Republica Moldova continuă să se confrunte cu o situație dramatică privind numărul populației. În ultimii cinci ani, demografia a fost influențată de trei fenomene: de spor natural negativ, migrație externă puternică și migrația internă, care sa evidențiat în special în 2021. Fără o politică de dezvoltare a regiunilor, Republica Moldova riscă în următorii cinci ani să înregistreze depopulări masive ale raioanelor. În prezent se accentuează dorința oamenilor de a avea un trai mai bun, pe care îl văd doar la orașe sau peste hotare.
Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, a comentat vineri, 15 iulie, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, noile date ale Biroului Național de Statistică privind numărul populației Republicii Moldova, anunțate la începutul săptămânii trecute. Potrivit lui Veaceslav Ioniță, în opt ani, în mediu populația Republicii Moldova, care se află pe teritoriul țării, s-a redus cu 9,3%. S-au înregistrat raioane unde numărul populației în această perioadă s-a redus cu aproape 20%. Este vorba de: Cimișlia (21,6), Cantemir (19,7), Telenești (19,3), Călărași (19).
În 2021, cea mai mare migrație a fost înregistrată în raionul Telenești – 2%, dintre care 1,3% au plecat la Chișinău, iar 0,3% peste hotare. Din Ștefan Vodă au plecat 1,7%, dintre care 0,5% - peste hotare, iar 1,3% au venit la Chișinău. Raionul Nisporeni a rămas în 2021 fără – 1,6% din populație, 0,6% au plecat peste hotare, iar 1% a mers la Chișinău. Din Călărași au migrat 1,5% dintre cetățeni, 0,4% plecat peste hotare, iar 1,1% la Chișinău. Din Șoldănești – 1,5%, 0,2% au mers în afara țării, iar 1,3 au mers fie la Bălți sau la Chișinău.
Potrivit expertului, populația Republicii Moldova este afectată de trei factori: (1) sporul natural negativ - timp de 25 de ani sau născut mai puțini copii decât au murit; (2) migrația externă – numărul populației nu doar că se reduce că se nasc mai puțini, dar ea pleacă și masiv peste hotare; (3) migrația internă - fenomen care a luat amploare în 2021. Din 100 de oameni care au plecat din localitățile lor, 65% au mers la Chișinău sau la Bălți.
Economistul a afirmat că anul trecut a fost observat un fenomen interesant. Au fost atestate raioane unde migrația externă a fost pozitivă. Numărul celor care sau întors acasă a fost mai mare decât al celor care au plecat. Este vorba de Ocnița, Soroca, Râșcani etc. Economistul crede că cel mai probabil s-au întors cetățenii care munceau în Federația Rusă. Dar acest lucru nu înseamnă neapărat că oamenii se întorc acasă. În aceste raioane 0,6% dintre cetățeni sau întors acasă, iar 0,7% au migrat la Chișinău sau la Bălți. „Raioanele noastre nu reprezintă un centru de atracție, iar omul ori pleacă peste hotare, ori pleacă la Chișinău sau Bălți. Dacă vine de peste hotare că acolo nu mai poate lucra, se duce fie la Chișinău sau la Bălți”, a afirmat economistul.
Analistul economic a mai menționat că migrația în 2021 a fost la cel mai mic nivel, fapt care necesită o cercetare mai amănunțită. Una din explicații ar fi că oamenii sau întors, deoarece acolo unde lucrau ei nu mai aveau perspectivă sau din cauza că doreau să vină acasă. Însă, raioanele au suferit cel mai mult din cauza migrației interne. 2/3 din toată populația care a plecat din raioane a migrat la Chișinău sau la Bălți. Anul trecut au plecat peste hotare 6700 de persoane, iar din sate către orașe au migrat 13200 de persoane. „În 11 raioane a fost înregistrată o revenire acasă a populației, dar lucrul acesta nu a salvat situația. Aceste raioane nu sunt deloc atractive. În aceste raioane, de peste hotare au revenit 1260 de persoane. Dar, tot din ele au plecat la Chișinău sau la Bălți 3720 de persoane. Acest lucru demonstrează că noi fără o politică de susținere a regiunilor nu avem nici o șansă să ne dezvoltăm”, a menționat analistul economic.
Veaceslav Ioniță a mai precizat că Republica Moldova timp de 25 de ani are un spor natural negativ. Doar între 1991 și până în 1995 sporul a fost unul pozitiv. Sporul natural a fost de circa 150 mii persoane. Din 1996, când a început să se înregistreze un spor negativ, și până în prezent, cu circa 90 de mii de oameni sau născut mai puțin decât au murit. În 2014 în interiorul țării sporul a fost pozitiv. Sau născut cu 1187 de persoane mai mult decât au murit. Însă peste hotare sporul a fost negativ. Moldovenii care sau născut peste hotare a fost cu 2065 mai puțini decât moldovenii care au murit peste hotare. În 2015, atât în interiorul țării cât și peste hotare sporul a fost negativ. În 2016, în interiorul țării pozitiv, peste hotare negativ. În 2017 și 2018 sporul natural atât în țară cât și peste hotare a fost negativ. „Populația Republicii Moldova, în interiorul țării a înregistrat un spor natural de 20 persoane, din 2014 și până în 2018. Populația aflată peste hotare, diferența dintre numărul celor care sau născut și numărul celor care au murit a fost de 10590 de persoane. Altfel spus sporul negativ din această perioadă s-a datorat exclusiv reducerii naturale a populației de peste hotare. Reducere care a fost compensată de migrația din țară”, a spus Veaceslav Ioniță.
Potrivit expertului, la o populație de circa 3 milioane de oameni avem anual circa 40 de mii de decese. 1/3 din populație se află peste hotare și respectiv un număr de decese este raportat și populației de peste hotare. În ultimii ani, sporul natural negativ peste hotare, este mai mare decât cel înregistrat în țară. Însă, cei care au murit peste hotare au fost completați cu cei care pleacă peste hotare.
În ultimii 25 de ani, Republica Moldova a avut o reducere naturală fără precedent a populației cu peste 90 de mii de persoane. Din 1995 și până în prezent, în Republica Moldova sau născut cu circa 90 de mii de persoane mai puțin decât au decedat. Ultima dată când Republica Moldova a avut un spor negativ al populației a fost în timpul foametei din 1947.
Economistul este de părere că deși în țară în anumiți ani a fost înregistrat un spor natural pozitiv, totuși populația continuă să scadă din cauza migrației externe. Și raioanele sunt lovite în ultimul timp de migrația internă. Sporul natural negativ care sa accentuat în ultimii trei ani, migrația externă și migrația internă depopulează raioanele. Și ponderea moldovenilor în lume în ultimii ani sa redus dramatic. De la independență și până în prezent - de 1,6 ori. În 1991 reprezentam 0,08% din populația lumii, iar în 2021 - 0,05%.
În 1991 moldovenii erau în țară 4 milioane 364 de mii de cetățeni. În dreapta Nistrului - 3 milioane 633 de mii, iar în stânga Nistrului – 731 de mii. În prezent, estimativ populația Republicii Moldova din țară este de 2 milioane 907 mii de cetățeni. În dreapta Nistrului – 2 milioane 603 mii, iar în stânga Nistrului – 304 mii. Timp de 30 de ani populația Republicii Moldova sa redus cu 1 milion și 457 de mii. În dreapta Nistrului cu 1 milion 69 de mii, iar în stânga Nistrului cu 427 de mii.
