, iar suma rămasă la companiile de asigurări și brokeri – 0,70 mild/lei.
În perioada anilor 2015/2019: primele plătite de către cetățeni companiilor de asigurări – 1,44 mild/lei, despăgubirile plătite de către companiile de asigurări cetățenilor – 0,52 mild/lei, iar suma rămasă la companiile de asigurări și brokeri – 0,92 mild/lei. Între 2020/2024: primele plătite de către cetățeni companiilor de asigurări – 2,40 mild/lei, despăgubirile plătite de către companiile de asigurări cetățenilor – 0,90 mild/lei, iar suma rămasă la companiile de asigurări și brokeri – 1,50 mild/lei. „Despăgurile anuale ale companiilor de asigurări sunt de până la 40% din ceea ce plătim noi anual pentru asigurări. Este un indicator rușinos și este un dezastru. Nu poți să dezvolți o piață de asigurări dacă suma despăgubirilor este mai puțin de 40% din prime. Noi fie plătim asigurări auto foarte scumpe fie avem prea puține despăgubiri achitate. Trebuie să fie 60% ca în țările baltice. În țările dezvoltate acest nivel este de 80-85%”, a spus Veaceslav Ioniță.
Cu referire la rata daunelor plătite, economistul a declarat că în perioada anilor 2000/2004 a fost de 38,5%; între 2005/2009 – 35,3%; 2010/2014 – 35,2%; 2015/2019 – 36,1%; iar între 2020/2024 – 37,5%. „În 2024 avem o îmbunătățire a acestui indicator – 40,6%. Este mai bine față de anii precedenți, dar este dezastruos comparativ cu țările dezvoltate”, a declarat economistul.
Potrivit economistului, până la etapa de liberalizare și de digitalizare a pieței de asigurări, lansată la începutul acestui an de către Banca Națională a Moldovei (BNM), 45% din prime erau vândute de către brokeri, care au ridicat un comision de aproape 40% din valoarea unei prime, și a variat de la 13% în cazul asigurărilor de viață, până la 45%, și mai mult, la Cartea Verde și a asigurărilor de sănătate externă. „Brokerii încasau peste 25% din suma rămasă după plata despăgubirilor, ceea ce arăta că aveam o piață de asigurări foarte și foarte slabă”, a spus economistul.
Analistul economic menționează că piața asigurării culturilor agricole în Republica Moldova practic a murit. În perioada anilor 2000/2005, agenții economici și-au asigurat culturile agricole de 1 mil/lei, au primit despăgubiri de 0,6 mil/lei, iar suma rămasă la companiile de asigurări – 0,4 mil/lei. Între 2006/2010: au plătit pentru asigurarea culturilor agricole – 29,3 mil/lei, au primit despăgubiri de 9,8 mil/lei, iar suma rămasă la companiile de asigurări – 19,5 mil/lei. 2011/2015: asigurări culturi agricole –34,6 mil/lei, despăgubiri pentru culturile agricole – 5,6 mil/lei, iar suma rămasă la companiile de asigurări – 29 mil/lei. 2016/2020: asigurări culturi agricole –3,1 mil/lei, despăgubiri pentru culturile agricole – 1,1 mil/lei, iar suma rămasă la companiile de asigurări – 2 mil/lei. 2021/2024: asigurări culturi agricole – 0 lei, despăgubiri pentru culturile agricole – 0 lei.
„Acum, la fiecare doi ani este secetă și toți se întreabă de ce agricultorii nu se asigură. Răspunsul este că aceștia au suficientă informație despre cât de bine sunt despăgubiți dacă se asigură. Nu poți dezvolta o piață, când oamenii sunt doar impuși să dea bani, dar nu sunt și despăgubiți. S-au primele sunt prea scumpe s-au rata despăgubirilor era prea mică. Când timp de zece ani s-a întors agricultorilor doar 25% asta nu mai asigurare nu se numește. Evident că această piață a murit”, a spus analistul economic.
