Republica Moldova a marcat în 2025 o schimbare semnificativă pe piața cafelei. Importul de cafea boabe a depășit, pentru prima dată din punct de vedere financiar, importul de cafea solubilă. Despre aceasta a comunicat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, vineri 2 ianuarie 2026, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit estimărilor expertului, în 2025 importul de cafea boabe a ajuns la aproximativ 26 de milioane de dolari, cu 6,5 milioane de dolari mai mult decât în 2024. Pentru 2026, valoarea importurilor de cafea boabe ar putea crește până la 28 de milioane de dolari. În același timp, importul de cafea solubilă este estimat la circa 20 de milioane de dolari în 2025. Astfel, valoarea totală a importurilor de cafea, boabe și solubilă, se ridică la circa 46 de milioane de dolari.

Deși cafeaua solubilă continuă să domine consumul, preferințele moldovenilor evoluează vizibil. Dacă în 2015 se consumau anual 450 de cești de cafea per persoană, dintre care doar 40 erau din boabe, în 2025 consumul a ajuns la 940 de cești, dintre care 190 provin din cafea boabe. Pentru 2026 se estimează un consum de 1 000 de cești de cafea per persoană, cu o creștere constantă a ponderii cafelei din boabe.

Creșterea valorii importurilor din 2025 nu a fost determinată atât de volum, cât mai ales de scumpirea accentuată a cafelei pe piața internațională, afirmă Veaceslav Ioniță. Prețul mediu de import al cafelei boabe a crescut de la 9,02 dolari/kg în 2024 la 13,56 dolari/kg în trimestrul III al anului 2025, o majorare de aproximativ 40%. Această evoluție a fost influențată de: seceta severă din Brazilia și temperaturile extreme din Vietnam, care au afectat atât producția de cafea arabică, cât și pe cea robustă.

În volum, susține economistul, Republica Moldova a importat în 2025 aproximativ 2.250 de tone de cafea boabe, față de 586 de tone în 2015 și 1 304 tone în 2020. Pentru 2026, importurile ar putea ajunge la 2.500 de tone. Italia rămâne principalul furnizor de cafea boabe, cu peste 62% din total, urmată de Germania, Rusia și România.

Analistul economic menționează că pe fundalul creșterii prețurilor, exporturile de cafea boabe ale Republicii Moldova au înregistrat în 2025 o scădere accentuată, ajungând la doar 15 tone. Potrivit expertului, această evoluție a afectat direct prăjitorile locale, un sector relativ nou, dar în plină dezvoltare pentru economia națională.

Analiza expertului mai arată că, în ultimii cinci ani, importul de cafea în Republica Moldova a crescut, în medie, cu aproximativ 25% anual, ca urmare a creșterii simultane a consumului și a prețurilor. Totodată, în 2025, consumul de cafea per adult a ajuns la 190 de cești pe an, egalând practic consumul de ceai, care a scăzut la 220 de cești.

„Republica Moldova trece treptat de la statutul de importator preponderent de cafea solubilă la unul orientat tot mai mult spre cafeaua boabe. Este un semn clar al schimbării comportamentului de consum și al maturizării pieței”, a concluzionat expertul Veaceslav Ioniță.

Prezentarea PDF poate fi accesată aici:

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe: Facebook; Instagram; Linkedin; Telegram; Youtube; Tiktok.

Economia Republicii Moldova dă semne de recuperare în anul 2025, cu mai mulți indicatori pozitivi decât negativi comparativ cu anul precedent, însă ritmul rămâne lent, iar vulnerabilitățile structurale persistă. Concluziile asupra evenimentelor economice petrecute în 2025 au fost făcute de către Veaceslav Ioniță, expertul în politici economice la IDIS „Viitorul”, vineri 26 decembrie 2025, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit estimărilor expertului, Produsul Intern Brut (PIB) va înregistra în 2025 o creștere de 2,7%, comparativ cu doar 0,1% în 2024, evoluție determinată în mare parte de recuperarea sectorului agricol. Cu toate acestea, PIB-ul Republicii Moldova nu va atinge nici în acest an nivelul de dinaintea războiului declanșat de către Federația Rusă împotriva Ucrainei. Creșterea medie anuală a PIB-ului în ultimii cinci ani a fost de doar 0,5%, semnificativ sub media globală.

Producția industrială este estimată să crească în 2025 cu 4,5%, după trei ani de declin. Chiar și așa, nivelul producției industriale va rămâne la aproximativ 92% față de maximul istoric din 2021, iar în ultimii zece ani creșterea cumulată a fost de doar 8%, o evoluție catalogată drept îngrijorătoare. În agricultură, după o scădere accentuată în 2024, este anticipată o recuperare de circa 15% în 2025. Expertul atrage însă atenția asupra dependenței excesive de condițiile climatice, subliniind necesitatea dezvoltării zootehniei și a procesării produselor agricole cu valoare adăugată înaltă, pentru a reduce vulnerabilitatea sectorului.

