Moldovenii cheltuie pentru produse alimentare, pe care le aruncă la gunoi, mai mult decât pentru sănătate, odihnă și educație. În Republica Moldova, în 2023, risipa și pierderile de alimente au fost de 19,2 miliarde de lei, dintre care circa 12 miliarde de lei – doar risipa de alimente. „Suntem niște risipitori, nu cei mai răi din Europa, dar foarte mari având în vedere nivelul de dezvoltare al țării noastre”, a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, vineri, 12 ianuarie, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, realizată în parteneriat cu Banca de Alimente din Republica Moldova, o inițiativă a misiunii sociale „Diaconia”.
Potrivit expertului, moldovenii aruncă anual la gunoi alimente care ar fi suficiente în a hrăni un milion de săraci din țară. Alimentele pe care le aruncă oamenii din țările dezvoltate sunt mult mai multe decât toate alimentele care se produc în Africa. „Dacă am fi mai raționali, toate produse alimentare culese, procesate, ajunse pe rafturile magazinelor și ulterior procurate, care anual sunt aruncate de către oamenii din țările dezvoltate, ar ajunge să fie hrăniți oamenii săraci de peste tot”, a spus expertul.
Veaceslav Ioniță susține că deși în ultimii trei ani moldovenii au cunoscut cea mai mare creștere a prețurilor la produsele alimetare din ultimi 20 ani, ei continuă să risipeacă produsele alimentare. Între 2001-2005, prețurile produselor alimentare au crescut cu 60,9%. Între 2006 și 2010 – prețurile alimentelor au crescut cu 38,6%. Între 2011-2015 – cu 46,3%. Între 2016-2020 – cu 31,6%. În ultimii trei ani: 2021/2022/2023 au crescut cu 62%. „În ultimii trei ani, Republica Moldova a avut cea mai mare inflație din ultimii 20 de ani. Ceea ce trebuie să ne pună pe gânduri este faptul că se majorează prețurile la produsele alimentare, dar noi continuăm să aruncăm foarte mult”, a spus Veaceslav Ioniță.
Potrivit economistului, cu cât o țară este mai săracă, cu atât ponderea cheltuililor pentru produsele alimentare în bugetul familiei este mai mare. Se consideră că dacă se cheltuie mai puțin de 20% din bugetul unei familii pentru produse alimentare reprezinți clasa medie a societății. În Uniunea Europeană (UE), în mediu, pentru produsele alimentare se cheltuie 14,3% din bugetul unei familii. Republica Moldova și Ucraina, țări candidate la UE, cheltuie 42%, cel mai mult din toate țările UE și țările candidate. Alte două țări candidate: Bosnia și Herțegovina – 31%; Muntenegru – 27%. România cheltuie 24,8%, urmată de Lituania – cu 20,6% și Letonia – cu 20%. La polul opus se află Irlanda cu 8,3%, Luxemburg – cu 9% și Austria – cu 10,9%. Statele Unite cheltuie 6,5%. „Produsele alimentare reprezintă și în țările dezvoltate o problemă, dar la noi este mai mare. Aproape jumătate din banii câștigați de către moldoveni, 42%, merg pentru produse alimentare. Este trist când aflăm câte din produsele alimentare, pentru care s-au dat sume enorme de bani, se aruncă la gunoi”, susține economistul.
Analistul economic declară că 20% dintre cei mai bogați moldoveni cheltuie 30,3% pentru alimente. Alții 20% - 42,2%. Următorii 20% - 47,3%. Alțiii 20% - 51,8%, iar ultimii 20% sau 250 de mii de familii - 56,9%. „Ultimii, practic după ce au cumpărat produse alimentare nu mai rămân cu bani și pentru altceva. Deși cheltuie toți banii pentru alimentație, totuși, nu se alimentează cum trebuie, nemaivorbind de luxul de a cheltui bani și pentru altceva. La noi, cei mai bogați oameni cheltuie mai puțin pentru produsele alimentare. Aceștia au bani, își permit să plătească pentru o educație mai bună a copilului, să călătorească, să meargă la restaurant, odihnă etc”, a declarat economistul.
Expertul afirmă că moldovenii, în mediu, anual, aruncă de acasă la gunoi, din ceea ce au procurat, 76 kg de mâncare de persoană. În top este Grecia cu 142 kg pe cap de locuitor anual. Urmează Malta – cu 129; Luxembourg – 90; Ucraina și Moldova – 76; România – 70; Austria – 39; Slovenia – 34; și Federația Rusă – 33. Această cantitate este doar risipa făcută de către gospodăriile casnice. Pe lângă ceea ce se aruncă de acasă, se mai aruncă din magazine, fabrici, mai rămâne pe dealuri etc. Din ceea ce se aruncă, 40% din risipă este făcută de către consumatori; 25% - sectorul de producție; 20% - sectorul procesării; și 15% - sectorul comercial.
Risipa totală de alimente în America de Nord este anual de 280-300 kg anual pe cap de locuitor. În Europa – 270-290. În Asia industrializată – 220-240. În America latină – 220-230. În Africa – 160-210. Aici populația fiind săracă practic nu aruncă produse alimentare. Fiind o zonă foarte slab dezvoltată, toată marfa rămâne pe deal, iar această pierdere le-ar permite să se alimenteze. Aici este vorba de incapacitatea lor redusă de a colecta marfa, care nici nu ajunge acasă, dar se pierde pe drum. În Asia de sud și sud-est – 120-140, deoarece sunt mai organizați în procesare și risipesc mai puțin acasă.
Potrivit lui Veaceslav Ioniță, 5,2% din cheltuielile lunare ale moldovenilor merg pentru alimente care ajung la gunoi. În 2023, cheltuielile pentru produse alimentare și băuturi nealcoolice au constituit 41,1%. În realitate, pentru produsele alimentare și băuturile nealcoolice, real consumate, s-au cheltuit 35,9%. 16,3% s-au cheltuit pentru locuință, apă, canalizare și gaz. Pentru îmbrăcăminte și încălțăminte – 8,4%; transport – 7,4%; mobilier, dotarea și întreținerea locuinței – 5,8%; produsele alimentare risipite – 5,2%; sănătate – 5,1%; diverse produse servicii – 4,5%, pentru telecomunicații – 4%; recreere și cultură – 2,6%; restaurante și hoteluri – 2,2%; băuturi alcoolice și tutun – 1,7%; educație – 0,9%.
„În Republica Moldova, risipa și pierderile de alimente, în 2023, au fost de 19,2 miliarde de lei, cu 1,4 miliarde de lei mai mult decât în 2022. Din cele 19,2 miliarde de lei: 12 miliarde de lei a fost risipă de alimente, restul au fost pierderi de alimente. În 2023, din cele 19,2 miliarde de lei, 6,6 miliarde de lei au constituit produsele aruncate de către populație. Cu 500 de milioane de lei mai mult față de 2022. Suntem niște risipitori, nu cei mai răi din Europa, dar foarte mari”, a afirmat Veaceslav Ioniță.
Economistul menționează că pe fundalul acestui nivel înalt al risipei alimentare, trebuie susținute activitățile de donație care sunt organizate în sprijinul păturilor sociale vulnerabile, precum cele desfășurate de către misiunea socială Diaconia. „Nu este corect, nu este etic și nu este normal să se facă în continuare această risipă de alimente, care nu este doar o problemă a Republicii Moldova, dar este problema țărilor dezvoltate. În țările mai slab dezvoltate populația nu risipește așa mult, dar neavând tehnologii necesare pierd produsele alimentare până ajung la populație. În cazul țărilor dezvoltate, produsul este transformat în hrană, doar că populația iresponsabilă o risipește”, a conchis economistul.
-----------------------------------
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .
Moldovenii sunt aproape europeni atunci când este vorba de consumul de cafeaua. Cândva, absolut deloc nu consumau cafea, iar în prezent preferă în special cafeaua din boabe. „Anul 2024 trebuie declarat anul cafelei în Republica Moldova, deoarece moldovenii au depășit consumul mediu global de 140 de cești de cafea anual/per adult”, a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, vineri, 5 ianuarie, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
Potrivit expertului, Republica Moldova nu produce cafea, dar o importă. Astfel, până în 2005 importa cafea boabe de cel mult 600 de mii de dolari. Către 2010, importul de cafea boabe ajuns la 1,7 milioane de dolari. Către 2020 la 8,7 milioane de dolari. În 2023 estimativ s-a importat cafea boabe de 14,1 milioane de dolari. În 2024, estimativ importul de cafea boabe va fi de circa 15,8 milioane de dolari.
Veaceslav Ioniță susține că Biroul Național de Statistică (BNS) oferă datele privind importul total de cafea (solubilă și boabe), ceai și mirodenii. Astfel, în total, importul de cafea (solubilă și boabe), ceai și mirodenii în 2005 a fost de 4,1 milioane de dolari. În 2010 - de 9,6 milioane de dolari. În 2020 – de 18,6. Până în 2020, cafeaua solubilă, ceaiul și mirodeniile erau cele mai importate. Importul de cafea din boabe abia în 2021 a depășit importul de cafea solubilă, de ceai și mirodenii. În prezent, domină importul de cafea din boabe. În 2023, în total, importul de cafea (solubilă și boabe), ceai și mirodenii este estimat la circa 23 de milioane de dolari. Importul de cafea boabe – de 14 milioane de dolari, iar importul de cafea solubilă, ceai și mirodenii – 9 milioane de dolari.