Analizând cum au stat în 2024 lucrurile în cazul primelor de asigurări pentru Cartea Verde, Veaceslav Ioniță a menționat că 308,4 mil/lei au achitat persoanele fizice, 158,3 mil/lei – persoanele juridice. Suma despăgubirilor achitate de către companii a fost de 69,7 mil/lei persoanelor fizice și de 71,7 mil/lei – persoanelor juridice. Rata despăgubirilor a fost de 22,6% în cazul cetățenilor și de 45,3% în cazul agenților economici. „Populația plătind de două ori mai mult Cartea Verde, au primit despăgubiri mai mici decât agenții economici. Asta nu mai echitate nu poate fi numită. Suma rămasă la intermediari (brokeri) a fost de 52,4 mil/lei de la persoanele fizice și 26,9 mil/lei de la persoanele juridice. Brokerii luat circa 40% din valoarea unei prime. Suma revenită companiilor de asigurări – 186,3 mil/lei de la persoanele fizice și 59,7 mil/lei de la persoanele juridice. Lipsa de concurență, de transparență și lipsa digitalizării a distorsionat piața. S-au Cartea Verde trebuie să fie de două ori mai ieftină sau rata despăgubirilor trebuie să fie mai mare”, a menționat Veaceslav Ioniță.
Expertul susține că digitalizarea duce la ieftinirea primelor de asigurare cu până la 30% la Cartea Verde și de 2 ori sau mai mult la RCA. Drept exemplu s-a luat Cartea Verde pe 15 zile. Până la digitalizare, prin intermediul brokerilor, costa 650 de lei. Brokerul primea 290 de lei, iar compania de asigurări 360 de lei. După digitalizare (online) – prima de asigurare costă 450 de lei. Companiei de asigurări îi revine 380 de lei, iar intermediarului 70 de lei. „Avem acum o remodelare a pieței de asigurări. Transparența și concurența, lansată din 2025 de către BNM, va crea o luptă între companii, nu prin intermediul intermediarilor, dar prin intermediul prețurilor. Am intrat într-o etapă nouă a concurenței, ceea ce era așteptat să se întâmple de mulți ani. Prin digitalizare, liberalizare, transparentizare și asigurarea concurenței vor fi prețuri diferite. Oamenii vor achita în dependență de accidentele pe care le vor suferi. Nu va mai fi o primă unică, dar diferențiată. Până acum erau la toți aceleași prețuri, dar vom avea prețuri și mai mici. 2025 ar putea fi un an în care piața de asigurări a renăscut”, susține expertul.
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .
Industria Republicii Moldova în ultimii cinci ani a fost grav afectată de patru crize: pandemia, criza energetică, creșterea prețurilor și războiul dus de către Federația Rusă în Ucraina, iar în 2024, pentru al treilea an consecutiv, activitatea sectorului a fost în scădere. „În lipsa unei politici clare de dezvoltare a industriei, ramura este mai mult moartă decât vie”, a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, vineri, 28 februarie, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
Potrivit expertul, în 2024, activitatea industriei a scăzut cu 1,1%, în 2023 cu 3,6%, iar în 2022 cu 5,1%, iar față de 2015, doar cu 6% a crescut activitatea sectorului industrial. „În ultimii cinci ani, doar un an a fost cu creștere, 2021 – +12,2% și a fost datorită sectorului agricol care a avut o productivitate înaltă în 2020. În prezent, producția industrială este 95% din nivelul anului 2019”, a spus expertul.
Expertul a mai spus că, în perioada anilor 1961/1964, creșterea medie anuală a producției industriale a fost de 12,1%; între anii 1971/1975 – de 9,3%; între 1981/1985 – 4,4%; 1991/1995 – minus 14,8%; 1996/2000 – minus 6,8%; 2001/2005 – 12,7%; 2006/2010 – minus 3,8%; 2011/2015 – 5,3%; 2016/2020 – 0,8%; iar între 2021/2024 a crescut cu doar 0,4%.
Față de 1990, când a fost cea mai bună situație, industria Republicii Moldova a fost în 1950 – 2,7% din nivelul anului 1990; în 1970 – 32,7%; 1999 – 31,6%; 2010 – 47,2%; 2020 – 63,9%; 2021 – 71,6%; iar în 2024 – 64,8% din valoarea anului 1990. „Până la valoarea anului 1990, dacă mergem cu ritmul de până acum, cred că în 2040 vom atinge nivelul dat. Nu vorbim de dezvoltare, dar recuperarea nivelului din 1990. În prezent, ritmul de creștere al industriei noastre este foarte slab”, a declarat expertul.