Pe piața muncii, populația ocupată continuă să scadă, cu un minus de 77 de mii de persoane în ultimii doi ani, în special în sectorul agrar, fenomen alimentat de migrația externă. În schimb, numărul salariaților ar putea crește în 2025 cu aproximativ 10 mii de persoane. Exporturile de bunuri și servicii vor atinge în acest an circa 6,8 miliarde de dolari, după doi ani de declin. Pentru prima dată în istoria țării, exporturile de servicii vor depăși 3 miliarde de dolari, fiind principalul motor al creșterii, în timp ce exporturile de bunuri se vor apropia de 3,8 miliarde de dolari, înregistrând o revenire modestă.

Salariul mediu lunar este estimat la 15.700 de lei, cu o creștere reală de 4,1%, în timp ce pensia medie pentru limită de vârstă a depășit pentru prima dată pragul de 4.000 de lei, ajungând la 4.200 de lei. Totuși, inflația ridicată din ultimii ani a diminuat semnificativ impactul acestor majorări. Rata inflației este estimată la 7,1% în 2025, nivel considerat ridicat, dar mult sub vârful de 34% din 2022. În lipsa unor factori majori de presiune, inflația ar putea coborî spre 5% în 2026. Din 2020 până în prezent, prețurile au crescut cumulativ cu 77%, afectând puternic puterea de cumpărare a populației.

Expertul a subliniat și impactul sever al crizei energetice, care a generat cea mai mare creștere a prețurilor la energie din Europa, de peste șase ori față de nivelurile de până în 2020. În 2025, un moldovean poate procura dintr-un salariu mai puțin gaz decât în majoritatea anilor de după independență, în pofida creșterii nominale a veniturilor. „Economia Republicii Moldova se află într-o recuperare modestă, dar rămâne extrem de dependentă de agricultură, climă și factori externi. Fără investiții în industrializare, valoare adăugată și diversificare economică, decalajele față de economiile dezvoltate vor continua să se adâncească”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Prezentarea PDF poate fi accesată aici:

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe: Facebook; Instagram; Linkedin; Telegram; Youtube; Tiktok.

Republica Moldova aruncă anual cantități de produse alimentare suficiente pentru a hrăni peste un milion de persoane care, în prezent, nu își permit o alimentație adecvată. În perioada sărbătorilor, acest fenomen se amplifică semnificativ, susține Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”.

În cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul a spus că potrivit estimărilor, masa medie de sărbători pentru o familie din Republica Moldova va costa în acest an aproximativ 7000 de lei.  Astfel, potrivit expertului, o familie va ajunge să cheltuiască între 40% și 60% dintr-un salariu lunar net, care în 2025 depășește 14.000 de lei. Având în vedere numărul mare de zile festive, cheltuielile totale pentru sărbători depășesc cu mult veniturile lunare ale familiilor, generând presiuni financiare considerabile.

Economistul afirmă că în Republica Moldova, maratonul sărbătorilor durează 21 de zile – din 24 decembrie până pe 14 ianuarie – dublu față de media europeană. În această perioadă, moldovenii vor cheltui cel puțin 600 de milioane de lei pe produse alimentare care, în final, vor ajunge la gunoi. „Frica de „masa goală” determină familiile să gătească cu până la 150% mai mult decât este necesar. Sărbătorile, care ar trebui să fie o bucurie, devin un stres enorm, mai ales pentru bugetele gospodăriilor”, a subliniat Veaceslav Ioniță.

Datele arată că, de sărbători, consumul alimentar crește cu peste 30% față de media anuală. Mai multe mese, porții mai mari și un consum excesiv. În același timp, 29% dintre cetățeni nu au acces la un coș minim de produse alimentare, 23% trăiesc sub nivelul de securitate alimentară, 27% nu își permit o alimentație sănătoasă, iar doar 21% își pot permite să se alimenteze corect.

În pofida faptului că, în ultimii cinci ani, prețurile la produsele alimentare au crescut cu aproximativ 90%, risipa alimentară anuală se ridică la circa 180 de mii de tone – echivalentul unui tren de 40 km lungime, cu aproximativ 3000 de vagoane marfare. Din totalul risipei, consumatorii casnici sunt responsabili de 45%, sectorul de producție – 20%, sectorul de procesare – 21%, iar sectorul comercial – 14%.

Expertul atrage atenția și asupra poverii pe care produsele alimentare o au în bugetul gospodăriilor. În țările dezvoltate, acestea reprezintă între 6% și 10% din cheltuieli, în țările slab dezvoltate – circa 20%, în timp ce în Republica Moldova ponderea ajunge la 42%. „Pentru moldoveni, produsele alimentare nu sunt doar o necesitate, ci și un lux”, a explicat Veaceslav Ioniță.

Valoarea totala a produselor alimentare risipite și pierdute a fost estimată la 18,2 miliarde de lei în 2024, urmând să ajungă la 19,8 miliarde de lei în 2025 și la 21,3 miliarde de lei în 2026. Doar produsele procurate și aruncate de populație au fost evaluate la 8,2 miliarde de lei în 2024, cu perspective de creștere la 8,9 miliarde de lei în 2025 și 9,6 miliarde de lei în 2026.

Familiile ajung să cheltuiască mai mult pe alimente care ajung la gunoi decât pe sănătate, educație sau recreere. Totodată, efectele se resimt și la nivelul serviciilor publice, activitatea mașinilor de evacuare a deșeurilor fiind cu aproximativ 30% mai intensă în perioada sărbătorilor, un indicator clar al dimensiunii risipei alimentare din Republica Moldova.

„Nu trebuie să schimbăm tradițiile. Este bine că sărbătorile sunt păstrate atât pe stil nou, cât și pe stil vechi. Însă acest lucru nu înseamnă că trebuie să cumpărăm și să gătim de două ori mai mult decât consumăm sau să mâncăm cu 40% mai mult de sărbători. Din păcate, într-o țară săracă precum Republica Moldova, aproape un miliard de lei va ajunge la gunoi în perioada sărbătorilor”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Prezentarea PDF poate fi accesată aici:

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe: Facebook; Instagram; Linkedin; Telegram; Youtube; Tiktok.

Piața muncii din Republica Moldova înregistrează în 2025 cea mai mare creștere a numărului de salariați din ultimii trei ani, iar nivelul total al persoanelor angajate cu contract de muncă ajunge la 641,9 mii, cea mai ridicată cifră din ultimii 15 ani. Concluziile aparțin lui Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, care a analizat evoluțiile recente ale pieței muncii în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit expertului, în ultimele patru trimestre a fost înregistrată o creștere constantă a numărului de angajați, iar în 2025 se estimează o majorare de 9,5 mii de persoane. „Aceasta este cea mai mare creștere anuală din ultimii trei ani”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Deși numărul total de locuri de muncă nu a avansat semnificativ, structura pieței muncii s-a schimbat, a precizat expertul. „Creșterea numărului de salariați nu se datorează creării de noi locuri de muncă, ci trecerii forței de muncă din sectorul informal către cel formal”, a explicat expertul.

La fel, a menționat că numărul persoanelor ocupate informal a scăzut la 166 mii, cel mai mic nivel înregistrat vreodată în țară. În 2020, numărul acestora era de 232,6 mii, iar în 2015 ajungea la 245,6 mii.

În 2025, ramurile care au raportat cele mai mari creșteri de salariați sunt: comerț +6600 persoane; construcții +2600; sănătate +2200; HoReCa +1500; administrația publică +900. În schimb, diminuări semnificative au fost înregistrate în industria prelucrătoare -3100 persoane; transport -2100; informații și comunicații -1200; învățământ -300.

Economistul a subliniat faptul că cel mai mult au părăsit sectorul informal muncitorii din construcții și agricultură, ramură care în ultimele 25 de ani a pierdut peste 640 de mii de lucrători. Astăzi, aproximativ 20% din toată populația ocupată este angajată în comerț. Alte domenii cu creșteri vizibile sunt IT, sănătatea, HoReCa, serviciile comunale și sectorul construcțiilor. În același timp, cele mai mari pierderi de personal se înregistrează în învățământ, transport și depozitare, agricultură, industria prelucrătoare și energetică.

Datele analizate de către analistul economic arată clar o presiune demografică asupra pieței muncii. Dacă în 2005 populația aptă de muncă (15–64 ani) era de 2,56 milioane de persoane, în 2025 aceasta a scăzut la 2,46 milioane, dintre care 930 de mii se află peste hotare. Aproape 40% din populația aptă de muncă. Cel mai afectat segment este grupa de vârstă 15–24 de ani, ceea ce creează o „gaură demografică” ce va influența piața muncii în următorii zece ani. În prezent, 79% dintre persoanele apte de muncă aflate în țară lucrează oficial, o proporție în creștere față de anii precedenți.

Prezentarea PDF poate fi accesată aici:

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe: Facebook; Instagram; Linkedin; Telegram; Youtube; Tiktok.

Piața plăților cu cardul în Republica Moldova trece prin cea mai accelerată creștere din istoria sa. O spune Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”. Acesta a declarat vineri, 5 decembrie 2025, în cadrul emisiuni săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, că plățile fără numerar devin principalul motor al modernizării pieței, înlocuind treptat operațiunile tradiționale de retragere a numerarului.

Veaceslav Ioniță a declarat că pentru prima dată, anul trecut, în trimestrul III, plățile cu cardul au depășit 50 miliarde de lei, iar în același trimestru al acestui an au ajuns la peste 61 miliarde de lei. În total, au ajuns la 225 miliarde de lei. În ultimii cinci ani, volumul plăților cu cardul a crescut cu 25%, pe fondul unei schimbări majore de comportament. Cardurile nu mai sunt folosite doar pentru retrageri de numerar, dar ca instrument real de plată, atât în țară, cât și peste hotare.

Expertul subliniază faptul că în prezent piața este dominată de cardurile moldovenești utilizate în țară, care generează 79% din volum sau 177,5 mlrd/lei. Cardurile moldovenești folosite peste hotare reprezintă 10% sau 23,4 mlrd/lei), iar cardurile străine utilizate în Republica Moldova – 11% sau 23,9 mlrd/lei. Astfel, lunar, piața cardurilor crește cu aproximativ 2,2 mlrd/lei, dintre care 1,7 mlrd/reprezintă plățile cu cardul, iar 500 mln/lei sunt retrageri de numerar.

Potrivit economistului, în primele nouă luni ale anului curent, moldovenii au efectuat plăți în valoare de 98,3 mlrd/lei cu cardurile moldovenești, dintre care: 75,7 mlrd/lei – achitări în țară, iar 22,6 mlrd/lei – achitări în afara țării. „În acest an este foarte posibil ca moldovenii să depășească pentru prima dată pragul de 100 mlrd/lei în achitări cu carduri moldovenești”, estimează economistul.

Analistul economic spune că dacă în 2015 moldovenii retrăgeau 90% din banii de pe card, în trimestrul III al acestui an situația s-a schimbat: 57% sunt retrageri de numerar, iar 43% – plăți cu cardul. Analistul economic estimează că în 2027 plățile cu cardul vor depăși retragerile de numerar: 53% față de 47%.

Veaceslav Ioniță a mai spus că moldovenii au cheltuit peste hotare, în primele nouă luni ale acestui an, 11,3 mlrd/lei, dintre care: 10,4 mlrd/lei – achitări cu cardul, iar 0,9 mlrd/lei – retrageri de numerar. Totodată, străinii scot numerar în proporții semnificative în Republica Moldova. În primele nouă luni ale anului, tranzacțiile cu carduri străine au totalizat 20,1 mlrd/lei, dintre care: 11,7 mlrd/lei – achitări, iar 8,4 mlrd/lei – retrageri de numerar.

Expertul atrage atenția că o parte a acestor tranzacții reprezintă plăți efectuate de către moldovenii cu carduri deschise peste hotare, oferite rudelor din țară – un tip de remitențe „invizibile” estimate la 3–4 mlrd/lei anual. Alte 3–4 mlrd/lei provin din cheltuielile moldovenilor care revin temporar acasă.

Piața plăților online, menționează economistul, se dezvoltă spectaculos. De la 2,6 mlrd/lei în 2015, aceasta a ajuns la 9,8 mlrd/lei în 2020, apoi la 32,9 mlrd/lei în 2024, iar în trimestrul III al acestui an a urcat la 40,3 mlrd/lei.

În primele nouă luni ale anului curent s-au efectuat de 24,4 mlrd/lei plăți online efectuate de către moldoveni în țară; de 12,2 mlrd/lei – plăți online ale moldovenilor peste hotare, iar de 3,7 mlrd/lei – plăți online ale străinilor în Republica Moldova.

Totodată, în primele nouă luni ale anului curent moldovenii au achitat 20,6 mlrd/lei pentru internet banking; 12,2 mlrd/lei pentru comerț online peste hotare; și 3,8 mlrd/lei pentru comerț online intern. „Dacă achizițiile de peste hotare ar fi taxate cu TVA, bugetul de stat ar încasa suplimentar 2,5 miliarde de lei. În prezent, comerțul online peste hotare, care reprezintă 85% din total, nu generează venituri fiscale”, a spus expertul.

Prezentarea PDF poate fi accesată aici:

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe: Facebook; Instagram; Linkedin; Telegram; Youtube; Tiktok.

Republica Moldova a intrat în anul 2024 în recesiune economică, după ce două trimestre la rând a fost înregistrată o scădere a Produsului Intern Brut (PIB). Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, a declarat vineri, 07 noiembrie, 2025, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, că recesiunea nu este un fenomen izolat, ci reflectă o stare profundă de slăbiciune a economiei moldovenești, care de ani buni nu reușește să depășească problemele fundamentale.

„În ultimii cinci ani, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu doar 0,4%. Pentru 2025 prognozăm o creștere de cel mult 1%, ceea ce înseamnă practic stagnare. Mai rău decât atât a fost doar în anii ’90, în perioada colapsului sistemului sovietic”, a spus Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, datele economice pentru 2024 indică o scădere de 14,6% în agricultură sau aproximativ 7 miliarde de lei, și o pierdere de circa 3 miliarde de lei în industrie. În ultimii cinci ani, producția industrială s-a redus cu 1,3%, iar agricultura – cu 2,8%. Totodată, exporturile au scăzut cu aproape 500 de milioane de dolari, iar tendința negativă continuă și în 2025. „Astăzi exportăm materie primă și importăm produse finite. Din exportatori de ulei am devenit exportatori de floarea-soarelui și importatori de ulei. Balanța agricolă a devenit negativă, ceea ce nu s-a mai întâmplat de decenii”, a declarat expertul.

Economistul a mai spus că recesiunea a fost însoțită și de o reducere semnificativă a populației active în economie. În a doua jumătate a anului 2024, numărul persoanelor ocupate a scăzut la 808 mii, cel mai mic nivel înregistrat vreodată. Un alt factor major de presiune a fost costul energetic ridicat. Tariful la gaze a crescut de la 4,64 lei la 29,27 lei. „Republica Moldova are cel mai mare preț la gaz din Europa de Est, iar populația a înțeles ce înseamnă cu adevărat sărăcia energetică”, a spus economistul.

Analistul economic menționează că rata sărăciei absolute a crescut semnificativ. Dacă în sud, acum zece ani, rata sărăciei era de 31%, astăzi a ajuns la aproape 50%. În nord s-a majorat de la 26,5% la 32,2%, iar în Chișinău – de la 7% la 11%. Investițiile străine directe au scăzut ușor, de la 4,9 miliarde de dolari în 2023 la 4,8 miliarde de dolari în 2024, însă, totuși, Republica Moldova rămâne țara cu cele mai mici investiții străine pe cap de locuitor din Europa de Est.

În același timp, datoria publică a crescut de la 124,6 miliarde de lei în 2024 la 131,2 miliarde de lei în prima jumătate a anului 2025. „Cel mai grav este că o mare parte din aceste împrumuturi interne sunt folosite pentru consum, nu pentru investiții productive”, a menționat analistul economic.

Emisiunea „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, ediția din 07.11.2025, a fost realizată pe baza informațiilor incluse în studiul „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova în 2024”, realizat de către Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul” în parteneriat cu Fundația „Friedrich Ebert” (FES) Moldova.

Prezentarea PDF poate fi accesată aici:

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe: Facebook; Instagram; Linkedin; Telegram; Youtube; Tiktok.

Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul” și Fundația „Friedrich Ebert” (FES) Moldova au prezentat joi, 6 noiembrie 2025, la Chișinău, studiul „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova în 2024”. Evenimentul a reunit experți, reprezentanți ai instituțiilor publice, mediului academic, partenerilor de dezvoltare și societății civile, care au analizat principalele constatări și recomandări formulate în cadrul cercetării.

Echipa IDIS „Viitorul”, în parteneriat cu Fundația „Friedrich Ebert” Moldova, a realizat studiul „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova în 2024”, care identifică principalele provocări cu care se confruntă țara — de la exodul populației, sărăcie și deficitul forței de muncă, până la criza de mediu, vulnerabilitățile de securitate și cele ale mediului de afaceri.

Potrivit autorilor, problemele identificate în studiu nu pot fi soluționate exclusiv cu resurse interne, iar accesarea fondurilor europene, condiționată de ritmul reformelor, devine o soluție esențială. Soluționarea celor mai presante probleme cu care se confruntă țara este imperioasă pentru procesul de integrare europeană.

Lucrarea a fost realizată de o echipă multidisciplinară de experți ai IDIS „Viitorul” și include contribuțiile experților din domenii diverse precum economie, energie, IMM-uri, educație, justiție, politică externă, securitate, mediu, achiziții publice, mass-media. Studiul are drept obiectiv identificarea și înțelegerea corectă a problemelor majore cu care se confruntă societatea, printr-o abordare comprehensivă și analitică.

Metodologia a inclus: analiza studiilor și presei din anul 2024; discuții în cadrul Agendei Naționale de Business, platformă gestionată de IDIS „Viitorul” de peste 20 de ani; interviuri în profunzime cu experți, decidenți și reprezentanți ai mediului academic; sondaje de opinie și analize statistice; evaluări externe realizate de un grup independent de experți.

Pe baza acestor instrumente, au fost identificate circa 100 de probleme de maximă relevanță, grupate în zece domenii tematice majore: economie și energie, întreprinderi mici și mijlocii, social, agricultură, justiție, mass-media, educație, politică externă și securitate, mediu și guvernanță.

Fiecare problemă a fost analizată calitativ printr-o matrice de indicatori care includ descrierea, impactul, dinamica, actorii implicați și posibilele evoluții. Evaluarea a permis conturarea unei imagini coerente asupra priorităților naționale și asupra direcțiilor strategice de acțiune.

În debutul evenimentului de lansare a studiului, Ana Mihailov, directoarea Fundației „Friedrich Ebert”, a menționat: „Publicația de astăzi vine într-un context în care societatea se confruntă cu multiple urgențe simultane: presiuni economice, migrațiune, inegalități sociale, probleme de securitate, de mediu, dar și nevoia de consolidare a instituțiilor democratice. A înțelege care sunt cele mai stringente probleme, cum se leagă între ele și unde este nevoie de intervenții sistemice – acesta este primul pas spre soluții durabile. Sperăm ca această publicație să inspire dialoguri constructive, să încurajeze formularea de politici mai echilibrate și, mai ales, să reamintească faptul că în centrul oricărei reforme autentice trebuie să se afle omul – cu nevoile, drepturile și demnitatea sa”.

La rândul său, Liubomir Chiriac, directorul executiv IDIS Viitorul, a subliniat: „Studiul reprezintă o contribuție esențială la înțelegerea provocărilor socio-economice și instituționale ale Republicii Moldova, oferind o bază solidă pentru elaborarea de politici publice eficiente și pentru consolidarea dezbaterilor informate privind viitorul european al țării. Studiul evidențiază complexitatea provocărilor cu care se confruntă societatea moldovenească, aflate la intersecția dintre transformările economice, sociale, politice și de mediu. Analiza arată că persistă un număr semnificativ de probleme structurale care împiedică dezvoltarea durabilă și echitabilă a țării. Este esențială consolidarea capacității instituționale, creșterea transparenței în procesul decizional și orientarea investițiilor spre domenii cu impact social și economic major”.

...............................................................................

Fundația „Friedrich Ebert” (FES) este o fundație politică germană social-democrată dedicată promovării democrației, statului de drept, drepturilor omului și justiției sociale.

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe: Facebook; Instagram; Linkedin; Telegram; Youtube; Tiktok.

Piața imobiliară din Republica Moldova traversează o perioadă de stagnare, înregistrând cel mai mic număr de tranzacții comerciale cu locuințe din ultimii cel puțin 20 de ani. Pe de altă parte, creditele ipotecare acordate de către bănci ating maxime istorice, devenind principalul instrument financiar prin care cetățenii își pot procura o locuință. Declarațiile au fost făcute de către Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, vineri, 31 octombrie 2025, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit datelor analizate de către expert, în 2023 în Republica Moldova au fost efectuate 36,9 mii de tranzacții comerciale cu locuințe, iar în 2024 – 36,1 mii. În primele nouă luni ale anului 2025 s-au înregistrat doar 24,6 mii de tranzacții, unul dintre cele mai scăzute niveluri din istoria țării. Estimările arată că anul 2025 se va încheia cu aproximativ 35 de mii de tranzacții imobiliare, marcând un minim istoric.

Situația este și mai accentuată în municipiul Chișinău, spune expertul, unde numărul tranzacțiilor a scăzut drastic. Dacă în 2023 au fost 19,8 mii de tranzacții, în 2024 s-au înregistrat 23,7 mii, iar în primele nouă luni ale anului 2025 – doar 11,29 mii. În trimestrul III din acest an, capitala a consemnat cel mai mic număr de tranzacții din ultimele două decenii – aproximativ 3240, după un precedent minim de 3250 în trimestrul II. Proiecțiile arată că anul 2025 se va încheia cu circa 17 mii de tranzacții imobiliare în Chișinău.

Veaceslav Ioniță susține că dacă în 2023 băncile comerciale au acordat 4100 de credite ipotecare, în 2024 numărul acestora a crescut la 7400, iar în primele nouă luni ale anului 2025 s-au înregistrat deja 6360. Până la sfârșitul anului, se estimează un total de 7.800 de credite ipotecare acordate, un nou record pentru sistemul bancar moldovenesc. Valoarea totală a creditelor ipotecare noi contractate a crescut spectaculos de la 0,5 mlrd/lei în 2015, la 2,8 mlrd/lei în 2020, la 8,1 mlrd/lei în 2024 și la 11,7 mlrd/lei în trimestrul trei din 2025. Veaceslav Ioniță estimează că până la sfârșitul anului volumul creditelor ipotecare noi va depăși 12 miliarde lei.

Economistul mai declară că raportul dintre creditele ipotecare și numărul tranzacțiilor cu locuințe a crescut semnificativ — de la 2,7% în 2015 la 26,2% în trimestrul III din 2025. Explicațiile acestui fenomen ar fi că: o parte dintre cetățeni migrează de la credite de consum la credite ipotecare; alții accesează credite ipotecare pentru alte scopuri decât achiziția de locuințe. Totodată, tot mai mulți cumpărători folosesc credite pentru a completa economiile proprii, în contextul creșterii prețurilor la apartamente; dar și investitorii s-au retras de pe piață, reducând semnificativ tranzacțiile intermediare. În același timp, limitarea plăților în numerar i-a determinat pe unii cetățeni să recurgă la credite ipotecare pentru a-și legaliza fondurile proprii.

Analistul economic afirmă că valoarea medie a unui credit ipotecar a crescut de la 50 mii/euro în 2024 la 70,6 mii/euro în trimestrul III din 2025, pe fondul scumpirii accentuate a locuințelor și a majorării ratelor dobânzilor. Rata medie a dobânzii a urcat de la 7% în primul trimestru al anului la 8,2% în trimestrul III, urmare a politicii monetare mai stricte a Băncii Naționale a Moldovei. Astfel, cetățenii sunt afectați de o dublă presiune: creșterea prețurilor la imobile și majorarea costurilor creditelor. Portofoliul total al creditelor ipotecare din sistemul bancar a ajuns la 24,4 mlrd/lei, urmând să depășească 26 mlrd/lei până la sfârșitul anului.

Potrivit economistului, ponderea creditelor din domeniul construcțiilor în totalul creditelor bancare a crescut de la 18,8% în 2020 la 27,6% în trimestrul trei din 2025. Raportat la Produsul Intern Brut (PIB), creditele ipotecare au ajuns să reprezinte 7,1%, față de doar 3,9% în 2020.

„Deși piața imobiliară moldovenească se confruntă cu o reducere drastică a tranzacțiilor, creditarea ipotecară se află la cel mai înalt nivel din istorie. Creditele ipotecare devin astfel un „colac de salvare” atât pentru sistemul bancar, cât și pentru populația care nu are alte soluții de finanțare pentru achiziția unei locuințe”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Prezentarea PDF poate fi accesată aici:

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe: Facebook; Instagram; Linkedin; Telegram; Youtube; Tiktok.

Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul” (IDIS) a organizat vineri și sâmbătă, 12 și 13 septembrie, 2025, un nou retreat pentru reprezentanții organizațiilor societății civile din Republica Moldova, în scopul consolidării încrederii, colaborării și a rezilienței. Scopul urmărit a fost de a crea un spațiu constructiv de discuții pentru reprezentanții OSC-urilor, care acționează ca apărători ai drepturilor omului în Republica Moldova, inclusiv din regiunile sensibile ale țării, în vederea consolidării încrederii reciproce, stimulării colaborării inter-organizaționale și dezvoltării rezilienței instituționale și personale, necesare pentru a răspunde eficient provocărilor actuale și viitoare.

În prima zi, participanții au avut parte de exerciții și jocuri de cunoaștere și promovare a drepturilor omului, de sesiuni de lucru în grup de examinare a diferitor idei de proiect, de mentorat și sprijin pentru elaborarea unui proiect, de la scriere, la lansare, implementare și raportare. A doua zi, participanții au mers într-o vizită de studiu în satul Budești, municipiul Chișinău, în vederea studierii experienței privind implementarea proiectelor la nivel local din perspectiva cooperării administrației locale cu asociațiile nonguvernamentale. Vizita de studiu a inclus vizitarea spațiilor de sport și agrement, a Muzeului satului, a centrelor pentru copii, tineri, persoane vârstnice și refugiați, a Căminul Cultural și Biblioteca Publică, dar și a Clubul sportiv „Sparta”.

Nina Costiuc, primara satului Budești, a spus participanților că satul pe care îl conduce este cu adevărat un exemplu de bune practici pentru administrațiile publice din întreaga țară, de schimb de experiență privind implementarea proiectelor desfășurate de către Primăria și Consiliul Local Budești, atât în domeniul infrastructurii, cât și în cel socio-cultural, educativ și comunitar.

„Mulțumim pentru interesul acordat și pentru aprecierile aduse eforturilor noastre. Ne bucurăm să putem împărtăși din experiența noastră și să inspirăm alte comunități în dezvoltarea durabilă și incluzivă”, a spus Nina Costiuc.

„Pentru mine, retreat-ul a fost o oportunitate de a cunoaște mai bine colegii din alte organizații, de a descoperi cum putem lucra mai eficient la ideile noastre. Am plecat cu sentimentul că prin colaborare putem face față provocărilor comune”, a spus Serghei Petrenco, activist civic din orașul Bender.

„Activitatea mi-a oferit nu doar inspirație, dar și instrumente concrete pentru a întări reziliența organizației pe care o reprezint. Dialogul deschis și exercițiile practice m-au convins că împreună, ca societate civilă, putem fi mai puternici și mai vizibili în fața autorităților și a cetățenilor”, a spus Elena Grigoriev, președinta AO Indigo din Doroțcaia.

Retreat-ul a fost organizat în cadrul proiectului „Consolidarea rezilienței societății civile din Republica Moldova” implementat de către IDIS „Viitorul”.

Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politică socială, politicile UE, dezvoltare regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe: Facebook; Instagram; Linkedin; Telegram; Youtube; Tiktok.

La 34 de ani de la independență, economia Republicii Moldova se confruntă cu un tablou complex. În timp ce Produsul Intern Brut (PIB) și sectoarele industrial și agricol sunt încă departe de nivelurile din 1991, migrația masivă continuă să slăbească potențialul de dezvoltare al țării. Totuși, un progres notabil se regăsește în creșterea salariului mediu, care este de peste două ori mai mare decât la începutul anilor 1990 și cu aproximativ 40% peste cel din perioada sovietică, semnalând o îmbunătățire a nivelului de trai pentru cei rămași acasă. Sunt concluzii ale lui Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, expuse vineri, 22 august, 2025, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Conform estimărilor lui Veaceslav Ioniță, în 2025 PIB-ul Republicii Moldova ar putea atinge 348,3 miliarde de lei, în creștere față de 323,8 miliarde de lei înregistrate în 2024. Un proces de recuperare extrem de lent față de anul de referință 1991. În 1995, PIB-ul moldovenesc s-a redus la 43,7% din valoarea anului 1991, iar în 1999 a atins doar 37,7%. În 2010 a ajuns la 63,4% din nivelul anului 1991, în 2020 la 82,9%, iar pentru 2025 se estimează o recuperare de 93,6%. Deși economia a înregistrat progrese constante în ultimele două decenii, Republica Moldova încă nu a reușit să depășească complet pierderile economice generate de tranziția post-sovietică.

„Astăzi încă suntem sub nivelul anului 1991. Cu ritmul de dezvoltare cu care mergem astăzi mai avem nevoie de câțiva ani. Timp de 65 de ani, PIB din Republica Moldova a crescut, anual, în mediu cu 2%, în timp ce media globală a fost de 3,5%. Republica Moldova, în special în anii 1991/1999, a pierdut din ritmul de dezvoltare. În acea perioadă, anual, cu 11% scădea PIB-ul moldovenesc. În ultimii șase ani, PIB-ul a avut o creștere de 0,6%. Cea mai modestă din ultimii 25 de ani.  În acest an, optimist, am putea avea o creștere de 3%. Cam batem pasul de loc”, a spus Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, în cei 34 de ani de independență, producția industrială a Republicii Moldova a rămas una dintre cele mai vulnerabile sectoare economice. Pentru 2025 se estimează o creștere modestă de doar 2,5%, însă nivelul producției va reprezenta doar 73,5% din cel atins în 1991, sub maximul din 2019, când s-a ajuns la 76,6%. După 1991 s-a produs o prăbușire, cu un declin mediu anual de –12% până în 1999. Ulterior, între 2000 și 2019, s-a înregistrat o recuperare modestă de circa 4% anual, perioada 2010–2019 fiind cea mai favorabilă din întreaga independență.

Totuși, din 2020 încoace, crizele multiple au generat din nou scădere, de această dată de –1,3% anual. „În ultimul deceniu, avansul industriei a fost nesemnificativ – doar 6% în total, adică 0,6% anual. În aceste condiții, dacă nu va fi schimbat modelul de dezvoltare, Republica Moldova ar avea nevoie de încă trei decenii pentru a reveni la nivelul industrial din 1990”, potrivit expertului.

Economistul afirmă că în cei 34 de ani de independență, și producția agricolă a Republicii Moldova a evoluat sub semnul instabilității, rămânând extrem de vulnerabilă la condițiile climaterice și la lipsa unei strategii de dezvoltare. Între 1991 și 1995, sectorul agricol a înregistrat un declin de 30%, care până în 2000 a ajuns la 45% față de 1991 – anul de referință. În perioada 2000–2010 a urmat o redresare parțială, până la 60%, iar în 2019 s-a atins un nivel de 86%. Totuși, în 2020 producția s-a prăbușit la 62,7%. Anul 2021 a adus o revenire spectaculoasă, apropiată de nivelul din 1991, însă în anii următori tendința a fost din nou negativă, ajungând la doar 74,6% în 2024.

„Ultimii trei ani au fost deosebit de nefavorabili, combinația dintre crize economice, secete și lipsa de viziune strategică ducând la o scădere anuală medie de –2,8%. Pentru 2025 se anticipează un nou regres, de aproximativ 5% față de 2024, ceea ce anulează complet câștigurile obținute în 2021 și accentuează stagnarea pe termen lung a agriculturii moldovenești”, a afirmat economistul.

Analistul economic a mai menționat că la proclamarea independenței, Republica Moldova avea o populație totală de 4,3 de milioane de locuitori, dintre care 3,6 milioane pe malul drept al Nistrului. În 2025, numărul populației s-a redus dramatic la 2,7 milioane, dintre care 2,4 milioane locuiesc pe malul drept. În decurs de 34 de ani, țara a pierdut aproximativ 1,6 milioane de oameni, dintre care 1,2 milioane doar de pe malul drept. Depopularea masivă reprezintă cea mai gravă provocare cu care s-a confruntat Republica Moldova în perioada post-independență.

De asemenea, a specificat faptul că dezechilibrul demografic se reflectă direct în raportul dintre angajați și pensionari. În 1991, erau 1,56 de milioane de lucrători și 582 de mii de pensionari, ceea ce asigura un raport de trei angajați la un pensionar. În 2025, situația s-a deteriorat sever: doar 635 de mii de muncitori contribuie la întreținerea a 530 de mii de pensionari, raportul fiind aproape unu la unu. Evoluție care face ne sustenabil actualul sistem de pensii și pune o presiune majoră asupra echilibrului economic și social al țării.

În 2025, specifică expertul, salariul mediu în Republica Moldova este estimat la 15 800 de lei, ceea ce reprezintă o dublare față de nivelul din 2020. Și pensia medie urmează aceeași tendință, atingând aproximativ 4 170 de lei, de două ori mai mult comparativ cu acum cinci ani. În 1993 salariul era de șapte ori mai mic decât în 1983 și de cinci ori mai mic față de 1991, ajungând la doar 20% din nivelul anului de referință - 1991. Abia în 2017 salariile din Republica Moldova au depășit nivelul celor plătite în perioada sovietică, iar astăzi ele sunt de două ori mai mari decât la începutul independenței. Dacă până în 1995 salariile pe ambele maluri ale Nistrului erau aproape identice, iar până în 2016 cele din stânga Nistrului erau mai mari, din 2017 situația s-a inversat. În prezent, salariul mediu pe malul drept este de cel puțin 15 800 de lei, în timp ce pe malul stâng abia atinge 7 200 lei.

Prezentarea PDF poate fi accesată aici:

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe: Facebook; Instagram; Linkedin; Telegram; Youtube; Tiktok.