Economistul afirmă că în 1995, un adult moldovean consuma anual 3 cești de cafea din boabe. În 2000, din cauza crizei, consumul de cafea din boabe a scăzut la 1,4 cești anual/per adult. În 2005 s-a ajuns 8,8. În 2010 – 15. În 2015 – 35, în 2020 – 90, 2023 – 134, 2024 - estimativ va fi 153 de cești anual/per adult. „Din 2020 se înregistrează o creștere bruscă a consumului de cafea din boabe. Anul 2024 trebuie declarat anul cafelei în Republica Moldova. Consumul mediu global este de 140 de cești de cafea per adult anual. În 2024 noi depășim consumul mediu global. Până la consumul mediu european, care este de două-trei ori mai mare, mai este nevoie de câțiva ani. În momentul aderării noastre la Uniunea Europeană (UE) și consumul nostru de cafea va fi comparabil cu cel al țărilor din UE”, a afirmat economistul.
Potrivit analistului economic, în Republica Moldova se atestă un fenomen nou, și anume importul cafelei din boabe neprăjite, după ce industria prăjirii boabelor de cafea a luat amploare. Dacă în 1995 se importau 600 kg de boabe neprăjite, în 2023 s-au importat 70 de tone. Boabele sunt prăjite de către vreo patru prăjitorii deja existente aici, și ulterior vândute, sub diferite branduri moldovenești aici în Republica Moldova, și ajung chiar să fie exportate. Totodată, există în Republica Moldova o companie care are franciză peste hotare – un model de business care este vândut. „Până ce importul de cafea boabe neprăjite este mic. Până ce, cumpărăm cafea deja pregătite de către alții. Dar cred că avem toate șansele să dezvoltăm această industrie la noi”, a declarat analistul economic.
Expertul declară că moldovenii au cheltuit în 2023, pentru cafea, circa 1,5 miliarde de lei, iar guvernul a colectat aproape 300 de milioane de lei sub formă de impozite.
Totodată, la nivel mondial, cel mai mare consumator de cafea este Olanda, cu 8,3 kg de cafea anual pe cap de locuitor. Urmează Finlanda cu 7,8 kg de cafea anual pe cap de locuitor; Suedia – 7,6; Norvegia – 6,6; Canada – 5,5; Liban – 5,3; Germania – 5,2; Brazialia – 5,1; Qatar – 5; Elveția – 4,8; Italia – 4,7; Estonia – 4,3; Portugalia – 4, SUA – 3,5; Franța – 3,4 kg de cafea anual pe cap de locuitor. Media globală este de 1,3 kg de cafea anual pe cap de locuitor. Moldova 2020 a avut un consum de 0,49 kg de cafea anual pe cap de locuitor, iar în 2023 – 0,75.
„Pe zi se beau 2,2 miliarde de cești de cafea. În 2000, dintr-un milion de cești de cafea băute pe zi, trei erau consumate de către moldoveni. În 2005 – 23 erau ale moldovenilor; în 2010 – 32; 2015 – 63; 2020 – 129, în 2024 – estimativ 180. În 24 de ani, cota noastră în consumul global de cafea a crescut de 60 de ori”, a conchis Veaceslav Ioniță.
-----------------------------------
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .
În ultimii 10 ani, leul moldovenesc a avut, mai mult sau mai puțin, un comportament calculat, echilibrat și predictibil. În luna octombrie, anul curent, pentru prima dată a fost depășit nivelul de 100 de miliarde de lei, bani pe care Republica Moldova i-a pus în circulație de la introducerea leului moldovenesc, în noiembrie 1993”. Despre aceasta a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, vineri, 24 noiembrie, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
Potrivit expertului, leul moldovenesc, la 29 noiembrie 1993, a devenit simbol al statalității Republicii Moldova, țară deja independentă. Leul moldovenesc a înlocuit atunci rubla rusă, cupoanele, care erau atunci în circulație. Introducerea leului moldovenesc a avut loc într-o perioadă dificilă, precedată de o inflație de 2000% anual, cauzată de prăbușirea sistemului sovietic. Prețurile creșteau de 20 de ori pe an. Ceea ce consta o rublă la începutul anului, era deja 20 de ruble la sfârșit de an. În următorul an era deja 400 de ruble. „Leul moldovenesc a ajuns în circulație la sfârșitul inflației. Deoarece inflația încă nu era finalizată, în 1994, leul și-a pierdut jumătate din importanța sa și valora doar 48,9 bani din valoarea lui de la momentul emiterii. În 1995 a ajuns 39,5 bani. Către 2000 a scăzut la 15,3 bani, 2010 – 6,4 bani, 2020 – 3,8 bani, iar în 2023 – 2,4 bani. În prezent, cu un leu moldovenesc cumperi ceea ce cumpărai în 1993 cu doi bănuți”, a spus expertul.
Referitor la câți lei a trebuit să ai de-a lungul timpului ca să procuri același volum de bunuri și servicii pe care le procurai în 1993 cu un cu 1 leu. În 1994 erau necesari deja doi lei; în 1992 – 2 lei și 53 de bani; în 2000 – 6 lei și 62 de bani; în 2010 – 15 lei și 57 de bani, în 2020 – 26 de lei și 16 bani; în 2023 – 41 de lei și 12 bani. În ultimii trei ani a avut depreciere puternică a leului. Astăzi trebuie 41 de lei și 12 bani ca să procuri același volum de bunuri pe care îl cumpărați în 1993 cu 1 leu.
Cum au crescut salariile. În 1993, oamenii primeau 31 de lei lunar. În 1994, chiar dacă a fost o inflație mare, salariul, atât nominal cât și real, a crescut substanțial și oamenii deja aveau un salariu real, mai mare de 1,7 ori față de 1993. Către 2000 salariul real a crescut de două ori față de 1993. Către 2010 – de 6,1 ori, către 2020 – de 9,7 ori. În 2023 salariul real, este tot de 9,7 ori mai mare, decât în 1993. „Oamenii câștigă și procură de aproape 10 ori mai mult decât în 1993. În acest an, salariul nominal va fi de circa 12450 lei, iar la o inflație de 5% anual, valoarea lui reală va ajunge la nivelul anului 2020. Din cauza crezei din 2021 și 2022, când veniturile populației au scăzut, acum în 2023 vom ajunge la nivelul anului 2020. În 2023, cel mai probabil se va recupera căderea din 2021/2022 și salariul va fi din de 9,7 ori mai mare față de 1993”, a spus Veaceslav Ioniță.
Economistul afirmă că leul moldovenesc în acest an se întărește față de toate valutele. Cu excepția anilor de criză, precum cea din 2015 cauzată de jaful bancar, leul moldovenesc oscilează pe parcursul anului, dar începe anul și îl finalizează aproape la același curs. În 2018, față de dolar, era 17,09. În timpul anului a oscilat, dar a început anul 2019 cu 17,16. Și a oscilat tot anul 2019 ca să înceapă anul 2020 cu 17,20. Pe parcursul anului 2020 din nou a oscilat, iar anul 2021 l-a început cu 17,20. Pe tot parcursul anului 2021 a oscilat, iar la începutului lui 2022 a ajuns 17,83. Anul 2023 l-a început cu 17,92, iar acum este 19,17 și este mai mult legat de deprecierea dolarului. „Tot ce se întâmplă pe parcursul anului sunt mici fluctuații, iar până la sfârșitul anului ajunge la nivelul începutului de an. Față de euro, este același lucru. Leul nostru, comparativ cu valutele de bază și celelalte valute, are un comportament mai mult sau mai puțin egal. În ultimii 10 ani, leul moldovenesc a avut, mai mult sau mai puțin, un comportament calculat, echilibrat și predictibil. Dacă doriți să păstrați banii la o bancă, o mai bună păstrare decât depozite bancare în lei nu veți avea”, a afirmat economistul.
Câți lei avem în circulație. Expertul spune că în 1993, estimativ, în circulație erau circa 120 de milioane, iar în bănci - vreo 40 de milioane lei. În total - 160 de milioane de lei avea Republica Moldova. În 1995, bani în circulație au ajuns la 640 de milioane, iar în bănci - circa 320 de milioane de lei. În total, circa un miliard de lei. În 2000, era un miliard și jumătate din lei în circulație, iar un alt miliard în bănci. În 2005, volumul total de lei, atât în bănci, cât și în circulație în afara sistemului bancar, erau – 11,1 miliarde de lei. În 2010 – 24,8 miliarde de lei. În 2020 – 75,9 miliarde de lei. În 2023 – 102,6 miliarde de lei, dintre care 36,1 miliarde în circulație, iar 66,5 miliarde - în bănci. Până în 2002, leii moldovenești erau mai mulți în circulație, decât în bănci. Astăzi avem o situație inversă. Începând cu 2003, în Republica Moldova, banii care se află în bănci au început să prevaleze față de banii care se află în circulație.
Câți bani în numerar a avut și are, în mediu, fiecare cetățean al Republicii Moldova. În 1993, fiecărui cetățean îi revenea 34 de lei. în 1995 – 181 de lei. În 2000 – 435 de lei, în 2010 – 3422 de lei, în 2020 – 11279 de lei, în 2023 – 14354 de lei.
Ca valoare, cei mai mulți bani sunt bancnotele de 200 de lei, dar cele mai mai puține - bancnotele de 1 leu. Ultima este bancnota care circulă cel mai des, dar și se uzează cel mai rapid. Ca valoare nu mai reprezintă nimic, iar Banca Națională a Moldovei (BNM) are cele mai mari cheltuieli pentru deservirea lor. Introducerea monedei de 2 lei în 2018 a permis reducerea numărului de bancnote în circulație cu 40%. Moneda de 1 leu era bine să fie introdus în perioada 2004-2008 și treptat să înlocuiască leii pe hârtie. Din 2015 și până în 2017 trebuia introdusă moneda de 2 și 5 lei, iar moneda de 10 lei în 2021/2023. Însă, s-a reușit în 2018 să fie introduse toate monedele, de 1, 2, 5 și 10 lei.
Bănuții. Din 2017 bănuțul de 1 nu mai are valoarea, care să justifice utilizarea lui. Banca Națională nu l-a scos din circuit, dar nici nu mai bate bănuți noi. Din 2023, datorită creșterii nominale a salariilor, dar și a prețurilor, bănuțul de 5, nu mai are valoarea care să justifice circulația lui. Putem spune că 2017 este anul când ne-am despărțit de bănuțul de unu, iar 2023 anul cânt ne dispărțim de bănuțul de 5. BNM în 2022 a continuat să introducă în circulație bănuți de 5, dar din 2024 deja nu se justifică economic circulația lor.
Comparația bancnotelor de 1 și 5 cu monedele de 1,2 și 5 lei. În 2023, monedele de 1, 2 și 5 lei au deja o valoare mai mare decât a celor de hârtie de 1 și 5 lei, a cărora epocă pleacă în istorie. În 2015 erau 152 de milioane de bancnote de 1 și 5 lei; în 2018 - 186 de milioane, din care 176 de milioane de hârtie, restul erau de monede. În acest an, bancnotele de 1 și 5 lei, ca valoare sunt 152,8 milioane de lei, iar monede – 145 de milioane de lei. Anul viitor monedele vor fi de cel puțin 160 de milioane de lei, iar de bancnote - 140 de milioane de lei. Anul 2023 este anul când bancnotele de 1 și 5 lei treptat pleacă în istorie și domină deja monedele de 1,2 și 5 lei.
Monedele comemorative. Acestea sunt produse din argint, aur, aliaj, fie sunt argintate, iar în fiecare an se realizează în mediu câte 8 monede comemorative, iar recordul a fost stabilit în anul 2000, când au fost bătute 24 de monede de argint. În prezent, sunt în total 190 de monede comemorative și 4 monede de circulație cu caracter comemorativ, într-un tiraj mai mare, câte 250 mii de monede. Sunt în total bătute 166 de monede de argint, cea mai mică monedă de argint are 8 gr, iar cea mai grea - 31,1 gr. Pe locul II se află monedele de aur. BNM a bătut în total 19 monede de aur, care se bat cu o greutate de la 7,8 la 31,1 gr. Sunt și patru monede argintate, cu povești și alte povestiri pentru copii. Mai este o monedă dintr-un aliaj metalic de 25 gr și 4 monede de circulație largă.
-----------------------------------
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .
Anual, circa 430 de minori sunt implicați în accidente rutiere și în cele mai multe cazuri în calitate de pietoni. Riscul unui minor de a suferi traume într-un accident rutier în municipiul Chișinău este de două ori mai mare decât în restul țării. Anual, circa 100 de minori rămân cu probleme grave de sănătate, cu anumite dizabilități, pe tot parcursul vieții, din cauza accidentelor rutiere, iar 15-20 de minori își pierd viața. „Peste 90% din toate decesele minorilor au loc în afara municipiului Chișinău. În municipiul Chișinău, copiii în multe cazuri rămân traumați. Riscul unui minor din afara municipiului, de a muri într-un accident rutier, este de 4 ori mai mare decât în municipiul Chișinău”, a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, vineri, 3 noiembrie, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, realizată în partenerat cu Pavel Apostol, șeful secției evidență și analiză a accidentelor rutiere din cadrul Inspectoratului Național de Securitate Publică, și portalul Privesc.Eu.
Pavel Apostol: Discutăm despre implicarea în accidentele rutiere a pietonilor și a minorilor reieșind și din faptul că acestea sunt categoriile cele mai vulnerabile, cele mai expuse riscului major de a fi implicate în accidente rutiere și, respectiv, consecințele accidentelor rutiere, cu implicarea pietonilor, a minorilor, sunt destul de grave. Vorbim aici despre traumatisme grave și decese. Aceste accidente rutiere cu implicarea pietonilor și a minorilor sunt specifice zonele urbane, localităților mari. În municipiul Chișinău, circa 60% dintre accidentele rutiere sunt cu implicarea pietonilor. În această perioadă de timp, se întunecă mai repede, vizibilitatea este mai redusă și este foarte important ca să fie asigurată vizibilitatea pietonului în trafic, astfel încât conducătorul auto să aibă posibilitatea să-l vadă din timp și să-i ofere acea prioritate legală. Condițiile de vizibilitate redusă se răsfrâng și asupra automobilelor. Iată de ce din 1 noiembrie este obligatoriu ca toți conducătorii auto să circule cu farurile conectate și pe timp de zi. Implicarea minorilor în accidentele rutiere este o temă sensibilă. Toate regulile pe care copilul le învață sau le dobândește pe parcursul vieții sunt luate de la maturi/părinți. Iată de ce este foarte important ca să respectăm noi regulile de circulație rutieră, dacă dorim ca și copiii noștri să fie în siguranță, să nu devină victime ale accidentelor rutiere.
Veaceslav Ioniță: În ultimele 12 luni, 2579 de persoane au ajuns într-o formă sau alta de accident rutier. Prin anii 1990/1995 era anual 4000 de persoane implicate în accidente rutiere raportat la un număr foarte mic de unități de transport. În 2015 au fost 3373 de persoane, dar deja și un număr mai mare de unități de transport. În 2020 - 2505 de persoane, iar în 2022 – 2770. Raportat de 100 de mii de unități de transport, în 2015 au fost implicate în accideten 393 de persoane, în 2020 – 233 de persoane, iar în ultimele 12 luni - 215 persoane. „Avem o tendință clară de descreștere. În acest an, vom avea cel mai mic număr de persoane implicate în accidente rutiere raportat la numărul de autoturisme. Trist este că încă multe persoane ajung să sufere din cauza unui accident rutier, dar ținând cont de faptul că avem un număr mare de autoturisme, numărul persoanelor implicate în accidente rutiere este în scădere”.
În ultimii opt ani, în municipiul Chișinău, 64,9% dintre cei care și-au pierdut viața într-un accident rutier au fost pietoni; 16,7% - conducători auto; 14,2% - pasageri; 2,8% - motocicliști; iar 1,4% – cicliști și alte unități ușoare. În restul țării, situația este alta din cauza vitezei excesive: 32,8% – pietoni; 26,6% - conducători auto; 24,2% - pasageri; 8,6% - mitocicliști; 7,9% - cicliști și alte unități ușoare. În municipiul Chișinău, din cauza accidentelor rutiere, în ultimii opt ani, au fost traumați și au rămas cu dizabilități pe viață: 56,2% - pietoni; 19,8% - pasageri; 13,7% - conducători auto; 5,3% - motocicliști; 5% - cicliști și alte unități ușoare. În restul țării, din cauza vitezei excesive: 35,5% -pasageri; 23,1% - conducători auto; 22,9% - pietoni; 9,9% - motocicliști; 8,7% - cicliști și alte unități ușoare.
În ultimele 12 luni au fost înregistrare 772 de persoane care au suferit traume grave în urma unui accident rutier. În municipiul Chișinău – 284 de persoane, în restul țării – 488 de persoane. În municipiul Chișinău, riscul de a fi traumat în urma unui accident este cu 40% mai mare decât în restul țării. Aici au loc mai multe accidente, dar partea bună este că numărul de decese este mai mic. În ultimii opt ani, 7500 de persoane au suferit traume grave cu consecințe pentru tot restul vieții.
Pavel Apostol. Din informațiile prezentate se observă cum diferă cauzele, inclusiv implicarea după categoria de persoane în accidente rutiere dintre mediul urban și mediul rural. În cazul pietonilor, riscul este mai mare în localitățile urbane, însă decesele sunt mai puține.
Veaceslav Ioniță: Pietonul este și el participant la trafic, care tot trebuie să respecte regulamentul circulației rutiere. În 2022, circa 850 de pietoni au fost implicați în accidente rutiere, cu 30 mai puțini față de 2021. Aproape 60% dintre aceștia sunt din municipiul Chișinau. În municipiul Chișinău, riscul pietonilor de a ajunge într-un accident rutier este de 4 ori mai mare decât în restul țării. Tot ce ține de pietoni, treceri de pietoni, denivelările trecerilor pietonale, care acum se implementează, sunt necesare deoarece în Chișinău se înregistrează 60% din toate accidentele cu implicarea pietonilor.
„În ultimele 12 luni, la nivel național, 260 de pietoni care au fost implicați în accidente rutiere au suferit traume, iar 78 au murit. În 2022, 272 au suferit traume, iar 79 au decedat. Tendința este una pozitivă, dar situația rămâne încă proastă. Omul care merge pe drum, el naiv crede că, mergând pe drum nu i se va întâmpla nimic grav”.
În municipiul Chișinău, în 2022, dintre toți pietonii care au fost implicați în accidente rutiere, 4,2% au murit, iar în restul țării - 15,8%. „Pietonul din municipiul Chișinău scapă cu viață deoarece viteza este mai redusă, intervenția medicilor este mai rapidă și mai calitativă. Cât privește restul țării, șansa unui pieton de a supraviețui, după un accident rutier, scade de 4 ori”.
Pavel Apostol. Viteza de deplasare cu care se circulă în afara localităților influențează direct. Este necesar să atragem o atenție sporită, pe lângă activitățile de documentare pe care le realizează polițșia, că totuși este mai ușor și mai benefic pentru toți să prevenim accidentele rutiere. În această perioadă de timp, când condițiile de vizibilitate sunt reduse, trebuie să purtăm haine în culori deschise, ca să asigurăm vizibilitatea noastră în trafic. Este foarte important ca și copiii să aibă asupra lor elemente reflectorizante, ca să fie observați din timp de ceilalți participanți în trafic.
Veaceslav Ioniță. În 2022, au fost implicați 451 de minori în accidente rutiere, dintre care: 174 în calitate de pietoni, iar 78 aflați pe biciclete, troninete sau scutere. Dacă la capitolul pietoni avem o tendință clară de scădere, avem o cifră neplăcută referitoare la minorii care sunt pe biciclete, trotinete sau scutere. În 2015, 36 de minori au nimerit într-un accident rutier conducând una din aceste unități de transport. În 2022 au fost 78. „Părinții trebuie să conștientizeze că, în momentul când au cumpărat copilului un astfel de mijloc de transport, al lor copil este deja participant la trafic și trebuie să știe regulile de circulație rutieră, asumându-și toate consecințele. La toate categoriile de persoane implicate în accidente rutiere scade numărul, iar în ceea ce privește minorii pe biciclete, trotinete și scutere crește. Numărul de biciclete, trotinete și scutere crește exponențial și riscul unui copil, în prezint, de a ajunge într-un accident crește puternic.
În 2022, 123 de copii au rămas cu traume pentru toată viața în urma accidentelor rutiere, dintre care 15 au decedat. În 2021 au fost 144 de copii, dintre care 18 au decedat. „Circa 100 de copii în fiecare an rămân cu traume foarte grave din cauza accidentelor rutiere. Pietoni minori, care au rămas cu traume în urma accidentelor rutier, avem anual circa 50-60 de copii și mai mult de jumătate sunt în municipiul Chișinău”.
„Noi toți trebuie să realizăm că nu doar conducătorii auto sunt responsabili de ceea ce se întâmplă pe drumurile noastre. Pietonul, fie minor, fie părinte al unui minor, trebuie să realizeze că este participant la trafic. În special, în municipiul Chișinău”.
Pavel Apostol. Copilul repetă ceea ce face părintele. Dacă copilul a văzut că părintele său a traversat strada neregulamentar, el sesizează acesta ca ceva corect și că trebuie să facă la fel. Rugămintea noastră este ca în această perioadă, când condițiile de vizibilitate sunt reduse, să optați ca copiii dumneavoastră să aibă acele elemente reflectorizante pe hainele lor. Ca participanți la trafic, traversați doar în locurile unde sunt treceri pietonale. Scopul nostru este nu să sancționăm cât mai mulți șoferi care nu acordă prioritate sau câți mai mulți pietoni care traversează strada neregulamentar. Dacă într-o bună zi aceste categorii de încălcări nu ar mai fi, pentru întreaga societate va fi mult mai bine, nu doar pentru poliție. Numărul accidentelor rutiere va scădea și pe drumurile noastre va fi mai sigur.
-----------------------------------
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .
Astăzi, în Republica Moldova, sunt 702 mii de persoane, care au mai mult de 60 de ani, dintre care 598 de mii se află în țară, iar 104 mii - peste hotare. Numărul persoanelor în vârstă în Republica Moldova a crescut destul de puternic, cu circa 200 de mii timp de peste 20 de ani. Până în 2000 vârstnicii erau circa 500 de mii, iar astăzi, în țară, sunt aproape 600 de mii, iar peste hotare alții peste 100 de mii. Numărul tinerilor, apți de muncă, este de circa 540 de mii, un număr mult prea mic pentru a le asigura acestora o pensie decentă. Despre aceasta a vorbit Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul ediției de vineri, 29 septembrie, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
Potrivit expertului, majorarea numărului de pensionari este legată de creșterea nivelului de trai, care le-au adus o viață mai lungă. Astfel, ei au crescut ca număr, dar și ca pondere. Când numărul populației se reduce dramatic, numărul celor în vârstă crește vertiginos. În 1959, 7,7% din populație era în etate. După aceasta, a continuat să crească constant, odată cu creșterea calității vieții și a speranței de viață. În 2020, persoanele în vârstă aflate pe teritoriul Republicii Moldova au ajuns să reprezinte 21,7% din populație. Astăzi, în 2023, sunt aproape 24%.
„Ca număr devin mai mulți, deoarece trăiesc din ce în ce mai mult, iar copii se nasc tot mai puțini. Numărul celor în etate, plecați peste hotare, este de 3 ori mai mic decât numărul persoanelor altor categorii de vârstă. Dacă acum 60 de ani, raportul era de 1 la 16, adică 16 persoane de alte vârste la o persoană în etate, acum raportul este de 1 la 4, din patru persoane, una este în vârstă și trei din categoria persoanelor de până la 60 de ani”, a spus expertul.
Veaceslav Ioniță a împărțit persoanele în etate în trei grupe: 1) de la 60 la 64 de ani; 2) de la 65 la 74 de ani; 3) de la 75 de ani în sus. Unica categorie care a crescut în ultimii ani, din cei care sunt pe teritoriul Republicii Moldova, sunt persoane de la 65 până la 74 de ani. Ponderea lor a crescut de 1,6 ori, în timp ce a celor de la 60 și 64 de ani și a celor de peste 75 de ani rămâne relativ stabilă. Aceste persoane au intrat în sistemul de pensionare în ultimii ani și de aici presiunea asupra sistemului de pensionare.
Vorbind despre raportul dintre bărbați și femei, economistul a declarat că acesta are o stabilitate pe parcursul anilor, de 60 la 40. Din o sută de persoane în etate, 60 sunt femei și 40 - bărbați. În 2023, din categoria de vârstă 60-64 de ani - 108 mii sunt femei și 86 de mii-bărbați. După vârsta de 64 de ani, numărul bărbaților care trăiesc scade puternic, ajungându-se ca la 85 de ani și mai mult să fie 15 mii de femei și doar 6 mii de bărbați. „Odată cu ieșirea la pensie, la noi bărbații trăiesc mai puțin decât femeile. Lucrul acesta nu se observă atât de bine până la 70 de ani. După 70 de ani, această diferență devine mai pronunțată. Diferența crește enorm după 85 de ani”, a declarat economistul.
Analistul economic a afirmat că în 1960 erau 682 de copii la o sută de persoane în etate. Fiecare bunel/bunică avea până la 7 nepoți. În 2020 erau 129 de copii la 100 de bunei/bunici, iar în prezent - 112 copii la 100 de persoane în etate. „La noi, numărul persoanelor în vârstă crește, iar numărul de copii scade. Avem în prezent un nepot la un bunel/bunică. Situația devine tot mai dificilă. Oare cine va plăti pensie celor tineri care sunt astăzi, când practic nu avem copii”, a afirmat analistul economic.
Potrivit expertului, persoanele de la 18 la 35 de ani sunt elementul puternic al societății pentru stabilitatea economică a țării. În 2005/2006 erau, în țară, de două ori mai mulți tineri decât persoane în vârstă. Erau 900-920 de mii de tineri la 450-460 de mii de persoane în etate. La fiecare persoană în etate reveneau doi tineri. După, situația a început să degradeze. Numărul tinerilor a scăzut vertiginos din cauza demografiei în scădere și a migrației. În 2022, în Republica Moldova, pentru prima dată, numărul tinerilor a fost mai mic decât numărul de persoane în etate. Au fost 581 de mii de tineri la 590 de mii de persoane în etate. Cu părere de rău, și în următorii ani, acest lucru va continua. Astăzi, 2023, sunt circa 600 de mii de persoane în etate la 540 de mii de tineri. Numărul persoanelor tinere, formate profesional pentru a lucra activ pentru societate, scade vertiginos.
Economistul a mai menționat că în anul 1990, unui pensionar îi revenea 2,6 lucrători. 5 persoane lucrau pentru 2 pensionari. Atunci era posibil să fie plătită și o pensie adecvată. În 1995 deja raportul era de 2,1, iar în 2000 s-a ajuns la 1,3. Către 2005 situația un pic s-a îmbunătățit, ajungând-se la raportul de 1,5. Atunci, s-a implementat prima etapă a reformei și a început a crește vârsta de pensionare. Astfel fiind redus din numărul de pensionari. După aceasta, situația a început din nou a se înrăutăți. După 5 ani de creștere a vârstei de pensionare, s-a ajuns din nou la raportul de 1,3 către 2010. După 2010, situția a degradat continuu până la 1,1 în 2020. Acum este o creștere ușoară de până 1,2, dar fără speranțe de durată. „Situația în 2023 va fi mai proastă decât se aștepta. Datorită condițiilor de trai și a calității vieții mai bune, persoanele în etate trăiesc mai mult și numărul lor crește. Ei mai puțin pleacă peste hotare, iar dacă au plecat, când trec de 60-65 de ani se întorc acasă. Tinerii, din păcate, pleacă și, în prezent, practic în țară avem tineri, care sunt forța de muncă, mai puțini decât cei care deja au plecat”, a menționat economistul.
Despre pensie, analistul economic a spus că în acest an, în medie anuală, pensia lunară va ajunge 3442 de lei. Anul trecut, a fost de 2886 de lei. Creștere se datorează inflației pe care nu am avut-o în ultimii 23 de ani. Cei care iese acum la pensie au o pensie mai mare, iar cei care sunt de mult timp la pensie, o au mai mică. „Este aici o problemă, un handicap al sistemului nostru de pensionare. Persoanele care au mai mult de 70-75 de ani, pensia lor este cu mult mai mică. Pensia medie de la noi este mare pentru proaspeții pensionari, iar când începe indexarea pendia la ei începe a scădea.
Expertul mai susține că anul trecut, din cazua inflației mari, pensia în valori reale, a crescut cu doar 0,1%. Toată majorarea realizată anul trecut a fost erodată de rata inflației ridicată. Însă, și mai proastă situație a fost la salariații din economie, deoarece salariile lor au crescu mult sub nivelul inflației și veniturile lor reale în 2023 au înregistrat o scădere considerabilă. Veniturile populației, anul trecut, au fost mai mici decât în 2021. În acest an, cel mai probabil pensia reală, ținând cont de indexare, de toate majorările, dar și ținând cont că inflația va fi mică până la sfârșitul anului, va crește cu 13,6%. Ultima dată a fost așa ceva în 2009, când au fost alegeri, ca și în acest an. Atunci Guvernul, în speranța că va câștiga, mult peste ceea ce spunea legea, au indexat pensia cu 20%. Media anuală a fost de 18,6%. „Perioada anilor 1998-2000 ai fost cei mai negri ani din istorie pentru pensionari. Trei ani la rând pensia lor reală a scăzut cu 12,7%, 30,7% și cu 15,6%. Pensionarii noștri, cât de cât, au dus-o mai bine după 2001, 2002, 2004, 2005. Aveți grijă de pensionari că ei schimbă guverne. Atunci când pensia lor se înrăutățește, se schimbă guvernarea, iar guvernarea nouă înțelege lecția de la cea veche și face o majorare substanțială de pensie”, a opinat expertul.
Veaceslav Ioniță a mai menționat că o convenție internațională a Organizației Mondiale a Muncii spune că o persoană în etate, când iese la pensie, trebuie să primească o pensie echivalentă cu cel puțin 40% din veniturile pe care le-a ratat. În 1970, pensia era egală cu 30% din salariu net. Către 1990 s-a ajuns la 43,7%. De fapt doar într-o perioadă foarte scurtă, a anilor 1985-1990, din istoria pensiilor în Moldova, pensia a corespuns acestui criteriu minim de 40% din salariul mediu pe economie. În perioada următoare, până către 1995, când în Republica Moldova s-au prăbușit salariile, iar Guvernul, din inerția de a mai da pensii, pensia a ajuns mai mult de 60%. Oamenii pierdeau locurile de muncă, nu aveau salarii, iar ceea ce se mai plătea în țară erau pensiile.
Situația pensionarilor a ajuns, către 2000, cea mai dramatică din istoria țării, care a fost și cel mai negru an. A fost al treilea an de scădere consecutivă a pensiei și a fost anul în care pensionarul avea o pensie de patru ori mai mică decât în restul membrilor societății, de circa 25%. Așa ceva n-am mai fost în istoria existenței lor. După aceasta, către 2005 situașia s-a îmbunătățit și a fost o creștere puternică a pensiei, până la nivelul de 33% din salariu. După 2005, indexarea s-a făcut mult mai lentă, iar în 2020 s-a ajuns la minimum, sub 29%. Din cauza că în 2022, salariile au crescut mult mai lent decât pensiile, pensiile au ajuns la nivelul de 32% din salariul mediu pe economie, nivel care se va menține și în 2023. „Mai avem până la nivelul de 40% din salariu, ca să asigurăm o pensie medie, care se permită persoanei în etate să aibă un statut normal. Ar trebui să fie pensia cu 30% mai mare decât este în prezent. Ar trebui pensia să fie nu 3442 de lei, dar cel puțin 5 mii de lei, deoarece în acest an salariul mediu net pe economie va fi 10600 de lei”, a menționat Veaceslav Ioniță.
Economistul a amintit că în acest an, pensia medie va fi 3442 de lei. Anul trecut 3030 de lei. Cea mai proastă pensie a fost acordată în 2000, care la valoarea leului de astăzi a fost de 540 de lei. Cea mai bună pensie a fost acordată în perioada 1985-1990, când pensia a depășit 40% din salariul mediu, și era echivalentul a 3600 de lei la valoarea leului de astăzi. Către 2000, bunăstarea pensionarilor, față de 1990, a scăzut de 7 ori. În 10 ani au devenit de 7 ori mai săraci. Din 2000 și până în 2023, în 23 de ani, aproape că am reușit să recuperăm căderea din perioada 1990-2000. Cel mai probabil, doar anul viitor, pensia medie din Republica Moldova, ca putere de cumpărare, va fi mai mare decât a fost în 1990. Dacă salariul mediu a fost depășit câțiva ani în urmă, față de maximum din URSS, în ceea ce privește pensia, încă ni s-a reușit să fie întors persoanelor în etate, statutul pe care l-a avut cândva.
„La capitolul bunăstare, se va atinge doar anul viitor nivelul care îi va permite să-și procure același volum de bunuri comparabile cu ceea ce a fost în anii 1990. La statutul social, nivelul 40% din veniturile populației, din păcate ne va lua încă cel puțin 10-15 ani să le garantăm persoanelor în etate minimum necesar care să le permită să-și ducă cu demnitate bătrânețea. Nici de cum nu reușim din cauza lipsei forței de muncă și a presiunii enorme care este asupra celor care lucrează astăzi. Suntem o societate care nu putem să facem lucrul acesta. Statutul acestor oameni, din păcate, este cu mult mai jos decât ar trebui să fie, iar societatea are responsabilitatea morală să le asigure o bunăstare pe care au meritat-o. Calitatea unei societăți se poate vedea după atitudinea față de copii și față de cei în vârstă. Dacă nu putem să ne purtăm corect cu copiii și cu persoanele în etate, suntem departe de o societate civilizată, democratică și europeană”, a conchis Veaceslav Ioniță.
Pe 1 octombrie este marcată tradițional Ziua Internațională a persoanelor în etate.
-----------------------------------
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .
Peste 150 de mii de tone de deșeuri de metal în acest nu vor fi colectate. Circa 15 companii, care activează pe piața metalelor, cu un număr de circa 1500 de angajați, riscă să falimenteze. Moldovenii cu venituri modeste, circa 85 de mii de oameni, care adunau bani din vânzarea metalelor, nu vor încasa aproape un miliard de lei. Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, a vorbit vineri, 15 septembrie, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, realizată în parteneriat cu Asociația din domeniul Colectării, Reciclării și Exporturilor de Metal „METAL”, despre cinci alerte majore existente pe piața metalelor, ca rezultat al încercării, prin diverse ajustări legislative, ambalate frumos, și care ar putea duce la compromiterea parcursului european al Republicii Moldova.
Potrivit lui Veaceslav Ioniță, populația este cel mai mare „furnizor” din deșeuri în Republica Moldova: de metal, de plastic, sticlă, hârtie etc. Astfel, avem deșeuri menajere, cu miros urât; deșeuri care ar trebui să fie reciclate, însă spre exemplu, plasticul este reciclat doar 3%, restul este pe drumuri, câmpuri și din acest motiv suntem în urmă la capitolul reciclarea deșeurilor. Deși deșeurile de metal aduc venituri populației, problema este că aceste venituri întotdeauna atrag politicul, care introduce diferite scheme, cu tentă de corupție.
„Atunci când vorbim despre deșeuri, în cazul dat despre deșeurile de metal, trebuie să atragem atenția la trei aspecte: 1) sarcina statului este reciclarea deșeurilor, inclusiv cele de metal. Statul trebuie să garanteze că deșeurile vor fi reciclate, nu vor rămâne în stradă, pe câmp și nu vor împânzi țara cu gunoi; 2) în gestionarea și reciclarea deșeurilor sunt implicate mai multe companii și asta este o afacere, unde oamenii investesc bani, iar statul trebuie încurajeze aceste afaceri, să aibă grijă că ele să nu se confrunte cu probleme, deoarece risti să transformi țară într-o urnă de gunoi sau gunoiște și nu într-o țară civilizată, care știe cum să recicleze deșeurile; 3) pe anumite segmente, plastic, hârtie, metal în mod special, deșeurile sunt o sursă de venit pentru păturile social vulnerabile, iar statul trebuie să se gândească cum să protejeze acești oameni, că aceste surse de venit, care de multe ori pentru ei este una critică, să nu dispară”, a explicat Veaceslav Ioniță.
Expertul susține că avem mai multe tipuri de deșeuri unde situația este dezastruoasă. Dacă s-ar părea că stăm mai bine la capitolul deșeurilor de metal, ținând cont de faptul că se investesc bani, avem întotdeauna ingerința politicului și dorința de a monopoliza și de a controla sectorul, în scopul de a corupe. Piața deșeurilor de metale este o afacere în care sunt implicate 15 companii, ci circa 1500 de angajați. Totodată, avem populația social vulnerabilă, care colecteaza aceste deșeuri de metal, circa 40-45 de mii de familii sau 80-90 de mii de persoane.
„Am identificat cinci alerte majore în domeniul reciclării deșeurilor de metale. În acest an, din păcate, 150 de mii de tone de metal nu vor fi reciclate, vor rămâne pe câmpuri, în ogrăzile oamenilor, străzile și drumurile satelor și orașelor noastre. Din cauza că s-au întreprins anumite acțiuni, nu tocmai inspirate. 150 de mii de tone asta înseamnă 120 de mii de automobile. Puse în rând asta ocupă 750 km. Este ca și cum ai bloca un drum de la Giurgiulești până la Otaci sau până la Lipcani pe ambele benzi și îți mai rămân câțiva kilometri de drum de mașini pe care nu ai unde le parca”, a spus expertul.
Analistul afirmă că dacă nu se va interveni rapid și nu se va face ordine în sector, această criză riscă să continue în 2024 și 2025. Și, dintr-o țară unde cel puțin într-un domeniu al deșeurilor, în cazul dat al metalelor, unde s-a reușit cât de cât să se avanseze, riscăm să ne întoarcem cu ani în urmă, în sens negativ, deoarece se încearcă a crea probleme. Există riscul sporit ca majoritatea companiilor din acest domeniu să falimenteze. Dacă până în 2019, piața metalului era privită doar din perspectiva corupției, era controlată, politicul se implica, din 2019, de când a fost liberalizată piața și s-a încheiat un contract social, statul a spus agenților economici că mai mult nu se implică în activitatea lor, nu mai monopolizează și că le permite să activeze în mod normal, făcând investiții.
„Oamenii au investit milioane de euro în utilaje, echipamente, iar acum statul, prin inginerii legislative și tertipuri ambalate frumos, le spune că era mai bine când era monopol deținut de către stat și îl introducem din nou. Lucru care rupe contractul social semnat în 2019, iar 15 companii riscă acum să falimenteze. Trebuie condamnată practica promovării legilor: anticoncurențiale, antiinițiativă privată și privind ingerința statului în viața economică. Aceste trei fenomene negative au existat în Republica Moldova, ne-au dat titlul de cea mai săracă țară din Europa și ne face să ne fie rușine de ceea ce se petrece la noi în țară. Luptăm acum să scăpăm de aceste lucruri, ca să avem o țară competitivă, liberă, unde inițiativa privată este la locul ei. Din păcate, de multe ori, unii politicieni, sub diferite pretexte, vom să ne întoarcă înapoi, unde am mai fost și am văzut cum este”, a afirmat analistul.
Economistul menționează că există un risc sporit de monopolizare. Sub diferite tertipuri legislative, pretexte, se încearcă a introduce din nou scheme de corupție, care afectează cetățenii și bugetul statului. „Noi știm că monopolul e rău, dar niciodată nimeni n-a demonstrat prin cifre de ce e rău. Atunci când am avut în Republica Moldova monopol, până în 2019, monopoliștilor li se lua abuziv circa 20% din prețul de vânzare a metalului. Anual, cetățenii moldoveni erau deposedați, în mod barbar, de circa 15-20 de milioane de dolari. După câțiva ani de liniște, acum se încearcă din nou a introduce monopolul, pentru că moldovenii, din nou, să fie deposedați de bani. Monopolistul, de fiecare dată, fiind protejat de Guvern, Parlament, întotdeauna a reușit să facă acest lucru”, a menționat economistul.
Veaceslav Ioniță atenționează că cel mai grav este faptul că banii, care vin la monopolist, obținuți prin privilegii „băgate” prin lege, cum a fost anterior, sunt adesea utilizați pentru coruperea politicienilor. De asemenea, a avertizat că vor fi compromise veniturile circa 85-90 de mii de persoane, circa 40-45 de mii de familii, care colectează metal. „Acești oameni nu sunt cei mai bogați, nu sunt nici cei mai săraci, dar au venituri mai modeste, și pentru ei aceste venituri, din acest an, din colectarea metalului, sunt compromise. Ei vor obține în acest an cu mult mai puțini bani decât anii precedenți. Pe viitor există riscul ca aceste surse de venit să fie diminuate puternic din cauza schemelor de corupție, care riscă să fie implementate din nou. Statul trebuie să colecteze deșeurile, să asigure concurența, să permită companiilor să activeze în domeniu și să protejeze păturile social vulnerabile. Dacă nu facem aceste trei lucruri, întrebarea mea este pentru ce mai trebuiți voi ca stat? Cui trebuiți dacă nu puteți garanta aceste trei lucruri”, a declarat Veaceslav Ioniță.
Potrivit expertului, riscul compromiterii parcursului european al Republicii Moldova este cel mai grav. „Republica Moldova și-a luat angajamente că va elimina monopolurile, va dezoligarhiza țara și trebuie să respecte acest lucru. Tot ce se discută în prezent, este un subiect de corupție de 20 de milioane de dolari. Tot ce se dorește, este jefuirea cetățenilor de cel puțin 20 de milioane dolari anual. Noi trebuie să gestionăm deșeurile. Nu poți pretinde că tinzi să devii o țară europeană când ai țara plină de deșeuri și nu ai capacitate de a le gestiona, colecta și recicla”, a remarcat expertul.
Economistul a mai declarat că Republica Moldova anual: 1) colectează circa 3,3 milioane de metri cubi de deșeuri; 2) importă circa 30 de mii de automobile, ceea ce înseamnă 40 de mii de tone de metal, care la un moment dat devine metal care trebuie reciclat; 3) automobile aduc 15% din toate deșeurile de metal pe care le are Republica Moldova. „În 2010 erau 80 de mii de automobile fantomă, care au fost importate și la un moment dat nu a mai putut ieși la traseu, fiind dezmembrate. În prezent, sunt 260 de mii de mașini, despe care nimeni nu știe ce sunt cu ele și pe unde stau. Republica Moldova, doar de la automobile are anual circa 30-40 de mii de tone de deșeuri. Această piață, spre deosebire de toate celelalte piețe de deșeuri, era unica unde se câștiga”, a declarat economistul.
Analistul economic a mai afirmat că piața metalelor era în 2015 de 62 de milioane de dolari. În 2021, când au fost cele mai bune preturi internaționale, a ajuns la 142,5 milioane de dolari. În acest an, din cauza unor politici greșite, va fi de maximum 65 de milioane de dolari. Este o cădere de peste 2, ori. A scăzut prețul, dar cel mai mult au scăzut volumele. „Populația vinde circa 80% din tot volumul de metale. Oamenii săraci, colectând metalul, rezolvă o problemă de gunoi, dar, totodată, câștigă și niște bani. În 2015 au câștigat 458 de milioane de lei. În 2020 – 679 de milioane de lei. În 2021 – peste 1,3 miliarde de lei. În 2022 – 766 de milioane de lei, iar în acest an – 479 de milioane de lei. Veniturile cetățenilor săraci, din colectarea metalului, scad în acest an cu circa un miliard de lei. Guvernul deja caută bani ca să ajute la iarnă acești oamenii săraci. Apelează la partenerii de dezvoltare. Dar adoptând niște politici proaste, fură de la cetățeni un miliard de lei, pe care îl cer de la partenerii externi, dar pe care îl fură de la cetățeni, pentru perioada rece a anului”, a afirmat analistul economic.
Expertul a mai spus că până în 2020, 25% din veniturile celor 40-45 de mii de familii, sau circa 5% din toate familiile din țară, proveneau din colectarea deșeurilor de metale. Aproape toate cheltuielile pe care le au pe timp de iarnă. În 2021, a fost 41%, iar în acest an, vor fi mai mici, circa 10%. „În 2018, când metalul se cumpăra cu 315 dolari/tona, cetățeanul primea la vânzarea metalului 128 de dolari/tona. În 2019, cetățenii primeau 145 de dolari per tonă la vânzare din 262 de dolari/tona la cumpărare. În 2020, după ce a fost liberalizată piața metalelor, legislația a fost modificată și a apărut concurența pe piață, la cumpărare metalul era 262 de dolari/tona, atunci la vânzare cetățenii primeau 172 de dolari/tona. În 2021, din 425 de dolari per tonă cât era la cumpărare, cetățenii care vindeau fier primeau 320 de dolari/tona”, a afirmat expertul.
Veaceslav Ioniță crede că acele 20% din venituri pe care nu le-au primit moldovenii atunci când piața era monopolizată și pe care le primesc acum, după ce piața nu mai este monopol, acesta este prețul corupției în Republica Moldova. „Moldovenii, în condiții din monopol au fost deposedați de 20 de dolari la fiecare 100 de dolari, iar acum se încearcă din nou să fie introdus acest monopol. Avem lichidarea companiilor care au făcut investiții de milioane când piața era liberă. Avem metal pe drumurile noastre. 150 de milioane de tone de metal anul acesta nu vor fi colectate. Avem populația care pierde 900 de milioane de lei. Cine câștigă? Cei care, prin diferite tertipuri legislative, încearcă, dar încă nu au reușit, s-au făcut câțiva pași doar, dar se încearcă a merge mai departe spre monopolizarea pieței, încearcă tenta de corupție să fie reintrodusă, iar costul este cum să fie furați de la cetățeni 20 de milioane de dolari în fiecare an. Asta nu trebuie să permitem”, spune Veaceslav Ioniță.
Expertul este de părere că o țară membră a Uniunii Europene trebuie să asigure o economie concurențială, inițiativa privată și să limiteze ingerința statului în economie, deoarece cum a demonstrat-o în toate cazurile, monopolul aduce dezastre economice, sărăcie populației, corupție în rândul celor care protejează afacerile murdare. „Noi nu avem nevoie de așa ceva și Republica Moldova are un plan de integrare europeană. Acest subiect, dintr-un subiect exemplu cum trebuie Republica Moldova să recicleze deșeurile, a devenit o rușine națională. Pentru a nu permite perturbarea parcursului european al Republicii Moldova nu se merită pentru 20 de milioane de dolari să distrugem perspectiva de integrare Europeană a Republicii Moldova. Și așa, după jaful bancar din 2014, am ratat până în prezent peste 35 de miliarde lei, sub formă de granturi. Eu cred că ajunge cât am plătit prețul corupției, care a fost prea mare pentru noi, și nu trebuie să admitem pe viitor. Iar cei care vor promova astfel de legi proaste, care distrug tot ce înseamnă perspectiva europeană a Republicii Moldova, trebuie penalizați public să nu mai aibă curajul să facă lucruri care nu stau bine unei țări care se pretinde a fi o țară europeană”, a conchis expertul.
-----------------------------------
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539
Cu prilejul celor 30 de ani de activitate, Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, a oferit lui Ruslan Cojocaru, fondatorul Tucano Coffee (o rețea internațională de coffee shop-uri) și al rețelei de restaurante Oliva Verde”, Premiul Libertății, ediția 2023. Premiul a fost acordat vineri, 8 septembrie, în cadrul unui eveniment festiv desfășurat cu prilejul marcării a 30 de ani de activitate ai IDIS „Viitorul”. Astfel, IDIS „Viitorul” și-a exprimat aprecierile față de remarcabilul spirit antreprenorial manifestat de către Ruslan Cojocaru în vederea dezvoltării unei afaceri de succes în Republica Moldova și peste hotare. De asemenea, IDIS și-a exprimat profunda considerație față de un model de agent economic, pe care fiecare țară și-l dorește, un exemplu de bune practici antreprenoriale, care contribuie la dezvoltarea și prosperarea țării.
Liubomir Chiriac, director executiv IDIS „Viitorul”: „În 2013 IDIS „Viitorul” a instituit Premiul Libertății, care cu diferite ocazii a fost decernat, în unii ani, unor oameni cu viziune, care cu ambiție își făceau lucrul, care au reușit să demonstreze că și în Republica Moldova se poate de realizat lucruri importante”.
Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS: „Noi am fost întotdeauna convinși de faptul că mediul de afaceri, cultura afacerilor, trebuie promovată în societate. Ani de zile, și aceasta este o moștenire sovietică, omul de afaceri a fost văzut ca un criminal, dar noi trebuie să promovăm o imegine pozitivă a celor care oferă locuri de muncă, a celor care crează valori în societate, a celor care mișcă societatea înainte și noi sincer credem că trebuie de schimbat această abordare, inclusiv în relația cu mediul de afaceri, cu autoritățile etc.”.
Carolina Ungureanu, vicedirector IDIS „Viitorul”: „IDIS „Viitorul” la marcarea celor 20 de ani de activitate a creat tradiția de a oferi Premiul Libertății unor persoane care participă la dezvoltarea și la europenizarea Republicii Moldova și care se ghidează de principiile democrației. Anul acesta am decis să acordăm Premiul Libertății unui agent economic care promovează o cultură nouă în rândul consumatorilor, care își cunoaște viziunea, obiectivele și care nu pune focus pe venituri, profit, dar susține și promovează echipa. Acordăm acest premiu pentru a încuraja ulterioara dezvoltare a rețelei și pentru a arăta prin exemple proprii și bune practici că este posibil aici acasă oamenii să creeze locuri de muncă și să contribuie la dezvoltarea Republicii Moldova”.
Ruslan Cojocaru: „Pentru mine este o mare onoare să primesc acest premiu. Eu cred că el trebuie să fie pentru toți antreprenorii din Republica Moldova, care realizează lucruri la fel de bune. Este un premiul al echipei, care stă în spatele acestei afaceri, al partenerilor fără de care totul ar fi imposibil. Mulți dintre ei sunt concetățenii noștri, care au mers în lume și au deschis Tucano Coffee acolo. Este un premiu și pentru familia mea care m-a susținut în nopțile nedormite”.
IDIS „Viitorul” a revenit în acest an, 2023, la practica acordării Premiului Libertății. Anterior au fost acordate trei premii de acest gen. În 2013 a fost premiată jurnalista de investigație, directoarea și cofondatoarea Ziarului de Gardă, Alina Radu, pentru integritate, pentru curajul și perseverența de a aduce adevărul în casele oamenilor. În 2014, de trofeu și diplomă s-a învrednicit Maria Roibu, directoarea Liceului Teoretic, unicul cu predare în limba română, „Alexandru cel Bun” din Tighina, care a demonstrat pe parcursul anilor curaj și verticalitate în a apăra și a vocifera drepturile și libertățile evenilor din Tighina. În 2025, premiul a mers către Ion Manole, reprezentant al asociației Promo-LEX, pentru contribuția și eforturile depuse pe parcursul a multor ani, de către organizația pe care o reprezenta, în sprijinul apărării libertăților și drepturilor cetățenești în stânga Nistrului.
Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul” a marcat vineri, 8 septembrie, 30 de ani de activitate, înglobați în inițiative democratice și idei de succes. La eveniment au participat ambasadori, reprezentanți ai ambasadelor, ai Delegației UE în Republica Moldova, societății civile, mediului de afaceri, administrației publice locale, parteneri, jurnaliști etc. Cei prezenți la festivitate, au putut urmări un film despre activitatea IDIS din decursul celor 30 de ani de existență, realizat de către OWH Studio.
-----------------------------
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .
Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul” a marcat vineri, 8 septembrie, 30 de ani de activitate, înglobați în inițiative democratice și idei de succes. La eveniment au participat ambasadori, reprezentanți ai ambasadelor, ai Delegației UE în Republica Moldova, societății civile, mediului de afaceri, administrației publice locale, parteneri, jurnaliști etc. Cei prezenți la festivitate, au putut urmări un film despre activitatea IDIS din decursul celor 30 de ani de existență, realizat de către OWH Studio. Totodată, IDIS „Viitorul” a revenit la practica acordării Premiul Libertății, care în acest an a mers către un reprezentant al businessului antreprenorial.
Liubomir Chiriac, director executiv IDIS „Viitorul”: „IDIS „Viitorul” acum 30 de ani și-a pus ca obiectiv consolidarea societății civile, democratizarea și europenizarea statului. În prezent, în cadrul IDIS „Viitorul” activează mai mult de 20 de experți. Ne bucurăm că pe parcursul a 30 de ani, prin laboratoarele IDIS „Viitorul” au trecut mai multe generații de experți, care acumulând cunoștințe, dezvoltând competențe, au produs analize, investigații, studii de înaltă calitate. Prin intermediul acestor studii, a concluziilor elaborate de către IDIS „Viitorul”, am reușit, într-un anumit fel, să influențăm agenda publică, să modelăm comportamentul politicienilor și să ne implicăm în procesul decizional, atât la nivel local, cât și la nivel național. Inițiativele IDIS aduc și astăzi rezultate palpabile, cu impact pentru societate. Este vorba de instituirea Asociației Trainerilor Europeni care oferă instruiri pentru alolingvi; constituirea Congresului Autorităților Locale din Moldova; inființarea Agendei Naționale de Business; desfășurarea Programului Bunelor Practici etc.. Echipa IDIS „Viitorul” va continua să lucreze cu aceeași intensitate la procesul de europenizare al țării, de democratizare, iar obiectivele trasate la nivel național, vor fi realizate, inclusiv, cu contribuția noastră”.
Igor Munteanu, fondator IDIS „Viitorul”: „IDIS „Viitorul” timp de 30 de ani a trăit un sentiment al rezistenței. Caracteristica centrală a ceea ce este numit astăzi IDIS „Viitorul” este cea de a avea curajul, capacitatea, demnitatea de a vorbi și de a transmite direct puterii ceea ce crede. Acești 30 de ani sunt și despre cei care au sprijinit ideea apariției, pe atunci, a Fundației „Viitorul” și au pus în mișcare un concept, o ideie de a fi autentici și, în același timp, de a construi elementele unei societăți civile de care nu putem să ne distanțăm. Fundația „Viitorul” a încercat să se definească prin oameni, caractere, teme, subiecte de primă importanță pentru societate. Am format oameni și am încercat să generăm organizații sistemice pentru societatea civilă și pentru oameni. IDIS nu a fost niciodată capturat de interesele puterii, nu a fost niciodată o scuză pentru ca puterea să-și justifice, prin complicitate sau prin capturare, faptul că IDIS oferă servicii politice cuiva. Neutralitatea a fost un lucru important pe care l-am menținut și care trebuie păstat în continuare. Am încercat să dăm ritmul și să arătăm direcția către crearea de standarde. Ambiția noastră la început a fost de a crea o colectivitate de intelectuali, care vibrează în relații inerente cu ceea ce așteaptă oamenii de la viitor”.
Virgiliu Mărgineanu, director OWH Studio: „IDIS „Viitorul” este un etalon, un model demn de urmat și sunt sigur că foarte multe organizații, care au încercat să lucreze în domeniul acesta, au urmat exemplul IDIS sau cel puțin încearcă să vă urmeze în tot cee ce fac. Sunt sigur că proiectele realizate de către IDIS, pe parcursul celor 30 de ani, au fost și sunt necesare și utile întregii societăți, chiar societății civile, administrației publice locale, centrale etc.. De la început ați înțeles și ați pus accent pe materialul video care a însoțit fiecare mesaj pe care l-ați transmis prin proiectele avute”.
Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS: „În acești ani am promovat valori în domeniul economic în care am crezut. Sincer credem că, o țară independentă, democratică, unde cetățeanul este liber, unde omul trebuie să se simtă bine, nu poate fi concepută fără libera concurență, fără inițiativa privată și fără limitarea dreptului statului. Nouă ne-a fost ușor întotdeauna să avem o poziție, deoarece am crezut în anumite lucruri. Noi promovăm valoarea și cultura economică în societate. Credem că oamenii au nevoie de educație economică și ne străduim să o facem prin intermediul tuturor căilor posibile. Suntem primii, și până ce unicii, dar ne-am dori o concurență, în ceea ce privește realizarea sondajelor economice. Societatea noastră nu a fost consumatoare de astfel de bunuri, dar acum ne bucură faptul că, precum în alte domenii devenim mai inteligenți în a învăța multe lucruri, așa și referitor la informația economică, simțim că societatea cere”.
Dan Dungaciu, director al Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române: „IDIS „Viitorul”, fiind cel mai vechi institutut de aici, a marcat agenda publică aproape de fiecare dată. IDIS „Viitorul” nu s-a trădat niciodată. A fost de fiecare dată cu ochiul la minge și nu la puterile care s-au perindat în Republica Moldova. A fost instituția care reușea să ofere o explicație, ca omul să înțeleagă ce se întâmplă. Dacă IDIS nu-și va continua misiunea, atunci palmaresul impresionant de diplome și medalii nu se justifică neapărat”.
Lucia Cucu, director al Asociației Naționale a Trainerilor Europeni din Moldova (ANTEM), instituție creată de către IDIS: „Am venit la IDIS „Viitorul” acum 20 de ani și am întâlnit o echipă de experți care făceau analize privind dezvoltarea localităților din țară. Atunci exista și un program foarte mare pentru ca minoritățile etnice să învețe limba română. Dar statul a renunțat la program, pentru că nu avea un anumit procent de contribuiție ca el să continue. Și atunci noi, un grup de profesori de limba română, am mers la IDIS să cerem ajutor. IDIS „Viitorul” ne-a spus că trebuie o strategie clară și mergem înainte. Echipa IDIS ne-a ajutat să elaborăm acea strategie și astăzi mă bucur să spun că am dezvoltat și implementat zece programe naționale de învățare a limbii române pentru funcționarii publici, medici, profesori, polițiști și cel mai important pentru copii din Găgăuzia, Bălți și nu doar, care nu au vorbit în limba română, dar acum vorbesc. Pentru echipa noastră este o mândrie”.
Tatiana Badan, președinta Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM), instituție creată de către IDIS: „Echipa IDIS „Viitorul” este o echipă foarte puternică, intelectuală, plină de profesioniști. Aveți produse, pe care eu mi-aș dori ca toți politicienii noștri, care vin din societatea civilă, să citească toate produsele IDIS „Viitorul” care sunt un bun reper pentru un politician puternic și care își dorește să aducă schimbarea în țara noastră. Am venit la IDIS fiind în căutarea unor soluții la problemele întâlnite în activitatea mea de primar. Am fost primită, ghidată, ajutată și cred că astăzi sunt cine sunt datorită IDIS”.
Viorel Furdui, director executiv CALM, fost expert IDIS: „CALM deja a împlinit 13 ani de activitate. Printre principalii parteneri, fondatori și cofondatori este prezent IDIS. Noi continuăm la CALM să spunem adevărul puterii, care nu întotdeauna place, dar ceea ce am învățat la IDIS „Viitorul”: verticalitate, demnitate și adevăr, credem că rămâne foarte important în activitatea CALM-ului de astăzi. Misiunea IDIS-ului a fost întotdeauna să ajute și prin asta sunteți cei mai buni”.
----------------------------
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .
Republica Moldova a apărut ca stat pe ruinele unui sistem distrus. Republica Moldova este săracă nu din cauza obținerii independenței în 1991, dar din cauza prăbușirii unui sistem, care nu mai avea capacitate de a mai face față provocărilor vremurilor. Uniunea Sovietică a început să se prăbușească încă de prin anii 1970-1980, dar abia în 1990 s-a destrămat, iar Republica Moldova a apărut ca stat pe ruinele unui sistem distrus. Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul ediției de vineri, 25 august, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” a prezentare zece lucruri care descriu Republica Moldova la 32 de ani de la obținerea independenței.
Populația. În 1991, populația Republicii Moldova era de 4,3 milioane de oameni, dintre care 3,6 milioane erau pe malul drept al Nistrului, iar circa 700 de mii - în stânga Nistrului. Astăzi, în țară au rămas 2,8 milioane de oameni, dintre care 2,5 milioane în dreapta Nistrului, iar circa 300 de mii de oameni în regiunea separatistă transnistreană. Din acești 2,5 milioane de oameni, aflați pe malul drept al Nistrului, circa 200 de mii migrează temporar. Astfel, în țară, pe loc, ar fi 2,3 milioane de moldoveni. „În acești 32 de ani, populația Republicii Moldova s-a redus cu 1,5 milioane de locuitori, dintre care cu 1,1 milioane doar pe malul drept al Nistrului. Avem 1/3 din populație plecată. Nu există o altă țară care să aibă o așa situație privind migrația masivă a populației”.
Salariații și pensionarii. În 1991 erau circa 1,5 milioane de salariați și 582 de mii de pensionari. Astăzi sunt 628 de mii de salariați și 525 de mii de pensionari. Numărul salariaților a scăzut continuu până la 598 de mii în 2010. Până în 2019 a crescut numărul salariaților la 625 de mii. Criza din 2020, pe fundalul pandemiei de COVID-19, a lovit acest sector, reducând numărul salariaților la 602 mii. În 2023, datorită sectorului de servicii, numărul salariaților va ajuge la 628 de mii. Cea mai mare scădere a salariaților a înregistrat sectorul agricol. Dacă în 1991 erau trei salariați la un pensionar, astăzi raportul este de un pensionar la un salariat. „De aici avem și pensia mică și incapacitatea statului de a plăti pensii. Nu avem un sistem capabil să susțină pensionarii. Numărul pensionarilor era să fie mai mare, peste 600 de mii, dar a fost modificată vârsta de pensionare și avem un număr mai scăzut”.
Salariul mediu pe economie. În 1991, salariul mediu pe economie, pe ambele maluri ale Nistrului, era egal, 434 de ruble. Din 1995 și până în 2004, la fel, egal pe ambele maluri ale Nistrului. După 2004 și până în 2015, în regiunea separatistă transnistreană, salariul mediu pe economie a crescut mai rapid decât în dreapta Nistrului. În 2015, în dreapta Nistrului era de 4500 de lei, iar în regiunea separatistă transnistreană – 6400 de lei. În 2020, în dreapta Nistrului a ajuns la 7900 de lei, iar în stânga Nistrului, după ce au depreciat rubla, deoarece o mențineau artificial, a scăzut la 5200 de lei, cu 1100 lei mai puțin față de 2015. În 2023, este prognozat în dreapta Nistrului – 12400 de lei, în stânga Nistrului – 7 mii de lei. „Dacă la noi în acești 32 de ani salariul a crescut de 2,8 ori, în stânga Nistrului – doar cu 10%. Astăzi avem o discrepanță mare dintre salariul din dreapta și stânga Nistrului. În stânga Nistrului puterea de cumpărare a rublei este un pic mai mare, deoarece au câteva produse pe care le subvenționează. Dar totuși, veniturile lor rămân din ce în ce mai în urmă”.
Pensia. În 1991 pensia medie echivala cu 3200 de lei astăzi. A scăzut la 1 mie de lei către 1995. Către anul 2000, pensionarii moldoveni au ajuns să primească 543 de lei lunar. A crescut la 1500 către 2005, la 2100 către 2010. În 2015 a ajuns la 2200 de lei, în 2020 – la 2872 de lei. În 2023, pensia medie va fi estimativ de 3200 de lei. „Doar în 2023, pensionarii vor avea nivelul de trai pe care l-au avut în 1991. Doar că în prezent, salariul este de două ori mai mare față de 1991, iar pensia este aproape egală ca cea din 1991. Avem puțini salariați, numărul lor a scăzut de trei ori”.
Veniturile anuale ale populației. În 2023, veniturile moldovenilor, estimativ, vor fi de 215 miliarde de lei. În 2021 au fost de 169 de miliarde de lei. În 1991, populația Republicii Moldova a câștigat 10,4 miliarde de ruble, echivalentul a 158 de miliarde de lei astăzi. Salariile moldovenilor au crescut de două ori, iar veniturile lor, de doar 1,4 ori. „Atunci erau mulți salariați, acum sunt puțini. Pensia, din păcate, este cu mult mai mică. În 1991, pensia era mai mare deoarece mai multă lume lucra. Nu erau venituri din remitențe sau din alte surse. Cert este că dacă salariul din 2023 va ajunge nivelul din 2021, chiar dacă inflația va fi una redusă, veniturile vor fi cu 7% mai mici decât în 2021. Banii de acum valorează mai puțin decât cei din 2021 cu circa 7%”.
Avuția moldovenilor. Moldovenii dețin case, apartamente, terenuri agricole, acțiuni, bani în bancă și toată bogăția lor este estimată în prezent la 45,1 de miliarde de dolari. În 1991 era de 1,1 miliarde de dolari, când doar casele individuale erau private și circa 40% dintre apartamente. Pământul încă nu era privatizat, iar banii din bancă s-au devalorizat. Către 1995 a crescut avuția moldovenilor la 4,2 miliarde de dolari; către 2000 – la 6,1 miliarde de dolari, datorită diasporei, care a trimis bani acasă și a crescut piața imobiliară. Către 2005 a ajuns la 21,7 miliarde de dolari; către 2010 – la 35,7 miliarde de dolari, scăzând la 30,4 în 2015 și crescând la 36,3 în 2020.
Produsul Intern Brut (PIB). În 2023, cel mai probabil PIB-ul moldovenesc va atinge 310 miliarde de lei. În 1991 era 25,9 miliarde de ruble (323 de miliarde de lei astăzi). Cel mai probabil anul viitor, 2024, va ajunge la nivelul PIB din 1991.
Producția industrială. Datele din 1995 arată că producția industrială a Republicii Moldova era de 4,3 miliarde de ruble (116 miliarde de lei). În 2023 este estimată la 85 miliarde de lei. „După 32 de ani de independență încă nu am ajuns la producția industrială din 1991. În ultimii 18 ani, producția industrială a crescut în medie cu 0,6% anual. Trebuie încă 50 de ani ca să ajungem la nivelul anului 1991. Republica Moldova fără o paradigmă de dezvoltare nu va schimba starea de lucruri din țară”.
Producția globală agricolă. În 2021 a fost înregistrată o producție agricolă estimată la 65 de miliarde de lei și s-a ajuns la nivelul anului 1991, când a fost de 66 de miliarde de lei. Din cauza că 2022 fost un an secetos, și 2023 nu va fi prea bun, producția globală agricolă va fi estimată în acest an la 44 de miliarde de lei. „Este ceea ce am avut timp de 15 ani, de 2005 și până în 2020. Din păcate, depindem de climă. Dacă sunt ploi avem roadă, nu sunt ploi și avem secetă nu avem roadă”.
Autoturisme înmatriculate în Republica Moldova. În 1991 erau, în dreapta Nistrului, 151 de mii de unități, 43 de autoturisme la 1000 de locuitori. Către 2000 – 238 de mii de unități, 71 de mașini la 1000 de locuitori. În 2010 erau deja 404 mii de unități, 137 de unități la 1000 de locuitori. În 2023 este prognozat să fie 776 de mii de unități de transport, 309 mașini la 1000 de locuitori. „Numărul de mașini pe cap de locuitor în această perioadă a crescut de 60 de ori, iar numărul drumurilor a crescut doar cu 50%. Atunci aveam 6 mii de km de drum asfaltat, acum avem 10 mii. În următorii ani, numărul mașinilor, pe cap de locuitor, în Republica Moldova se va dubla”.
----------------------------
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .
