Deși Republica Moldova rămâne una dintre cele mai sărace țări din Europa, nivelul risipei alimentare este extrem de ridicat, afectând atât economia gospodăriilor, cât și bunăstarea socială. În Republica Moldova sunt aruncate zilnic aproape 1,1 milioane de porții de mâncare, volum care crește până la 1,5 milioane de porții pe zi în perioada sărbătorilor, în timp ce jumătate din populația țării nu își permite un coș alimentar minim, iar aproximativ 80% dintre cetățeni nu își permit o alimentație sănătoasă.
Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul” a declarat vineri, 3 aprilie, 2026, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, că în fiecare an, în țară sunt risipite circa 180 de mii de tone de alimente, însă doar 0,15% (26 de tone) sunt recuperate prin intermediul Banca de Alimente din Moldova. Deși organizația, în colaborare cu rețelele comerciale, a reușit să salveze cantități în creștere în ultimii ani: 63 tone în 2022, 132 tone în 2023, 211 tone în 2024 și 124 tone în 2025, impactul rămâne limitat în raport cu dimensiunea problemei.
Datele analizate de către economist arată că 56% din risipa alimentară provine din gospodăriile casnice, urmate de industria alimentară cu 16%, comerțul cu amănuntul - 10%, restaurantele - 9,5%, iar producția primară - 8%. În același timp, moldovenii alocă aproximativ 40% din veniturile lor pentru produse alimentare, dintre care 5% ajung să fie irosite, generând pierderi financiare mai mari decât cheltuielile pentru sănătate, educație sau recreere.
Situația se agravează în perioada sărbătorilor susține Veaceslav Ioniță, când consumul alimentar crește cu peste 30%, iar risipa depășește acest nivel. Pentru masa de sărbătoare, moldovenii cheltuie în medie 7700 lei, echivalentul a până la 60% din venitul lunar, determinând adesea gătirea unor cantități cu 150% mai mari decât necesarul. Se estimează că cel puțin 400 de milioane de lei cheltuiți pentru produsele de sărbători ajung anual la gunoi. Dacă în 2025, risipa și pierderile de produse alimentare au fost estimate la 8,9 miliarde de lei, pentru 2026 acestea ar putea ajunge la 9,6 miliarde de lei, dintr-un total de 21,3 miliarde de lei generate de acest fenomen.
Un alt aspect îngrijorător, spune expertul, vizează instituțiile de educație timpurie, unde aproape 10% din porțiile copiilor sunt risipite, în principal din cauza dimensionării necorespunzătoare a acestora, ceea ce duce la pierderi anuale de circa 150 de milioane de lei.
Expertul a lansat un apel către populație pentru responsabilitate și solidaritate, în special în preajma sărbătorilor pascale. Pe data de 4 aprilie, în Sâmbăta Floriilor, Misiunea Socială Diaconia va organiza colecta națională de alimente „Masa Bucuriei”, desfășurată în marile rețele comerciale din țară. „În condițiile în care risipa alimentară crește cu minimum 30% de sărbători, această cantitate ar putea contribui la sprijinirea celor aproape un milion de moldoveni care nu își permit nici măcar o masă pe zi. Risipa poate deveni resursă – dacă alegem să donăm, nu să aruncăm”, a subliniat Veaceslav Ioniță.
Potrivit expertului, reducerea risipei alimentare și redirecționarea surplusului către persoanele vulnerabile reprezintă o soluție imediată și accesibilă pentru combaterea insecurității alimentare din Republica Moldova.
Prezentarea PDF poate fi accesată aici:
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe: Facebook; Instagram; Linkedin; Telegram; Youtube; Tiktok.
Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, a spus vineri, 6 martie 2026, în cadrul emisiuni săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, că între cele două maluri ale Nistrului există diferențe majore atât în structura bugetară, cât și în nivelul veniturilor și cheltuielilor publice.
Potrivit expertului, pe malul drept al Nistrului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în stânga Nistrului există doar bugetul regiunii și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale, acestea fiind incluse într-un buget social general. Un alt aspect important evidențiat este lipsa transparenței privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept există date publice privind executarea veniturilor și cheltuielilor, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.
Pentru anul 2026, spune economistul, autoritățile autoproclamate din stânga Nistrului au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025. În același timp, și cheltuielile planificate pentru 2026 sunt mai mici decât în anii precedenți. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a menționat Veaceslav Ioniță.
Economistul subliniază că modul de acoperire a deficitului bugetar este secretizat. Totuși, el presupune că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, iar costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble. „Se observă destul de clar că deficitul bugetar corespunde cu veniturile generate de prețul gazului”, a explicat Ioniță.
În comparație cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB, potrivit expertului, este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă autoritățile de pe malul drept acoperă deficitul din împrumuturi, în stânga Nistrului acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.
Totodată, datele privind veniturile bugetare pe cap de locuitor arată o diferență semnificativă între cele două maluri. În 2015, veniturile bugetare pe cap de locuitor erau de 15,3 mii de lei pe malul drept și 12 mii de lei pe malul stâng. În 2025 acestea au ajuns la 51,6 mii de lei în dreapta Nistrului și 18,1 mii de lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate venituri de aproximativ 57 de mii de lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii de lei pe malul stâng. Astfel, în prezent veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt de circa patru ori mai mari în dreapta Nistrului.
Potrivit analistului economic, presiunea fiscală în regiunea din stânga Nistrului este semnificativ mai mică. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, în regiune nu există TVA – principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova – ceea ce face ca atât populația, cât și agenții economici să plătească mai puține impozite.
Diferențe majore se observă și în ceea ce privește cheltuielile publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii de lei pe malul drept și de 22,5 mii de lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au crescut la 59,2 mii de lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au ajuns la 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii de lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii de lei în stânga. „În ultimii 10 ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas la același nivel”, a subliniat Veaceslav Ioniță.
Expertul mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor din stânga Nistrului a fost posibil datorită faptului că deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept. În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat și mai mult. Dacă pe malul drept situația economică s-a stabilizat, inflația a revenit la parametri normali, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului cheltuielile autorităților autoproclamate au scăzut cu aproximativ 27%. „Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.
Singurul domeniu unde regiunea stângă a Nistrului a investit mai mult decât malul drept este cel al infrastructurii rutiere. În ultimii 10 ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de circa 1,2%.
În concluzie, potrivit expertului, modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt reduse, cheltuielile sunt în scădere, iar o parte importantă a acestora continuă să fie acoperită din surse care nu sunt transparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.
Prezentarea PDF poate fi accesată aici:
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe: Facebook; Instagram; Linkedin; Telegram; Youtube; Tiktok.
O reformă urgentă a modului de finanțare și creditare a sectorului construcțiilor este esențială pentru reducerea prețurilor la locuințe și dezvoltarea unei piețe imobiliare sănătoase în Republica Moldova. Declarația a fost făcută vineri, 13 februarie 2026, de către Veaceslav Ionită, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, în cadrul emisiuni săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, unde a analizat evoluțiile recente din domeniu și discrepanțele majore față de modelul românesc și cel european.
Potrivit lui Veaceslav Ioniță, Republica Moldova aplică un model de finanțare diferit de cel din România și din Uniunea Europeană, iar acest fapt se reflectă direct în costurile ridicate ale locuințelor. „La noi piața este mică, se construiește puțin, sunt puține tranzacții, iar de aici rezultă și prețurile mari”, a spus Veaceslav Ioniță.
Datele privind indicele construcțiilor rezidențiale, analizate de către expert, arată fluctuații importante în ultimii zece ani . Dacă în 2015 indicele era de 100%, în 2021 s-a atins un vârf de 165%, urmat de o scădere la 95% în 2023 și o revenire la 131% în 2025. Chiar și în aceste condiții, nivelul actual nu mai atinge boom-ul din 2021. Expertul a explicat că reglementările introduse după 2022–2023, inclusiv taxa de reglementare de 0,5% din valoarea lucrărilor, au afectat puternic piața. „La un proiect de 100 de milioane de euro, taxa este de 500 de mii de euro doar pentru a putea lucra. Această taxă lovește direct în business”, a menționat el.
Raportat la PIB, potrivit economistului, sectorul construcțiilor rezidențiale reprezenta 2,3% în 2021, dar doar 1,6% în 2025. În comparație, în Republica Moldova se construiește de două ori mai puțin decât în România și de aproape patru ori mai puțin decât media europeană. În paralel, portofoliul creditelor bancare pentru imobile a crescut semnificativ, de la 3,7 miliarde lei în 2015 la 29,4 miliarde lei în 2025. Jumătate din această sumă a fost accesată doar în ultimii doi ani, marcând o explozie a creditelor ipotecare. Însă structura finanțării este dezechilibrată: din totalul de 29,4 miliarde lei, doar 3,3 miliarde lei reprezintă credite acordate companiilor de construcție, în timp ce 26,1 miliarde lei sunt credite ipotecare contractate de populație.
„Aproape toți banii din bănci care sunt destinați sectorului de construcție ajung la companii prin intermediul populației. Este o discrepanță enormă”, a explicat economistul.
În 2005, susține analistul economic, 70% din finanțarea sectorului era direcționată către companiile de construcții și doar 30% către populație. Astăzi, proporția este inversă, companiile fiind finanțate în proporție de doar 10%. Tot în 2025, populația a contractat credite ipotecare noi în valoare de 11,3 miliarde lei și a rambursat 3,8 miliarde lei, ceea ce înseamnă o creștere netă a îndatorării de 7,5 miliarde lei. În același an, companiile de construcții s-au îndatorat net cu doar 1,2 miliarde lei. Situația a fost similară și în 2024.
Veaceslav Ioniță afirmă că lipsa finanțării directe a dezvoltatorilor a determinat apariția unor mecanisme alternative, precum atragerea „investitorilor” privați. În lipsa creditării bancare avantajoase, aceștia au cumpărat apartamente la prețuri mici în fază incipientă și le-au revândut ulterior la prețuri triple. „Mai mult de 20% din prețul final al apartamentelor este legat de faptul că dezvoltatorii nu au acces la finanțare directă și sunt nevoiți să apeleze la investitori”, a afirmat Veaceslav Ionită.
În Uniunea Europeană, 50–70% dintr-un proiect imobiliar este finanțat de bănci, la dobânzi mai mici decât cele pentru creditele ipotecare ale populației. În Republica Moldova, acest model nu funcționează, ceea ce limitează accesul cetățenilor la locuințe mai ieftine și împiedică dezvoltarea unei piețe competitive.
„Sectorul construcțiilor este cel care mișcă astăzi economia națională. Băncile ar putea finanța direct companiile de construcții, iar cetățenii pe lângă credite ipotecare, ar putea cumpăra locuințe în rate direct de la dezvoltator, pe 5 sau 10 ani, la un preț corect, fără costuri ascunse”, a concluzionat Veaceslav Ionită.
Potrivit expertului, este necesară identificarea urgentă a unor soluții pentru deblocarea finanțării directe a proiectelor imobiliare, astfel încât piața să devină mai competitivă, costurile inutile să fie eliminate, iar locuințele să devină accesibile pentru cetățeni. În opinia sa, astăzi băncile își cresc rapid portofoliul de credite ipotecare, dar a venit timpul ca să lanseze finanțări corporative pentru proiecte mari rezidențiale, unde să acopere 50-70% din investițiile în complexele rezidențiale noi.
Prezentarea PDF poate fi accesată aici:
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe: Facebook; Instagram; Linkedin; Telegram; Youtube; Tiktok.
Piața imobiliară din Republica Moldova a înregistrat în anul 2025 cea mai severă contracție din ultimii 15 ani, atingând un minim istoric al numărului de tranzacții. Declarațiile au fost făcute de către Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, vineri, 30 ianuarie 2026, în cadrul emisiuni săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
Potrivit datelor prezentate de către expert, în 2025 au fost realizate 31 200 de tranzacții comerciale cu imobile, față de 45 200 de tranzacții în 2024. Cel mai mic nivel înregistrat din anul 2011 încoace și una dintre puținele situații din ultimii ani în care piața coboară sub pragul de 40 de mii de tranzacții, alături de anul 2023.
Cel mai afectat segment al pieței, spune Veaceslav Ioniță, rămâne cel al apartamentelor, în special din municipiul Chișinău. Numărul tranzacțiilor cu apartamente în capitală a scăzut de la 23 700 în 2024 la 14 000 în 2025, marcând cea mai mică rată din ultimii 15–20 de ani. La nivel național, tranzacțiile cu apartamente au coborât la 20 600, față de peste 52 500 în 2019.
Structura tranzacțiilor din 2025 arată astfel: apartamente în municipiul Chișinău – 14 000 (45%); case individuale în restul țării – 8 500 (27%); apartamente în restul țării – 6 600 (21%); și case individuale în municipiul Chișinău – 2 000 (7%). „În timp ce tranzacțiile cu case individuale au înregistrat variații mai reduse, apartamentele sunt principalul factor al declinului pieței”, a spus Veaceslav Ioniță.
Dacă anterior, susține economistul, majoritatea tranzacțiilor imobiliare aveau loc în municipiul Chișinău, anul 2025 marchează o aproape egalizare între capitală și restul țării. Comparativ cu anul 2019, când în Chișinău se realizau aproape 40 de mii de tranzacții, în 2025 numărul acestora a scăzut la 16 500, față de 14 700 în restul republicii. În același timp, suburbiile Chișinăului devin tot mai active pe piața imobiliară, în contextul îngustării pieței din capitală.
Regiunile cu cele mai multe tranzacții de apartamente în 2025 au fost: Chișinău – 59,2%; Bălți – 9,6%; suburbiile Chișinăului – 8,7%; Ungheni – 2,2%; Orhei – 2%, iar restul raioanelor – sub 2%. „Numărul redus de tranzacții generează incertitudini privind prețurile, contribuind totodată la menținerea unor valori ridicate pe piața imobiliară”, a menționat expertul.
Un fenomen distinct al anului 2025, remarcă analistul economic, este creșterea accentuată a tranzacțiilor realizate prin ipotecă, în paralel cu scăderea achizițiilor făcute integral din surse proprii. Dacă în 2024 au fost 16 100 de tranzacții realizate cu bani disponibili integral, în 2025 numărul acestora a scăzut la 6 300. În schimb, tranzacțiile prin ipotecă au crescut la 7 100, apropiindu-se de nivelul maxim istoric din 2019. Ponderea apartamentelor procurate prin ipotecă a ajuns la 61,1% în 2025, față de 30,9% în 2024 și sub 20% în perioadele anterioare.
Potrivit lui Veaceslav Ioniță, numărul creditelor ipotecare contractate de la bănci a atins un nou record, 8 300 în 2025, cu o medie de cel puțin 2 000 de credite acordate trimestrial. Astfel, ponderea creditelor ipotecare în totalul tranzacțiilor imobiliare a crescut la 29,9%, comparativ cu 18,6% în 2024.
Expertul afirmă că anul 2025 confirmă o prăbușire a pieței imobiliare tradiționale, în special în municipiul Chișinău, concomitent cu o dependență tot mai mare de creditarea ipotecară. Deși volumul tranzacțiilor este redus, necesitatea locuințelor rămâne ridicată, ceea ce menține presiuni asupra prețurilor și accentuează incertitudinile pentru perioada următoare.
Prezentarea PDF poate fi accesată aici:
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe: Facebook; Instagram; Linkedin; Telegram; Youtube; Tiktok.
Republica Moldova se pregătește să implementeze, după model european, un sistem național de depozitare a ambalajelor din plastic, sticlă și metal, menit să reducă poluarea și să încurajeze reciclarea. Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, a spus vineri, 23 ianuarie 2026, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, că inițiativa reprezintă un pas necesar în lupta cu deșeurile, însă necesită prudență, transparență și implicare activă din partea statului.
Potrivit expertului, în prezent, doar câteva companii colectează voluntar ambalaje, efort insuficient în raport cu volumul real de deșeuri generate. Datele arată că, în lipsa unui sistem funcțional, ambalajele au ajuns să polueze grav mediul și să afecteze sănătatea populației. Evoluția consumului din ultimul deceniu este semnificativă. Dacă în 2015 cifra de afaceri a comerțului din Republica Moldova era de 121 de miliarde de lei, în 2025 aceasta a ajuns la 313 miliarde de lei, iar pentru 2026 este estimată la 340 de miliarde de lei.
Importurile de băuturi au crescut de peste trei ori – de la 40 de milioane de dolari în 2015 la 135 de milioane de dolari în 2025, iar volumul importat a urcat de la aproape 60 de milioane de litri la 205 milioane de litri. Astfel, numărul ambalajelor a crescut accelerat. Dacă în 2015 se vindeau 163 de milioane de băuturi în ambalaje, în 2025 s-a ajuns la 518 milioane. În ultimii zece ani, volumul recipientelor din plastic, sticlă și metal a crescut anual cu 11%, iar pentru următorii cinci ani se estimează un ritm de cel puțin 9% pe an.
Expertul susține că sistemul de depozit prevede că, la cumpărarea unui produs ambalat, consumatorul va achita o garanție de 2 lei, sumă recuperată la returnarea recipientului în magazinele dotate cu puncte de colectare. Simulările economice arată că în 2026, rulajul anual al sistemului ar putea ajunge la 1,1 miliarde de lei. Experiența României și a altor țări arată că în primul an de implementare se reușește recuperarea a doar 50-60% din ambalajele plasate pe piață. Respectiv din suma de 1,1 miliarde lei, doar 734 de milioane de lei ar reveni cetățenilor prin restituirea ambalajelor, iar 395 de milioane de lei ar rămâne operatorilor care administrează sistemul. Până în 2030, rulajul anual ar putea depăși 1,6 miliarde de lei anual.
Dacă în primul an se reușește colectarea a doar 55% din ambalaje, atunci după 5 ani se ajunge la o rată de colectare de 80%, ceea ce înseamnă că, în primii ani, sistemul ar putea genera peste 2 miliarde de lei anual din garanții nerestituite, bani care vor rămâne la gestionarii de sistem.
Veaceslav Ioniță subliniază că acest sistem nu este o afacere clasică, ci un serviciu de utilitate publică administrat de mediul privat, care trebuie reglementat strict prin lege. Printre riscurile identificate se numără un dezechilibrul de putere între actorii care produc poluarea și cei implicați în colectare, lipsa de transparență privind gestionarea banilor proveniți din garanțiile nerestituite, riscul ca ambalajele să ajungă în continuare la gunoi, iar banii să rămână la administratorii sistemului.
„Aceasta nu este doar o problemă de mediu, ci una care trebuie rezolvată prin pârghii economice bine gândite. Dacă rezolvăm problema ecologică, dar creăm una economică, nu am câștigat nimic. Guvernul trebuie să fie actor activ, nu simplu observator. Orice taxă sau obligație impusă agenților economici trebuie discutată public, prin dezbateri transparente, iar modul de administrare a fondurilor colectate trebuie să fie clar și verificabil”, a avertizat economistul.
Veaceslav Ioniță este de părere că implementarea sistemului de depozit pentru ambalaje poate deveni un instrument eficient de protecție a mediului, dar doar dacă este construit pe principii de echitate, responsabilitate și control public.
Prezentarea PDF poate fi accesată aici:
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe: Facebook; Instagram; Linkedin; Telegram; Youtube; Tiktok.
IDIS „Viitorul” implementează proiectul internațional EARTH “Every Action Restores The Harmony - Fiecare acțiune restabilește armonia”, în cadrul programului Erasmus+ - Consolidarea capacităților în domeniul tineretului.
Proiectul este implementat în regiunea Parteneriatului Estic (Ucraina, Azerbaidjan, Georgia, Moldova). Prin intermediul acestuia, se urmărește:
Proiectul se desfășoară pe o perioadă de 24 de luni și își propune să consolideze capacitățile de mediu ale tinerilor și ale ONG-urilor de tineret, în special în zonele rurale și defavorizate, cu un accent puternic pe regiunea Parteneriatului estic.
În cadrul proiectului, este elaborat periodic un buletin informativ, cu contribuția membrilor proiectului. Buletinul cu numărul unu poate fi citit aici:
#EARTHProject #ErasmusPlus #CapacityBuilding #Sustainability #Youth #OfficialLaunch #InternationalPartnership #GreenFuture.
Finanțat de Uniunea Europeană. Părerile și opiniile exprimate aparțin exclusiv autorului/autorilor și nu reflectă neapărat opiniile Uniunii Europene sau ale Agenției Executive Europene pentru Educație și Cultură (EACEA). Nici Uniunea Europeană, nici autoritatea care acordă finanțarea nu-și asumă răspundere pentru acestea.
Anul 2025 a fost cel mai dificil an din ultimele decenii pentru apicultura din Republica Moldova. Anul 2025 a fost marcat de o prăbușire accentuată a producției de miere de albine. Sunt datele unei analize a expertului în politici economice de la IDIS „Viitorul” Veaceslav Ioniță, făcute vineri, 9 ianuarie 2026, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
Potrivit expertului, înghețurile severe din primăvara anului trecut au afectat grav flora meliferă, determinând o înjumătățire a producției apicole. Estimările arată că în 2025 producția de miere a scăzut la aproximativ 2,5 mii de tone, un nivel comparabil cu cel din anul 2010 și cel mai scăzut din ultimii 10–15 ani. Potrivit expertului, acesta a fost un an extrem de critic pentru ramura apicolă.
În pofida producției reduse, declară economistul, sectorul a fost parțial salvat de creșterea prețurilor de export și de valorificarea stocurilor acumulate în anii precedenți. Astfel, în 2025 exporturile de miere sunt estimate la 13,8 milioane de dolari, în creștere față de 2024, dar încă sub nivelul maxim atins în 2017. În total, aproximativ 4,5 mii de tone de miere au fost exportate, dintre care circa 2 mii de tone au provenit din rezervele anilor anteriori.
Datele analizei arată că, în paralel cu dificultățile de producție, numărul familiilor de albine din Republica Moldova continuă să crească. Dacă în 2015 existau 124,3 mii de familii de albine, în 2025 s-a ajuns la aproximativ 212 mii, cu aproape 88 de mii mai multe decât în urmă cu un deceniu. Majoritatea covârșitoare a acestora sunt deținute de gospodăriile populației, fapt ce confirmă interesul constant al moldovenilor pentru investițiile în apicultură, în pofida veniturilor în scădere.
Analiza exporturilor prezentată de către Veaceslav Ioniță relevă faptul că principalele piețe de desfacere pentru mierea moldovenească, în ultimii trei ani, au fost Italia, România și Slovacia, urmate de Franța, Norvegia și Germania. Totuși, prețurile de export rămân sub presiune. După nivelul maxim de 3,8 dolari/kg înregistrat în 2022, prețurile s-au prăbușit în 2023 și 2024, revenind treptat în 2025 până la 3,3 dolari/kg în trimestrul trei, încă sub nivelurile din anii favorabili.
Potrivit analistului economic, ramura apicolă rămâne extrem de vulnerabilă la fluctuațiile de preț. În 2025, apicultorii au încasat, în termeni reali, doar aproximativ 40% din veniturile obținute pentru un kilogram de miere în anul 2010. Practic, pentru a obține același venit ca acum 15 ani, un apicultor este nevoit să vândă de 2,5 ori mai multă miere.
Consumul intern de miere reflectă, de asemenea, instabilitatea sectorului, mai spune economistul. În 2025, consumul mediu a scăzut la aproximativ 0,4 kg per locuitor, după ce în 2023 ajunsese la 0,7 kg per persoană. „Anul 2025 a demonstrat cât de vulnerabilă este apicultura din Republica Moldova la factorii climatici și la evoluția prețurilor externe. Deși exporturile și stocurile au amortizat șocul, fără politici de sprijin și stabilizare, ramura rămâne expusă unor riscuri majore”, a concluzionat expertul.
Prezentarea PDF poate fi accesată aici:
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe: Facebook; Instagram; Linkedin; Telegram; Youtube; Tiktok.
Republica Moldova a marcat în 2025 o schimbare semnificativă pe piața cafelei. Importul de cafea boabe a depășit, pentru prima dată din punct de vedere financiar, importul de cafea solubilă. Despre aceasta a comunicat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, vineri 2 ianuarie 2026, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
Potrivit estimărilor expertului, în 2025 importul de cafea boabe a ajuns la aproximativ 26 de milioane de dolari, cu 6,5 milioane de dolari mai mult decât în 2024. Pentru 2026, valoarea importurilor de cafea boabe ar putea crește până la 28 de milioane de dolari. În același timp, importul de cafea solubilă este estimat la circa 20 de milioane de dolari în 2025. Astfel, valoarea totală a importurilor de cafea, boabe și solubilă, se ridică la circa 46 de milioane de dolari.
Deși cafeaua solubilă continuă să domine consumul, preferințele moldovenilor evoluează vizibil. Dacă în 2015 se consumau anual 450 de cești de cafea per persoană, dintre care doar 40 erau din boabe, în 2025 consumul a ajuns la 940 de cești, dintre care 190 provin din cafea boabe. Pentru 2026 se estimează un consum de 1 000 de cești de cafea per persoană, cu o creștere constantă a ponderii cafelei din boabe.
Creșterea valorii importurilor din 2025 nu a fost determinată atât de volum, cât mai ales de scumpirea accentuată a cafelei pe piața internațională, afirmă Veaceslav Ioniță. Prețul mediu de import al cafelei boabe a crescut de la 9,02 dolari/kg în 2024 la 13,56 dolari/kg în trimestrul III al anului 2025, o majorare de aproximativ 40%. Această evoluție a fost influențată de: seceta severă din Brazilia și temperaturile extreme din Vietnam, care au afectat atât producția de cafea arabică, cât și pe cea robustă.
În volum, susține economistul, Republica Moldova a importat în 2025 aproximativ 2.250 de tone de cafea boabe, față de 586 de tone în 2015 și 1 304 tone în 2020. Pentru 2026, importurile ar putea ajunge la 2.500 de tone. Italia rămâne principalul furnizor de cafea boabe, cu peste 62% din total, urmată de Germania, Rusia și România.
Analistul economic menționează că pe fundalul creșterii prețurilor, exporturile de cafea boabe ale Republicii Moldova au înregistrat în 2025 o scădere accentuată, ajungând la doar 15 tone. Potrivit expertului, această evoluție a afectat direct prăjitorile locale, un sector relativ nou, dar în plină dezvoltare pentru economia națională.
Analiza expertului mai arată că, în ultimii cinci ani, importul de cafea în Republica Moldova a crescut, în medie, cu aproximativ 25% anual, ca urmare a creșterii simultane a consumului și a prețurilor. Totodată, în 2025, consumul de cafea per adult a ajuns la 190 de cești pe an, egalând practic consumul de ceai, care a scăzut la 220 de cești.
„Republica Moldova trece treptat de la statutul de importator preponderent de cafea solubilă la unul orientat tot mai mult spre cafeaua boabe. Este un semn clar al schimbării comportamentului de consum și al maturizării pieței”, a concluzionat expertul Veaceslav Ioniță.
Prezentarea PDF poate fi accesată aici:
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe: Facebook; Instagram; Linkedin; Telegram; Youtube; Tiktok.
Economia Republicii Moldova dă semne de recuperare în anul 2025, cu mai mulți indicatori pozitivi decât negativi comparativ cu anul precedent, însă ritmul rămâne lent, iar vulnerabilitățile structurale persistă. Concluziile asupra evenimentelor economice petrecute în 2025 au fost făcute de către Veaceslav Ioniță, expertul în politici economice la IDIS „Viitorul”, vineri 26 decembrie 2025, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
Potrivit estimărilor expertului, Produsul Intern Brut (PIB) va înregistra în 2025 o creștere de 2,7%, comparativ cu doar 0,1% în 2024, evoluție determinată în mare parte de recuperarea sectorului agricol. Cu toate acestea, PIB-ul Republicii Moldova nu va atinge nici în acest an nivelul de dinaintea războiului declanșat de către Federația Rusă împotriva Ucrainei. Creșterea medie anuală a PIB-ului în ultimii cinci ani a fost de doar 0,5%, semnificativ sub media globală.
Producția industrială este estimată să crească în 2025 cu 4,5%, după trei ani de declin. Chiar și așa, nivelul producției industriale va rămâne la aproximativ 92% față de maximul istoric din 2021, iar în ultimii zece ani creșterea cumulată a fost de doar 8%, o evoluție catalogată drept îngrijorătoare. În agricultură, după o scădere accentuată în 2024, este anticipată o recuperare de circa 15% în 2025. Expertul atrage însă atenția asupra dependenței excesive de condițiile climatice, subliniind necesitatea dezvoltării zootehniei și a procesării produselor agricole cu valoare adăugată înaltă, pentru a reduce vulnerabilitatea sectorului.
Pe piața muncii, populația ocupată continuă să scadă, cu un minus de 77 de mii de persoane în ultimii doi ani, în special în sectorul agrar, fenomen alimentat de migrația externă. În schimb, numărul salariaților ar putea crește în 2025 cu aproximativ 10 mii de persoane. Exporturile de bunuri și servicii vor atinge în acest an circa 6,8 miliarde de dolari, după doi ani de declin. Pentru prima dată în istoria țării, exporturile de servicii vor depăși 3 miliarde de dolari, fiind principalul motor al creșterii, în timp ce exporturile de bunuri se vor apropia de 3,8 miliarde de dolari, înregistrând o revenire modestă.
Salariul mediu lunar este estimat la 15.700 de lei, cu o creștere reală de 4,1%, în timp ce pensia medie pentru limită de vârstă a depășit pentru prima dată pragul de 4.000 de lei, ajungând la 4.200 de lei. Totuși, inflația ridicată din ultimii ani a diminuat semnificativ impactul acestor majorări. Rata inflației este estimată la 7,1% în 2025, nivel considerat ridicat, dar mult sub vârful de 34% din 2022. În lipsa unor factori majori de presiune, inflația ar putea coborî spre 5% în 2026. Din 2020 până în prezent, prețurile au crescut cumulativ cu 77%, afectând puternic puterea de cumpărare a populației.
Expertul a subliniat și impactul sever al crizei energetice, care a generat cea mai mare creștere a prețurilor la energie din Europa, de peste șase ori față de nivelurile de până în 2020. În 2025, un moldovean poate procura dintr-un salariu mai puțin gaz decât în majoritatea anilor de după independență, în pofida creșterii nominale a veniturilor. „Economia Republicii Moldova se află într-o recuperare modestă, dar rămâne extrem de dependentă de agricultură, climă și factori externi. Fără investiții în industrializare, valoare adăugată și diversificare economică, decalajele față de economiile dezvoltate vor continua să se adâncească”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.
Prezentarea PDF poate fi accesată aici:
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe: Facebook; Instagram; Linkedin; Telegram; Youtube; Tiktok.
Republica Moldova aruncă anual cantități de produse alimentare suficiente pentru a hrăni peste un milion de persoane care, în prezent, nu își permit o alimentație adecvată. În perioada sărbătorilor, acest fenomen se amplifică semnificativ, susține Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”.
În cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul a spus că potrivit estimărilor, masa medie de sărbători pentru o familie din Republica Moldova va costa în acest an aproximativ 7000 de lei. Astfel, potrivit expertului, o familie va ajunge să cheltuiască între 40% și 60% dintr-un salariu lunar net, care în 2025 depășește 14.000 de lei. Având în vedere numărul mare de zile festive, cheltuielile totale pentru sărbători depășesc cu mult veniturile lunare ale familiilor, generând presiuni financiare considerabile.
Economistul afirmă că în Republica Moldova, maratonul sărbătorilor durează 21 de zile – din 24 decembrie până pe 14 ianuarie – dublu față de media europeană. În această perioadă, moldovenii vor cheltui cel puțin 600 de milioane de lei pe produse alimentare care, în final, vor ajunge la gunoi. „Frica de „masa goală” determină familiile să gătească cu până la 150% mai mult decât este necesar. Sărbătorile, care ar trebui să fie o bucurie, devin un stres enorm, mai ales pentru bugetele gospodăriilor”, a subliniat Veaceslav Ioniță.
Datele arată că, de sărbători, consumul alimentar crește cu peste 30% față de media anuală. Mai multe mese, porții mai mari și un consum excesiv. În același timp, 29% dintre cetățeni nu au acces la un coș minim de produse alimentare, 23% trăiesc sub nivelul de securitate alimentară, 27% nu își permit o alimentație sănătoasă, iar doar 21% își pot permite să se alimenteze corect.
În pofida faptului că, în ultimii cinci ani, prețurile la produsele alimentare au crescut cu aproximativ 90%, risipa alimentară anuală se ridică la circa 180 de mii de tone – echivalentul unui tren de 40 km lungime, cu aproximativ 3000 de vagoane marfare. Din totalul risipei, consumatorii casnici sunt responsabili de 45%, sectorul de producție – 20%, sectorul de procesare – 21%, iar sectorul comercial – 14%.
Expertul atrage atenția și asupra poverii pe care produsele alimentare o au în bugetul gospodăriilor. În țările dezvoltate, acestea reprezintă între 6% și 10% din cheltuieli, în țările slab dezvoltate – circa 20%, în timp ce în Republica Moldova ponderea ajunge la 42%. „Pentru moldoveni, produsele alimentare nu sunt doar o necesitate, ci și un lux”, a explicat Veaceslav Ioniță.
Valoarea totala a produselor alimentare risipite și pierdute a fost estimată la 18,2 miliarde de lei în 2024, urmând să ajungă la 19,8 miliarde de lei în 2025 și la 21,3 miliarde de lei în 2026. Doar produsele procurate și aruncate de populație au fost evaluate la 8,2 miliarde de lei în 2024, cu perspective de creștere la 8,9 miliarde de lei în 2025 și 9,6 miliarde de lei în 2026.
Familiile ajung să cheltuiască mai mult pe alimente care ajung la gunoi decât pe sănătate, educație sau recreere. Totodată, efectele se resimt și la nivelul serviciilor publice, activitatea mașinilor de evacuare a deșeurilor fiind cu aproximativ 30% mai intensă în perioada sărbătorilor, un indicator clar al dimensiunii risipei alimentare din Republica Moldova.
„Nu trebuie să schimbăm tradițiile. Este bine că sărbătorile sunt păstrate atât pe stil nou, cât și pe stil vechi. Însă acest lucru nu înseamnă că trebuie să cumpărăm și să gătim de două ori mai mult decât consumăm sau să mâncăm cu 40% mai mult de sărbători. Din păcate, într-o țară săracă precum Republica Moldova, aproape un miliard de lei va ajunge la gunoi în perioada sărbătorilor”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.
Prezentarea PDF poate fi accesată aici:
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe: Facebook; Instagram; Linkedin; Telegram; Youtube; Tiktok.