Cu referire la volumul producției industriale, raportat la PIB, Veaceslav Ioniță a spus că în 1990 a fost de 87%; în 2000 – 42,7%; 2010 – 32,6%; 2020 – 29,9%; iar în 2024, estimativ va fi 26,9%. Despre producția industrială a Republica Moldova, pe ambele maluri ale Nistrului, față de 1990, când a fost cea mai bună stare de lucruri, aceasta în 1995 a atins, în dreapta Nistrului – 45% din nivelul anului 1990, iar în stânga Nistrului – 50% din nivelul anului 1990. În 2005: dreapta Nistrului – 57,4%, iar stânga Nistrului – 39,1%. 2010: dreapta Nistrului – 61,2%; stânga Nistrului – 27,8%. 2014: dreapta Nistrului – 64,8%, iar stânga Nistrului – 34%. „După 2010, în dreapta Nistrului a crescut mai rapid, iar în stânga Nistrului practic stagnează. Acum în stânga Nistrului multe întreprinderi își au suspendată activitatea, situația devine mai proastă de două ori față de a noastră”, a spus Veaceslav Ioniță.
Vorbind despre salariații din industrie, economistul a menționat că se înregistrează o scădere puternică. În 1970 erau 260 mii/persoane; în 1985 a crescut la 411 mii/persoane. În 1990 a scăzut la 410 mii/persoane; iar în 1995 la 195 mii/persoane, inclusiv 120 mii/persoane în dreapta Nistrului. În 2000 erau 168,1 mii/persoane, dintre care 110 mii/persoane în dreapta Nistrului. 2005 – 172,6 mii/persoane, inclusiv 126,6 mii/persoane în dreapta Nistrului. 2015 – 127,6 mii/persoane, dintre care 99,1 mii/persoane în dreapta Nistrului; 2020 – 131,5 mii/persoane, dintre care 106 mii/persoane în dreapta Nistrului. 2024 – 124,6 mii/persoane, inclusiv 101 mii/persoane în dreapta Nistrului.
Potrivit analistului economic, volumul producției industriale, la valoarea leului din 2024, în 1970 a fost de 291 mii/lei/anual per angajat. În 1980 – 409 mii/lei/anual per angajat. 1990 – 565 mii/lei/anual per angajat. 2000 – 430 mii/lei/anual per angajat. 2010 – 616 mii/lei/anual per angajat. 2015 – 858 mii/lei/anual per angajat. 2020 – 837 mii/lei/anual per angajat; iar în 2024 a crescut la 882 mii/lei/anual per angajat.
„Numărul salariaților a scăzut de trei ori, iar ponderea industriei cu 30%. În prezent, încasările per angajat au crescut cu circa 40% și sunt cele mari din istoria țării, deși avem puține fabrici și angajați mai puțini. Un angajat produce mai mult față de un angajat în anii 1985/1990. Dacă astăzi am avea același număr de salariați pe care l-am avut în 1990, producția noastră industrială nu ar fi 90 mild/lei, dar 300 mild/lei. Potențialul nostru industrial este de 210 mild/lei dacă s-ar dezvolta acest sector, ca și altele care au astăzi un nivel ridicat de productivitate”, susține analistul economic.
În baza datelor din 2023, expertul a menționat că încasările anuale per angajat în ramura de produse din minerale nemetalice au fost de 1,7 mil/lei; în industria alimentară – 1,4 mil/lei; industria chimică – 1,2 mil/lei; fabricarea băuturilor – 1,1 mil/lei; sectorul energetic – 1 mil/lei; produse din cauciuc și plastic – 870 mii/lei; media pe industrie – 862 mii/lei; industria textilă – 704 mii/lei; fabricarea mobilei – 632 mii/lei; automotive – 626 mii/lei; textile și îmbrăcăminte – 360 mii/lei; iar doar de la îmbrăcăminte – 244 mii/lei. Despre ponderea cheltuielilor pentru forța de muncă din totalul încasărilor, expertul a menționat că în 2005 a reprezentat 15,2%; în 2009 – 18,9%; 2010 – 16,3%; 2015 – 17,2%; 2020 – 21%; 2022 – 18,5%; iar în 2024 – 21,8%. „În ultimii doi ani, presiunea salarială în industrie a crescut cu aproape 20%”, a menționat expertul.