Astăzi se estimează că numărul moldovenilor aflați peste hotare este la nivel de 912 mii, cei din dreapta Nistrului și circa 160 mii cei din stânga Nistrului. În perioada 2016-2020 am plecat circa 205 mii de persoane. În 2021, migrația netă a fost estimativ la nivel de 6 mii 700 de persoane, însă în realitate ar fi plecat circa 15 mii de persoane. O parte din cei plecați i-au substituit pe cei decedați.
Reforma învățământului superior din Republica Moldova, făcută public săptămâna trecută, are, cel puțin, patru dimensiuni cu impact fără precedent. Este o reformă mare, iar graba cu care se face, poate mai mult să dăuneze decât să ajute. Este un lucru care se discută de cel puțin 15 ani, însă are loc prea brusc. Este opinia lui Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, exprimată în cadrul ediției de vineri, 1 iulie, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
Potrivit expertului, primul impact al reformei este legat de comasarea unor universități cu institute de cercetare. În Europa, dar și în statele dezvoltate, este practicat acest lucru, învățământul este împreună cu cercetarea. „Eu cred că intenția de a comasa aceste instituții este benefică. Vor avea de câștigat atât universitățile, cât și centrele de cercetare. Consider că acest lucru va crește atât capacitatea de cercetare, cât și de predare. Studenții vor fi implicați în cercetări, cercetătorii vor putea să lucreze cu studenții. Avem o unificare a două sisteme diferite, care au activat diferit zeci de ani, iar acum vor fi unificate”, a spus expertul.
Al doilea impact al reformei, spune Veaceslav Ioniță, este comasarea unor universități, din cauza lipsei studenților, ceea ce a dus la o utilizare ineficientă a resurselor financiare. „S-au dat bani pentru universități aparte și pentru cercetare aparte. Dar trebuie să fie dați acești bani împreună. Universitățile noastre sunt mici și este înțeleasă intenția Guvernului de a unifica resursele”, a declarat Veaceslav Ioniță.
Al treilea element al reformei care îngrijorează, susține economistul, este comasarea Universității de Stat din Tiraspol, care este refugiată în Republica Moldova. Universitățile refugiate, crede economistul, sunt din zonele de conflict, iar acestea trebuie să devină un instrument de soluționare a conflictelor. Sunt trei țări în regiune, Georgia, Ucraina și Republica Moldova, unde sunt 21 universități refugiate. 16 - în Ucraina, 4 - în Georgia și 1 - în Republica Moldova.
„Atât Republica Moldova, cât și Ucraina și Georgia, trebuie să aibă o politică unică, susținută de către UE, de soluționare a conflictelor, inclusiv de întoarcere a universităților refugiate. Eu cred că Republica Moldova va fi prudentă și va trata subiectul Universității refugiate din Tiraspol astfel, deoarece trebuie să se întoarcă înapoi, după ce va fi soluționat conflictul din stânga Nistrului. Cazul Universității de Stat din Tiraspol trebuie să fie tratat separat”, a afirmat Veaceslav Ioniță.
Expertul a mai menționat că în prezent, în stânga Nistrului, sunt circa 11 mii de studenți, ale căror acte de studii, eliberate de către actuala universitate din Tiraspol, sunt nerecunoscute, iar Republica Moldova trebuie să ajute acești tineri, să aibă acte legalizate și să fie încadrați legal în câmpul muncii din Republica Moldova sau din altă țară. De asemenea, a afirmat că, Chișinăul trebuie să aibă instrumente de apropiere a malurilor Nistrului, proiecte de integrare a tinerilor din stânga Nistrului pe malul drept al Nistrului, iar profesorii din stânga Nistrului să facă cursuri de creștere a calificării în dreapta Nistrului, dar și să fie realizate cercetări comune.
Expertul a mai remarcat faptul că acum, în acest proces de consolidare a învățământului cu știința, Universitatea de Stat din Tiraspol, care este refugiată, trebuie să fie comasată cu cel puțin două institute de cercetare, după profilul universității, astfel să-i fie crescută capacitatea de a fi centru de echivalare a diplomelor, de cooperare cu cei din stânga Nistrului pentru apropierea malurilor.
Cel de-al patrulea element, care stârnește nedumeririle experților, afirmă economistul, este că „această reformă va însemna cel mai mare proiect imobiliar din istoria Republicii Moldova”. „Vor apărea, imediat după această comasare, zeci de hectare de terenuri libere, inclusiv în centrul Chișinăului, cu valori de milioane de dolari. Dacă nu va fi făcută o analiză minuțioasă, unde și cum vor fi utilizați acești bani din vânzarea terenurilor și a clădirilor, riscăm să avem dintr-o reformă a învățământului o reformă a sectorului imobiliar din municipiul Chișinău”, a afirmat economistul.
Potrivit economistului, Parlamentul, cel puțin o dată la trei ani, trebuie să aibă un raport al Curții de Conturi privind starea de lucruri a proprietăților centrelor universitare și a institutelor de cercetare, pentru ca să fie protejat patrimoniul acestor instituții, ca să nu avem blocuri locative construite, dar nimeni să nu știe unde au dispărut banii din vânzarea terenurilor.
Analistul economic recomandă ca în lege să fie specificat expres că nici un bun nu va fi înstrăinat în favoarea altor instituții sau a bugetului de stat. Banii trebuie să rămână universităților și institutelor de cercetare, pentru dotarea tehnico-materială și investiții capitale. La fel, a propus ca o dată în trei ani, Curtea de Conturi să raporteze Parlamentului tot ce se întâmplă cu bunurile universităților și centrelor de cercetare, după ce au fost comasate. „Dacă nu va fi făcut acest lucru, riscăm să intrăm într-un proces lung de corupție și toată această reformă în final să aibă un singur nume - dispariția proprietăților și patrimoniului universităților și centrelor de cercetare”, a atenționat analistul economic.
Potrivit lui Veaceslav Ioniță, în anul 2006/2007 în Republica Moldova erau 128 de mii de studenți, iar în stânga Nistrului circa 18 mii. În total 146 de mii de studenți. În anul de studiu 2021/2022 au fost 59,6 mii pe malul drept al Nistrului, iar 11 mii pe malul stâng. În total, aproape 71 de mii de studenți. Dintre toți studenții pe care îi are astăzi Republica Moldova, 59 de mii, 73% au până la 24 de ani, 17% de la 24 la 34 de ani, iar 9,3% peste 35 de ani. Dacă cum 10 ani un cadru didactic avea 20 de studenți, astăzi acest raport este de 1 la 13.
Republica Moldova, a mai spus analistul economic, trece prin cea mai dramatică situație demografică. În 2007/2008 au fost 360 de mii de tineri, de la 19 la 23 de ani. 305 mii în țară, iar 55 de mii - estimativ peste hotare. Astăzi sunt 191 de mii, dintre care în țară sunt 120 de mii de tineri cu vârsta cuprinsă între 19 și 23 de ani, iar peste hotare circa 71 de mii. „Evoluția lucrurilor este de așa natură că peste circa 6-7 ani numărul tinerilor din țară va fi mai mic decât numărul tinerilor de peste hotare”, a spus analistul.
