Prima monedă comemorativă a apărut în Republica Moldova în anul 1996, când au fost marcați 5 ani de independență ai Republicii Moldova, iar BNM a bătut prima monedă comemorativă pentru a reaminti tuturor că s-a întâmplat în urmă cu 5 ani. În cadrul ediției „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 4 iunie, realizată de către Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul” și Privesc.eu, economistul a spus că aceasta este prima curiozitate legată de monedele comemorative, puse în circulație de-a lungul celor 30 de ani de la crearea Băncii Naționale a Moldovei.

Cea de-a doua curiozitate este despre faptul că din 1996 și  până în prezent, BNM a bătut 178 de monede comemorative, care pot fi găsite la muzeul instituției. 153 de monede sunt din argint și au de la 16,5 grame până la 31,5 grame. 18 monede sunt de aur și cele mai multe dintre ele au 7,8 grame. Trei monede sunt din tombac sau alamă roșie argintată, iar o monedă este din aliaj, alamă placată cu nikel. În trecut, monedele comemorative să băteau de regulă într-un tiraj de 1000 de exemplare. În ultimii ani, BNM bate doar câte 250 de monede comemorative. Iar din 2019 BNM ne bucură și cu monede comemorative de circulație ordinară, care se bat în tiraje de 250 mii exemplare și pot fi găsite relativ ușor. De regulă astfel de monede ordinare BNM bate câte una pe an în valoare de 10 lei.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, cea de-a treia curiozitate este faptul că cea mai scumpă monedă din Republica Moldova a fost bătută în 2018 și a comemorat 100 de ani de la unirea Basarabiei cu România. „Este o monedă din aur curat și are 31,1 grame. Doar valoarea aurului din această monedă este de aproape 2 mii de dolari. Este cea mai scumpă monedă și cea mai greu de procurat pentru majoritatea colecționarilor”, a spus Veaceslav Ioniță.

A patra curiozitate este legată de cantitatea de metal folosită. Pentru ca să bată aceste monede deja puse în circulație, BNM a avut nevoie de 2 tone și 312 kg de metal: aur și argint. Monedele din aur cântăresc 111 kg și 580 de grame, cele din argint - 2 tone 108 kg. Monedele din tomac argintat (un aliaj dintre zinc și cupru) – 18 kg, iar alamul placat – 75 kg.

Cel mai popular personal de pe monede este Ștefan cel Mare și Sfânt. Din acele 175 de monede comemorative, spune Veaceslav Ioniță cu referire la cea de-a cincea curiozitate, 5 sunt dedicate lui Ștefan cel Mare: 3 de argint și 2 din aur.

Toate monedele, ca să fie mai ușor de colecționat,  sunt grupate în serii. În total sunt acum 17 serii, afirmă analistul descriind cea de-a șasea curiozitate legată de monedele comemorative bătute de către BNM. Prima serie a început în 1996, este dedicată evenimentelor istorice și sunt prezent 17 astfel  de astfel de monede. Ultima serie a fost domnitorii țării și a fost lansată în 2019. Cea mai mare serie este cea dedicată unor personalități și a fost lansată în 2000. Până în prezent au fost bătute 37 de astfel de monede. Cea mai mare serie de monede bătute într-un singur an sunt mănăstirile Moldovei și a fost lansată în 2000. În acel an au fost bătute 20 de monede cu 20 de mănăstiri din Republica Moldova. Apoi pe parcursul anilor au fost bătute încă 4 monede cu mănăstiri. BNM mai are o serie de monede bătute cu lăcașuri sfinte din Moldova.

Cea de-a șaptea curiozitate ține de faptul că în anul 2017 în Republica Moldova apare prima monedă comemorativă colorată.

Urmează, pe poziția a opta, faptul că anual BNM bate în mediu câte 8 monede pe an și că un colecționar moldovean trebuie să aibă anual aproape 5 mii de lei ca să poată procura cele 8 monede comemorative, dar fără a include monedele de aur . Cele mai multe monede au fost bătute în 2000 – 24 la număr. Cele mai puține în 2004 – doar 3 monede. Anii 1997, 1998, 1999 și 2002 sunt unicii ani când Republica Moldova nu a bătut monede comemorative. Totodată, cele mai multe monede care sunt bătute sunt monedele de argint.

Urmează curiozitatea cu numărul nouă, potrivit căreia un colecționar împătimit de istoria Republicii Moldova, de  numismatica acestei țări, dacă ar dori să aibă toate monedele bătute de către BNM, ar avea nevoie de cel puțin 25 mii USD, deoarece doar valoarea aurului și argintului din monede depășește suma de 20 de mii de dolari. BNM a bătut două monede care astăzi nu pot fi găsite în circulație obișnuită, este vorba de moneda specială de la aniversarea Curții de Conturi și cea dedicată medicilor „Medicul meu - eroul meu”.

Ultima curiozitate, spune că din 2019, BNM a început să bată o serie nouă – „Poveștile copilăriei”. Spre deosebire de toate celelalte monede, care sunt din aur și argint, ca valoare a metalului nu sunt scumpe, dar ca formă grafică, felul în care au fost făcute, sunt cele mai excepționale. Este vorba de „Capra cu trei iezi”, „Punguța cu doi bani”, „Făt frumos și Ileana Cosânzeana”.

„Pentru fiecare țară, un element important al independenței, pe lângă imn și drapel, este moneda națională. Republica Moldova a parcurs un drum lung în a avea moneda națională. În 1991 a fost creată BNM. În 1993 a apărut leul moldovenesc. În 1996 a apărut prima monedă comemorativă. BNM a fost nu o dată criticată, mai ales după ceea ce s-a întâmplat în 2014. Însă, în ultimii ani s-au întreprins măsuri îndreptate pentru a schimba situația. Ca rezultat, criza din 2020 a arătat că dintre toate elementele unei crize, ceea ce nu a afectat a fost pe dimensiunea bancară. Volumul de credite a continuat să crească, presiune asupra valutei nu a fost, iar rezervele valutare au crescut la cel mai înalt nivel”, a conchis Veaceslav Ioniță.

 

Comitetul de coordonare pentru o Guvernare Deschisă, Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul fiind reprezentat de către economista Diana Enachi, a lansat consultările publice asupra Conceptului Programului pentru o guvernare deschisă pe anii 2021-2024.

Conceptul Programului este elaborat de către Cancelaria de Stat în conformitate cu prevederile supct. 3, pct. 34 din Hotărârea Guvernului nr. 386/2020 cu privire la planificarea, elaborarea, aprobarea, implementarea, monitorizarea și evaluarea documentelor de politici publice. Prin aprobarea și implementarea Programului vizat, Guvernul Republicii Moldova își reafirmă angajamentele cu privire la respectarea principiilor de bază ale Parteneriatului pentru Guvernare Deschisă. 

Scopul proiectului este consolidarea unei guvernări transparente, responsabile și eficiente prin îmbunătățirea proceselor decizionale, participative și a dialogului cu cetățenii, iar prin intermediul acestuia, Guvernul urmărește identificarea soluțiilor pentru sporirea accesului la informații, promovarea transparenței sectorului public, asigurarea luptei împotriva corupției și încurajarea participării cetățenilor în actul de guvernare. Proiectul urmează a fi elaborat și aprobat în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 386/2020 cu privire la planificarea, elaborarea, aprobarea, implementarea, monitorizarea și evaluarea documentelor de politici publice.

Propunerile și recomandările asupra Conceptului pot fi inserate direct în documentul conceptului, disponibil in format google doc .

Totodată, Comitetul de coordonare pentru o Guvernare Deschisă vine cu rugămintea de a completa următorul chestionar, rezultatele căruia vor fi luate în considerare la elaborarea Programului vizat.

Propunerile se acceptă până la data de 14 mai 2021.

De asemenea, propunerile și recomandările pot fi transmise până la data de 4 mai 2021, persoanei de contact: Natalia Cristian, consultant principal, Direcția coordonare politici și priorități, Cancelaria de Stat, e-mail: natalia.cristian@gov.md

Comitetul de Coordonare pentru guvernare deschisă, constituit la 13 Aprilie 2018 (Ordin 305-A), are rolul de coordonarea procesului de elaborare și consultare a Planurilor Naționale de Acțiuni pentru o Guvernare Deschisă, angajament asumat de către Republica Moldova în calitate de țară membră a Parteneriatului pentru o Guvernare Deschisă (Open Government Partnership).

 

 

Prima expoziție regională, destinată antreprenoriatului feminin în Europa și Asia Centrală, organizată de către UN Women și finanțată cu generozitate de către Guvernul Japoniei,  va avea loc online, în perioada 27-29 aprilie 2021, cu participarea a sute de antreprenoare din 12 țări, printre care și Republica Moldova. Scopul expoziției este de a susține și abilita femeile antreprenoare pe timp de pandemie și în urma acesteia. 

Organizată de către UN Women ca răspuns la impactul devastator al pandemiei COVID-19 într-o regiune în care o pătrime din femeile libere profesioniste și-au pierdut locurile de muncă, expozitia virtuală va aduna sute de afaceri mici și femei antreprenoare, companii mondiale și investitori din Europa și Asia Centrală, pentru a crea planuri de afacere, a prezenta produse și pentru a încuraja antreprenoarele să se extindă pe piață. 

În cadrul expoziției,  vor fi oferite șase platforme de creație cu diverse teme, de la branding și marketing, până la crowdfunding și comerț electronic, dar și atragerea investitorilor. Ca urmare antreprenoarele vor beneficia de instruire profesionistă în dezvoltarea și optimizarea planurilor și ideilor de afaceri.  

La conferință, vor fi reprezentate mai mult de 23 de sectoare. Majoritatea antreprenoarelor sunt din domeniile: vestimentație, modă și vânzare cu amănuntul, alte sectoare, inclusiv educație și formare, precum și produse alimentare și agricole. 

Sesiunea de deschidere a expozitiei poate fi vizualizata pe pagina de Facebook UN Women Moldova, incepand cu orele 10.00.

 

Cu profundă tristețe, echipa Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (DIS) „Viitorul” se alătură familiei Popa și își ia rămas bun, la trecerea în neființă, de la Dl. Profesor Victor Popa (1949-2020), nume sonor în societatea civilă și în comunitatea academică, mentor pentru mulți dintre noi.

Golul lăsat în urmă este infinit. Domnia sa va rămâne veșnic în memoria noastră ca un exemplu uman și profesional de cea mai înaltă calitate. O viață plină de muncă, eficientă și elevată, însuflețită și inspirată de pasiune, dedicată științelor juridice și înțelegerii profunde a societății moldovenești în proces de atlantizare și europenizare.

Domnul Prof. Univ. Victor Popa a fost o personalitate de prim rang în dreptul constituțional, permanent disponibil pentru cercetare și dialog științific, receptivitate față de nou și dedicare pentru profesia didactică. A lăsat în urmă o bogată moștenire științifico-didactică, concretizată în monografii, cărți, articole și studii ce-i poartă semnătura.

Domnul Dr. Hab. Victor Popa a jucat un rol important în promovarea și apărarea valorilor naționale, în consolidarea societății civile și comunității academice din Republica Moldova.

Echipa IDIS „Viitorul” își exprimă profunda îndurerare și împărtășește această mare pierdere, transmitem condoleanțe familiei și tuturor celor care l-au cunoscut și apreciat pe Profesorul Univ. Victor Popa.

Dumnezeu să-l odihnească în pace!

 

 

Cuprins

Preambul

1. Istoricul problemei. Scopul creditului
2. Prevederi ale acordului asupra cărora planează suspiciuni
3. Dreptul la informație, transparența și procedurile de negociere
4. Constatări și Concluzii
5. Recomandări

Preambul

În esență, considerăm că sunt 2 aspecte care trebuie analizate de către Curtea Constituțională: conținutul Acordului de împrumut și procedura de negociere / semnare / ratificare.

În ce privește conținutul, notăm art.3 alin.(3), art.7 alin.(2) și art.11 din Acord, care sunt contrare intereselor Republicii Moldova, efectele și consecințele acestor prevederi pot afecta caracterul suveran, independent și de neutralitate al Republicii Moldova. După cum au menționat și autorii sesizării, este pusă în pericol activitatea / securitatea economică, financiară și valutară a țării, economia de piață, comerțul și libera concurență, domenii protejate expres de către Constituția Republicii Moldova (art.1, 2, 126, 129). În ce privește procedura, aceasta este importantă din perspectiva asigurării legalității actului, clarității, previzibilității și accesiblității viitoarelor reglementări pentru a înțelege care pot fi urmările pentru cetățeni și stat.

1. Istoricul problemei. Scopul creditului

Guvernarea de la Chișinău a solicitat la finele anului trecut un împrumut de 500 de milioane de euro de la Federația Rusă. Unele rezultate ale negocierilor dintre partea rusă și partea moldovenească au fost anunțate oficial abia în anul 2020. Astfel:

• Guvernul RM prin Hotărârea nr.169 din 13 martie 2020 a aprobat inițierea negocierilor, precum şi a aprobat semnarea lui.
• Pe data de 17 martie 2020, la Moscova, a fost semnat Acordul dintre Guvernul Federației Ruse și Guvernul Republicii Moldova privind acordarea Guvernului Republicii Moldova a unui împrumut financiar de stat.
• La 17 aprilie 2020 Acordul de credit a fost semnat la Moscova de către Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Moldova în Federația Rusă, Andrei Neguța (67 ani), și vice-ministrul Finanțelor al Federației Ruse, Timur Maximov (34 de ani).
• Acordul propriu zis a fost adus la cunoștința opiniei publice tocmai în data de 20 aprilie 2020.
• Pe data de 21 aprilie 2020, prin Hotărârea Guvernului nr.252 s-a aprobat și s-a prezentat Parlamentului spre examinare proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Federației Ruse și Guvernul Republicii Moldova privind acordarea Guvernului Republicii Moldova a unui împrumut financiar de stat.
• În data de 23 aprilie 2020 a avut loc ședința plenară a Parlamentului Republicii Moldova, unde Acordul respectiv a fost ratificat în două lecturi.

Valoarea creditului. Valoarea creditului este de 200 mln euro. Creditul a fost oferit de către Federația Rusă cu o dobândă de 2 la sută, pentru o perioadă de 10 ani.

Conform acordului, partea rusă va transfera prima tranșă de 100 mln euro în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a documentului, iar a doua tranșă va fi transferată nu mai târziu de 31 octombrie 2020.

Rambursarea creditului. Rambursarea creditului se va efectua în 20 de tranșe egale, timp de zece ani, achitate la data de 15 martie și 15 septembrie a fiecărui an. Prima tranșă va fi rambursată pe 15 martie 2021.

Rata dobânzii creditului va fi de 2% anual, iar în cazul în care Republica Moldova nu-și respectă obligațiunile de rambursare a creditului în termen, penalitatea va constitui 150% din rata dobânzii.

Scopul creditului. Creditul rusesc a fost contractat pentru reabilitarea drumurilor, un proiect promis de către președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, la sfârșitul anului 2019, după învestirea Guvernului Chicu.

Astfel, circa 1,3 mlrd MDL a fost deja inclus în proiectul de rectificare a bugetului pentru implementarea Proiectului „Program de dezvoltare a infrastructurii drumurilor cu suportul Federației Ruse”.

Experții IDIS Viitorul consideră că acest credit a fost inclus în bugetul 2020, când bugetul a fost adoptat, ca sursă de finanţare a unei părţi din circa 5 miliarde de lei din deficitul bugetar de 7,4 miliarde de lei.  După recenta rectificare a bugetului, deficitul bugetar constituie deja 16,2 miliarde de lei.

Procedurile de achiziție privind reabilitarea drumurilor se accelerează. În contextul respectiv, în ianuarie 2020, Administrația de Stat a Drumurilor (ASD) a inițiat 15 proceduri de achiziție pentru lucrările de reparație a drumurilor. Conform prevederilor legislației în domeniul achizițiilor publice (Regulamentul cu privire la modul de planificare a contractelor de achiziții publice[1]), o autoritate contractată nu este în drept să planifice un contract de achiziție publică în lipsa surselor financiare sau a dovezii alocării acestora.