Veaceslav Ioniță a făcut un top 5 ramuri ale economiei cu cea mai mare creștere și scădere de personal în ultimii 5 ani. Astfel, creșteri de personal au înregistrat ramurile: fabricarea de produse din minerale nemetalice – 639 persoane; fabricarea de mobilă – 265 persoane; fabricarea hârtiei și a produselor din hârtie – 220 persoane; industria construcțiilor metalice și a produselor din metal – 150 persoane; fabricarea produselor din cauciuc și plastic – 113 persoane; alte ramuri au avut creșteri de 385 persoane. Scăderi au înregistrat ramurile: fabricarea articolelor de îmbrăcăminte – 3361 de persoane; autovehicule, mașini și utilaje – 3305 persoane; industria alimentară – 1417 persoane; tăbăcirea și finisarea pieilor – 1117 persoane; fabricarea băuturilor – 792 persoane; iar alte ramuri au avut un minus de 1546 persoane. „În total, scăderea pe industrie este de 9766 de persoane în ultimii cinci ani. Nu există o claritate cum se poate dezvolta industria moldovenească, lucru care crează stagnări, scăderi și plecări din sector”, a menționat Veaceslav Ioniță.
Expertul este de părere că majoritatea întreprinderilor au înregistrat scăderi a activităților și reduceri a locurilor de muncă, însă performanțe a înregistrat doar industria mobilei, atât creștere a ramurii, cât și a angajărilor de personal – 265 de persoane, echivalentul a trei fabrici moderne. În situațiile celor trei crize, pandemia, criza energetică și războiul dus de către Federația Rusă către Ucraina, care a lovit în toate ramurile industriei moldovenești, industria mobilei a fost campionul supraviețuirii.
„Viziunea noastră privind dezvoltarea industrială a acelor ramuri ale economiei care asigură cele mai mari remunerări și cele mai mari ocupări ale forței de muncă, este una slabă. Industria, care ar avea capacitatea de a absorbi 210 de mii de locuri de muncă, din cauza că nu avem o viziune de dezvoltare a acestei ramuri, se dezvoltă prin stagnare”, a declarat expertul.
Economistul afirmă că încasările, de la exportul de servicii de prelucrare a materiei prime, în 2010 au fost de 1,3 mild/lei; în 2015 – 2,6 mild/lei; 2019 – 4,7 mild/lei; 2020 - 4 mild/lei; 2022 – 4,6 mild/lei; iar în 2024 – 4,2 mild/lei. „Leul moldovenesc, față de 2019, s-a depreciat aproape de două ori. În prezent, încasările reale ale celor care prelucrează materia primă în Republica Moldova a scăzut de două ori față de 2019. În cinci ani, această ramură a pierdut jumătate din vânzările lor. Republica Moldova ar putea dezvolta această ramură, care are capacitatea de a absorbi multă forță de muncă, în special din mediul rural”, a afirmat economistul.
Cu referire la exportul net de zahăr, expertul a menționat că între 2005/2009 a fost de 116 mii/tone; între 2010/2014 – 82,3 mii/tone; 2015/2019 – 92,7 mii/tone; iar între 2020/2023 – doar 2,3 mii/tone. „Aceasta stare arată că în viitorul apropiat vom ajunge la importul masiv de zahăr. Ne transformăm în importatori de produse finite și exportatori de materie primă”, constată expertul.
Despre exportul net de ulei vegetal, economistul susține că între 2001/2005 a fost de 23,6 mil/USD; între 2011/2015 – de 62,4 mil/USD; 2020 – 94,0 mil/USD; 2022 – 320,8 mil/USD; iar în 2024 – 60,6 mil/USD. „În 2024, importul de ulei vegetal a atins valoare maximă de peste 60 mil/USD. De 10 ori mai mult decât în mod obișnuit. Situația este mai gravă decât la zahăr. Anul 2024 va intra în istorie ca anul în care am importat ulei vegetal de 60 mil/USD”, a conchis economistul.