Expertul a mai declarat că în prezent Republica Moldova are circa 95 de mii de studenți, dintre care 35 de mii sunt peste hotare. În următorii cinci ani va fi o ușoară ameliorare a situației demografice, dar asta nu va salva situația. Migrația va rămâne activă. Studenți moldoveni vor fi mai mulți, dar nu aici acasă, dar peste hotare.
Pe lângă comasarea universităților, expertul sugerează Guvernului să atragă atenția la studenții străini, care aduc anual în Republica Moldova mai mult de 100 de milioane de dolari. Acum 15 ani în Republica Moldova erau 1200 de studenți străini, acum sunt 4500. În sălile de curs, fiecare al optulea student este străin. În ultimii ani, susține Veaceslav Ioniță, se înregistrează ratări de cel puțin 2500 de studenți străini, inclusiv 700 din Israel. „Autoritățile noastre trebuie să afle din ce cauză am pierdut acest număr de studenți, de ce anumite diplome moldovenești nu sunt recunoscute în unele țări și să întreprindă pași ca aceste diplome și specialități să fie recunoscute. Trei țări de unde tradițional aveam studenți străini, erau din orientul mijlociu. Este o piață pentru noi și din păcate am pierdut-o”, a conchis Veaceslav Ioniță.
În primele patru luni ale anului 2022, moldovenii au luat credite de la bănci și instituții nebancare în sumă de aproape 1,3 miliarde de lei. Astfel, volumul creditelor a ajuns la 33 de miliarde de lei. În 2021 acesta a fost de 31,7 miliarde de lei, iar în 2020 - de 23,1 miliarde de lei. Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, a spus vineri, 10 iunie, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, că în 2021 a fost înregistrată o creștere a volumului de credite, în special din sectorul bancar, în prezent este înregistrată o pauză, în special în sectorul nebancar, care înregistrează o stagnare a creditelor acordate.
Veaceslav Ioniță a declarat că în baza unui sondaj realizat în luna mai de către IDIS „Viitorul”, în comun cu Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I.C. Brătianu” și Casa de sondaje CBS Research, au fost îmbunătățite datele statistice estimative ale sondajului de la sfârșitul anului 2021, dar prezentat la începutul lui 2022. Astfel, s-a constatat că în luna mai gradul de îndatorare al persoanelor fizice a fost mai mic, decât a fost în luna decembrie.
Expertul afirmă că atunci când vorbim despre împrumuturi, se are în vedere creditele luate de la (1) bănci, de la (2) sectorul nebancar, de la (3) rude și prieteni și cu dobândă de la (4) persoane fizice. Potrivit expertului, în prezent ritmul de accesare al creditelor de la bănci și organizații financiare este de două ori mai mic decât a fost anul trecut. Dacă anul trecut moldovenii se împrumutau oficial cu aproape 700 de milioane de lei lunar, în prezent îndatorarea lor crește cu 325 de milioane de lei lunar. Din totalul de 33 de miliarde de lei, volumul creditelor accesate de către moldoveni, 23,8 miliarde de lei sunt din sectorul bancar, iar 9,2 miliarde de lei - din sectorul nebancar.
Economistul menționează că față de sondajul de la sfârșitul anului 2021, începutul anului 2022, în luna mai, 2022, numărul persoanelor care au spus că au împrumuturi a scăzut, de la 28,9% la 25%. 15% din 25% au menționat că au împrumuturi din cel puțin două surse. Cei mai mulți, 20,2%, au spus că au împrumuturi la bănci, 10,9% - la instituțiile nebancare, 9% - la rude și prieteni și 1,5% - la cămătari.
„Astăzi, numărul persoanelor care spun că au datorii a scăzut. Însă, dacă anul trecut numărul celor care aveau împrumuturi din cel puțin două surse era mai mic, acum numărul acestora a crescut semnificativ. Avem mai puțini oameni care au datorii, dar cei cu multe datorii sunt mai mulți”, a comentat economistul.
Analistul economic estimează că astăzi, datoria totală a persoanelor fizice, din toate sursele de împrumut, oficiale și neoficiale, se ridică la 41,7 miliarde de lei. 33% împrumuturi oficiale, iar 8,7% - neoficiale. Dintre totalul de 41,7 miliarde de lei: 23,8 miliarde de lei - împrumuturi bancare; 9,2 miliarde de lei - împrumuturi nebancare; 7,2 miliarde de lei - de la rude și prieteni; și 1,5 miliarde de lei - împrumuturi de la cămătari. Ultima este cea mai periculoasă formă de împrumut.
Veaceslav Ioniță a specificat faptul că potrivit datelor sondajului din luna mai, în prezent avem o înrăutățire a situației celor care au împrumuturi și nu le pot întoarce, înregistrând restanțe. În luna decembrie, probleme cu întoarcerea împrumuturilor aveau 32,5% dintre moldoveni, iar în luna mai – 30,3%. În luna decembrie, 14,9% din cei cu împrumuturi aveau restanțe la întoarcerea lor, iar în luna mai – 16%. „Situația s-a înrăutățit. Nu cu mult, dar, în opinia noastră, în prezent, din cauza crizei, asistăm la situația în care oamenii se tem să ia împrumut, iar cei care au împrumuturi, din păcate au probleme mari la întoarcerea lor”, a declarat Veaceslav Ioniță.
Vorbind despre persoanele cu împrumuturi din trei surse, expertul consideră că acești oameni se află într-o situație critică. Aceștia au împrumuturi, nu le pot achita, se împrumută din altă parte ca să întoarcă datoriile anterioare și înregistrează astfel restanțe. În luna decembrie erau 59,2% de mii de cetățeni care aveau datorii din trei surse, în luna mai - numărul acestora s-a redus la 55,6 mii de persoane. „Cea mai mare dificultate este la întoarcerea împrumuturilor de la cămătari. 43,8% dintre cei cu împrumuturi au spus acest lucru. 22,8% au spus că au probleme la întoarcerea datoriilor față de rude și prieteni. 21,3% față de sectorul nebancar, iar 12,9% față de bănci”, a menționat expertul.
Republica Moldova are o rețea foarte proastă de drumuri. Anual sunt alocate circa 2% din Produsul Intern Brut (PIB) pentru întreținerea drumurilor și restabilirea celor care sunt într-o stare foarte proastă. Totodată, cel puțin 1% ar trebui să fie alocat pentru dezvoltarea și construcția de drumuri noi. „Nu putem în secolul 21 să avem aproape un milion de unități de transport și aceeași infrastructură rutieră de acum 50 de ani”, a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul ediției de vineri, 8 aprilie, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
Potrivit expertului, în 2009, în Republica Moldova, 60% din drumurile naționale erau într-o stare proastă și foarte proastă. În stare bună și foarte bună - 10%. În perioada 2009 - 2013 s-au întâmplat două fenomene pozitive: 1) Republica Moldova a primit suport extern pentru a construi drumuri; iar 2) autoritățile au început a da bani pentru întreținerea drumurilor. Astfel, în 2013 Republica Moldova avea 41% drumuri bune și 21% într-o stare deplorabilă. „După 2014, procentul drumurilor bune a scăzut de la 41% la 30%, iar procentul drumurilor rele și foarte rele a ajuns la 47%”, a spus expertul.
Veaceslav Ioniță mai declară că drumurile din Republica Moldova ar avea nevoie, doar în acest an, pentru întreținere, de cel puțin 1% din PIB sau 2,4 miliarde de lei și încă de 2 miliarde de lei pentru construcția de altele noi. La fel, a menționat că atunci când un drum este într-o stare foarte proastă, costurile populației de deplasare cresc cu 32%. Cetățenii sunt nevoiți să cheltuie 4 litri de benzină sau motorină în loc de 3. De exemplu, anul trecut cheltuielile suplimentare ale posesorilor de autovehicule, din cauza drumurilor proaste, au fost de circa 4,4 miliarde de lei, sau circa 6500 de lei per familie.
Analistul economic a mai remarcat că în Republica Moldova din cauza drumurilor rele viteza medie de deplasare este foarte mică. De exemplu, dacă o mașină a parcurs anul trecut 20 de mii de km, cu viteza de 30 km/h, atunci șoferul s-a aflat suplimentar în mașină 83 de ore, față de 102 ore în 2009 și 53 de ore în 2013. Totodată, a specificat că în 2022 o familie, estimativ, va rata 13 mii de lei din cauza timpului pierdut din cauza vitezei reduse și a lipsei de la locul de muncă. La nivel de țară veniturile ratăate din cauza drumurilor proaste se ridică la 6,5 miliarde de lei, la care se adaugă 4,5 miliarde de lei cheltuieli suplimentare pentru piese de schimb și combustibil. Astfel, drumurile proaste aduc țării și cetățenilor în prezent daune de 11 miliarde lei anual.
O familie, care are în posesie un autoturism, plătește în medie anual circa 6,7 mii de lei pentru întreținerea și reparația drumurilor, iar alte 20 mii de lei sunt pierderi pentru drumurile proaste. Altfel, moldovenii plătesc 1 leu pentru drumuri și 3 lei pentru că nu avem drumuri.
Un șofer, pe lângă cei 6,7 mii de lei plătiți pentru întreținerea drumurilor, mai achită alte 11,5 mii de lei accize și TVA, care merg direct în bugetul de stat. Astfel povara fiscală anuală pentru un automobilist este de circa 18 mii lei, dintre care doar 1/3 merg la drumuri.
Potrivit lui Veaceslav Ioniță, autoritățile trebuie să înțeleagă că drumurile sunt o necesitate pentru dezvoltarea economică, iar sărăcia în țară este din cauza faptului că cetățenii cheltuie enorm pentru reparația frecventă a mașinilor, consum suplimentar de carburanți și schimbul frecvent al pieselor auto.
Vorbind despre alocările pentru drumuri, raportate la PIB, economistul a declarat că până în 2009 acestea erau de 0,3%. Însă, doar pentru întreținerea drumurilor, care sunt într-o stare foarte bună, anual trebuie alocat 1% din PIB sau 2,4 miliarde de lei. Alt 1% ar urma să fie pentru drumurile care sunt rele și foarte rele, ca să fie aduse într-o stare bună. Și ar mai trebui 1% ca să fie construite drumuri noi. „Republica Moldova are nevoie de o strategie, pentru cel puțin 10 ani, de reabilitare și dezvoltare a rețelei de drumuri naționale, care să prevadă alocarea a cel puțin 3% din PIB. Acești bani trebuie, parțial, să vină din impozite și taxe, iar resursele de bază trebuie să fie din împrumuturi externe și granturi pentru dezvoltare”, a opinat economistul.
Analistul economic a mai remarcat că în 2013 s-a alocat pentru drumuri 1% din PIB din resursele bugetare. În 2022 tot 1%. În 2013 banii alocați au mers practic toți la întreținerea drumurilor, iar reparația și reconstrucția celor stricate s-a făcut din granturi și împrumuturi externe.
Potrivit expertului, dacă nu vor fi întreprinse măsuri, cetățenii vor pleca tot mai mulți din țară anume din cauza drumurile proaste, deoarece veniturile lor vor merge în mare parte pe întreținerea drumurilor stricate. „Nu trebuie să permitem ca drumurile noastre să se transforme în câmpuri agricole. Drumurile sunt un element al dezvoltării statului, care sporește productivitatea muncii și creșterea economică”, a conchis Veaceslav Ioniță.
Republica Moldova are posibilitatea să ofere refugiaților ucraineni locuri de muncă în domeniul IT, Zonele Economice Libere, sectorul construcției, industria textilă și HoReCa. „Aceste sectoare se confruntă în prezent cu lipsa locurilor de muncă”, a spus Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul ediției de vineri, 11 martie, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
Potrivit lui Veaceslav Ioniță, Republica Moldova a fost prima țară care imediat, cum au început a veni refugiații, le-a permis necondiționat, fără restricții, să se angajeze în câmpul muncii. Însă, spune expertul, mulți cetățeni nedumeriți s-au întrebat cum este posibil așa ceva, Republica Moldova nu are locuri de muncă pentru ai să-i cetățeni, dar nu pentru refugiații ucraineni. „Nu trebuie să ne îngrijorăm. Numărul cetățenilor ucraineni care va rămâne nu este atât de mare și noi avem posibilitatea să-i ajutăm”, crede expertul.
Economistul a spus că sunt două domenii unde pot fi integrați la muncă refugiații ucraineni. Este vorba de sectorul IT, care începând cu 2016 a înregistrat o creștere semnificativă a exportului de servicii și produse. Volumul exporturilor acestui sector în 2021 a trecut de 340 de milioane de dolari, iar în 2022 ar putea trece de 400 de milioane de dolari. Dacă în 2013 erau angajați în acest sector 5 mii de persoane, în prezent sunt peste 11 mii, iar o cerere mai mare deja nu mai poate fi satisfăcută din contul forței de muncă locale. Economistul spune că sunt câteva soluții în acest sens.
„Dacă sunt specialiști cu calificare înaltă în domeniu din Ucraina, ar putea fi absorbiți de către acest sector. Dacă companiile IT din întreaga lume vor să ajute refugiații ucraineni este suficient să plaseze comenzi la companiile moldovenești din domeniu. Cu cât va fi mai mare volumul de servicii prestat de către Republica Moldova, cu atât mai mare va fi mai mare capacitatea noastră de absorbție a refugiaților”, a spus economistul.
Al doilea domeniu, potrivit analistului economic, sunt Zonele Economice Libere, 43 la număr pe întreg teritoriul Republicii Moldova, care în 2021 au înregistrat 600 de milioane de dolari exporturi, iar în acest an vor putea ușor depăși 700 de milioane de dolari. Răspunsul Republicii Moldova pentru cei cu muncă calificată înaltă trebuie să fie sectorul IT; pentru cei care nu au calificarea necesară trebuie să fie Zonele Economice Libere. „În ultimii zece ani au fost făcute investiții de 340 de milioane de dolari în aceste Zone Economice Libere. În zece ani numărul salariaților a crescut cu 13 mii. Criza din 2020 a redus puțin din numărul salariaților, în 2021 a fost depășit nivelul care a fost în 2019”, a afirmat analistul economic.
Totodată, menționează Veaceslav Ioniță, în Ucraina situația rămâne dramatică, multe companii internaționale care aveau alocate capacități de producție pe teritoriul ucrainean ar putea vedea Republica Moldova ca o sursă alternativă de realocare a capacităților lor de producție, deoarece sunt 43 de locații unde pot fi primite pentru a oferi locuri de muncă.
În opinia expertului, Guvernul de la Chișinău trebuie să încurajeze atât parcurile IT cât și Zonele Economice Libere să promoveze Republica Moldova ca o țară unde pot fi atrase investiții în aceste sectoare, care vor permite dezvoltarea țării și ajutorarea refugiaților ucraineni. „În domeniul constricțiilor avem necesitatea forței de muncă. La fel, și în industria textilă și sectorul Horeca. Aceste sectoare se confruntă cu problema lipsei locurilor de muncă și am putea implica ucrainenii oferindu-le o mână de ajutor”, a declarat expertul.
Potrivit datelor oficiale, de la începutul războiului Republica Moldova a gestionat un flux de aproape 310 mii de persoane, care au fugit din calea războiului din Ucraina, dintre care 278 de mii sunt cetățeni ai Ucrainei. Ceilalți sunt din alte state și locuiau la acel moment pe teritoriul ucrainean. Nu toți cei care au plecat din Ucraina au rămas în Republica Moldova. S-au refugiat în alte state. Pe 11 martie, erau refugiați în Republica Moldova aproape 105 mii de ucraineni. Mai puțin de 1% dintre aceștia au solicitat azil.
Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul” și Institutul pentru Dezvoltare, Modernizare și Inovare în Domeniul Social (IDMIS) au semnat luni, 21 februarie, 2022, un memorandum de cooperare.
Documentul prevede colaborarea în domenii precum: cercetări pe subiecte legate de apărare și securitate națională, ordine publică, justiție, integrare europeană. Totodată, părțile și-au asumat angajamentul acordării sprijinului reciproc pentru dezvoltarea domeniilor: cultură, educație, tineret, protecția mediului, promovarea drepturilor și intereselor fundamentale ale omului, a principiilor de bună guvernare, perfecționarea continuă a legislației naționale etc.
Igor Munteanu, fondator IDIS, a declarat că semnarea acestui acord semnifică începutul unei etape de coagulare și cooperare extinsă între mediul academic și societatea civilă, într-un moment în care situația din Republica Moldova este fragilă și afectată de multiple crize.
„Cred că ați observat cât de mult lipsește în acest moment dialogul social și transparența în procesul de guvernare. Suntem convinși că putem pune umărul la rezolvarea unor probleme relevante. Prin acest acord punem fundamentul unei colaborării sistematice între IDIS și IDMIS, vom putea crea un exemplu bun și pentru alte segmente ale mediului academic și societății civile. Suntem interesați să construim pe baza expertizei și capacităților noastre clustere comune privind reforma justiției, reforma administrației centrale și locale, în procesul de transformare și europenizare a Republicii Moldova”, a afirmat Igor Munteanu.
La rândul său, Ianuș Erhan, Președinte al IDMIS, a menționat că instituția pe care o conduce este la început de cale, face primii pași în rândul organizațiilor societății civile. „Până acum am lucrat la formarea echipei, să atragem experți și să stabilim domeniile de expertiză asupra cărora să lucrăm. Pentru noi acest memorandum este chiar o mână de ajutor întinsă din partea IDIS „Viitorul”. Aveți experiență, aveți nume. Ați fost un model pentru multe asociații obștești și sunteți în continuare”, a spus Ianuș Erhan.
„Eu susțin acest parteneriat. Trebuie să trasăm obiective reale și să mergem etapizat în realizarea acestora”, a afirmat Liubomir Chiriac, director executiv la IDIS.
Memorandumul de colaborare a fost încheiat pentru o perioadă de trei ani.
În anul 2022, Republica Moldova va trebui să ia niște decizii importante, chiar decisive, în domeniul politicilor sale teritoriale. Actuala structură teritorială este dezechilibrată, nu ajută la creșterea eficienței în administrație și stagnează dezvoltarea regională. A spus-o Valentina Casian, primar al municipiului Strășeni, pentru publicația „Predicții 2022”, realizată de către Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul”.
Mai jos vedeți întreaga analiză a predicției:
În anul 2022, Republica Moldova va trebui să ia niște decizii importante, chiar decisive în domeniul politicilor sale teritoriale. Indiscutabil, aceste decizii țin de continuarea procesului de descentralizare efectivă a puterii în stat, consolidarea și promovarea autonomiei și democrației locale ca valori europene de bază, creșterea calității serviciilor, într-un context politic în care păstrarea raioanelor de tip sovietic nu mai este opțiune nici pentru cetățeni, nici pentru guvernanța europeană. Actuala structură teritorială este dezechilibrată, nu ajută la creșterea eficienței în administrație și stagnează dezvoltarea regională.
Deși pare simplu la prima vedere, optimizarea organizării teritoriale ar putea da peste piedici neprevăzute, de natură politică și legată de implementarea deciziei politice. Din păcate, de mai mulți ani, guvernul central se face că proiectează modele de reformă administrativ-teritorială, dar mai mult prin birouri și coridoare ale puterii, păstrând o distanță rece de orice fel de consultări publice, ceea ce alimentează suspiciuni, interpretări și, evident, îngrijorări naturale. Îngrijorările noastre este că această manieră de a menține un subiect atât de important în termini strict birocratici va crea frustrări și piedici, în ciuda meritelor evidente ale proiectului de reformă.
Sunt puțini adepți ai păstrării raioanelor chiar și printre cei mai clientelari susținători, dar lipsa de transparență și caracterul selectiv al actorilor consultați naște îndoieli. Ca primar de oraș, consider că Republica Moldova trebuie să valorifice mult mai bine rolul orașelor în dezvoltarea economică, socială, culturală și regională. Anume orașele sunt poluri naturale de creștere, exercitând o influență organică asupra schimburilor comerciale, creșterii bunăstării cetățenilor și competitivității inter-regionale. Dar, pentru ca guvernanța locală să funcționeze eficient, acestea trebuie să se conducă de norme legale prietenoase, iar competențele și resursele acestora să fie armonizate în conformitate cu principiul subsidiarității. În Republica Moldova, lucrurile stau pe dos, iar dacă vorbim de veniturile alocate prin taxele locale autorităților de I nivel, inclusiv orașelor, atunci constatăm că există o povară uriașă pusă pe umerii primarilor și consiliilor locale, bani puțini ori dați pe criterii partizane, iar responsabilități administrative, cât mai multe, și cât mai vagi, astfel încât autoritățile centrale să aibă mai tot timpul motive de a bloca activitățile acestor autorități alese de cetățeni prin alegeri libere.
În anul 2022 ar trebui să existe niște pași curajoși, imposibil de evitat, în vederea întăririi bazei fiscale la nivel local din simplul motiv că în 2023, an electoral pentru autoritățile locale, orice reforme făcute pe ultimii metri vor fi, fără îndoială, infuzate de populismul electoral. Constatăm anumite progrese pe domeniul autonomiei financiare, cu începere din anul 2019, dar și în 2021; acestea se referă la alocarea a 100% din IPF autorităților locale de I nivel în anul 2019 (pentru orașe – 50 %), repartizarea resurselor fondului rutier (pentru anul 2022 – 100%), însă aceste mici rezultate au purtat un caracter limitat, izolat, sporadic, fără a întrema pe deplin sistemul actual al finanțelor publice locale.
Mai multe promisiuni vehiculate de concurenții electorali la ultimele alegeri (2021) au rămas nerealizate, printre acestea se înscrie și promisiunea de a defalca o cotă parte din IPJ (impozitul pe venitul persoanelor juridice) către bugetele locale. Este prematur să vorbim în anul 2022 despre o dezvoltare comunitară liberă pentru că cele mai multe dintre orașele Republicii Moldova nu au acces la finanțări autonome, nici la bănci, nici la partenerii pentru dezvoltare dispuși să le ofere. Notăm în acest context că, nivelul încrederii în autoritățile locale este puternic corelat de indicatorul satisfacției cetățeanului de calitatea serviciilor publice, asta înseamnă că și încrederea, de regulă înaltă, în autoritățile locale (al 2 după biserică) se erodează constant, fără reformele de care avem nevoie[i].
Există, în opinia mea, premise pentru a avansa pe majoritatea direcțiilor prioritare pentru descentralizarea puterii în stat, dar nu se știe dacă în circumstanțele unei serii de crize concomitente, actuala guvernare poate guverna în mod efectiv aceste priorități, printre care aș plasa următoarele:
Descentralizarea, autonomia locală și dezvoltarea serviciilor publice locale pentru a fi cât mai accesibile pentru cetățeni trebuie să devină deziderate ale Republicii Moldova. Implementarea soluțiilor de e-Guvernare în acest sens pot oferi un impuls nou domeniului de servicii publice și guvernare locală, oferind cetățenilor posibilitatea de a-și valorifica drepturile și a accesa serviciile publice mult mai ușor, eficient și ieftin. Totodată, guvernarea electronică este văzută drept abordare pentru creșterea încrederii dintre guverne și cetățeni, permițând implicarea cetățenilor în procesele de politici publice și promovând un guvern deschis și responsabil.
Numeroase aspecte ale schimbărilor realizate în administrație pe acest domeniu rămân încă fragile și fragmentate. Sustenabilitatea a fost adesea compromisă de lipsa liderismului în domeniu, voință politică, birocrație, rezistență, lipsa de instrumente. Este resimțită absența unei conduceri de nivel superior profesioniste, imparțiale, care să îndrume procesul de modernizare, dezvoltare a potențialului uman, de schimbare a culturii administrative, pentru o administrare eficientă. Este necesară punerea în aplicare a unor strategii eficace de atragere a persoanelor competente, de asigurare a transferului de cunoștințe, de oferire a unor posibilități de dezvoltare a personalului din instituțiile publice și de modernizare a actului de guvernare în întregime, în care mediul digital va avea un rol important.
Dezvoltarea echilibrată în regiuni cu integrarea principiilor de competitivitate teritorială. La moment Republica Moldova continuă să fie dominată de avansarea modelului monopolar de dezvoltare, caracterizat de concentrarea disproporționată a resurselor și bunăstării în municipiul Chișinău, pe fundalul marginalizării crescânde a regiunilor periferice. În prezent, Produsul Regional Brut/locuitor în municipiul Chișinău este de 5 ori mai mare decât în regiuni, fapt ce atrage după sine afectarea indicatorilor medii de calitate a vieții cetățenilor, creând premise pentru perpetuarea migrației externe și interne. Cele 6 municipii cu potențial de a deveni poli regionali nu corespund criteriilor minime definite de lege, care ar funcționa ca poli de creștere regională. Se atestă decalaje sesizabile de finanțare / internă și externă/ pentru localități, cât și decalajul enorm dintre resursele mobilizate și necesitățile reale ale comunităților cu cel mai mare potențial de creștere.
Anul 2022 va sta sub semnul multiplelor tensiuni în societate. Lipsa de viziune strategică asupra unui plan de reforme, discrepanța dintre Programul de guvernare și Planul de acțiuni al Guvernului pe partea de descentralizare și autonomie locală, confuzia totală pe domeniul reformei administrației publice, reformei administrativ–teritoriale, erorile comise la elaborarea Politicii bugetar-fiscale, deprofesionalizarea accentuată a serviciului public, lipsa unei conlucrări cu administrațiile locale, a unei tendințe de dezvoltare a comunicări instituționale cu autoritățile locale, în pofida tuturor Recomandărilor CALR al CoE, explicațiile confuze ale guvernului la mai multe subiecte ce vizează autoritățile locale, vulnerabilitățile interne majore, - sunt exemple concrete, acțiuni ce vor avea efecte negative asupra livrabilelor guvernării în anul 2022.
Remanierile în instituțiile centrale vor afecta în continuare implementarea proiectelor majore, acestea sunt privite de către autoritățile locale și cetățeni ca un moft și nu o necesitate în condițiile unora care sunt la distanță de ani-lumină de a înțelege unde au nimerit, iar partenerii externi se vor confrunta cu un rezultat incert. Se va crea o incertitudine în oferirea granturilor și finanțărilor externe. În situația când rezultatul celor declarate nu este unul palpabil pentru cetățeni, autorități locale, acestea vor da dovadă de nerăbdare, iar încredere în actuala guvernare centrală se va reduce semnificativ.
Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul” împărtășește îngrijorările Centrului de Investigații Jurnalistice din Republica Moldova (CIJM), legate de decizia unui magistrat de a impune procurorii să pornească dosar penal împotriva centrului, împotriva jurnalistelor Cornelia Cozonac și Julieta Savitchi, dar și a activistului civic Anatol Mătăsaru, pentru accesarea și colectarea datelor personale și a altor informații pentru o investigație jurnalistică privind averea nedeclarată a unui procuror și a fostei sale soții.
IDIS „Viitorul” opinează că acest caz este un precedent periculos, un atentat grav asupra libertății presei și asupra libertății de exprimare, care și așa „șchiopătează” la ziua de astăzi în Republica Moldova, mai ales că, potrivit jurnalistelor de investigație, a fost accesată și colectată în mod legal, utilizând metode legale de documentare, informația despre averea nedeclarată a procurorului Igor Popa și a fostei sale soții Ala Popa, iar pentru aceste fapte jurnaliștii nu pot fi trași la răspundere penală.
IDIS „Viitorul” atenționează instituțiile statului, cele din domeniul media, responsabile de buna gestionare a situației, instituțiile de drept, și nu în ultimul rând partenerii de dezvoltare, că astfel de situații nu sunt admisibile într-o societate care tinde spre democrație și le cere să intervină de urgență. Investigațiile jurnalistice despre averile nejustificate ale funcționarilor de rang înalt prezintă interes public, iar societatea are nevoie de informații verifice, documentate, pentru a-și crea impresia despre cei care se pretind că le apără drepturile și interesele.
Totodată, IDIS „Viitorul” solicită îmbunătățirea legislației cu privite la protecția datelor cu caracter personal, în așa fel încât jurnaliștilor să le fie facilitat la maximum accesul la informația de interes public.
Reformele esențiale în sistemul de sănătate bat pasul pe loc. Estimativ, în anul 2022 problemele sistemice se vor accentua, iar efectele lor vor deveni și mai presante. Foarte mulți pacienți, cei mai defavorizați fiind oamenii care locuiesc în spațiul rural, rămân cu un acces limitat la serviciile medicale de calitate și în timpul util, din mai multe cauze. Este opinia expertului în politici de sănătate, Rodica Gramma, făcută pentru publicația „Predicții 2022”, realizată de către Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul”.
Mai jos vedeți întreaga analiză a predicției:
Reformele esențiale bat pasul pe loc în sistemul de sănătate publică. Estimăm că în anul 2022 problemele sistemice se vor accentua, iar efectele lor vor deveni și mai presante. Foarte mulți pacienți, cei mai defavorizați fiind oamenii care locuiesc în spațiul rural, rămân a fi cu un acces limitat la serviciile medicale de calitate și în timpul util, din mai multe cauze, precum:
1. Emigrarea în continuare a lucrătorilor medicali va reduce și mai mult accesul populației la servicii de sănătate. Doar în ultimii 5 ani, sistemul național de sănătate publică a pierdut 645 de medici și 2298 personal medical mediu, și doar în 2020, numărul medicilor s-a redus cu 158, iar cel al personalului medical mediu cu 397 de specialiști. Abandonarea specialităților medicale în favoarea altor munci, dar și emigrarea lucrătorilor medicali în alte țări a lăsat multe instituții medicale fără cadre competente, mai ales înafara capitalei. În aceste condiții, pacienții trebuie să consume mai mult efort, timp și resurse pentru a obține asistența medicală de care au nevoie. Acest fapt accentuează și mai mult inechitățile deja existente pentru persoanele care locuiesc în zonele rurale, au venituri mici și manifestă un nivel scăzut de educație sanitară ca să înțeleagă necesitatea vizitelor profilactice la medic. Pentru mulți pacienți din localitățile rurale ale țării, din cauza lipsei de cadre medicale la nivel local, asistența medicală urgentă (ambulanța) va rămâne singura formă de contact cu personalul medical.
2. Vulnerabilitatea economică va afecta și mai mult sănătatea populației. Un studiu lansat în 2021 a determinat că în grupul persoanelor identificate cu câteva maladii cronice (40% dintre respondenții studiului), circa o treime sunt persoanele din mediul rural care au menționat că veniturile nu le ajung nici pentru strictul necesar (31%) și practic aceeași pondere se observă și pentru persoanele neîncadrate în câmpul muncii (36%). Persoanele cu maladii cronice neîncadrate în câmpul muncii, și din mediul rural, în mare parte reprezintă grupurile de populație cele mai sărace. Ca urmare, pacienții se vor adresa la medic doar când vor ajunge în stări acute sau în faze avansate ale unor boli care nu au fost prevenite la timp din cauza adresării întârziate. Făcând o comparație cu datele internaționale oferite de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), observăm că pentru anul 2019 media țărilor UE pentru cheltuielile publice pentru sănătate este de 6,2% din BIP, iar în Republica Moldova - 4,4%. Însă, în pofida creșterii cheltuielilor publice în timp și chiar dacă raportul cheltuielilor publice pentru sănătate față de PIB este relativ înalt conform statutului țării cu venituri medii joase (2,8%), cota plăților de buzunar pentru sănătate rămâne înaltă, la nivelul de 46% în 2016 (OMS, 2019). Este mai puțin de media pentru țările cu venituri medii joase (55,3%), dar peste valoarea medie pentru statele cu venituri medii înalte (39,6%) și statele UE (22,4%). Un studiu prezentat în 2020 a determinat că circa 17% dintre gospodăriile din țară au înregistrat niveluri catastrofale de cheltuieli pentru sănătate pe parcursul unui an și aproape 7% dintre gospodării au fost împovărate sau sărăcite după achitarea plăților de buzunar pentru sănătate. Adresarea la medicul de familie scade odată cu veniturile, pe când adresarea la medicii specialiști crește odată cu creșterea veniturilor. Luând în considerare că pandemia în ultimii 2 ani a avut un impact semnificativ asupra situației financiare și bugetelor multor familii, respectiv, considerăm că acest fapt se va răsfrânge și asupra adresării populației la medici, în special, menționând grupurile vulnerabile, precum pensionarii, persoanele neangajate și persoanele cu dizabilități.
3. Organizarea ineficientă a asistenței specializate va menține rate înalte ale deceselor care pot fi evitate. Atestăm existența unor grave lacune în organizarea asistenței medicale specializate, care limitează accesul pacientului la serviciile medicale în timp util (respectarea „orei de aur”). Această lacună afectează în special pacienții cu accidente vasculare cerebrale acute (AVC) și boală coronariană acută, care sunt principala categorie de bolnavi expusă riscului de deces, depășind cu mult statistică medie pe plan european. Anual, în Republica Moldova, peste 20.000 de pacienți pierd lupta cu afecțiunile cardiovasculare, iar fiecare a 4 persoană decedată a fost de vârstă aptă de muncă. Această situație tragică se explică inclusiv și din cauza organizării extrem de ineficiente și defectuoase a sistemului de asistare a pacientului cu AVC și boală coronariană acută, în special a celor din regiunile rurale. De foarte multe ori, se pierde timpul important vital pentru pacient prin reținerea inutilă la diferite etape de asistență a pacientului, în instituții medicale de nivel raional, care nu au nici personal și nici capacitatea tehnică de a acorda asistența necesară. Însă, din cauza unor lacune în organizarea asistenței necesare, precum și a adresării tardive la serviciile medicale, chiar și în municipiul Chișinău, unde există posibilitatea tratamentului corect și rapid al pacienților cu AVC și infarct miocardic acut, nu toate cazurile sunt tratate prin metodele contemporane (tratament endovascular, cardiologie intervențională etc.). Pentru a preveni decesul unor persoane apte de muncă, care pot fi tratate și recuperate, este necesar de a revedea de urgență traseul acestei categorii de pacienți, de organizat cât mai rapid înființarea și dotarea cu tehnologii necesare a unor centre pentru urgențe cardiovasculare, în cel puțin, în regiunile de Sud și Nord ale țării. Este extrem de important de prevăzut o politică de asigurare cu personal medical calificat și finanțarea adecvată a acestor structuri. De această decizie depinde salvarea a sute și chiar mii de pacienți, pentru care vor crește șansele de supraviețuire, va scădea rata complicațiilor și a gradului de dizabilitate. Este extrem de important de a defini această problemă cu statut prioritar, de a identifica necesitățile implementării acestui proiect și de a iniția realizarea lui.
4. Rata scăzută de vaccinare va crește riscul apariției unor focare de maladii infecțioase. Constatăm cu îngrijorare reducerea ratei de vaccinare a copiilor, care contravine obligațiilor asumate prin Planul Național de Imunizări. Efectul imediat al acestei tendințe va crește riscul incidenței unor maladii imunodirijabile, cum sunt rujeola, rubeola, oreion, iar în condițiile pandemiei neîncheiate, aceasta va expune suplimentar copiii unor riscuri nepermise. De altfel, și rata mediocră de vaccinare Sars-Cov-2 va menține în 2022 probleme grave în sistemul de sănătate, invocând vulnerabilități de infectare și, în cele din urmă, o supraîncărcare a sistemului de sănătate publică.
5. Următorul val al pandemiei va crește gradul de surmenare a sistemului de sănătate. Nu trebuie să ignorăm probabilitatea următorului val de pandemie în varianta modificată „Omicron” a virusului, care are o viteză mult mai înaltă de răspândire. Chiar dacă evidențele susțin că această variantă virală provoacă o boală mai ușoară, infecțiozitatea extremă poate conduce la o explozie a numărului persoanelor infectate, cu suprasolicitarea, peste măsură, a medicilor și a instituțiilor medicale. Estimăm, în acest context, că în anul 2022 se va menține riscul epuizării psiho-emoționale a lucrătorilor medicali din sistem, va continua să fie scăzut accesul la servicii medicale pentru pacienții cu alte maladii, decât cei cu infecția Sars-Cov-2 și vor fi necesare surse financiare suplimentare pentru a face față necesităților unei presiuni în spitale. În opinia infecționiștilor, soarta acestei pandemii va depinde de modul în care evoluează virusul original, prin mutațiile sale ulterioare. Totuși, reziliența unui sistem de sănătate publică se sprijină pe prevenire, educație publică, măsuri de limitare a situațiilor în care infecția se poate răspândi, prevenirea îmbolnăvirilor grave. Dar, nu mai puțin important este și dezvoltarea capacităților spitalicești de a face față unui număr mare de pacienți în timp util, inclusiv al celor cu forme grave. Studiile științifice arată, fără tăgadă, că probabilitatea decesului și a formelor grave ale bolii COVID este mult mai mare pentru o populație nevaccinată, vaccinofobică. Astfel, prioritatea unu a sistemului de sănătate în 2022 trebuie să fie dezvoltarea unor măsuri de sănătate publice ample, care să contribuie la creșterea încrederii populației în autoritățile și serviciile de sănătate, acceptarea măsurilor de protecție și prevenire, lupta cu fricile / fobiile, dar și cu prejudecăților existente la nivel de populație.
6. Mortalitate crescută ca consecință a doi ani de pandemie. Trebuie să recunoaștem că pandemia deja a lăsat amprente serioase asupra populației. Estimăm că în 2022 ne vom confrunta cu o rată sporită de mortalitate a unor pacienți rămași cu complicații post-COVID-19, cum sunt tromboze, fibroze pulmonare, colite, disbacterioze severe. Având și careva maladii concomitente, acești pacienți sunt expuși unor riscuri enorme în această perioadă complicată. În acest context, este nevoie ca sistemul de sănătate să acorde o atenție sporită tratamentelor de recuperare și monitorizarea adecvată a pacienților post-COVID, în special în regiunile rurale, acolo unde populația este mai puțin norocoasă de a avea acces la serviciile medicale necesare față de capitală, în special cele de reabilitare.
O altă categorie de pacienți afectați grav în timpul pandemiei sunt cei care sufereau de anumite maladii cronice, înafara infecției Sars-Cov-12, și au fost în mod repetat amânați de medicii de familie și instituțiile specializate pe parcursul acestor doi ani, datorită lipsei de timp, de spațiu ori de programări anulate în perioada serviciilor medicale la distanță. Constatăm, astfel, apariția unui număr tot mai mare de pacienți, care se adresează în stări decompensate la medici, cu complicații grave a unor boli cronice, care nu au fost monitorizate și tratate corespunzător în pandemie. Creșterea accesului la serviciile medicale necesare acestor categorii de pacienți trebuie să fie o prioritate a acestui an, atât pentru instituțiile de asistență medicală primară, cât și a pentru cele specializate. Estimăm o creștere a numărului de pacienți diagnosticați cu boli avansate și ca urmare a faptului că activitățile de screening ori depistare timpurie a unor maladii nu au funcționat aproape de loc în timpul pandemiei. Astfel, în anul 2020 se constată o scădere cu 40% a depistării cazurilor noi și a unor recidive de tuberculoză (1760 de cazuri), comparativ cu 2019 (2877 de cazuri). Statistica pentru 2021, de asemenea, arată o scădere a indicatorului (2054 de cazuri).
Este evident că în această lungă perioadă de pandemie, mulți pacienți au ajuns în forme avansate de tuberculoză, lăsate fără tratament în instituții specializate. Considerăm acest fapt deosebit de îngrijorător și estimăm că, în 2022, urmează să fie implementate o serie de măsuri urgente pentru a identifica și depista bolnavii de tuberculoză omiși de controalele și supravegherea sistemului de sănătate. O situație similară se referă și la maladiile oncologice. Dacă în 2019 testele citologice ale femeilor pentru depistarea cancerului de col uterin ajungea la 43%, în 2020, acest indicator a scăzut la 25%, revenind doar la 36% în 2021. În realitate, ținta stabilită de OMS este de 70%. Conform datelor Registrului Național de Cancer, numărul pacienților luați la evidență oncologică în stadiu I-II de boală față de 2019 (4045 de pacienți) a scăzut cu circa 25% în anul 2020 (3011 pacienți) și rămâne mai mic și în 2021 (3302 pacienți). Este constatată o creștere a cazurilor noi de tumori maligne depistate în stadiul IV, explicată prin adresarea întârziată la medic a pacienților. Evident, tratamentul acestor pacienți va fi mult mai complicat, mai costisitor și posibil, cu o evoluție mult mai tristă a bolii.
În concluzie, putem constata că sănătatea populației este puternic amenințată de disfuncțiunile actualului sistem de sănătate. Sunt necesare acțiuni urgente pentru cartografierea problemelor teritoriale și sistemice și reformarea serviciilor și a resurselor alocate sănătății publice. Inclusiv, este importantă asumarea unor acțiuni coerente pentru asigurarea accesului populației la asistența medicală necesară, oferită calitativ, în timp util și conform necesităților fiecărui pacient.
Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul” a prezentat luni, 24 ianuarie, în cadrul unei conferințe de presă, publicația „PREDICȚII 2022”. Aceasta conține analiza mai multor tendințe și perspective ale anului 2022.
Scopul documentului este de a oferi publicului interesat un instrument de previzionare a evenimentelor esențiale în anul 2022. Analiza nu s-a limitat doar la crearea de scenarii alternative, ci extrapolează tendințe și cauzalități probabile în 2022.
Au fost chemați să participe la elaborarea predicțiilor pentru anul 2022 o seamă de autori, personalități cunoscuți pe domeniile lor profesionale, care-și prezintă în acest format analiza și pronosticurile lor pentru anul care abia s-a început.
Autori ai predicțiilor sunt Igor Munteanu, expert în relații internaționale la IDIS; Dumitru Mânzărari, expert în politici de apărare, afiliat la SWP (Stiftung Wissenschaft und Politik; Vladislav Gribincea, președinte al Centrului de Resurse Juridice din Moldova; Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS; Carolina Ungureanu, expert politici europene la IDIS; Ion Tăbârță, expert politic la IDIS; Ion Manole, director Promo-LEX; Rodica Gramma, expert în politici de sănătate la IDIS; Ion Muntean, expert în politici energetice, afiliat la IDIS și Valentina Casian, primar al municipiului Strășeni.
Publicația poate fi descărcată aici.