Prin urmare, a fost admisă o încălcare a legislației prin lansarea mai multor licitații, prin sistemul electronic de achiziții publice MTender, fără a indica vreo informație la categoria „sursa de finanțare”.

Conform documentației de atribuire a licitaților de lucrări pentru reparația drumurilor lansate în sistemul electronic, unica mențiune a sursei de finanțare are un caracter vag: Programul de dezvoltare al infrastructurii cu suportul Instituțiilor Financiare Internaționale”. Mai mult, Anexa 6 la Legea bugetului de stat pentru anul 2020, nu făcea referință la un astfel de program.

Până în prezent, instituția a încheiat două contracte de achiziție privind reabilitarea drumurilor, unul privind reabilitarea drumului G135 Ceadâr-Lunga – Congaz – Dimitrovca – G131, în valoare de 40,6 milioane de lei, și altul privind reabilitarea drumului R21 Orhei-Bravicea-Călărași, în valoare de 67,2 milioane de lei.

În rest, mai multe achiziții au fost anulate cu invocarea, cel mai frecvent, a lipsei a trei oferte calificate, sau alte motive invocate de către Administrația de Stat a Drumurilor, cu mențiunea că urmează a fi organizată o nouă procedură de achiziție în acest sens. De menționat că pentru reabilitarea a șase tronsoane de drum, în sumă de 1,8 miliarde de lei, fără TVA, deschiderea ofertelor a fost amânată pentru data de 4 mai 2020.

Notă. În contextul respectiv, este necesar de menționat depunerea de contestații de către un operator economic (Magistrala SA) împotriva documentației de atribuire, iar ANSC a admis integral sau parțial contestațiile: (https://ansc.md/ro/content/decizii-2020?Contestatar=&AutoritateaContractanta=administratia&solr_document=&ObiectulAchizitiei=&solr_document_1=All&solr_document_2=All&solr_document_3=All&solr_document_4=All&solr_document_8= ). Respectiv, autoritatea, ASD, este obligată să se conformeze deciziei ANSC și deci a modificat documentația de atribuire și respectiv a prelungit și termenul de depunere a ofertelor.

       2. Prevederi ale acordului asupra cărora planează suspiciuni

Mai jos vom face referință doar la câteva prevederi din Acordul respectiv, asupra cărora, din perspectiva noastră, planează grave suspiciuni de corupție.

       2.1. Unele comentarii vis-a-vis de articolul 3, aliniatul 3

O clauză a Contractului (art.3, aliniatul 3) de creditare stipulează că „Partea moldovenească, în interesele extinderii relațiilor comercial-economice dintre cele două țări, va depune eforturi, orientate spre realizarea proiectelor comune pe teritoriul Republicii Moldova, prin intermediul companiilor rusești. În aceste scopuri, companiilor rusești le va fi asigurat accesul pentru participarea în procedurile de achiziție a bunurilor și serviciilor în bază de concurs, desfășurate în Republica Moldova, în baza unui regim nu mai puțin favorabil decât regimul de care beneficiază companiile moldovenești sau alte companii”.

Prin această clauză, sunt încălcate acordurile internaționale la care Republica Moldova face parte. În speță, ne referim la Acordul Organizației Mondiale a Comerțului privind achizițiile publice (ratificat prin legea nr. 125/2016). Prin semnarea acordului OMC privind achizițiile publice, autoritățile din Republica Moldova s-au angajat să sporească concurența pentru proiectele mari de infrastructură realizate în Republica Moldova, promovarea unei bune guvernanțe la nivelul instituțiilor naționale, sporirea gradului de transparență și, implicit, combaterea corupției, eficientizarea managementului resurselor publice, precum şi sporirea accesului agenților economici autohtoni pe piețele externe de achiziții publice prin participarea la licitaţiile internaţionale.

De asemenea, se încalcă prevederile Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, care prevede că: „Entitățile contractante nu impun condiții care să conducă la discriminarea directă sau indirectă a operatorilor economici ai celeilalte părți, de exemplu cerința ca operatorii economici interesați în obținerea contractului să fie stabiliți în aceeași țară, regiune sau același teritoriu cu entitatea contractantă.”

      2.2. Unele comentarii în raport cu articolul 7, aliniatul 2

Cel mai mare pericol, în opinia noastră, care ține de acest Acord, îl constituie prevederile din articolul 7, aliniatul 2, care stabilesc că ”dacă datoria restantă sau dobânda la această datorie pentru împrumutul de stat sau pentru creditele acordate de către băncile rusești debitorilor moldoveni, cu acordul părții Moldovei, nu sunt rambursate la timp, conform prezentului Acord, partea rusă are dreptul să consolideze întreaga sumă restantă și să ceară plata urgentă a acesteia”.

Această prevedere presupune că statul Republica Moldova emite un fel de garanție pentru întreprinderi private, iar noi, cetățenii (statul) vom trebui să rambursăm această datorie, dacă acești debitori (privați), pe care nu îi cunoaștem, nu vor rambursa la timp datoria către băncile rusești.

       Prevederile de la art.7, din prezentul Acord, care se rezumă la majorarea datoriei de stat pentru creditele persoanelor terțe față de Federația Rusă, este 0 clauză care atentează direct la suveranitatea  națională (art.1 și 2 din Constituție), protejarea intereselor naționale în activitatea economică, financiară și valutară, asigurarea libertății comerțului și concurenței loiale (art.126 din Constituție) și evident, principiile protejării intereselor naționale în activitatea economică externă (art.129 din Constituție).

Este necesar de punctat că dreptul exclusiv privind gradul de îndatorare al țării ține de Parlamentul Republicii Moldova, care prin Lege stabilește pentru Guvernul Republicii Moldova, limitele deficitului bugetar și valoarea maximă a datoriei externe pentru fiecare an (art.38 din Legea Finanțele Publice și Responsabilitatea Bugetar Fiscală). Prin art.7.2, Moldova cedează din dreptul suveran altui stat, de a decide plafonul datoriei externe. Astfel, devine nulă orice decizie a Parlamentului Republicii Moldova privind plafonul datoriei externe, deoarece un alt stat poate decide, de la sine putere, majorarea acestei datorii.

Lecții despre preluarea activelor. Subliniem faptul că aplicarea unor penalități excesive este o practică mai veche a Federației Ruse care a fost utilizată în relațiile cu Republica Moldova pentru preluarea activelor. Astfel, în perioada 1993-1994, prin aplicarea unor penalități excesive, au fost formate datorii nejustificate în baza cărora a fost procurată cota majoritară a întreprinderii strategice Moldova GAZ. Întreg mecanism de preluare a activelor naționale prin această inginerie financiară a fost descrisă de către experții IDIS Viitorul încă în anul 2007. În acea perioadă, subliniem doar că pentru fiecare zi de reținere a plăților, Moldova a acceptat o penalitate de 0.35% din suma îndatorată, ceea ce era de 12-17 ori mai mult decât penalitățile aplicate în țările din regiune. În felul acesta, timp de un de zile, s-au acumulat penalități nejustificate de 140 mln dolari, comparativ cu maximul de 10 mln dolari, în cazul aplicării unor penalități în conformitate cu mecanismele internaționale. După preluarea întreprinderii de stat Moldova Gaz, GazProm a redus penalitățile care au fost micșorate până la 0.02%, de 17 ori mai mică, comparativ cu cea inițială. Acest lucru ne face să credem că negocierea acelei penalități exagerate a fost o acțiune deliberată a autorităților moldovenești, cu elemente de corupție, care au avut ca scop deposedarea Republicii Moldova de activele sale strategice. Situație care ar putea să se repete și în acest caz.

3. Dreptul la informație, transparență și procedurile de negociere

În acest sens, argumente complementare și suplimentare la cele invocate de autori pot reprezenta următoarele.

      3.1. Constituția Republicii Moldova garantează în art.34 dreptul la informație. Autorităţile publice, potrivit competenţelor ce le revin, sunt obligate să asigure informarea corectă a cetăţenilor asupra treburilor           publice şi asupra problemelor de interes personal. Dreptul persoanei de a avea acces la orice informaţie de interes public nu poate fi îngrădit. Aceste norme sunt dezvoltate în legea privind accesul la                   informație nr.982/2000, legea privind transparența procesului decizional nr.239/2008, legea privind actele normative nr.100/2017, dar și de alte acte normative, precum Hotărârea Guvernului cu privire la               mecanismul de consultare publică cu societatea civilă în procesul decizional nr.967/2016.

În speță, atât la nivelul Guvernului, cât și în Parlament, la examinarea și aprobarea / adoptarea actelor normative privind acest Acord de împrumut, nu au fost respectate normele ce țin de transparența procesului decizional, nu au fost supuse consultărilor publice aceste proiecte de acte, iar publicul larg nu a avut posibilitatea de a analiza aceste acte, de a formula propuneri și recomandări. Spre exemplu, proiectul legii de ratificare este înregistrat în Parlament pe data de 21.04.2020 și este exminat și aprobat pe data de 23.04.2020, fără respectarea termenului de 15 zile pentru consultări publice. Aceeași situație și cu Hotărârile Guvernului.

Desigur, putem lua în calcul situația excepțională, care acordă posibilitatea (inclusiv prin legea nr.239/2008) să fie elaborate și aprobate actele fără respectarea etapelor de transparență. Dar aici am putea sublinia unele momente importante.

Dacă e să ne conducem de informațiile prezentate public, negocierea Acordului respectiv a început la 13.03.2020 și s-au finalizat la 17.04.2020. În toată această perioadă, societatea, cetățenii, chiar și deputații nu au cunoscut despre parcursul negocierilor, echipa care negociază, dacă au avut loc sau nu consultări cu experți și specialiști, dacă au fost obținute în prealabil sau ulterior avizele autorităților publice, în special al Ministerului Justiției și Ministerului Finanțelor, chiar și expertiza Centrului Național Anticorupție.

• Potrivit pct.33 din Hotărârea Guvernului nr.442 din 17.07.2015 pentru aprobarea Regulamentului privind mecanismul de încheiere, aplicare şi încetare a tratatelor internaţionale, organul responsabil pentru încheierea tratatului va prezenta concomitent proiectul tratatului spre avizare Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Ministerului Economiei, Ministerului Justiţiei, Ministerului Finanţelor şi, în caz de necesitate, ministerelor şi altor autorităţi administrative centrale, care vor fi direct sau indirect implicate în implementarea acestuia sau sunt competente de a se expune asupra subiectelor vizate în proiect.
• Ministerele şi alte autorităţi administrative centrale vor prezenta avizul în termen de până la 10 zile lucrătoare (pct.34).
• Organele responsabile pentru încheierea tratatelor pot solicita prezentarea avizului în termene mai restrânse. În acest caz, se va argumenta motivul acestei solicitări (pct.35).
• Avizul Ministerului Justiţiei se va referi şi la compatibilitatea proiectului tratatului cu prevederile Constituţiei Republicii Moldova şi legislaţia internă. În cazul în care proiectul tratatului cuprinde dispoziţii contrare Constituţiei Republicii Moldova şi legislaţiei interne, Ministerul Justiţiei va propune, fie modificarea proiectului tratatului, fie sistarea procedurii de iniţiere a negocierilor, fie formularea unor rezerve admise la tratatul multilateral, fie iniţierea elaborării concomitente a proiectelor de acte de modificare a actelor legislative/normative, fie iniţierea procedurilor de revizuire a Constituţiei, conform modului stabilit de legislaţia în vigoare (pct.37).
• În caz de divergenţe între poziţia organului responsabil pentru încheierea tratatului şi avizele prezentate de către ministere şi alte autorităţi administrative centrale, acesta va organiza o şedinţă cu autorităţile şi instituţiile interesate pentru a se decide pe principii reciproc acceptabile (pct.40).
• Delegaţiile de negociatori şi organul responsabil pentru încheierea tratatului vor consulta pe durata negocierilor alte organe centrale de specialitate ale administraţiei publice şi instituţii de competenţa cărora ţin subiectele abordate în cadrul negocierilor sau în obligaţia cărora intră implementarea prevederilor tratatului (pct.50).
• În calitate de organ coordonator în procesul de încheiere al tratatelor, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene poate formula observaţii şi propuneri care sunt obligatorii pentru grupul de negociatori şi organul responsabil pentru încheierea tratatului. Raportul şi alte documente ale negocierilor se păstrează la Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene împreună cu celelalte documente ce ţin de încheierea tratatului, care vor servi drept mijloace complementare de interpretare a tratatului (pct.61).

La fel, nu a fost publicat textul proiectului Acordului, deși acesta putea fi făcut public conform prevederilor pct.32 din Hotărârea Guvernului nr.442/2015. Este inadmisibil ca un act atât de important și cu consecințe pentru toți cetățenii, să fie ”ascuns” de public și lăsat la discreția unor persoane ”necunoscute” care negociază acest Acord din numele Republicii Moldova sau mai concret din numele poporului Republicii Moldova, prin prisma art.2 din Constituție.

Plus la aceasta, lipsește consultarea și avizul consultativ al Comisiei politică externă şi integrare europeană a Parlamentului, contrar cerințelor din art.7 alin.(2) al legii privind tratatele internaționale ale Republicii Moldova nr.595/1999. De remarcat aici și obligația de a întocmi o notă de argumentare pentru a fi prezentată în prealabil Comisiei politică externă şi integrare europeană a Parlamentului, care să includă argumentarea necesităţii încheierii tratatului internaţional, cu specificarea eventualelor consecinţe de ordin politic, financiar-economic sau de altă natură pe care le implică încheierea tratatului internaţional, proiectul acestuia în limba de stat şi, după caz, în limba străină, avizele autorităților publice.

Nu în ultimul rând, Parlamentului nu i-a fost prezentat tot setul de documente necesar pentru ratificare și care trebuiau să fie deținut de către Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene. În conformitate cu pct.165 din Hotărârea Guvernului nr.442/2015, setul de documente necesar pentru îndeplinirea procedurilor interne în vederea punerii tratatului în vigoare va conţine:

1. argumentarea oportunităţii ratificării, acceptării, aprobării tratatului sau aderării Republicii Moldova la tratat, conform anexei nr.5 la prezentul Regulament;
2. copia de pe textul tratatului în limba română şi limba de referinţă, iar în cazul în care tratatul nu conţine un text autentic în limba română, copia de pe textul autentic al acestuia într-o limbă străină şi traducerea oficială în limba română efectuată de către organul responsabil pentru încheierea tratatului şi certificat de către Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene;
3. copiile de pe avizele prevăzute la pct. 80;
4. tabelul de sinteză al avizelor prevăzut la pct. 80;
5. proiectul hotărârii Guvernului despre aprobarea proiectului de lege cu privire la ratificarea, acceptarea, aprobarea tratatului sau aderarea la tratat (în limba română cu traducerea în limba rusă);
6. proiectul de lege cu privire la ratificarea, acceptarea, aprobarea tratatului sau aderarea Republicii Moldova la tratat (în limba română cu traducerea în limba rusă) care va stabili expres: organul sau organele responsabile pentru implementarea tratatului sau pentru efectuarea unor acţiuni, orientate spre respectarea angajamentelor pe care şi le asumă Republica Moldova prin îndeplinirea procedurilor interne de intrare în vigoare a tratatului; formularea textelor rezervelor în vederea aplicării ori neaplicării unor prevederi ale tratatului faţă de Republica Moldova;
7. proiectul de lege privind introducerea modificărilor în legislaţie (în limba română cu traducerea în limba rusă), dacă din tratatul internaţional decurge adoptarea unor legi noi sau modificarea legilor în vigoare.

3.2. Legea privind tratatele internaționale nr.595/1999 reglementează expres procedura de aprobare a semnării (art.8¹). În esență, Guvernul urma să adopte 2 Hotărâri de Guvern distincte, ca conținut și timp. Prima de inițiere a negocierilor (inclusiv de împuternicire a persoanelor care vor negocia) și a doua hotărâre, ulterior, de aprobare a semnării, după finalizarea negocierilor. În caz de urgenţă a semnării tratatului internaţional şi doar dacă există temeiuri suficiente să se considere că proiectul tratatului propus spre semnare nu va conţine diferenţe de fond faţă de proiectul iniţial al tratatului, art.8¹ alin.(3) din lege prevede că se poate emite o singură decizie cu privire la iniţierea negocierilor şi aprobarea semnării tratatului (cum a fost în cazul nostru). Însă, chiar și într-o astfel de situație, potrivit art.8¹ alin.(3), trebuie să fie respectată procedura prevăzută la art.7 care se referă la consultarea și obținerea avizului cu privire la oportunitatea iniţierii negocierilor şi semnării tratatului internaţional din partea Comisiei politică externă şi integrare europeană a Parlamentului – cerințe legale nerespectate. Totodată, nu este justificată această ”urgență” de aprobare a semnării în contextul în care după emiterea Hotărârii Guvernului nr.169 din 13.03.2020 pentru inițierea negocierilor și aprobarea semnării Acordului, după mai bine de o lună de zile este semnat acest Acord (17.04.2020).

3.3. Avem obiecții și la mențiunea în textul Acordului a limbii de întocmire a acestuia, fiind indicată limba ”moldovenească”. Acest fapt contravine Hotărârii Curții Constituționale nr.36 din 5.12.2013, în conformitate cu care Curtea a considerat că prevederea conţinută în Declaraţia de Independenţă referitoare la limba română ca limbă de stat a Republicii Moldova prevalează asupra prevederii referitoare la limba moldovenească conţinute în articolul 13 al Constituţiei. Aici pot fi luate în considerație și prevederile art.14 alin.(6) din legea nr.595/1999, potrivit cărora, în cazul în care tratatul internaţional nu conţine un text autentic în limba de stat (nu avem un text în limba română), se prezintă spre examinare în Parlament textul autentic al acestuia într-o limbă străină şi traducerea oficială în limba de stat, certificată de către Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene (nu a fost realizat). Mențiuni referitoare la obligativitatea limbii române a textului se cuprind expres și-n Hotărârea Guvernului nr.442 din 17.07.2015 pentru aprobarea Regulamentului privind mecanismul de încheiere, aplicare şi încetare a tratatelor internaţionale.

3.4. Votarea de către Parlament a amendamentului deputatului Dumitru Diacov, de iure a renegociat Acordul deja negociat de către Guvern. Astfel de proceduri contravin tuturor cerințelor legii nr.595/1999, Hotărârii Guvernului nr.442 din 17.07.2015 pentru aprobarea Regulamentului privind mecanismul de încheiere, aplicare şi încetare al tratatelor internaţionale și prevederilor Convenției de la Viena cu privire la dreptul tratatelor din 1969.

Constatări și Concluzii

• Republica Moldova intră într-un grav declin economic. Epidemia de coronavirus (Covid-19) va deteriora dramatic atât economia globală cât și cea națională. Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD) prognozează pentru economia mondială cea mai severă scădere a activităţii economice de la criza financiară globală din 2009. Anul acesta, 2020, PIB-ul global ar urma să urce cu doar 2,4%, cel mai redus nivel din 2009, şi în scădere faţă de estimarea din noiembrie, de 2,9%, a informat OECD, în prognoza sa actualizată. Republica Moldova, ca și alte țări în curs de dezvoltare, va fi afectată de criză mult mai grav. Conform estimărilor guvernamentale, deficitul bugetar în anul 2020 va atinge maxima istorică de peste 30% din cheltuielile bugetare, ceea ce este cu cel puțin 20% mai grav decât în 2009. Recuperarea de la această criză va dura minimum 3-4 ani, conform estimărilor experților economici IDIS Viitorul. Fondul Monetar Internațional și-a modificat prognoza de creștere economică a Moldovei, de la +3,8% creștere a PIB-ului, la cel puțin -3% scădere (Date prezentate în raport public din 22 aprilie, 2020). Acest fapt denotă că și economia națională a Republicii Moldova intră în recesiune economică pe o perioadă de cel puțin 3-4 ani, ceea ce denotă că va fi destul de dificil, ori chiar imposibil, țării noastre să-și onoreze la timp, începând cu anul 2021, obligațiunile privind rambursarea banilor conform graficului stabilit în Acord. Iar acest fapt poate genera probleme economice-financiare grave pentru Republica Moldova, inclusiv cedarea activelor întreprinderilor strategice ale țării.

• În Acord nu este specificată instanța de judecată care va examina litigiile pe marginea creditului. Aceasta este o scăpare gravă din partea negociatorilor din partea Republicii Moldova, în procesul negocierilor care s-au produs cu partea rusă. Lipsa specificării instanței de judecată, poate din start plasa Republica Moldova într-o poziție nefavorabilă, vis-a-vis de apărarea intereselor naționale financiar-economice.
• Acordul prevede că datoriile private ale companiilor moldovenești către băncile rusești pot fi transformate în datorii de stat. Acest lucru arată că nu avem informație clară cu privire la cât se îndatorează Republica Moldova în fața Federației Ruse prin acest acord și cât trebuie să reîntoarcă înapoi. O astfel de abordare denotă lipsa de profesionalism a negociatorilor moldoveni.
• Dacă se încalcă termenul de rambursare, conform Acordului respectiv, se leagă celelalte datorii existente de acest credit şi, evident, poate fi legată şi datoria extrem de mare din regiunea transnistreană, de şapte miliarde de dolari, pentru gazul pe care l-au folosit „transnistrenii”. Acest lucru este în defavoarea Republicii Moldova. Condițiile respective pentru Republica Moldova sunt extrem de proaste. Penalitățile respective pot să genereze activități din partea Federației Ruse care ar conduce la preluarea activelor întreprinderilor strategice moldovenești.
• Federația Rusă, pe de altă parte, prin intermediul acestui Acord, încearcă să promoveze o poveste despre suportul lor și cât de multe lucruri bune fac pentru a ajuta Republica Moldova. Acest credit, în opinia noastră, vine cu condiții ce nu avantajează cetățenii țării, ci mai degrabă îi afectează și îi împovărează cu noi datorii. Condițiile impuse de către Federația Rusă prevăd clauze absurde (în mod special articolul 7 punctul 2) care duc la creșterea dependenței de Federația Rusă. Principalii beneficiari ai acestui Acord sunt Federația Rusă și un cerc restrâns economic-financiar sprijinit de puterea de la Chișinău.
• În acest Acord de împrumut nu au fost respectate normele ce țin de transparența procesului decizional, nu au fost supuse consultărilor publice aceste proiecte de acte, iar publicul larg nu a avut posibilitatea de a analiza aceste acte, de a formula propuneri și recomandări. Astfel, lipsește consultarea și avizul consultativ al Comisiei politică externă şi integrare europeană a Parlamentului, contrar cerințelor din art.7 alin.(2) al legii privind tratatele internaționale ale Republicii Moldova nr.595/1999. De remarcat aici și obligația de a întocmi o notă de argumentare pentru a fi prezentată în prealabil Comisiei politică externă şi integrare europeană a Parlamentului, care să includă argumentarea necesităţii încheierii tratatului internaţional, cu specificarea eventualelor consecinţe de ordin politic, financiar-economic sau de altă natură, pe care le implică încheierea tratatului internaţional, proiectul acestuia în limba de stat şi, după caz, în limba străină, avizele autorităților publice. Parlamentului Republicii Moldova nu i-a fost prezentat tot setul de documente necesar pentru ratificare și care trebuiau să fie deținut de către Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene.
• Condițiile impuse de către Uniunea Europeană pentru acordarea de asistență macrofinanciară Guvernului Republicii Moldova prevăd reforme în domeniul justiției, în prevenirea și combaterea spălării banilor și reforme ce vor contribui la consolidarea sectorului financiar al țării. Sunt condiții prin care UE se asigură că principalii beneficiari ai sprijinului financiar sunt cetățenii Republicii Moldova. În acest sens, este preferabil ca Guvernul Republicii Moldova să negocieze, în cea mai mare parte, acordarea de asistență macrofinanciară din partea Uniunii Europene.

Recomandari

Republica Moldova are acum nevoie ca nici odată de finanțare externă. Creditul din partea Federației Ruse poate fi o soluție în acest sens, dar nicidecum nu trebuie să afecteze securitatea economică și suveranitatea țării. În forma actuală, acest Acord nu poate fi susținut deoarece afectează grav securitatea economică, cât și suveranitatea țării. În contextul respectiv, Guvernul Republicii Moldova, în regim de urgență, în mod transparent și deschis, trebuie sa renegocieze Acordul de creditare cu Federația Rusă, în conformitate cu Constituția Republicii Moldova și legislația națională.

 

Salutăm răspunsul Ministerului Finanțelor din 23.04.2020 la apelul societății civile privind deteriorarea critică a situației privind transparența achizițiilor din 9.04.2020 și credem că acesta este un pas către un dialog deschis și constructiv. În continuarea dialogului deschis, considerăm că este foarte important să menționăm următoarele aspecte.

Reprezentanții Coaliției pentru transparență în utilizarea fondurilor publice apreciază foarte mult:

• faptul că transparența în utilizarea fondurilor publice este o prioritate pentru Ministerul Finanțelor;
• faptul că importanța îmbunătățirii funcționalității sistemului electronic de achiziții pentru achiziții medicale este în concordanță absolută cu scopul și obiectivele Ministerului Finanțelor;
• faptul că Ministerul Finanțelor dispune de resursele necesare pentru a perfecționa funcționalitatea sistemului de achiziții electronice[1];
• apelul Ministerului Finanțelor privind participarea activă a societății civile în procesul de dezvoltare și promovare a inițiativelor normative și legislative, pentru a deveni participanți la achizițiile publice în cadrul grupurilor de lucru, pentru a juca rolul de monitor extern și obiectiv.

În același timp, reprezentanții Coaliției pentru transparență în utilizarea fondurilor publice sunt îngrijorați de următoarele fapte:

• Ministerul Finanțelor a menționat că transparența achizițiilor medicale a fost asigurată prin publicarea informațiilor detaliate privind anunțurile publice privind participarea la achiziții, documentația privind atribuirea contractelor și raportarea relevantă de către CAPCS pe site-ul https://tender.gov.md/ro/bap și site-ul http://capcs.md/. Cu toate acestea, abordarea dată nu este în concordanță cu principiile actualității și accesibilității pentru analiză și monitorizare, din următoarele motive:
  • documentele sunt publicate după semnarea contractelor ceea ce nu permit identificarea și rezolvarea problemelor direct în procesul de achiziții;
  • documentele sunt reprezentate de o gamă uriașă de date în format PDF, care pot fi procesate doar manual, fără posibilitatea de a utiliza tehnologii moderne de analiză automată a datelor;
• în conformitate cu art. 84 alin. (4) din Legea privind achizițiile publice, toate achizițiile medicale trebuie efectuate în sistemul electronic de achiziții publice începând cu 1 ianuarie 2021. În același timp, Ministerul Finanțelor intenționează să finalizeze sistemul în prima jumătate a anului 2021, ceea ce este cu șase luni mai târziu decât perioada stabilită de lege. Este important de menționat că dezvoltarea funcțională a sistemului electronic de achiziții este întârziată pentru o perioadă mai mare de 2 ani;
• rezultatele analizei și prioritățile pentru utilizarea resurselor în cadrul asistenței tehnice a Uniunii Europene (proiectul „Asistență tehnică pentru dezvoltarea unui sistem de achiziție electronică în Republica Moldova”) nu au fost încă publicate;
• criteriile indicate în răspunsul Ministerului Finanțelor pe care trebuie să îl îndeplinească sistemul de achiziții electronice sunt principii generale și nu oferă o înțelegere clară a caracteristicilor tehnice specifice ale acestui sistem.

Pe baza celor expuse mai sus, solicităm Ministerului Finanțelor:

• să asigure achiziționarea de medicamente și dispozitive medicale prin achiziții electronice transparente (în prezent SIA RSAP MTender) până cel târziu la 1 ianuarie 2021;
• să publice rezultatele detaliate ale evaluării sistemului actual SIA RSAP MTender;
• să publice documentația de achiziții în format open-data, pentru a crește transparența și accesul părților interesate, inclusiv a reprezentanților mass-media;
• să efectueze consultări publice, pe baza rezultatelor evaluării, cu privire la caracteristicile tehnice și oportunitatea finalizării SIA RSAP MTender sau la dezvoltarea unui nou sistem.

Coaliția organizațiilor societății civile pentru respectarea principiilor de transparență și eficiență în utilizarea banilor publici în condițiile pandemiei și consecințelor prognozate ale COVID-19 în Republica Moldova

https://bit.ly/2USAznE

În atenția dlui Ion CEBAN,

Primarul general mun. Chișinău

Consiliului Municipal Chișinău

9 aprilie 2020                                     

APEL

privind gestionarea situației de urgență legată de COVID-19 în mun. Chișinău

Situația generată de pandemia COVID-19 a evidențiat o serie de probleme în sistemele sociale, de medicină și nu doar, din întreaga lume. În statele sărace, ca Republica Moldova, situația este și mai dificilă, iar astăzi suntem abia la începutul unei situații fără precedent, care va afecta pe termen lung întreaga societate. Sondajele ne arată că 80% din populație nu are deloc economii, doar 7% are pentru zile negre (zile, nu și luni) și doar 3% este asigurată în cazuri de criză. 8% din populație nu are economii pentru că a investit în micul business, prin care a creat locuri de muncă și a plătit taxe.

Sute de mii de persoane din țară sunt supuși unui risc înalt de îmbolnăvire cu COVID-19. Alte zeci de mii, din cauza sistării multor activități economice, nu vor avea cu ce să își hrănească familiile.

Apreciem eforturile subdiviziunilor Primăriei mun. Chișinău de asigurare cu produse alimentare, servicii medicale și alte produse de primă și strictă necesitate. În același timp, există persoane fără adăpost, cărora nu le ajung locuri în centrele de plasament, iar oportunitățile lor de a se hrăni s-au redus drastic. Există femei și copii, victime ale violenței domestice care trebuie protejate. Există persoane care se supun zilnic riscului pentru a asigura funcționarea cât de cât a țării – vânzători, șoferi, măturători și alte persoane.

Totodată, în acest moment, măsurile de interdicție și alte reguli obligatorii pentru cetățeni sunt expuse în diferite dispoziții ale Comisiei pentru Situații Excepționale, din diferite date, în diverse puncte. Acestea nu sunt prezentate într-o manieră prietenoasă pentru public, sunt neclare, iar sancțiunile sunt drastice. Considerăm că prioritară este informarea accesibilă a publicului, iar sancționarea să se efectueze după ce se asigură că populația este informată suficient. Acum este importantă colaborarea cu populația și stabilirea unui grad de încredere în instituțiile statului.

Astăzi, oamenii trebuie să fie prioritatea autorităților. Orice oraș, orice localitate, orice stat se construiește în jurul oamenilor.

Prin urmare, solicităm o viziune clară a autorităților municipale din Chișinău despre gestionarea situației legate de pandemia COVID-19, comunicare transparentă și accesibilă și prioritizarea cetățenilor în aceste situații. Mai exact avem următoarele solicitări:

1. Să fie prioritizate cheltuielile legate de combaterea COVID-19 în instituțiile din subordinea Primăriei mun. Chișinău, în sectorul de medicină, în domeniul social și alte domenii afectate de pandemie. Havuzurile, florile și unele lucrări de infrastructură pot fi puse pe pauză. În caz de necesitate, aceste fonduri trebuie să fie redirecționate pentru salvarea vieților omenești și/sau revenirea la activitatea economică obișnuită. Amintim că multe din lucrările planificate necesită consultări publice și implicarea cetățenilor în procesele decizionale. Starea de urgență nu anulează consultarea și transparența deciziilor;
2. Să solicite Guvernului acordul pentru modificarea liniilor bugetare care ar permite să fie cheltuite fondurile pentru combaterea pandemiei cauzate de COVID-19 pentru întreţinerea şi funcţionarea instituțiilor medicale, întreprinderilor de gestionare a fondului locativ și instituțiilor care găzduiesc temporar persoanele fără domiciliu stabil;
3. Să se comunice transparent, rapid și ușor accesibil pe pagina web a Primăriei și pe pagina oficială de Facebook a Primăriei despre câte persoane sunt infectate în Chișinău (pe sectoare și suburbii), câte persoane sunt suspecte, câte persoane sunt monitorizate, câte teste se fac zilnic, câte teste sunt disponibile pentru mun. Chișinău și care blocuri/regiuni sunt în carantină;
4. Să se lucreze proactiv pentru identificarea și asistarea tuturor persoanelor care au nevoie de ajutor (cu locuințe, financiar, de sănătate, psihologic etc.), să se comunice eficient despre câte persoane beneficiază de acest ajutor, câte fonduri sunt alocate, criteriile clare după care se alocă și rapoarte publice;
5. Să se identifice, pe lângă cele câteva locuri disponibile în camerele de izolare ale Centrului de găzduire şi orientare a persoanelor fără domiciliu stabil, mai multe spații de găzduire și locuri în izolatoare pentru a acoperi numărul real al oamenilor străzii și alte persoane vulnerabile din municipiul Chișinău. De asemenea, să fie testate la COVID-19 imediat toate persoanele fără loc de trai, care ajung să ceară un refugiu pe timp de pandemie;
6. Să fie mobilizate resursele sectorulului public pentru ajutorarea persoanelor vulnerabile, adică mașini, logistică, resurse umane și altele;
7. Să se comunice clar și accesibil despre măsurile de restricție și noile reguli pe care populația urmează să le respecte, în diverse formate, cu traducere în limbile cele mai vorbite în Moldova, atât online pe pagina web a Primăriei, pe rețelele de socializare, cât și offline;
8. Să se verifice și să se asigure respectarea măsurilor de carantină, în special în magazine, farmacii și în spațiile publice.

Semnatarii acestui apel subliniază că sunt disponibili pentru colaborarea cu autoritățile din mun. Chișinău în lupta cu covid-19 în domeniile în care activează și cu resursele de care dispun. Doar împreună putem trece peste această criză.

Semnatarii:

A.O. Primăria Mea

Centrul de Politici și Reforme

Platzforma

Comunități Active pentru Democrație Participativă 

IDIS „Viitorul”

Centrul Național de Mediu

Asociația Promo-LEX

WatchDog.md

Centrul de Resurse Juridice din Moldova

De Facto

A.O. Tharros

 

Către: Guvernul Republicii Moldova

Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova

Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale

Ministerul Finanțelor

Compania Națională de Asigurări în Medicină

Agenția Achiziții Publice

Centrul pentru Achiziții Publice Centralizate în Sănătate

Agenția Națională pentru Soluționarea Contestațiilor

În contextul stării de urgență și a pandemiei de COVID-19 este important să asigurăm medicii și alte grupuri profesionale care se află în prima linie a luptei cu pandemia, cu toate mijloacele de protecție necesare, iar pacienții cu tratamentul necesar al tuturor bolilor.

În legătură cu aceasta, pentru a lupta cu pandemia de COVID-19 și consecințele ei, la nivel de țară este de o importanță vitală ca autoritățile:

• să aloce în timp util finanțare suficientă pentru procurarea mijloacelor de protecție, medicamentelor și echipamentelor medicale;
• să reprioritizeze achizițiile publice, reieșind din necesitățile stării de urgență și sănătății publice, în contextul pandemiei COVID-19 și a crizei economice prognozate;
• să efectueze achiziții rapide, transparente și eficiente, conform unor proceduri simplificate pentru toate necesitățile urgente în domeniul sănătății.

În afară de aceasta, pentru menținerea încrederii cetățenilor în faptul că autoritățile întreprind toate măsurile posibile pentru salvarea vieților cetățenilor, solicităm transparență și obiectivitate în planificarea și desfășurarea procurărilor urgente. Transparența este o condiție importantă pentru încrederea societății în acțiunile autorităților, precum și pentru reducerea riscurilor de corupție și a creșterii eficienței achizițiilor publice.

În acest context, solicităm autorităților:

1. să publice listele detaliate și specificațiile tehnice ale mijloacelor de protecție, medicamentelor și a echipamentului medical, planificate pentru a fi achiziționate;
2. să efectueze achiziții directe, inclusiv de la furnizori străini, pentru a avea acces la cele mai bune prețuri, calitate și termeni de livrare a mijloacelor de protecție, medicamentelor și a echipamentului medical;
3. să publice imediat contractele de achiziție a mijloacelor de protecție, medicamentelor și a echipamentului medical, dar și rapoartele despre implementarea lor (bunurile, cantitățile livrate etc);
4. să asigurare transparența procedurii de soluționare a contestațiilor, iar Agenția Națională pentru Soluționarea Contestațiilor să organizeze ședințele de examinare a contestațiilor utilizând mijloacele moderne de conferințe video, prin transmiterea în regim real online și cu publicarea tuturor contestațiilor și a deciziilor emise pe pagina web a Agenției;
5. să revadă prioritățile achizițiilor din alte domenii, cu scopul de a asigura toate necesitățile în lupta cu pandemia COVID-19 și consecințele acesteia;
6. să utilizeze posibilitatea desfășurării achizițiilor, în comun cu alte state, pentru mijloacele de protecție, medicamente și echipament medical;
7. să sporească monitorizarea și controlul achizițiilor directe fără licitații a bunurilor, serviciilor și lucrărilor în vederea evitării abuzurilor;
8. să elaboreze un sistem electronic deschis de gestionare a stocurilor de mijloace de protecție, medicamente și echipament medical.

Este important să fie luate în considerare următoarele:

• Procedurile de achiziție simplificate pentru lupta cu COVID-19. Pe 17 martie autoritățile au declarat stare de urgență. Aceasta a permis Comisiei pentru Situații Excepționale să decidă asupra simplificării procedurilor de achiziții necesare pentru combaterea COVID-19.
• Lipsa de transparență în procesul de achiziții publice și lipsa de motivare a volumului achizițiilor necesare pentru lupta cu COVID-19. Autoritățile au alocat câteva zeci de milioane de lei pentru achiziția măștilor, mănușilor, combinezoanelor, ecranelor de protecție și respiratoarelor. Cu toate acestea, transparența și temeinicia acestor procese nu este suficientă. De exemplu, s-a propus procurarea a 1.957.980 de combinezoane pentru medici. În cazul în care acestea sunt de folosință multiplă, nu este clar de ce a fost nevoie de a achiziționa anume această cantitate, cu care s-ar putea de îmbrăcat aproape toată populația Moldovei. În același timp, oamenii se confruntă cu deficitul de măști protectoare, care, urmând exemplul altor țări, pot fi procurate centralizat și distribuite gratuit beneficiarilor.
• Achizițiile directe de la furnizorii străini pot să reducă costul și timpul de livrare a mărfurilor achiziționate pentru a combate COVID-19. Până acum autoritățile au achiziționat mijloace de protecție și medicamente doar de la furnizorii locali. Aceasta însă limitează concurența și, în contextul stării de urgență, poate duce la creșterea costurilor și timpului de livrare. Cu toate acestea, legislația permite autorităților să efectueze achiziții de la companiile străine, ceea ce ar putea duce la creșterea concurenței, scăderea prețurile și accelerarea livrărilor. Autoritățile, însă, nu au profitat încă de această oportunitate.
• Prioritățile în utilizarea mijloacelor publice în lupta cu pandemia COVID-19 și a consecințelor sale. Potrivit informației din sistemul de achiziții publice, unele autorități contractante continuă să inițieze achiziții de bunuri, servicii și lucrări, care nu sunt prioritare (automobile, lucrări de renovare etc.), având în vedere starea de urgență și criza economică prognozată.
• Abuzul procedurilor de achiziții simplificate. Au fost detectate cazuri, când autoritățile contractante, folosindu-se de starea de urgență, procură cu ajutorul achizițiilor directe fără licitații mărfuri și servicii, care nu au nicio legătură cu lupta împotriva COVID-19 și cu ocrotirea sănătății publice.

Având în vedere impactul semnificativ al tuturor măsurilor luate asupra vieții oamenilor din Republica Moldova, vă rugăm să luați în considerare acest apel.

Lista organizațiilor care susțin apelul:

1. AO „Initiativa Pozitivă”
2. IDIS „Viitorul”
3. PN „Programe medical sociale”
4. BCU „Miloserdie”
5. АО „Liga persoanelor care traiesc cu HIV din Republica Moldova”
6. AO „Credința”
7. CCOE „Respirația a doua”
8. PN „Alianța de sănătate publică”
9. Сentru de sprijin social „Trinity”
10. AO Centrul de informatii ” GENDERDOC-M”
11. Centrul de Resurse Jurice din Moldova
12. AO AGER
13. AO „Pentru Prezent și Viitor”
14. AO SMIT
15. AO „Adolescentul”
16. Consiliul Național al Tineretului din Moldova (CNTM)
17. AO „Centrul Regional pentru Politici Comunitare”
18. AO „Institutul pentru o Guvernare Deschisa”
19. AO „Pas cu Pas regiunea Sud”
20. Centrul de Sănătate și Dezvoltare Comunitară AFI
21. Comunitatea WatchDog.MD
22. Transparency International – Moldova
23. Institutul de Politici Publice
24. AO Parinți Solidari

 

Semnatarii acestei declarații se adresează Guvernului Republicii Moldova cu rugămintea de a reveni asupra deciziei de a permite oficierea serviciilor religioase în aer liber, în prezența medicilor și a polițiștilor. Semnatarii acestei declarații consideră că aceste manifestări comportă, în actualele condiții, riscuri pronunțate la adresa sănătății publice, inclusiv a enoriașilor. Decizia a fost anunțată sâmbătă, 21 martie, de către prim-ministrul, Ion Chicu și este în flagrantă contradicție cu apelul pe care l-a reiterat cu aceeași ocazie premierul – ca oamenii să stea acasă. Având în vedere condițiile care au dus la instituirea stării de urgență, această decizie poate avea consecințe periculoase din următoarele considerente:

1. La ora actuală există studii care indică faptul că noul virus de tip COVID-19 poate supraviețui în aer liber ore în șir, iar pe unele suprafețe timp de mai multe zile. În acest fel sănătatea enoriașilor este supusă pericolului creării de noi focare de infecție. Menţionăm că în Italia cel puţin 60 preoţi au decedat din cauza virusului de tip nou COVID-19. (https://www.catholicnewsagency.com/news/at-least-60-italian-priests-have-died-after-contracting-coronavirus-78399 )
2. Decizia este periculoasă, întrucât numărul infecțiilor este în creștere, implicit prin răspândirea infecției la întrunirile de timp religios, cu împărtăşania din aceeaşi linguriţă, indiferent dacă manifestaţiile date au loc în aer liber sau nu.
3. Decizia pune în pericol, în mod inutil, sănătatea și viața polițiștilor și a medicilor, care vor fi obligați să asiste la aceste manifestări în condițiile prezentate. Ori, astăzi este esențial să fie asigurat un grad cât mai înalt de securitate fizică și psihologică pentru oamenii care lucrează pentru menținerea ordinii și sănătății publice și pe care acum câteva zile i-ați aplaudat în Parlament.
4. Decizia este în flagrantă contradicție cu apelul din 10 martie al președintelui Igor Dodon la autoizolare, când a subliniat că cea mai mare problemă care favorizează răspândirea bolii este „iresponsabilitatea oamenilor care nu respectă indicațiile medicilor referitoare la contactul social”.
5. Decizia e în contradicție cu art. 2, alin. 5 al Hotărârii nr. 55 a Parlamentului Republicii Moldova cu privire la declanșarea stării de urgență și care interzice desfășurarea adunărilor, manifestațiilor publice și a altor acțiuni de masă. Guvernul a fost însărcinat să aplice această prevedere, nu să o încalce.
6. Piețele agricole unde activau oamenii, care acum sunt obligați să stea acasă, mulți dintre ei fără surse de venit, tot funcționau în aer liber, dar au fost închise.
7. Motivând decizia de a organiza alegeri la Hâncești, în condiții de epidemie, premierul Ion Chicu a dat exemplul Franței, care a desfășurat alegeri locale în aceeași perioadă. Însă biserica catolică și bisericile protestante din Europa și SUA au decis, din grijă pentru sănătatea oamenilor, să înceteze temporar oficierea publică a slujbelor, acestea fiind transmise în regim online. Solicităm ca o asemenea decizie să fie implementată și în Republica Moldova.
8. În condițiile în care sute de cercetători științifici de la mai multe institute de cercetare și de învățământ au fost lăsați recent de către Guvern fără locuri de muncă și mijloace de trai, Guvernul va permite ieșirea acestora la acțiuni de protest, în același format (în aer liber), în care sunt permise întrunirile religioase?
9. Accesul oamenilor în locurile publice va fi restricționat începând cu data de 25 martie. Ce rost au aceste interziceri dacă oamenii se adună în incinta curţilor bisericilor, chiar şi în interiorul bisericilor?
10. În condițiile în care se apropie sărbătorile de Paști, din care motiv Guvernul face excepţie de la prevederile stării de urgență şi permite participarea enoriașilor la slujbe? Poate Guvernul să-și asume consecinţele pe care decizia sa o poate aduce, având în vedere modul în care slujbele de Paști se țin în Republica Moldova?

Reieșind din argumentele enunțate mai sus, rugăm respectuos și insistent Guvernul să revină asupra deciziei sale, să respecte și să pună în aplicare prevederile Hotărârii nr. 55 a Parlamentului privind instaurarea stării de urgență și să nu pună în pericol, în mod inutil, sănătatea publică.

Apelul este deschis pentru subsemnare

SEMNATARII:

IDIS Viitorul
Comunitatea WatchDog.MD
A.O. „THARROS”
Institutul pentru Inițiative Strategice
Comitetul Sindical al Institutului de Istorie

Responsabilităţi:

•             Implementarea Strategiei instituționale de PR și comunicare;

•             Monitorizarea și actualizarea paginii web, inclusiv rețelele de socializare;

•             Scrierea comunicatelor de presă;

•             Lansare de podcasturi;

•             Organizarea de evenimente, inclusiv conferinţe de presă;

•             Reprezintă organizaţia la diverse activităţi publice/ evenimente.

Calificare:

•             Studii superioare, preferabil în domeniul jurnalism, comunicare și relații publice;

•             experienţă de lucru şi relaţii în domeniul PR şi mass-media;

•             abilităţi în domeniul scrisului, creaţiei publicistice, traduceri;

•             abilități excelente de utilizare a Microsoft Office,social media şi alte softuri specifice activităţii de comunicator;

•             abilităţi lingvistice: româna, engleza și rusă.

Competenţe:

•             spirit de echipă, profesionalism, abilităţi de comunicare,  iniţiative profesionale;

•             disponibilitate de a lucra într-un mediu dinamic;

•             responsabilitate, autodisciplina, punctualitate, ordine şi acurateţe;

•             capacitate de analiză şi sinteză, flexibilitate în gândire, adaptabilitate;

•             deschis(ă) către nou, creativ(ă), dinamic(ă), pozitiv(ă).

Persoanele interesate sunt rugate să transmită:

•             o scrisoare de intenție și un CV in care se vor indica două persoane de referință;

•             setul de documente va fi depus la sediul IDIS „Viitorul”, or. Chișinău, str. Iacob Hâncu 10/1, (cu titlu: Angajare specialist PR) ori poate fi transmis pe adresa de e-mail: office@viitorul.org, până pe data de 20 februarie 2020, ora 18.00.

Candidații selectați pentru interviu vor fi contactați.