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .
Cultivând sfecla de zahăr de peste 130 de ani și exportând zahăr de peste 60 de ani, Republica Moldova ar putea ajunge importator la acest capitol. „Deși sfecla de zahăr este ramura care asigură, în prezent, cele mai mari încasări de pe hectar, comparativ cu alte produsele agricole, a ajuns să aibă cea mai minimă recolta anuală la hectar”, a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul” vineri, 21 februarie, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
2024 a fost cel mai complicat an pentru producătorii de sfeclă de zahăr
Potrivit expertului, anul 2024 a fost cel mai complicat pentru producătorii de sfeclă de zahăr. Cel mai probabil, va fi anul cu cea mai mică roadă de sfeclă de zahăr. Mai puțin în toată istoria Republicii Moldova a fost în 2009. Din opt culturi agricole care domină în Republica Moldova, sfecla de zahăr oferă cele mai mari venituri la hectar. Ocupând doar 1%, sau circa 14 mii/ha din terenul arabil destinat culturilor agricole, încasările sunt de peste 3 ori mai mari față de celelalte culturi luate împreună. În acest sector lucrează 1,6%, sau 3 mii de oameni, astfel, încasările per angajat sunt de două ori mai mari față de alte activități agricole.
Republica Moldova este una dintre puținele țări din Europa care nu oferă subvenții industriei zahărului
Veaceslav Ioniță a mai spus că Republica Moldova este una din puținele țări din Europa care nu oferă subvenții industriei zahărului, dar generează vânzări anuale de peste 1 mild/lei. Din opt produse agricole de bază, care asigură 99% din toată suprafața terenurilor agricole utilizate din Republica Moldova, sfecla de zahăr, în 2023, a general cele mai multe venituri la hectar – de 42,3 mii/lei, în timp ce mazărea a generat venituri la hectar de 19,8 mii/lei; rapița – 15,9 mii/lei; floarea soarelui – 13,1 mii/lei; grâul – 11,3 mii/lei; porumbul – 10,5 mii/lei; soia – 10,5 mii/lei; iar orzul – 10,1 mii/lei.
Expertul a declarat că suprafața medie de cultivare a sfeclei de zahăr în perioada anilor 1980/1984 a fost de 99,7 mii/ha; între 1990/1994 a coborât la 82,2 mii/ha; între 2000/2004 – 49,2 mii/ha; 2010/2014 – 26,7 mii/ha; 2020/2024 – 12,6 mii/ha, iar în 2025 este estimat – 14 mii/ha. Cu referire la producția medie anuală totală a sfeclei de zahăr, a afirmat că între 1980/1984 a fost de 2 mil 340 mii/tone; în perioada 1990/1994 – 1 mil 880 mii/tone; 2000/2004 – 945 mii/tone; 2005/2009 – 785 mii/tone; 2010/2014 – 850 mii/tone; 2020/2024 – 470 mii/tone. „Niciodată nu a fost un nivel atât de mic de după anii 1970 și până în prezent. Sfecla de zahăr este ramura care asigură cele mai mari încasări și din păcate s-a ajuns la un minimum de 470 mii/tone anual”, a declarat expertul.
Între 2020 – 2024, datorită noilor tehnologii, a fost înregistrată cea mai mare productivitate a sfeclei de zahăr
Despre productivitatea medie anuală a sfeclei de zahăr, Veaceslav Ioniță a spus că în perioada 1980/1984 a fost de 24,4 tone/ha; între 1985/1989 – 28 tone/ha; 2000/2004 – 19,2 tone/ha; 2010/2014 – 31,8 tone/ha; iar între 2020/2024 – 37,3 tone/ha. „Datorită tehnologiilor noi de cultivare a sfeclei de zahăr, astăzi, deși avem precipitații mai puține, iar suprafața cultivată cu sfeclă de zahăr este mică, a fost înregistrată cea mai mare productivitate medie anuală a sfeclei de zahăr. Este o ramură în care s-au făcut investiții de peste 130 mil/euro, fără subvenții din partea statului. Practic este ramura care s-a autofinanțat”, a spus Veaceslav Ioniță.
Vorbind despre producția de sfeclă de zahăr, expertul a menționat că în 2005 a fost de 991 mii/tone; în 2006 – 1 mil 177 mii/tone; 2009 – 306 mii/tone; 2014 – 1 mil 345 mii/tone; 2015 – 531 mii/tone; 2017 – 855 mii/tone; 2020 – 410 mii/tone; 2021 – 737 mii/tone; iar în 2024, estimativ – 320 mii/tone. „De la aproape 1 milion de tone a scăzut la sub 500 de mii de tone. Tendința în ultimii 20 de ani este reducerea de două ori a cantității de sfeclă de zahăr produse. Veniturile producătorilor din vânzarea sfeclei de zahăr în 2010 au fost de 393,6 mil/lei; în 2014 – 749,1 mil/lei; 2015 – 350,2 mil/lei; 2017 – 666,8 mil/lei; 2020 – 265,8 mil/lei; 2021 – 489,5 mil/lei; iar în 2024 – 259,2 mil/lei”, a spus expertul.
Producția actuală asigură consumul intern
Economistul a mai menționat că producția de zahăr tos în Republica Moldova în perioada anilor 1980/1990 a totalizat 405 mii/tone; între 1997/1999 – 163,1 mii/tone; 2000/2004 – 123,2 mii/tone; 2005/2009 – 105,8 mii/tone; 2010/2014 – 118,6 mii/tone; 2015/2019 – 94,9 mii/tone; iar între 2020/2024 – estimativ este de 64,4 mii/tone. „Acești 64,4 mii/tone ne asigură consumul intern, însă ne lipsește de posibilitatea de a exporta. Consumul intern asigură stabilitatea și funcționalitatea industriei. Trebuie să preluăm practicile europene asupra mecanismelor de salvgardare și de protecție a acestei ramuri, practici care le-a permis europenilor să producă și să exporte”, a menționat expertul.
Economistul afirmă că producția de zahăr a Republicii Moldova este puternic dependentă de condițiile meteo în lipsa unui sistem de irigare. „În 2024, cel mai probabil, vom avea o producție de zahăr minimă din ultimii mulți ani, iar stocurile sunt peste consumul nostru. Am avut producție relativ bună în anii precedenți, exporturi mici, am avut importuri, iar fabricile de zahăr, gestionând importurile și exporturile, au creat stocuri suficiente”, a afirmat economistul.
Prin subvenționarea domeniului, Republica Moldova ar putea deveni din nou exportator de zahăr
În opinia analistului economic, dacă Republica Moldova tinde spre UE trebuie să atragă atenție la măsurile pe care le întreprinde UE pentru a proteja industria zahărului. „11 țări din UE sprijină financiar producătorii de sfeclă. Din păcate Republica Moldova nu oferă acest sprijin financiar. Cel mai mare sprijin îl oferă România – 900 euro/ha. Dacă Republica Moldova ar oferi un sprijin financiar similar producătorilor moldoveni de sfeclă de zahăr, ar avea +45% la încasările pe care le au în prezent. Dacă ar oferi 200 mil/lei sub formă de subvenții, Republica Moldova ar putea deveni din nou exportator de zahăr, lucru care ar ajuta economia și ar duce la crearea de noi locuri de muncă în sate”, a spus expertul.
Potrivit lui Veaceslav Ioniță, România, pe lângă faptul că ofere cele mai mari subvenții producătorilor de sfeclă de zahăr, în 2023 a introdus un mecanism de consultare dintre Guvern și producători de sfeclă de zahăr, iar atunci când piața este inundată de zahăr, toate acțiunile sunt coordonate cu producătorii locali. În România toate importurile sunt operate doar de către agenții economici, recunoscuți de către ministerul de resort. Zahăr în România pot importa doar producătorii de zahăr, pentru a satisface consumul local”, a conchis Veaceslav Ioniță.
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .
În prezent, riscuri privind depreciere bruscă a leului moldovenesc nu există. Toate instrumentele de care dispune Banca Națională a Moldovei (BNM) nu vor permite evoluții negative pe piața valutară. În ultimii zece ani, leul moldovenesc, cu mici excepții, a fost la același nivel. În prezent, totuși se observă că are o tendință de a deveni mai puternic. Despre aceasta a comunicat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, vineri, 14 februarie, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
Expertul a făcut mai multe analize asupra evoluției leului în prima săptămână a anului. Astfel, în prima săptămână din 2025 a fost, față de euro și dolar, cu 1,2% mai slab față de prima săptămână din 2024. Anul trecut, în prima săptămână se apreciase cu 6,1% față de prima săptămână din 2023. „Din 2016 și până în 2025, leul moldovenesc s-a depreciat în trei ani. În restul anilor – s-a apreciat. În acest an, leul este cu 9,4% mai puternic, față de euro și dolar, comparativ cu 2016. Dacă în 2016, în prima săptămână a anului, un dolar costa 19,86 lei, iar un euro – 21,44 lei, în prima săptămână din 2025, un dolar a ajuns să coste 18,51 lei, iar un euro – 19,23 lei. În cazul euro, niciodată după 2016 nu a fost acest curs. În cazul dolarului – este un pic mai puternic”, a spus expertul.
Veaceslav Ioniță susține că în prima săptămână din 2025, față de prima săptămână din 2024, leul moldovenesc s-a întărit față de lira turcească, hrivna ucraineană, rubla belarusă, coroana cehă, leul românesc și euro, dar s-a depreciat față de zlotul polonez, yuanul chinezesc și dolarul american. Însă, față de toate valutele luate la un loc, în prima săptămână din 2025 s-a întărit cu 0,4% față de prima săptămână din 2024. „Leul moldovenesc, indiferent ce se petrece pe parcursul anului pe piața valutară, anul îl începe la același nivel, chiar dacă mai puternic”, susține Veaceslav Ioniță.
Potrivit economistului, în 2024, volumul de valută cumpărat și vândut de către moldoveni a fost de 7,2 mild/USD. În creștere cu 500 mil/USD față de 2023. Moldovenii au vândut 5,1 mild/USD, dar au cumpărat 2,1 mild/USD. Astfel, pe piața valutară, în 2024, au intrat 3 mild/USD. Cu referire la tranzacțiile valutare ale moldovenilor din 2024, economistul a menționat că din cele 7,2 mild/USD: 5,1 mild/USD sau 70,4% au fost în euro; 1,5 mild/USD sau 20,4% - în dolari; 0,6 mild/USD sau 8,8% - în alte valute, iar 0,03 mild/USD sau 0,4% în ruble rusești.
Analistul economic a afirmat că în 2024, transferurile către persoanele fizice au fost de 1,6 mild/USD, iar vânzările de valută ale persoanelor fizice – 3 mild/USD. Astfel, s-a înregistrat un surplus neoficial de valută pe piață 1,4 mild/USD. Analistul economic susține că o parte din acești bani au venit de la cetățenii ucraineni, care s-au refugiat în Republica Moldova.
Potrivit expertului, aproape în toți anii, cererea și oferta de valută a fost egală. Totuși, în 2024 a fost înregistrată o cerere de valută mai mare decât oferta de 540 mil/USD, deoarece în decembrie din 2024, brusc au crescut prețurile de import al resurselor energetice, dar și faptul că în luna decembrie, populația vinde puțină valută. „Chiar dacă în ultimii ani este un deficit de valută, din cauza că sunt câteva crize energetice, totuși rezervele valutare ale BNM permite intervenția pe piață. În luna ianuarie, BNM a intervenit cu aproape 447 mil/USD din rezerve”, potrivit expertului.
„Chiar dacă de câteva luni avem un micro șoc pe piața valutară, BNM a intervenit liniștit pentru a vinde valută, iar vânzările pe care le-a făcut nu a afectat practic deloc rezervele sale valutare. Fie se completează din vânzările pe care le fac cetățenii sau din valuta care intră în țară prin diferite programe și suporturi de susținere”, a mai spus Veaceslav Ioniță.
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .
