Piața muncii din Republica Moldova înregistrează în 2025 cea mai mare creștere a numărului de salariați din ultimii trei ani, iar nivelul total al persoanelor angajate cu contract de muncă ajunge la 641,9 mii, cea mai ridicată cifră din ultimii 15 ani. Concluziile aparțin lui Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, care a analizat evoluțiile recente ale pieței muncii în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit expertului, în ultimele patru trimestre a fost înregistrată o creștere constantă a numărului de angajați, iar în 2025 se estimează o majorare de 9,5 mii de persoane. „Aceasta este cea mai mare creștere anuală din ultimii trei ani”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Deși numărul total de locuri de muncă nu a avansat semnificativ, structura pieței muncii s-a schimbat, a precizat expertul. „Creșterea numărului de salariați nu se datorează creării de noi locuri de muncă, ci trecerii forței de muncă din sectorul informal către cel formal”, a explicat expertul.

La fel, a menționat că numărul persoanelor ocupate informal a scăzut la 166 mii, cel mai mic nivel înregistrat vreodată în țară. În 2020, numărul acestora era de 232,6 mii, iar în 2015 ajungea la 245,6 mii.

În 2025, ramurile care au raportat cele mai mari creșteri de salariați sunt: comerț +6600 persoane; construcții +2600; sănătate +2200; HoReCa +1500; administrația publică +900. În schimb, diminuări semnificative au fost înregistrate în industria prelucrătoare -3100 persoane; transport -2100; informații și comunicații -1200; învățământ -300.

Economistul a subliniat faptul că cel mai mult au părăsit sectorul informal muncitorii din construcții și agricultură, ramură care în ultimele 25 de ani a pierdut peste 640 de mii de lucrători. Astăzi, aproximativ 20% din toată populația ocupată este angajată în comerț. Alte domenii cu creșteri vizibile sunt IT, sănătatea, HoReCa, serviciile comunale și sectorul construcțiilor. În același timp, cele mai mari pierderi de personal se înregistrează în învățământ, transport și depozitare, agricultură, industria prelucrătoare și energetică.

Datele analizate de către analistul economic arată clar o presiune demografică asupra pieței muncii. Dacă în 2005 populația aptă de muncă (15–64 ani) era de 2,56 milioane de persoane, în 2025 aceasta a scăzut la 2,46 milioane, dintre care 930 de mii se află peste hotare. Aproape 40% din populația aptă de muncă. Cel mai afectat segment este grupa de vârstă 15–24 de ani, ceea ce creează o „gaură demografică” ce va influența piața muncii în următorii zece ani. În prezent, 79% dintre persoanele apte de muncă aflate în țară lucrează oficial, o proporție în creștere față de anii precedenți.

Prezentarea PDF poate fi accesată aici:

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe: Facebook; Instagram; Linkedin; Telegram; Youtube; Tiktok.

Piața plăților cu cardul în Republica Moldova trece prin cea mai accelerată creștere din istoria sa. O spune Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”. Acesta a declarat vineri, 5 decembrie 2025, în cadrul emisiuni săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, că plățile fără numerar devin principalul motor al modernizării pieței, înlocuind treptat operațiunile tradiționale de retragere a numerarului.

Veaceslav Ioniță a declarat că pentru prima dată, anul trecut, în trimestrul III, plățile cu cardul au depășit 50 miliarde de lei, iar în același trimestru al acestui an au ajuns la peste 61 miliarde de lei. În total, au ajuns la 225 miliarde de lei. În ultimii cinci ani, volumul plăților cu cardul a crescut cu 25%, pe fondul unei schimbări majore de comportament. Cardurile nu mai sunt folosite doar pentru retrageri de numerar, dar ca instrument real de plată, atât în țară, cât și peste hotare.

Expertul subliniază faptul că în prezent piața este dominată de cardurile moldovenești utilizate în țară, care generează 79% din volum sau 177,5 mlrd/lei. Cardurile moldovenești folosite peste hotare reprezintă 10% sau 23,4 mlrd/lei), iar cardurile străine utilizate în Republica Moldova – 11% sau 23,9 mlrd/lei. Astfel, lunar, piața cardurilor crește cu aproximativ 2,2 mlrd/lei, dintre care 1,7 mlrd/reprezintă plățile cu cardul, iar 500 mln/lei sunt retrageri de numerar.

Potrivit economistului, în primele nouă luni ale anului curent, moldovenii au efectuat plăți în valoare de 98,3 mlrd/lei cu cardurile moldovenești, dintre care: 75,7 mlrd/lei – achitări în țară, iar 22,6 mlrd/lei – achitări în afara țării. „În acest an este foarte posibil ca moldovenii să depășească pentru prima dată pragul de 100 mlrd/lei în achitări cu carduri moldovenești”, estimează economistul.

Analistul economic spune că dacă în 2015 moldovenii retrăgeau 90% din banii de pe card, în trimestrul III al acestui an situația s-a schimbat: 57% sunt retrageri de numerar, iar 43% – plăți cu cardul. Analistul economic estimează că în 2027 plățile cu cardul vor depăși retragerile de numerar: 53% față de 47%.

Veaceslav Ioniță a mai spus că moldovenii au cheltuit peste hotare, în primele nouă luni ale acestui an, 11,3 mlrd/lei, dintre care: 10,4 mlrd/lei – achitări cu cardul, iar 0,9 mlrd/lei – retrageri de numerar. Totodată, străinii scot numerar în proporții semnificative în Republica Moldova. În primele nouă luni ale anului, tranzacțiile cu carduri străine au totalizat 20,1 mlrd/lei, dintre care: 11,7 mlrd/lei – achitări, iar 8,4 mlrd/lei – retrageri de numerar.

Expertul atrage atenția că o parte a acestor tranzacții reprezintă plăți efectuate de către moldovenii cu carduri deschise peste hotare, oferite rudelor din țară – un tip de remitențe „invizibile” estimate la 3–4 mlrd/lei anual. Alte 3–4 mlrd/lei provin din cheltuielile moldovenilor care revin temporar acasă.

Piața plăților online, menționează economistul, se dezvoltă spectaculos. De la 2,6 mlrd/lei în 2015, aceasta a ajuns la 9,8 mlrd/lei în 2020, apoi la 32,9 mlrd/lei în 2024, iar în trimestrul III al acestui an a urcat la 40,3 mlrd/lei.

În primele nouă luni ale anului curent s-au efectuat de 24,4 mlrd/lei plăți online efectuate de către moldoveni în țară; de 12,2 mlrd/lei – plăți online ale moldovenilor peste hotare, iar de 3,7 mlrd/lei – plăți online ale străinilor în Republica Moldova.

Totodată, în primele nouă luni ale anului curent moldovenii au achitat 20,6 mlrd/lei pentru internet banking; 12,2 mlrd/lei pentru comerț online peste hotare; și 3,8 mlrd/lei pentru comerț online intern. „Dacă achizițiile de peste hotare ar fi taxate cu TVA, bugetul de stat ar încasa suplimentar 2,5 miliarde de lei. În prezent, comerțul online peste hotare, care reprezintă 85% din total, nu generează venituri fiscale”, a spus expertul.

Prezentarea PDF poate fi accesată aici:

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe: Facebook; Instagram; Linkedin; Telegram; Youtube; Tiktok.

Republica Moldova a intrat în anul 2024 în recesiune economică, după ce două trimestre la rând a fost înregistrată o scădere a Produsului Intern Brut (PIB). Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, a declarat vineri, 07 noiembrie, 2025, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, că recesiunea nu este un fenomen izolat, ci reflectă o stare profundă de slăbiciune a economiei moldovenești, care de ani buni nu reușește să depășească problemele fundamentale.

„În ultimii cinci ani, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu doar 0,4%. Pentru 2025 prognozăm o creștere de cel mult 1%, ceea ce înseamnă practic stagnare. Mai rău decât atât a fost doar în anii ’90, în perioada colapsului sistemului sovietic”, a spus Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, datele economice pentru 2024 indică o scădere de 14,6% în agricultură sau aproximativ 7 miliarde de lei, și o pierdere de circa 3 miliarde de lei în industrie. În ultimii cinci ani, producția industrială s-a redus cu 1,3%, iar agricultura – cu 2,8%. Totodată, exporturile au scăzut cu aproape 500 de milioane de dolari, iar tendința negativă continuă și în 2025. „Astăzi exportăm materie primă și importăm produse finite. Din exportatori de ulei am devenit exportatori de floarea-soarelui și importatori de ulei. Balanța agricolă a devenit negativă, ceea ce nu s-a mai întâmplat de decenii”, a declarat expertul.

Economistul a mai spus că recesiunea a fost însoțită și de o reducere semnificativă a populației active în economie. În a doua jumătate a anului 2024, numărul persoanelor ocupate a scăzut la 808 mii, cel mai mic nivel înregistrat vreodată. Un alt factor major de presiune a fost costul energetic ridicat. Tariful la gaze a crescut de la 4,64 lei la 29,27 lei. „Republica Moldova are cel mai mare preț la gaz din Europa de Est, iar populația a înțeles ce înseamnă cu adevărat sărăcia energetică”, a spus economistul.

Analistul economic menționează că rata sărăciei absolute a crescut semnificativ. Dacă în sud, acum zece ani, rata sărăciei era de 31%, astăzi a ajuns la aproape 50%. În nord s-a majorat de la 26,5% la 32,2%, iar în Chișinău – de la 7% la 11%. Investițiile străine directe au scăzut ușor, de la 4,9 miliarde de dolari în 2023 la 4,8 miliarde de dolari în 2024, însă, totuși, Republica Moldova rămâne țara cu cele mai mici investiții străine pe cap de locuitor din Europa de Est.

În același timp, datoria publică a crescut de la 124,6 miliarde de lei în 2024 la 131,2 miliarde de lei în prima jumătate a anului 2025. „Cel mai grav este că o mare parte din aceste împrumuturi interne sunt folosite pentru consum, nu pentru investiții productive”, a menționat analistul economic.

Emisiunea „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, ediția din 07.11.2025, a fost realizată pe baza informațiilor incluse în studiul „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova în 2024”, realizat de către Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul” în parteneriat cu Fundația „Friedrich Ebert” (FES) Moldova.

Prezentarea PDF poate fi accesată aici:

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe: Facebook; Instagram; Linkedin; Telegram; Youtube; Tiktok.

Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul” și Fundația „Friedrich Ebert” (FES) Moldova au prezentat joi, 6 noiembrie 2025, la Chișinău, studiul „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova în 2024”. Evenimentul a reunit experți, reprezentanți ai instituțiilor publice, mediului academic, partenerilor de dezvoltare și societății civile, care au analizat principalele constatări și recomandări formulate în cadrul cercetării.

Echipa IDIS „Viitorul”, în parteneriat cu Fundația „Friedrich Ebert” Moldova, a realizat studiul „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova în 2024”, care identifică principalele provocări cu care se confruntă țara — de la exodul populației, sărăcie și deficitul forței de muncă, până la criza de mediu, vulnerabilitățile de securitate și cele ale mediului de afaceri.

Potrivit autorilor, problemele identificate în studiu nu pot fi soluționate exclusiv cu resurse interne, iar accesarea fondurilor europene, condiționată de ritmul reformelor, devine o soluție esențială. Soluționarea celor mai presante probleme cu care se confruntă țara este imperioasă pentru procesul de integrare europeană.

Lucrarea a fost realizată de o echipă multidisciplinară de experți ai IDIS „Viitorul” și include contribuțiile experților din domenii diverse precum economie, energie, IMM-uri, educație, justiție, politică externă, securitate, mediu, achiziții publice, mass-media. Studiul are drept obiectiv identificarea și înțelegerea corectă a problemelor majore cu care se confruntă societatea, printr-o abordare comprehensivă și analitică.

Metodologia a inclus: analiza studiilor și presei din anul 2024; discuții în cadrul Agendei Naționale de Business, platformă gestionată de IDIS „Viitorul” de peste 20 de ani; interviuri în profunzime cu experți, decidenți și reprezentanți ai mediului academic; sondaje de opinie și analize statistice; evaluări externe realizate de un grup independent de experți.

Pe baza acestor instrumente, au fost identificate circa 100 de probleme de maximă relevanță, grupate în zece domenii tematice majore: economie și energie, întreprinderi mici și mijlocii, social, agricultură, justiție, mass-media, educație, politică externă și securitate, mediu și guvernanță.

Fiecare problemă a fost analizată calitativ printr-o matrice de indicatori care includ descrierea, impactul, dinamica, actorii implicați și posibilele evoluții. Evaluarea a permis conturarea unei imagini coerente asupra priorităților naționale și asupra direcțiilor strategice de acțiune.

În debutul evenimentului de lansare a studiului, Ana Mihailov, directoarea Fundației „Friedrich Ebert”, a menționat: „Publicația de astăzi vine într-un context în care societatea se confruntă cu multiple urgențe simultane: presiuni economice, migrațiune, inegalități sociale, probleme de securitate, de mediu, dar și nevoia de consolidare a instituțiilor democratice. A înțelege care sunt cele mai stringente probleme, cum se leagă între ele și unde este nevoie de intervenții sistemice – acesta este primul pas spre soluții durabile. Sperăm ca această publicație să inspire dialoguri constructive, să încurajeze formularea de politici mai echilibrate și, mai ales, să reamintească faptul că în centrul oricărei reforme autentice trebuie să se afle omul – cu nevoile, drepturile și demnitatea sa”.

La rândul său, Liubomir Chiriac, directorul executiv IDIS Viitorul, a subliniat: „Studiul reprezintă o contribuție esențială la înțelegerea provocărilor socio-economice și instituționale ale Republicii Moldova, oferind o bază solidă pentru elaborarea de politici publice eficiente și pentru consolidarea dezbaterilor informate privind viitorul european al țării. Studiul evidențiază complexitatea provocărilor cu care se confruntă societatea moldovenească, aflate la intersecția dintre transformările economice, sociale, politice și de mediu. Analiza arată că persistă un număr semnificativ de probleme structurale care împiedică dezvoltarea durabilă și echitabilă a țării. Este esențială consolidarea capacității instituționale, creșterea transparenței în procesul decizional și orientarea investițiilor spre domenii cu impact social și economic major”.

...............................................................................

Fundația „Friedrich Ebert” (FES) este o fundație politică germană social-democrată dedicată promovării democrației, statului de drept, drepturilor omului și justiției sociale.

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe: Facebook; Instagram; Linkedin; Telegram; Youtube; Tiktok.

Piața imobiliară din Republica Moldova traversează o perioadă de stagnare, înregistrând cel mai mic număr de tranzacții comerciale cu locuințe din ultimii cel puțin 20 de ani. Pe de altă parte, creditele ipotecare acordate de către bănci ating maxime istorice, devenind principalul instrument financiar prin care cetățenii își pot procura o locuință. Declarațiile au fost făcute de către Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, vineri, 31 octombrie 2025, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit datelor analizate de către expert, în 2023 în Republica Moldova au fost efectuate 36,9 mii de tranzacții comerciale cu locuințe, iar în 2024 – 36,1 mii. În primele nouă luni ale anului 2025 s-au înregistrat doar 24,6 mii de tranzacții, unul dintre cele mai scăzute niveluri din istoria țării. Estimările arată că anul 2025 se va încheia cu aproximativ 35 de mii de tranzacții imobiliare, marcând un minim istoric.

Situația este și mai accentuată în municipiul Chișinău, spune expertul, unde numărul tranzacțiilor a scăzut drastic. Dacă în 2023 au fost 19,8 mii de tranzacții, în 2024 s-au înregistrat 23,7 mii, iar în primele nouă luni ale anului 2025 – doar 11,29 mii. În trimestrul III din acest an, capitala a consemnat cel mai mic număr de tranzacții din ultimele două decenii – aproximativ 3240, după un precedent minim de 3250 în trimestrul II. Proiecțiile arată că anul 2025 se va încheia cu circa 17 mii de tranzacții imobiliare în Chișinău.

Veaceslav Ioniță susține că dacă în 2023 băncile comerciale au acordat 4100 de credite ipotecare, în 2024 numărul acestora a crescut la 7400, iar în primele nouă luni ale anului 2025 s-au înregistrat deja 6360. Până la sfârșitul anului, se estimează un total de 7.800 de credite ipotecare acordate, un nou record pentru sistemul bancar moldovenesc. Valoarea totală a creditelor ipotecare noi contractate a crescut spectaculos de la 0,5 mlrd/lei în 2015, la 2,8 mlrd/lei în 2020, la 8,1 mlrd/lei în 2024 și la 11,7 mlrd/lei în trimestrul trei din 2025. Veaceslav Ioniță estimează că până la sfârșitul anului volumul creditelor ipotecare noi va depăși 12 miliarde lei.

Economistul mai declară că raportul dintre creditele ipotecare și numărul tranzacțiilor cu locuințe a crescut semnificativ — de la 2,7% în 2015 la 26,2% în trimestrul III din 2025. Explicațiile acestui fenomen ar fi că: o parte dintre cetățeni migrează de la credite de consum la credite ipotecare; alții accesează credite ipotecare pentru alte scopuri decât achiziția de locuințe. Totodată, tot mai mulți cumpărători folosesc credite pentru a completa economiile proprii, în contextul creșterii prețurilor la apartamente; dar și investitorii s-au retras de pe piață, reducând semnificativ tranzacțiile intermediare. În același timp, limitarea plăților în numerar i-a determinat pe unii cetățeni să recurgă la credite ipotecare pentru a-și legaliza fondurile proprii.

Analistul economic afirmă că valoarea medie a unui credit ipotecar a crescut de la 50 mii/euro în 2024 la 70,6 mii/euro în trimestrul III din 2025, pe fondul scumpirii accentuate a locuințelor și a majorării ratelor dobânzilor. Rata medie a dobânzii a urcat de la 7% în primul trimestru al anului la 8,2% în trimestrul III, urmare a politicii monetare mai stricte a Băncii Naționale a Moldovei. Astfel, cetățenii sunt afectați de o dublă presiune: creșterea prețurilor la imobile și majorarea costurilor creditelor. Portofoliul total al creditelor ipotecare din sistemul bancar a ajuns la 24,4 mlrd/lei, urmând să depășească 26 mlrd/lei până la sfârșitul anului.

Potrivit economistului, ponderea creditelor din domeniul construcțiilor în totalul creditelor bancare a crescut de la 18,8% în 2020 la 27,6% în trimestrul trei din 2025. Raportat la Produsul Intern Brut (PIB), creditele ipotecare au ajuns să reprezinte 7,1%, față de doar 3,9% în 2020.

„Deși piața imobiliară moldovenească se confruntă cu o reducere drastică a tranzacțiilor, creditarea ipotecară se află la cel mai înalt nivel din istorie. Creditele ipotecare devin astfel un „colac de salvare” atât pentru sistemul bancar, cât și pentru populația care nu are alte soluții de finanțare pentru achiziția unei locuințe”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Prezentarea PDF poate fi accesată aici:

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe: Facebook; Instagram; Linkedin; Telegram; Youtube; Tiktok.

Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul” (IDIS) a organizat vineri și sâmbătă, 12 și 13 septembrie, 2025, un nou retreat pentru reprezentanții organizațiilor societății civile din Republica Moldova, în scopul consolidării încrederii, colaborării și a rezilienței. Scopul urmărit a fost de a crea un spațiu constructiv de discuții pentru reprezentanții OSC-urilor, care acționează ca apărători ai drepturilor omului în Republica Moldova, inclusiv din regiunile sensibile ale țării, în vederea consolidării încrederii reciproce, stimulării colaborării inter-organizaționale și dezvoltării rezilienței instituționale și personale, necesare pentru a răspunde eficient provocărilor actuale și viitoare.

În prima zi, participanții au avut parte de exerciții și jocuri de cunoaștere și promovare a drepturilor omului, de sesiuni de lucru în grup de examinare a diferitor idei de proiect, de mentorat și sprijin pentru elaborarea unui proiect, de la scriere, la lansare, implementare și raportare. A doua zi, participanții au mers într-o vizită de studiu în satul Budești, municipiul Chișinău, în vederea studierii experienței privind implementarea proiectelor la nivel local din perspectiva cooperării administrației locale cu asociațiile nonguvernamentale. Vizita de studiu a inclus vizitarea spațiilor de sport și agrement, a Muzeului satului, a centrelor pentru copii, tineri, persoane vârstnice și refugiați, a Căminul Cultural și Biblioteca Publică, dar și a Clubul sportiv „Sparta”.

Nina Costiuc, primara satului Budești, a spus participanților că satul pe care îl conduce este cu adevărat un exemplu de bune practici pentru administrațiile publice din întreaga țară, de schimb de experiență privind implementarea proiectelor desfășurate de către Primăria și Consiliul Local Budești, atât în domeniul infrastructurii, cât și în cel socio-cultural, educativ și comunitar.

„Mulțumim pentru interesul acordat și pentru aprecierile aduse eforturilor noastre. Ne bucurăm să putem împărtăși din experiența noastră și să inspirăm alte comunități în dezvoltarea durabilă și incluzivă”, a spus Nina Costiuc.

„Pentru mine, retreat-ul a fost o oportunitate de a cunoaște mai bine colegii din alte organizații, de a descoperi cum putem lucra mai eficient la ideile noastre. Am plecat cu sentimentul că prin colaborare putem face față provocărilor comune”, a spus Serghei Petrenco, activist civic din orașul Bender.

„Activitatea mi-a oferit nu doar inspirație, dar și instrumente concrete pentru a întări reziliența organizației pe care o reprezint. Dialogul deschis și exercițiile practice m-au convins că împreună, ca societate civilă, putem fi mai puternici și mai vizibili în fața autorităților și a cetățenilor”, a spus Elena Grigoriev, președinta AO Indigo din Doroțcaia.

Retreat-ul a fost organizat în cadrul proiectului „Consolidarea rezilienței societății civile din Republica Moldova” implementat de către IDIS „Viitorul”.

Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politică socială, politicile UE, dezvoltare regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe: Facebook; Instagram; Linkedin; Telegram; Youtube; Tiktok.

La 34 de ani de la independență, economia Republicii Moldova se confruntă cu un tablou complex. În timp ce Produsul Intern Brut (PIB) și sectoarele industrial și agricol sunt încă departe de nivelurile din 1991, migrația masivă continuă să slăbească potențialul de dezvoltare al țării. Totuși, un progres notabil se regăsește în creșterea salariului mediu, care este de peste două ori mai mare decât la începutul anilor 1990 și cu aproximativ 40% peste cel din perioada sovietică, semnalând o îmbunătățire a nivelului de trai pentru cei rămași acasă. Sunt concluzii ale lui Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, expuse vineri, 22 august, 2025, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Conform estimărilor lui Veaceslav Ioniță, în 2025 PIB-ul Republicii Moldova ar putea atinge 348,3 miliarde de lei, în creștere față de 323,8 miliarde de lei înregistrate în 2024. Un proces de recuperare extrem de lent față de anul de referință 1991. În 1995, PIB-ul moldovenesc s-a redus la 43,7% din valoarea anului 1991, iar în 1999 a atins doar 37,7%. În 2010 a ajuns la 63,4% din nivelul anului 1991, în 2020 la 82,9%, iar pentru 2025 se estimează o recuperare de 93,6%. Deși economia a înregistrat progrese constante în ultimele două decenii, Republica Moldova încă nu a reușit să depășească complet pierderile economice generate de tranziția post-sovietică.

„Astăzi încă suntem sub nivelul anului 1991. Cu ritmul de dezvoltare cu care mergem astăzi mai avem nevoie de câțiva ani. Timp de 65 de ani, PIB din Republica Moldova a crescut, anual, în mediu cu 2%, în timp ce media globală a fost de 3,5%. Republica Moldova, în special în anii 1991/1999, a pierdut din ritmul de dezvoltare. În acea perioadă, anual, cu 11% scădea PIB-ul moldovenesc. În ultimii șase ani, PIB-ul a avut o creștere de 0,6%. Cea mai modestă din ultimii 25 de ani.  În acest an, optimist, am putea avea o creștere de 3%. Cam batem pasul de loc”, a spus Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, în cei 34 de ani de independență, producția industrială a Republicii Moldova a rămas una dintre cele mai vulnerabile sectoare economice. Pentru 2025 se estimează o creștere modestă de doar 2,5%, însă nivelul producției va reprezenta doar 73,5% din cel atins în 1991, sub maximul din 2019, când s-a ajuns la 76,6%. După 1991 s-a produs o prăbușire, cu un declin mediu anual de –12% până în 1999. Ulterior, între 2000 și 2019, s-a înregistrat o recuperare modestă de circa 4% anual, perioada 2010–2019 fiind cea mai favorabilă din întreaga independență.

Totuși, din 2020 încoace, crizele multiple au generat din nou scădere, de această dată de –1,3% anual. „În ultimul deceniu, avansul industriei a fost nesemnificativ – doar 6% în total, adică 0,6% anual. În aceste condiții, dacă nu va fi schimbat modelul de dezvoltare, Republica Moldova ar avea nevoie de încă trei decenii pentru a reveni la nivelul industrial din 1990”, potrivit expertului.

Economistul afirmă că în cei 34 de ani de independență, și producția agricolă a Republicii Moldova a evoluat sub semnul instabilității, rămânând extrem de vulnerabilă la condițiile climaterice și la lipsa unei strategii de dezvoltare. Între 1991 și 1995, sectorul agricol a înregistrat un declin de 30%, care până în 2000 a ajuns la 45% față de 1991 – anul de referință. În perioada 2000–2010 a urmat o redresare parțială, până la 60%, iar în 2019 s-a atins un nivel de 86%. Totuși, în 2020 producția s-a prăbușit la 62,7%. Anul 2021 a adus o revenire spectaculoasă, apropiată de nivelul din 1991, însă în anii următori tendința a fost din nou negativă, ajungând la doar 74,6% în 2024.

„Ultimii trei ani au fost deosebit de nefavorabili, combinația dintre crize economice, secete și lipsa de viziune strategică ducând la o scădere anuală medie de –2,8%. Pentru 2025 se anticipează un nou regres, de aproximativ 5% față de 2024, ceea ce anulează complet câștigurile obținute în 2021 și accentuează stagnarea pe termen lung a agriculturii moldovenești”, a afirmat economistul.

Analistul economic a mai menționat că la proclamarea independenței, Republica Moldova avea o populație totală de 4,3 de milioane de locuitori, dintre care 3,6 milioane pe malul drept al Nistrului. În 2025, numărul populației s-a redus dramatic la 2,7 milioane, dintre care 2,4 milioane locuiesc pe malul drept. În decurs de 34 de ani, țara a pierdut aproximativ 1,6 milioane de oameni, dintre care 1,2 milioane doar de pe malul drept. Depopularea masivă reprezintă cea mai gravă provocare cu care s-a confruntat Republica Moldova în perioada post-independență.

De asemenea, a specificat faptul că dezechilibrul demografic se reflectă direct în raportul dintre angajați și pensionari. În 1991, erau 1,56 de milioane de lucrători și 582 de mii de pensionari, ceea ce asigura un raport de trei angajați la un pensionar. În 2025, situația s-a deteriorat sever: doar 635 de mii de muncitori contribuie la întreținerea a 530 de mii de pensionari, raportul fiind aproape unu la unu. Evoluție care face ne sustenabil actualul sistem de pensii și pune o presiune majoră asupra echilibrului economic și social al țării.

În 2025, specifică expertul, salariul mediu în Republica Moldova este estimat la 15 800 de lei, ceea ce reprezintă o dublare față de nivelul din 2020. Și pensia medie urmează aceeași tendință, atingând aproximativ 4 170 de lei, de două ori mai mult comparativ cu acum cinci ani. În 1993 salariul era de șapte ori mai mic decât în 1983 și de cinci ori mai mic față de 1991, ajungând la doar 20% din nivelul anului de referință - 1991. Abia în 2017 salariile din Republica Moldova au depășit nivelul celor plătite în perioada sovietică, iar astăzi ele sunt de două ori mai mari decât la începutul independenței. Dacă până în 1995 salariile pe ambele maluri ale Nistrului erau aproape identice, iar până în 2016 cele din stânga Nistrului erau mai mari, din 2017 situația s-a inversat. În prezent, salariul mediu pe malul drept este de cel puțin 15 800 de lei, în timp ce pe malul stâng abia atinge 7 200 lei.

Prezentarea PDF poate fi accesată aici:

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe: Facebook; Instagram; Linkedin; Telegram; Youtube; Tiktok.

Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul” (IDIS) a organizat vineri și sâmbătă, 15 și 16 august, 2025, un training pentru reprezentanții organizațiilor societății civile din Republica Moldova, care acționează ca apărători ai drepturilor omului. Cele două zile de training au fost structurate pe activități interactive, exerciții practice, lucru în echipă, discuții și reflecții colective. Activitatea a avut loc în cadrul proiectului „Consolidarea rezilienței societății civile din Republica Moldova” și a avut ca scop consolidarea capacităților participanților în managementul proiectelor axate pe problemele regionale care necesită soluții.

Pe parcursul celor două zile, participanții au beneficiat de un program complex, care a combinat prezentările teoretice cu exercițiile practice. Subiectele au fost axate pe învățare reciprocă între regiuni privind drepturile omului, libertatea religioasă, activism democratic și protecția mediului. Alt subiect a fost despre cum se identifică grupurile țintă, cu accent pe actori și comunități implicate în apărarea și promovarea drepturilor omului; despre cum se cuantifică beneficii după vărsă, gen, ocupație, interese, a nevoilor lor specifice în contextul provocărilor locale privind drepturile omului și reziliența organizațională.

Alte discuții s-au axat pe identificarea strategiilor de intervenție, planificarea activităților și resurselor, stabilirea indicatorilor și aplicarea metodei Cadrului Logic. Totodată, participanții au lucrat la cartografierea actorilor, elaborarea rezultatelor calitative și cantitative, precum și la completarea bugetului de proiect, astfel încât cunoștințele dobândite să poată fi aplicate imediat în practică. S-a abordat și modalitățile inovatoare pentru ca apărătorii drepturilor omului și organizațiile societății civile să aducă subiecte legate de drepturile omului, democrație și protecția mediului pe agenda platformelor de dialog bilaterale și multilaterale.

Feedbackul colectat prin intermediul chestionarelor de evaluare confirmă relevanța și utilitatea instruirii. Unii participanți au menționat că „asemenea activități sunt foarte utile pentru tinerii activiști, indiferent de unde vin, deoarece astăzi este foarte dificil să se găsească detaliile scrierii unui proiect în internet, iar din această cauză unii renunță la jumătatea drumului, pentru că li se pare prea greu. Alții au subliniat impactul acestor instruiri pentru societatea civilă din Moldova, afirmând că „astfel de training-uri sunt foarte utile pentru țara noastră, deoarece îi învață pe oameni cum își pot îmbunătăți singuri mediul în care trăiesc”, adăugând că datorită acestor activități, „nivelul de implicare socială va crește semnificativ și vom putea construi împreună un viitor mai bun”.

Participanții au apreciat, de asemenea, profesionalismul trainerilor și atmosfera prietenoasă, declarând că „seminarul a fost foarte interesant și util, cu speakeri minunați”, iar „elaborarea și consultarea oferită de experți pentru planificarea etapizată a unui proiect comunitar a fost un real sprijin pentru a putea depune inițiative viabile și bine structurate”. Au mai menționat că au înțeles mai bine cum să aplice instrumentele de management al proiectelor în situații reale și au descoperit soluții practice pentru problemele cu care se confruntă regiunea lor. Le-a plăcut faptul că s-a lucrat pe studii de caz concrete și au putut face schimb de experiență cu ceilalți participanți.

„Prin intermediului evenimentului desfășurat de către IDIS, reprezentanții societății civile, de pe malul drept și de pe malul stâng al Nistrului, și-au unificat eforturile în procesul de identificare atât a problemelor, cât și a soluțiilor, care țin de consolidarea încrederii și coordonarea acțiunilor privind apărarea drepturilor omului. Ne bucurăm că tinerii de pe ambele maluri ale Nistrului, în contextul noilor realități socio-politice, încearcă în comun  să-și definească un viitor democratic, prosper și european”, a menționat Liubomir Chiriac, director executiv IDIS „Viitorul”.  

„Consolidarea capacităților organizațiilor societății civile și ale activiștilor, în special a celor care apără drepturile omului, este esențială pentru dezvoltarea democratică și reziliența comunităților noastre. Îi sprijinim să înțeleagă etapele de elaborare și implementare a proiectelor nu doar pentru a atrage resurse, dar și pentru a transforma ideile lor în soluții reale pentru oameni. Astfel de instruiri îi echipează cu instrumentele necesare pentru a-și face vocea auzită și pentru a contribui activ la schimbarea pozitivă din societate”, a spus Carolina Ungureanu, vicedirectoare IDIS „Viitorul”.

Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politică socială, politicile UE, dezvoltare regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe: Facebook; Instagram; Linkedin; Telegram; Youtube; Tiktok.

Banii trimiși acasă de către moldovenii care muncesc peste hotare au un impact major pentru economia țării. În ultimii 25 de ani, ei au trimis în țară 56,5 miliarde de dolari (mlrd/USD). În prezent, aproape 14% din veniturile bugetului public național provin din aceste resurse. Timp de 15 ani consecutivi, acestea au depășit totalul salariilor plătite în țară, iar timp de zece ani au fost mai mari decât volumul exporturilor Republicii Moldova. Sunt informații transmise de către Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, vineri, 15 august, 2025, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, în contextul zilelor diasporei desfășurate în Republica Moldova.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, volumul transferurilor de valută în favoarea persoanelor fizice, prin sistemul bancar, pentru prima jumătate a anului curent, în valoare anuală  a ajuns la circa 1,58 mln/USD, iar cei mai mulți bani moldovenii din diasporă i-au trimis acasă a fost în 2022 – 1,74 mln/USD. Estimativ în prima jumătate a anului curent, în valoare anuală, volumul de bani pe care moldovenii de peste hotare l-ar fi trimis acasă este de 3,5 mlrd/USD, dintre care transferați oficial – 1,6 mlrd/USD, iar neoficial, prin rude – 1,9 mlrd/USD. Veaceslav Ioniță susține că ar fi trei modalități prin care moldovenii trimit bani acasă: transferurile prin sistemul bancar; cardurile străine lăsate rudelor de acasă; și banii aduși personal sau transmiși prin rude.

Expertul spune din 2000 și până în 2024 în Republica Moldova s-au importat peste 600 de mii de autoturisme și au fost făcute circa 7 mln de vizite ale moldovenilor peste hotare în mod individual. Aceste două elemente înseamnă că iese masiv valută din țară. Astfel, în prima jumătate a anului curent, în valoare anuală, s-au vândut 3,1 mlrd/USD. Un record absolut, însă și un paradox. „Remitențele de peste hotare scad al treilea an consecutiv, iar vânzările de valută din partea persoanelor fizice cresc de zece ani. Dacă până în 2022 diferența era de 700-750 mld/USD, banii care intrau în țară, din 2023 avem o diferență enormă. În acest an va fi o diferență de 1,5 mlrd/USD. Această diferență mare este legată și de faptul că o parte din bani sunt aduși de către ucraineni în Republica Moldova”, a spus expertul.

Economistul afirmă că dacă în prima jumătate a anului volumul de bani pe care moldovenii l-ar fi trimis acasă este de 3,5 mlrd/USD, atunci din 2000 și până în prezent, timp de 25 de ani, s-au trimis 56,5 mlrd/USD. La valoarea anului 2025 – 151,6 mlrd/USD. Intrările oficiale de valută pentru persoanele fizice au fost 30 mlrd/USD, iar vânzările oficiale – 48 mlrd/USD. Astfel, 18 mlrd/USD au intrat în țară pe alte căi.

Analistul economic a menționat că în 2013, diaspora a trimis acasă 3,3 mlrd/USD, iar volumul salariilor plătite în țară a fost de 1,8 mlrd/USD. Din 2003 și până în 2018, volumul remitențelor a fost mai mare de peste două ori decât salariile achitate în Republica Moldova. În 2025, salariile plătite în Republica Moldova sunt estimate la 5,4 mlrd/USD, iar transferurile de peste hotare – la 3,5 mlrd/USD. În 2008 exporturile Republicii Moldova au fost de 1,6 mlrd/USD, iar transferurile diasporei – 2,7 mlrd/USD. Din 2005 și până în 2014, timp de zece ani, banii trimiși acasă de către moldoveni au fost mai mulți decât banii câștigați din exporturi. În acest an, având o scădere a exporturilor, remitențele vor fi tot mai mari decât banii câștigați din exporturi.

Întrebându-se cât din bugetul public național este format din banii diasporei, Veaceslav Ioniță a declarat că între 2000/2005 a fost 15,5%; între 2005/2009 – 22,5%; 2010/2014 – 22,1%; 2015/2019 – 16,6%; 2020/2024 – 13,4%. Cu referire la transferurile de peste hotare raportate la PIB, a specificat că în 2000 au reprezentat 19,6%; în 2006 – 47%; 2011 – 32,6%; 2015 – 23,6%; 2020 – 21,6%; 2024 – 18,4%. „În perioada 2005/2015, practic fiecare al patrulea leu din bugetul țării era venit din diasporă. Astăzi, fiecare al șaptelea leu pe care îl are bugetul public național este de la moldovenii care muncesc peste hotare și au trimis bani acasă”, a conchis expertul.

Prezentarea PDF poate fi accesată aici:

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe: Facebook; Instagram; Linkedin; Telegram; Youtube; Tiktok.

Trecerea moldovenilor de la utilizarea cardurilor bancare pentru retrageri de numerar la plăți digitale a accelerat semnificativ dezvoltarea comerțului online, iar începând cu 2023, achitările cu cardul contribuie cu peste 80% la această creștere. „Tendința este una clară. Maximum în următorii doi ani, cardurile vor deveni principalul instrument de plată, iar retragerea numerarului va fi mai slabă”, a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, vineri, 08 august, 2025, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit expertului, piața cardurilor bancare din Republica Moldova este divizată în: carduri moldovenești cu rulaj în Republica Moldova – 79%, carduri străine cu rulaj în Republica Moldova – 11%, și carduri moldovenești cu rulaj peste hotare – 10%. La fel, a spus că piața cardurilor bancare a avut în 2021 un rulaj de 26,6 mlrd/lei, în 2022 – de 33,7 mlrd/lei, 2023 – 25,3 mlrd/lei, în 2024 - 28,6 mlrd/lei, 2024 – 28,6 mlrd/lei, iar în primul semestru din 2025 – de 17,6 mlrd/lei.

Anul trecut, plățile moldovenilor cu cardul, în țară și peste hotare, au totalizat 83,8 mlrd/lei, dintre care: 62,1 mlrd/lei – achitări în țară, 18 mlrd/lei – achitări peste hotare, iar 3,7 mlrd/lei – achitări cu un card străin. În prima jumătate a anului curent, în valoare anuală, s-a ajuns la 96,5 mlrd/lei, dintre care 71,4 mlrd/lei au fost achitări în Moldova, 21 mlrd/lei - achitări peste hotare, iar 4,1 mlrd/lei – achitări cu un card străin. „Plățile moldovenilor cu cardul, în prima jumătate a anului curent, în valoare anuală, au fost de 106 mlrd/lei, dintre care: 69 mlrd/lei – plățile cu cardul fizic, 19,5 mlrd/lei – internet banking, iar 17,5 mlrd/lei – comerțul online în țară și peste hotare”, a spus expertul.

Cu referire la plățile cu cardul, realizate în Republica Moldova, Veaceslav Ioniță a declarat că în 2024 au fost de 62,1 mlrd/lei, dintre care: 41 mlrd/lei – achitări cu cardul fizic în țară, 17 mlrd/lei – internet banking, iar 3 mlrd/lei – comerțul online în țară. În prima jumătate a anului 2025, plățile cu cardul, realizate intern, au ajuns la 71,4 mlrd/lei: 48,3 mlrd/lei – achitări în țară, 19,5 mlrd/lei – internet banking, iar 3,3 mlrd/lei – comerțul online în Moldova. Plățile cu cardul realizate peste hotare, în 2024 au fost de 18 mlrd/lei, dintre care 9,7 mlrd/lei – comerțul online, iar 8,3 mlrd/lei – achitări cu cardul fizic pentru bunuri. În prima jumătate a anului curent, în valoare anuală, s-a ajuns la 21 mlrd/lei, dintre care 11,3 – comerțul online, iar 9,7 mlrd/lei – achitări cu cardul fizic pentru bunuri.

Comerțul online în Republica Moldova, afirmă economistul, în 2020 a fost de 9,6 mlrd/lei și a vizat  procurări de bunuri peste hotare, internet banking, procurări de bunuri și achitări de servicii în țară și procurări cu carduri străine în Republica Moldova. În 2024, rulajul comerțului online a ajuns la 32,8 mlrd/lei. Cei mai mulți bani au mers pe internet banking – 37 mlrd/lei, apoi pentru procurări de bunuri peste hotare – 9,7 mlrd/lei, procurări cu carduri străine în Republica Moldova – 3,1 mlrd/lei și procurări de bunuri și achitări de servicii în Republica Moldova – 3 mlrd/lei.

„În prima jumătate a anului curent, în valoare anuală, comerțul online din Republica Moldova a ajuns la 37,6 mlrd/lei. 19,5 mlrd/lei – internet banking, 11,3 mlrd/lei – procurări de bunuri peste hotare, 3,6 mlrd/lei – procurări cu carduri străine în Moldova și 3,3 mlrd/lei – procurări de bunuri și achitări de servicii în țară. Din 2021 comerțul online crește exclusiv din contul intern banking. La noi cardul a devenit un mijloc de plată, în special pe piața bunurilor”, a afirmat economistul.

Potrivit analistului economic, în Republica Moldova curieratul este un tip de comerț extern. Serviciile poștale se dezvoltă puternic, dar sunt asigurate de către companii străine, care și-au creat o logistică perfectă de transport a bunurilor de import către persoane fizice în Republica Moldova. „Serviciile poștale, toate pe care le avem, 5 companii poștale mari și 14 mici, băncile comerciale, Guvernul, companiile private, dacă tot suntem în era digitalizării, trebuie să creeze un sistem unic de comerț online în Republica Moldova. Costurile de curierat întreținute de către fiecare firmă sunt extrem de mari și nu ne face competitivi. Nu avem un sistem unic care să ne permită achitarea online și livrarea prin intermediul serviciilor specializate de poștă”, a menționat analistul economic.

Expertul a mai spus că în Republica Moldova, în 2023 au fost prestate 8,7 mln de servicii poștale cu pachete mici și colete, dintre care 1,8 mln la nivel național, iar 6,9 mln – la nivel internațional. În 2024 au fost prestate 12 mln de servicii poștale cu pachete mici și colete, dintre care 2,3 mln – la nivel național, iar 9,7 mln – la nivel internațional. „Sistemul poștal moldovenesc trece prin transformări enorme. În 2024, Poșta Moldovei o pierdut poziția de lider de pe piață, deținând 44%, după ce în 2023 a avut 52,3% din cota de piață”, a conchis expertul.

Prezentarea PDF poate fi accesată aici:

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe: Facebook; Instagram; Linkedin; Telegram; Youtube; Tiktok.