Cultivând sfecla de zahăr de peste 130 de ani și exportând zahăr de peste 60 de ani, Republica Moldova ar putea ajunge importator la acest capitol. „Deși sfecla de zahăr este ramura care asigură, în prezent, cele mai mari încasări de pe hectar, comparativ cu alte produsele agricole, a ajuns să aibă cea mai minimă recolta anuală la hectar”, a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul” vineri, 21 februarie, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

2024 a fost cel mai complicat an pentru producătorii de sfeclă de zahăr

Potrivit expertului, anul 2024 a fost cel mai complicat pentru producătorii de sfeclă de zahăr. Cel mai probabil, va fi anul cu cea mai mică roadă de sfeclă de zahăr. Mai puțin în toată istoria Republicii Moldova a fost în 2009. Din opt culturi agricole care domină în Republica Moldova, sfecla de zahăr oferă cele mai mari venituri la hectar. Ocupând doar 1%, sau circa 14 mii/ha din terenul arabil destinat culturilor agricole, încasările sunt de peste 3 ori mai mari față de celelalte culturi luate împreună. În acest sector lucrează 1,6%, sau 3 mii de oameni, astfel, încasările per angajat sunt de două ori mai mari față de alte activități agricole.

Republica Moldova este una dintre puținele țări din Europa care nu oferă subvenții industriei zahărului

Veaceslav Ioniță a mai spus că Republica Moldova este una din puținele țări din Europa care nu oferă subvenții industriei zahărului, dar generează vânzări anuale de peste 1 mild/lei. Din opt produse agricole de bază, care asigură 99% din toată suprafața terenurilor agricole utilizate din Republica Moldova, sfecla de zahăr, în 2023, a general cele mai multe venituri la hectar – de 42,3 mii/lei, în timp ce mazărea a generat venituri la hectar de 19,8 mii/lei; rapița – 15,9 mii/lei; floarea soarelui – 13,1 mii/lei; grâul – 11,3 mii/lei; porumbul – 10,5 mii/lei; soia – 10,5 mii/lei; iar orzul – 10,1 mii/lei.

Expertul a declarat că suprafața medie de cultivare a sfeclei de zahăr în perioada anilor 1980/1984 a fost de 99,7 mii/ha; între 1990/1994 a coborât la 82,2 mii/ha; între 2000/2004 – 49,2 mii/ha; 2010/2014 – 26,7 mii/ha; 2020/2024 – 12,6 mii/ha, iar în 2025 este estimat – 14 mii/ha. Cu referire la producția medie anuală totală a sfeclei de zahăr, a afirmat că între 1980/1984 a fost de 2 mil 340 mii/tone; în perioada 1990/1994 – 1 mil 880 mii/tone; 2000/2004 – 945 mii/tone; 2005/2009 – 785 mii/tone; 2010/2014 – 850 mii/tone; 2020/2024 – 470 mii/tone. „Niciodată nu a fost un nivel atât de mic de după anii 1970 și până în prezent. Sfecla de zahăr este ramura care asigură cele mai mari încasări și din păcate s-a ajuns la un minimum de 470 mii/tone anual”, a declarat expertul.

Între 2020 – 2024, datorită noilor tehnologii, a fost înregistrată cea mai mare productivitate a sfeclei de zahăr

Despre productivitatea medie anuală a sfeclei de zahăr, Veaceslav Ioniță a spus că în perioada 1980/1984 a fost de 24,4 tone/ha; între 1985/1989 – 28 tone/ha; 2000/2004 – 19,2 tone/ha; 2010/2014 – 31,8 tone/ha; iar între 2020/2024 – 37,3 tone/ha. „Datorită tehnologiilor noi de cultivare a sfeclei de zahăr, astăzi, deși avem precipitații mai puține, iar suprafața cultivată cu sfeclă de zahăr este mică, a fost înregistrată cea mai mare productivitate medie anuală a sfeclei de zahăr. Este o ramură în care s-au făcut investiții de peste 130 mil/euro, fără subvenții din partea statului. Practic este ramura care s-a autofinanțat”, a spus Veaceslav Ioniță.

Vorbind despre producția de sfeclă de zahăr, expertul a menționat că în 2005 a fost de 991 mii/tone; în 2006 – 1 mil 177 mii/tone; 2009 – 306 mii/tone; 2014 – 1 mil 345 mii/tone; 2015 – 531 mii/tone; 2017 – 855 mii/tone; 2020 – 410 mii/tone; 2021 – 737 mii/tone; iar în 2024, estimativ – 320 mii/tone.  „De la aproape 1 milion de tone a scăzut la sub 500 de mii de tone. Tendința în ultimii 20 de ani este reducerea de două ori a cantității de sfeclă de zahăr produse. Veniturile producătorilor din vânzarea sfeclei de zahăr în 2010 au fost de 393,6 mil/lei; în 2014 – 749,1 mil/lei; 2015 – 350,2 mil/lei; 2017 – 666,8 mil/lei; 2020 – 265,8 mil/lei; 2021 – 489,5 mil/lei; iar în 2024 – 259,2 mil/lei”, a spus expertul.

Producția actuală asigură consumul intern

Economistul a mai menționat că producția de zahăr tos în Republica Moldova în perioada anilor  1980/1990 a totalizat 405 mii/tone; între 1997/1999 – 163,1 mii/tone; 2000/2004 – 123,2 mii/tone; 2005/2009 – 105,8 mii/tone; 2010/2014 – 118,6 mii/tone; 2015/2019 – 94,9 mii/tone; iar între 2020/2024 – estimativ este de 64,4 mii/tone. „Acești 64,4 mii/tone ne asigură consumul intern, însă ne lipsește de posibilitatea de a exporta. Consumul intern asigură stabilitatea și funcționalitatea industriei. Trebuie să preluăm practicile europene asupra mecanismelor de salvgardare și de protecție a acestei ramuri, practici care le-a permis europenilor să producă și să exporte”, a menționat expertul.

Economistul afirmă că producția de zahăr a Republicii Moldova este puternic dependentă de condițiile meteo în lipsa unui sistem de irigare. „În 2024, cel mai probabil, vom avea o producție de zahăr minimă din ultimii mulți ani, iar stocurile sunt peste consumul nostru. Am avut producție relativ bună în anii precedenți, exporturi mici, am avut importuri, iar fabricile de zahăr, gestionând importurile și exporturile, au creat stocuri suficiente”, a afirmat economistul.

Prin subvenționarea domeniului, Republica Moldova ar putea deveni din nou exportator de zahăr

În opinia analistului economic, dacă Republica Moldova tinde spre UE trebuie să atragă atenție la măsurile pe care le întreprinde UE pentru a proteja industria zahărului. „11 țări din UE sprijină financiar producătorii de sfeclă. Din păcate Republica Moldova nu oferă acest sprijin financiar. Cel mai mare sprijin îl oferă România – 900 euro/ha. Dacă Republica Moldova ar oferi un sprijin financiar similar producătorilor moldoveni de sfeclă de zahăr, ar avea +45% la încasările pe care le au în prezent. Dacă ar oferi 200 mil/lei sub formă de subvenții, Republica Moldova ar putea deveni din nou exportator de zahăr, lucru care ar ajuta economia și ar duce la crearea de noi locuri de muncă în sate”, a spus expertul.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, România, pe lângă faptul că ofere cele mai mari subvenții producătorilor de sfeclă de zahăr, în 2023 a introdus un mecanism de consultare dintre Guvern și producători de sfeclă de zahăr, iar atunci când piața este inundată de zahăr, toate acțiunile sunt coordonate cu producătorii locali. În România toate importurile sunt operate doar de către agenții economici, recunoscuți de către ministerul de resort. Zahăr în România pot importa doar producătorii de zahăr, pentru a satisface consumul local”, a conchis Veaceslav Ioniță.

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .

În prezent, riscuri privind depreciere bruscă a leului moldovenesc nu există. Toate instrumentele de care dispune Banca Națională a Moldovei (BNM) nu vor permite evoluții negative pe piața valutară. În ultimii zece ani, leul moldovenesc, cu mici excepții, a fost la același nivel. În prezent, totuși se observă că are o tendință de a deveni mai puternic. Despre aceasta a comunicat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, vineri, 14 februarie, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Expertul a făcut mai multe analize asupra evoluției leului în prima săptămână a anului. Astfel, în prima săptămână din 2025 a fost, față de euro și dolar, cu 1,2% mai slab față de prima săptămână din 2024. Anul trecut, în prima săptămână se apreciase cu 6,1% față de prima săptămână din 2023. „Din 2016 și până în 2025, leul moldovenesc s-a depreciat în trei ani. În restul anilor – s-a apreciat. În acest an, leul este cu 9,4% mai puternic, față de euro și dolar, comparativ cu 2016. Dacă în 2016, în prima săptămână a anului, un dolar costa 19,86 lei, iar un euro – 21,44 lei, în prima săptămână din 2025, un dolar a ajuns să coste 18,51 lei, iar un euro – 19,23 lei. În cazul euro, niciodată după 2016 nu a fost acest curs. În cazul dolarului – este un pic mai puternic”, a spus expertul.

Veaceslav Ioniță susține că în prima săptămână din 2025, față de prima săptămână din 2024, leul moldovenesc s-a întărit față de lira turcească, hrivna ucraineană, rubla belarusă, coroana cehă, leul românesc și euro, dar s-a depreciat față de zlotul polonez, yuanul chinezesc și dolarul american. Însă, față de toate valutele luate la un loc, în prima săptămână din 2025 s-a întărit cu 0,4% față de prima săptămână din 2024. „Leul moldovenesc, indiferent ce se petrece pe parcursul anului pe piața valutară, anul îl începe la același nivel, chiar dacă mai puternic”, susține Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, în 2024, volumul de valută cumpărat și vândut de către moldoveni a fost de 7,2 mild/USD. În creștere cu 500 mil/USD față de 2023. Moldovenii au vândut 5,1 mild/USD, dar au cumpărat 2,1 mild/USD. Astfel, pe piața valutară, în 2024, au intrat 3 mild/USD. Cu referire la tranzacțiile valutare ale moldovenilor din 2024, economistul a menționat că din cele 7,2 mild/USD: 5,1 mild/USD sau 70,4% au fost în euro; 1,5 mild/USD sau 20,4% - în dolari; 0,6 mild/USD sau 8,8% - în alte valute, iar 0,03 mild/USD sau 0,4% în ruble rusești.

Analistul economic a afirmat că în 2024, transferurile către persoanele fizice au fost de 1,6 mild/USD, iar vânzările de valută ale persoanelor fizice – 3 mild/USD. Astfel, s-a înregistrat un surplus neoficial de valută pe piață 1,4 mild/USD. Analistul economic susține că o parte din acești bani au venit de la cetățenii ucraineni, care s-au refugiat în Republica Moldova.

Potrivit expertului, aproape în toți anii, cererea și oferta de valută a fost egală. Totuși, în 2024 a fost înregistrată o cerere de valută mai mare decât oferta de 540 mil/USD, deoarece în decembrie din 2024, brusc au crescut prețurile de import al resurselor energetice, dar și faptul că în luna decembrie, populația vinde puțină valută. „Chiar dacă în ultimii ani este un deficit de valută, din cauza că sunt câteva crize energetice, totuși rezervele valutare ale BNM permite intervenția pe piață. În luna ianuarie, BNM a intervenit cu aproape 447 mil/USD din rezerve”, potrivit expertului.

„Chiar dacă de câteva luni avem un micro șoc pe piața valutară, BNM a intervenit liniștit pentru a vinde valută, iar vânzările pe care le-a făcut nu a afectat practic deloc rezervele sale valutare. Fie se completează din vânzările pe care le fac cetățenii sau din valuta care intră în țară prin diferite programe și suporturi de susținere”, a mai spus Veaceslav Ioniță.

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .

Ramura construcțiilor din Republica Moldova a ajuns într-o stare deplorabilă. În ultimii trei ani, a trecut prin mai multe crize. „Această stare de lucruri se reflectă în prețuri, dar și în calitatea vieții oamenilor”, a spus Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, vineri, 24 ianuarie, 2025, în cadrul ediției săptămânale a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Expertul a comentat și inițiativa Guvernului de a crea Fondul național de dezvoltare a sistemului de documente normative în construcții, o agenție cum este ANRE, care va colecta un impozit de 0,5% din valoarea unei construcții noi. „Să fie introdus acest impozit nu este oportun când ramura este într-o criză totală. Acest impozit nu este reglementat de către Codul Fiscal și se va aplica inechitabil. El contravine prevederilor din Legea Nr. 181 din 25-07-2014 finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale, art. 43, care reglementează clar ce surse de venit pot fi obținute de către instituțiile publice. Acest impozit nu cade pe umerii constructorilor, dar cade pe oameni. Companiile de construcții vor include acest impozit în prețul apartamentelor. Nu este oportun că vine exact în cea mai proastă perioadă”, a spus expertul.

Vorbind despre piața locuințelor, Veaceslav Ioniță a spus că în 2015 s-au dat în exploatare 610 mii/m2 de spațiu locativ, dintre care 470 mii/m2 în mun. Chișinău, iar 140 mii/m2 – restul țării. În 2019 – 763 mii/m2, dintre care 570 mii/m2 – mun. Chișinău, iar 193 mii/m2 – restul țării. 2021 – 900 mii/m2: 680 mii/m2 – mun. Chișinău, iar 220 mii/m2 – restul țării. 2022 – 386 mii/m2: 189 mii/m2 – mun. Chișinău, iar 197 mii/m2 – restul țării. 2023 – 607 mii/m2: 421 mii/m2 – mun. Chișinău, iar 186 mii/m2 – restul țării. 2024, trimestrul III – 325 mii/m2: 156 mii/m2 – mun. Chișinău, iar 165 mii/m2 – restul țării. „Anul trecut, în Republica Moldova, datele în valoare anuală pentru sfârșitul trimestrului trei, arată că volumul locuințelor date în exploatare a fost la cel mai mic nivel pe care l-a înregistrat Republica Moldova din 2000, când s-au construit 214 mii/m2. Dacă situația de după mun. Chișinău rămâne relativ stabilă, toate șocurile sunt în mun. Chișinău. Mai rău decât în 2024 a fost în 2000”, a spus Veaceslav Ioniță.

Cu referire la volumul lucrărilor de construcție a locuințelor noi, expertul a declarat că în 2015 a fost estimat la 2,3 mild/lei, în 2020 – 3,8 mild/lei; 2021 – 5,4 mild/lei; 2022 – 4,4 mild/lei; 2023 – 4,2 mild/lei; 2024, estimativ – 4,5 mild/lei, chiar dacă costurile materialelor de construcție au fost mult mai mari față de anii anterior. Analizând tranzacțiile comerciale cu apartamentele în mun. Chișinău, a stabilit că în 2015 s-au realizat 27,2 mii de tranzacții; 2018 – 31,7 mii; 2019 – 38,5 mii; 2020 – 34,4 mii; 2022, estimativ 25 de mii; 2023, estimativ 10,2 mii; iar în 2024, estimativ – 18,5 mii. „Apartamente se construiesc, în prezent, foarte puține. Volumul lucrărilor este mic. În exploatare se dă și mai puțin. Lucru acesta se reflectă în numărul tranzacțiilor. Nu ai vânzări, ai piața mică, prețurile se duc în sus”, a declarat expertul.

Economistul menționează că în 2015 era de 599 EURO/m2 la apartamentele noi și de 574 EURO/m2 la apartamentele de pe piața secundară. În 2020: 857 EURO/m2 la apartamentele noi și 645 la apartamentele de mâna a doua. 2023: 1300 EURO/m2 la apartamentele noi și 875 EURO/m2 la apartamentele de pe piața secundară. 2024, trimestrul III: 1520 EURO/m2 la apartamentele noi și 1030 la apartamentele vechi. „S-au scumpit materialele de construcție în cazul apartamentelor noi, de aici și prețul mare. Dar de ce se scumpesc și apartamentele vechi. Prețul apartamentelor noi a crescut deoarece oferta este mică și această situație creează premise pentru creșterea prețurilor la apartamentele vechi. Atunci când vorbim despre politica statului în domeniul locuințelor, trebuie să știm că statul acum afectează cel mai sensibil segment al societății, oamenii”, a menționat economistul.

Analizând creșterea costurilor în ramura construcțiilor în ultimii 15 ani, analistul economic spune că în perioada 2010-2014 costurile au crescut cu 45,4%; între 2015-2019 – cu 54,3%; iar între 2020-2024 – cu 61,7%. „Din 2016 avem o creștere continuă a prețurilor. Aceste scumpiri nu au fost în beneficiul companiilor de construcții. Materialele s-au scumpit, forța de muncă s-a scumpit. Ca să construiești, în prezent, un m2 de apartament este de 3,6 ori mai scump decât a fost 15 ani în urmă”, susține expertul.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, din 2007, prețul apartamentelor, aproape în toți anii, a crescut mai încet decât costurile materialelor de construcție. În 2017, companiile de construcție au vândut apartamentele cu 10% mai ieftin decât valoarea lor reală pe piață, în 2018 – cu 5,4%. În 2019, 2020 și 2021, apartamentele s-au vândut mai scumpe decât valoarea lor reală pe piață cu 3%, 10% și 18%. În 2022 și 2023, din nou apartamentele s-au vândut la un preț mai mic decât valoarea lor reală pe piață, cu 13,5% și respectiv 5%. În 2024, apartamentele de vând la un preț mai bun decât valoarea lor de piață, dar asta nu va salva ramura construcțiilor”, constată economistul.

Analistul economic susține că ramura construcțiilor este reprezentată de către companiile care construiesc și investitorii. Ultimii cumpără apartamentul la etapa incipientă de construcție, de ex. la un preț de 650 EURO/m2, iar peste 5 ani îl vând cu 1600 EURO/m2. „În prezent, foarte multe companii din industria construcțiilor sunt în faliment. Avem o ramură unde costurile, în ultimii ani, au crescut enorm și asta duc prețurile în sus. Avem o industrie care este încă slab organizată. La noi nu există o relație normală dintre investitori și dezvoltatori. Formal prețul apartamentelor este mare, dar firma de construcție în realitate primește pentru ridicarea construcției o sumă mult mai mică decât s-ar cere. Avem, ca rezultat, pe piață niște distursionări enorme, care au dus la realizarea celui mai mic număr de tranzacții, la cele mai mari creșteri de prețuri. Dezvoltatorii au vândut apartamentele la etapa incipientă, înainte să se scumpească materialele, pe care nu le procurase încă la acea etapă. Ca rezultat, au înregistrat pierderi”, a afirmat analistul economic.

Expertul a mai menționat că inițiativa Guvernului, de a introduce un impozit, va pune presiune pe ramură. „În opinia mea, introducerea unui nou impozit trebuie să fie prilejul unor dezbateri publice. Dar în perioada când constructorii trec dintr-o criză în alta, care au generat scumpirea apartamentelor, această taxă este o lovitură și nu sprijină această ramură. Dezvoltatorii, din păcate, în ultimii ani, au fost victime a celor care au investit. Distribuția profitului dintre cei care construiesc și cei care le cumpără și le vând mai departe, este o diferență inechitabilă. Taxa de 0,5% va cădea pe umerii cetățenilor și va distorsiona și mai tare piața”, a conchis expertul.

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .

În 2024, moldovenii au avut o înclinație mai mult spre consum, au accesat mai multe credite, decât au făcut depozite și au cheltuit mai mult decât au economisit. „În ultima perioadă, asistăm la un fenomen clar, al populației, de a se împrumuta mai mult de la bănci, decât de la instituții nebancare. Împrumuturile bancare asigură, în prezent, 85% din necesitățile de creditare ale moldovenilor, iar restul sunt de la instituții nebancare, rude, prieteni și cămătari. Estimăm că, datoria persoanelor fizice a fost în 2024 de 52 mild/lei, cu 10 mild/lei mai mult față de 2023”, a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, vineri, 17 ianuarie, 2025, în cadrul ediției săptămânale a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, soldul creditelor persoanele fizice în bănci, în 2000 a fost de 200 mil/lei. În 2005 a ajuns la 1,7 mild/lei, dintre care 6 mil/lei-sectorul nebancar, iar 1,1 mild/lei-sectorul bancar. În 2008 – 6,8 mild/lei, dintre care 2,2 mild/lei-sectorul nebancar, iar 4,6 mild/lei-sectorul bancar. 2010 – 3,9 mild/lei: 1,4 mild/lei-sectorul nebancar, iar 2,5 mild/lei-sectorul bancar. 2015 – 9,2 mild/lei: 3,2 mild/lei-sectorul nebancar, iar 6 mild/lei-sectorul bancar. 2020 – 23,4 mild/lei: 7,1 mild/lei-sectorul nebancar, iar 16,3 mild/lei-sectorul bancar. 2022 – 33,4 mild/lei: 10,1 mild/lei-sectorul nebancar, iar 23,3 mild/lei-sectorul bancar. 2024 – 45,1 mild/lei: 11,9 mild/lei-sectorul nebancar, iar 33,2 mild/lei-sectorul bancar. „În 2024 a fost o creștere enormă a soldului creditelor. 85% din creștere a fost asigurată de către bănci. Ca volum de bani, este cea mai mare creștere din istoria Republicii Moldova. Băncile luptă să atragă populația în calitate de creditori, dar și dobânda este mai atractivă la ei”, a spus Veaceslav Ioniță.

Expertul susține că în 2024, estimativ, 73,5% din creditele accesate de către moldoveni au fost de la bănci; 21,9% de la companii de microfinanțare; 2,4% de la asociații de economii și împrumut; iar 2,1% de la companii de leasing. Vorbind despre gradul de îndatorare al persoanelor fizice, raportat la Produsul Intern Brut (PIB), expertul a spus că în 2000 gradul a fost de 0,9% din PIB; în 2005 – 3,8%; 2007 – 9,6%; 2010 – 4,5%; 2015 – 6,3%;  2020 – 11,7%; 2021 – 13,1%; 2023 – 12%; 2024, estimativ – 14,1%. „În ultimii ani, cel mai mult au crescut creditele ipotecare. În 2024 s-a ajuns la cel mai mare grad de îndatorare al persoanelor fizice din istoria Republicii Moldova. Totuși suntem de patru ori mai puțin decât media UE. Am ajuns aprope de media regională, care este de 15%-20%”, a spus expertul.

Economistul a menționat că în 1998, ponderea sectorului nebancar în creditarea persoanelor fizice a fost de 5,2%; în 2000 – 30,9%; 2001 – 35,3%; 2004 – 20,3%; 2005 – 35,2%; 2007 – 23,5%; 2008 – 31,8%; 2009 – 28,7%; 2010 – 34,8%; 2014 – 31,5%; 2018 – 41,8%; iar în 2024 – 26,4%. „Moldovenii se împrumută cam 25% de la sectorul nebancar. În 1998, când era complicat de luat credite de la bănci, au apărut primele asociații de economii și împrumut. Atunci băncile au creat facilități pentru cetățeni, iar rolul asociațiilor de economii și împrumut a scăzut. În 2005 au apărut companiile de microfinanțare și au avut un rol semnificativ în timpul jafului bancar din 2014. Atunci băncile au devenit rigide, iar sectorul nebancar a avansat enorm, chiar cu ale lor condiții specifice. În prezent, se duce o luptă pentru creditori, iar băncile au devenit mai deschise către populație. Ele asigură majoritatea creditele accesate de către moldoveni. Sectorul nebancar are unul dintre cele mai mici nivele”, a menționat economistul.

Cu referire la economiile nete ale persoanelor fizice (depozitele minus creditele, fenomen care arată dacă este vorba de o înclinație spre economii sau spre consum), analistul economic a afirmat că în 2000 economiile nete au fost de 800 mil/lei. În 2005 – 5,4 mild/lei; 2010 – 14,4 mild/lei; 2015 – 26 mild/lei; 2020 – 28,1 mild/lei; 2023 – 31,9 mild/lei; iar în 2024 – 29,8 mild/lei. Oamenii au, pe de o parte, economii în bănci și la asociații de economii și împrumuturi, iar pe de altă parte, accesează credite de la bănci și de la asociații de economii și împrumuturi. Recordul a fost atins în 2023. Economiile nete s-au ridicat la aproape 32 mild/lei. Toate depozitele oamenilor din bănci și de la asociații de economii și împrumuturi minus toate creditele din bănci și de la asociații de economii și împrumuturi arată că moldovenii au o diferență dintre depozite și împrumuturi de aproape 32 mild/lei. Anul trecut, înclinația spre economii a fost negativă. A fost mai mult o înclinație spre consum. S-au luat mai multe împrumuturi, decât s-au făcut depozite. S-a cheltuit mai mult decât s-a economisit. Crizele arată o înclinație spre economii. În toată istoria țării, au fost doar cinci ani cu înclinații spre consum și 2024 a fost un an cu înclinație spre consum”, a afirmat analistul economic.

Despre destinația împrumuturilor bancare luate de către persoanele fizice, expertul a declarat că în 2015, din cele 6,6 mild/lei, care au fost luate drept credite, 3,1 mild/lei au fost credite de consum, 2,3 mild/lei – credite ipotecare, iar 1,2 mild/lei – credite de afaceri. În 2020 – 16,3 mild/lei: 7,9 mild/lei-credite ipotecare, 7,5 mild/lei-credite de consum, 1 mild/lei-credite de afaceri; 2024 – 34,3 mild/lei: 17,9 mild/lei-credite imobiliare, 14,5 mild/lei-credite de consum, iar 1,9 mild/lei-pentru afaceri. „De cinci ori a crescut portofoliul de credite al moldovenilor în ultimii zece ani. Creditele de consum au crescut, dar cele ipotecare și mai mult. Din 2020 creditele ipotecare determină moldovenii să acceseze credite. Partea proastă este că oameni nu prea accesează credite de afaceri, care practic au dispărut”, a spus expertul.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, datoria persoanelor fizice, estimată în baza a trei sondaje realizate de CBX Research la comanda IDIS „Viitorul”, în 2015 a fost de 10,6 mild/lei, dintre care 9,2 mild/lei-credite de la instituții financiare, iar 1,4 mild/lei-bani împrumutați de la prieteni, rude, alte persoane fizice, inclusiv cămătari. În 2020 – 26,9 mild/lei: 23,4 mild/lei-de la instituții financiare, 3,6 mild/lei-de la prieteni, rude, alte persoane fizice, inclusiv cămătari. 2024 – 52,1 mild/lei: 45,1 mild/lei-de la instituții financiare, 7 mild/lei-de la prieteni, rude, alte persoane fizice, inclusiv cămătari.

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .

Industria cafelei este ramura care cunoaște cea mai rapidă creștere. Timp de 20 de ani a crescut anual cu 20%. În 2027, moldovenii vor bea mai multe cești de cafea decât de ceai. La fiecare 4 ani, piața de cafea se dublează. Sunt declarații făcute vineri, 10 ianuarie, 2025, de către Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Despre importul de cafea boabe în Republica Moldova, expertul a spus că în 2000 a fost de 0,07 mil/USD. În 2005 a crescut la 0,57 mil/USD. În 2010 – la 1,7 mil/USD; 2015 – 4 mil/USD; 2020 – 8,7 mil/USD; 2024, estimativ – 17,9 mil/USD; iar în 2025 este prognozat să ajungă la 20,2 mild/USD. „Creșterea din 2024 a fost și pe fundalul creșterii prețului la cafea, a factorilor climatici și a restricțiilor introduse de către UE. Timp de 20 de ani, piața cafelei din Republica Moldova a crescut cu 20% anual. La fiecare 4 ani, piața se dublează. Nu există în Republica Moldova un alt bun sau serviciu care să aibă o creștere atât de spectaculoasă. Consumul de cafea deja nu este acasă, dar în locurile publice, unde valoarea adăugată este mai mare. Consumul de cafea din Republica Moldova eu îl estimez la cel puțin 2 mild/lei”, a spus expertul.

Despre importul de cafea boabe în tone, Veaceslav Ioniță a declarat că în 2000 s-au importat 23 de tone; în 2005 – 153 de tone; 2010 – 250 de tone; 2015 – 586 de tone; 2020 – 1 mie și 304 tone; 2022 – 1 mie și 638 de tone. În 2024, estimativ, s-au importat 2 mii și 130 de tone; iar în 2025 este prognozat să se importe 2 mii și 400 de tone. „La noi a crescut de o sută de ori importul de cafea. În 2024, pentru prima dată, importul de cafea va depăși 2 mii de tone anual”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Pentru ultimii zece ani, economistul a estimat creșterea medie anuală a pieței. Astfel, în 2010 creșterea medie anuală a pieței a fost de 38,7%; pentru 2015 – 21,4%; 2020 – 17,4%; 2024 – 17,1%; iar pentru 2025, estimativ – 17,7%. „Timp de zece ani, piața de cafea din Republica Moldova, anual, a crescut cu cel puțin 17%”, susține economistul. În baza datelor pentru ultimii cinci ani, țările de unde Republica Moldova a importat cafea boabe au fost: Italia – 61%; Germania – 9,7%; Rusia – 8%; România – 3,4%; Spania – 2,7%; Polonia – 2,2%; Brazilia – 1,5%; Etiopia – 1,4%; Belarus – 1,4%; Slovacia – 1,2%; Restul țărilor – 7,6%. Astfel, două din trei cești de cafea, pe care le consumă moldovenii, este produsă în Italia.

Analizând prețul mediu de import al cafelei, analistul economic a menționat că în 2000 s-a importat cu 2,92 USD/kg; în 2005 – cu 3,71 USD/kg; 2010 – 7,01 USD/kg; 2015 – 6,75 USD/kg; 2020 – 6,68 USD/kg; 2024 – estimativ – 8,40 USD/kg; iar în 2025, prețul de import este prognozat să fie 8,40 USD/kg. „În 2023 a fost înregistrată o creștere de preț, legată de anumite circumstanțe internaționale. La începutul anului curent am avut o creștere. Acum avem, din a doua jumătate a anului, o stabilizare. 2025 cred că va fi un an când nu va crește prețul de import al cafelei”, a menționat analistul economic.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, Republica Moldova importă cafea, o prăjește și ulterior o exportă. Astfel, exportul moldovenesc de cafea boabe a fost în 2016 de  9,1 tone; în 2018 – 17,2 tone; 2019 – 27,4 tone; 2022 – 44,5 tone; 2024 – estimativ de 40 de tone; iar în 2025 este prognozat să se exporte 42 de tone. „Avem câteva prăjitorii care exportă cafea în câteva țări. Cel mai mult în România. În prezent, se înregistrează o ușoară scădere a exportului de cafea, legat de contextul internațional. A crescut prețul la cafea și competiția a fost mai dură”, potrivit lui Veaceslav Ioniță.

Analizând prețul mediu de import și de export al boabelor de cafea, expertul afirmă că în 2016, prețul de import a fost de 6,30 USD/kg, iar prețul de export – 13,26 USD/kg. În 2020: de import – 6,68 USD/kg, iar de export – 12,50 USD/kg. 2024 și 2025: prețul de import – 8,24 USD/kg, iar cel de export – 15,98 USD/kg. „Republica Moldova importă cafea obișnuită, dar exportă cafea de calitate. În baza datelor pentru ultimii trei ani, țările unde Republica Moldova a exportat cafea boabe, au fost: România – 89,1%; Emiratele Arabe Unite – 2,6%; Belarus – 1,4%; Arabia Saudită – 0,6%; Rusia – 0,5%; alte țări – 5,8%”, a afirmat expertul.

Cu referire la consumul de cafea din boabe, economistul susține că populația adultă a consumat în 2000 - 1,4 cești anual; în 2005 – 8,8 cești anual; 2010 - 15 cești anual; 2015 - 35 de cești anual; 2020 – 90 de cești anual; 2022 – 120 de cești anual. În 2024 consumă 157 de cești anual, iar în 2025, estimativ, va consuma 180 de cești anual. Analizând consumul de ceai anul, per adult, economistul a declarat că în 2010 se consumau 185 de cești; în 2015 – 190 de cești; 2020 – 235 de cești; 2024 – 225 de cești, iar în 2025, estimativ se vor consuma 220 de cești de ceai. „În 2027, cetățenii Republicii Moldova vor fi consumatori de cafea. Vor bea mai multe cești de cafea decât de ceai. Cel mai important indicator, care arată că noi suntem europeni, este consumul de cafea. Foarte rapid ne apropiem de standardele europene privind consumul de cafea. În patru ani a fost dublat consumul de cafea”, susține economistul.

Despre importul de cafea și ceai, a menționat că în 2000 importul a fost de 0,6 mil/USD pentru cafea solubilă, ceai verde și negri și mirodenii. În 2005 a ajuns la 3,5 mil/USD, dintre care 0,6 mil/USD pentru cafea boabe, iar 2,9 mil/USD pentru cafea solubilă, ceai și mirodenii. 2010 – 8,5 mil/USD: 1,7 mil/USD pentru cafea boabe, iar 6,8 mil/USD pentru cafea solubilă, ceai și mirodenii. 2015 – 11 mil/USD: 4 mil/USD-cafea boabe, iar 7 mil/USD-cafea solubilă, ceai și mirodenii. 2020 – 15,8 mil/USD: 8,7 mil/USD-cafea boabe, iar 7,1 mil/USD-cafea solubilă, ceai și mirodenii. 2024, estimat – 25,7 mil/USD: 17,9 mil/USD-cafea boabe, iar 7,8 mil/USD-cafea solubilă, ceai și mirodenii. 2025, prognozat – 28,1 mil/USD: 20,2 mil/USD-cafea boabe, iar 7,9 mil/USD-cafea solubilă, ceai și mirodenii. „Piața creștea în 2010 datorită importului de ceai verde și negru. La noi importul de ceai a dominat importul de cafea până în 2018. După 2018 am devenit importatori de cafea. În doi-trei ani, vom importa, ca valoare bănească de trei ori mai mult cafea decât ceai. Piața ceaiului rămâne stabilă”, a menționat economistul.

Datele pentru anul 2020, arată că țările cu cel mai mare consum de cafea pe cap de locuitor au fost: Olanda – 8,3 kg/anual; Finlanda – 7,8 kg/anual; Suedia – 7,6 kg/anual; Norvegia – 6,6 kg/anual; Canada – 5,5 kg/anual; Liban – 5,3 kg/anual; Germania – 5,2 kg/anual; Brazilia – 5,1 kg/anual; Qatar - 5 kg/anual; Elveția – 4,8 kg/anual; Italia – 4,7 kg/anual; Estonia – 4,3 kg/anual; Portugalia – 4 kg/anual; SUA – 3,5 kg/anual; Franța – 3,4 kg/anual. Media globală – 1,3 kg/anual; Moldova 2020 – 0,20 kg/anual, iar Moldova 2025 – 0,95 kg/anual. „Cred că în doi ani vom depăși media globală. Până la media europeană mai este nevoie de 10-15 ani. Industria cafelei este ramura care cunoaște cea mai rapidă creștere. Timp de 20 de ani a crescut cu 20% anual”, a conchis Veaceslav Ioniță.

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .

În ultimii doi ani, din cauza că Republica Moldova nu a exportat miere de albini, prețul produselor apicole a scăzut, iar cantitatea rămasă în țară este de două ori mai mare față de anii precedenți. Drama apicultorilor moldoveni este că ei trebuie să vândă, în prezent, de trei ori mai multă miere de albini ca să aibă veniturile pe care le-au avut în 2010. „Prețul un kilogram de miere de albini a ajuns la un minimum de acum 10-15 ani, în condițiile în care costurile au crescut aproape de două ori. Avem un surplus de miere de albini, în condiția în care nu se produce atât de mult”, a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, vineri, 3 ianuarie, 2025, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit expertul, în 1980 erau 168 mii/familii de albini, dintre care 95 de mii – deținute de către întreprinderi agricole și fermieri, iar 73 de mii erau în gospodăriile oamenilor. În 1990 – 388 mii/familii: 98 de mii erau ale întreprinderilor agricole și ale fermierilor, iar 290 de mii – ale oamenilor. 2000 – 76 mii/familii: 18 de mii erau în gestiunea întreprinderilor agricole și ale fermierilor, iar 58 de mii erau în gospodării. 2010 – 101,5 mii/familii: 4,9 mii erau deținute de către întreprinderi agricole și fermieri, iar 96,6 de mii erau în gospodăriile oamenilor. 2020 – 182,1 mii/familii: 2,3 mii erau ale întreprinderilor agricole și ale fermierilor, iar 179,8 de mii erau ale oamenilor. 2024 – 207,1 mii/familii: 3,2 mii sunt în gestiunea întreprinderilor agricole și ale fermieri, iar 203,9 mii sunt în gospodăriile oamenilor. „În Republica Moldova, sectorul apicol se ține pe activitatea micilor apicultori”, spune expertul.

Despre producția de miere, a afirmat că în 2010 s-a produs 2,7 mii/tone; în 2015 – 3,5 mii/tone; 2016 – 5,4 mii/tone; 2019 – 5,7 mii/tone; 2020 – 3,9 mii/tone; 2021 – 5 mii/tone; 2022 – 4,5 mii/tone; 2023 – 5,5 mii/tone; 2024 – estimativ 5,6 mii/tone. Cu referire la exportul mierii de albini, a menționat că în 2000 volumul exportului a totalizat 0,33 mil/USD; în 2010 – 1,6 mil/USD; 2015 – 9,5 mil/USD; 2017 – 14,1 mil/USD; 2020 – 8,8 mil/USD; 2022 – 12,8 mil/USD; 2023 – 6 mil/USD; 2024 – estimativ 9,2 mil/USD. „Din 2017 batem pasul pe loc, după ce a fost transformată această ramură în una importantă de export”, susține expertul.

În baza datelor pentru ultimii doi ani, Veaceslav Ioniță a stabilit țările unde este exportată mierea de albini din Republica Moldova. Este vorba de Italia, cu o pondere de 33,1%; România – 16,3%; Slovacia – 9,1%; Germania – 6,4%; Franța – 6,2%; Norvegia – 4,8%; Olanda – 4,2%; Cehia – 3,8%; Macedonia de Nord – 3,4%; Serbia – 3%; alte 25 de țări – 9,6%. „Două țări consumă jumătate din mierea de albini din Republica Moldova. 90% din toată mierea de albini merge în țările din UE”, a spus Veaceslav Ioniță.

Cu referire la prețul mediu de export al mierii de albini, economistul a declarat că în 2005 acesta a fost de 1,4 USD/kg; în 2010 – 3,6 USD/kg; 2016 – 2,8 USD/kg; 2020 – 2,6 USD/kg; 2023 – 3,5 USD/kg; iar în 2024, în prima jumătate a anului, a fost de 2,4 USD/kg. În lei, în 2010 a fost de 44,6 lei/kg; în 2015 – 62,5 lei/kg; 2020 – 44,9 lei/kg; 2022 – 71,7 lei/kg; 2024 – 43 lei/kg. Asemenea preț a fost în 2013, dar valoarea leului din 2013 era altul față de valoarea leului de astăzi. Este cel mai mic preț de vânzare și de export al mierii de albini pe care l-am avut vreodată. Cea mai mare durere a apicultorilor este faptul că prețul de export determină și prețul de import. Au ajuns apicultorii, în acest an, să vândă angro mierea de albine mai ieftin decât zahărul. Costurile la ei cresc, cheltuielile vieții au crescut cu 65%, inflație mare, iar prețul de vânzare al mierii de albine a scăzut aproape de două ori”, a declarat economistul.

Vorbind despre încasările apicultorilor, luând anul 2010 ca an de referință, Veaceslav Ioniță a spus că în 2010 au avut încasări de 100%; în 2012 – 76% din nivelul anului 2010; în 2015 – câștigurile au fost la nivelul anului 2010. În 2020 – 60% din nivelul anului 2010; în 2023 – 55% din valoarea lui 2010; iar în 2024 încasările sunt în proporție de 35% din nivelul anului 2010. „Până în 2010 veniturile apicultorilor au cunoscut doar creșteri. Astăzi, de la 1 kg de miere de albini apicultorul obține de trei ori mai puțin decât obținea în 2010. Apicultorii astăzi trebuie să vândă trei kilograme de miere de albini ca să aibă veniturile pe care le avea în 2010 de la 1 kg de miere. În 2024 apicultorii trebuie să lucreze și să vândă de trei ori mai mult miere ca să-și asigură familia la nivelul anului 2010. Situația în care se află apicultorii astăzi din păcate este cea mai complicată față de toate ramurile agriculturii”, a spus economistul.

Referitor la producția, exportul și consumul local de miere de albini, analistul economic a precizat că în 2010 producția a fost de 2700 de tone, dintre care 400 tone-export, iar 2300 tone-pe piața locală. 2015 – total 3500 tone: 2900 tone-export, iar 500 tone-consum local. 2020 – 3900 tone: 3400 tone-export, 500 tone-consum local; 2022 – 4500 tone: 3400 tone-export, 1100 tone-consum local; 2024 – 5600 tone: 3800 tone-export, 1800 tone-consum local. „Noi avem două probleme. Pe de o parte a scăzut prețul, pe de altă parte, a scăzut și exportul. Pe de o parte, se produce multă miere de albini, iar pe de altă parte, prețul de export a scăzut și volumele au scăzut. Timp de trei ani, dar mai grav în 2023 și 2024, în țară este multă miere de albini. De câteva ori mai mult decât în mod normal”, a precizat analistul economic.

În baza stocului mediu pe doi ani, expertul a estimat consumul mediu de miere de albini pe cap de locuitor. Astfel, în 2010 se consuma 0,8 kg/persoană; în 2015 – 0,2 kg/persoană; 2018 – 0,1 kg/persoană; 2021 – 0,4 kg/persoană; 2023 – 1 kg/persoană; iar în 2024 se consumă 1,2 kg/persoană. „În ultimii doi ani, din cauza că Republica Moldova nu a putut exporta, prețurile au scăzut, iar cantitatea de miere de albini rămasă în țară este de două ori mai mare față de anii precedenți. Toată drama apicultorilor este că ei trebuie să vândă de trei ori mai multă miere de albini ca să aibă veniturile din 2010. Prețul un kilogram de miere de albini a ajuns la minimum de acum 10 ani, în condițiile în care costurile au crescut aproape de două ori. Avem o stare în care avem un surplus de miere de albini, în condiția în care nu se produce atât de mult. Fiecare dintre noi poate susține apicultorii, cumpărând un kilogram de miere pentru consum”, a îndemnat Veaceslav Ioniță.

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .

Din cauza situației complicate din țară, anul 2024 poate fi considerat un an care a adus o ușoară recuperare economică, deși a fost așteptat să fie unul de recuperare rapidă. Pentru majoritatea populației, în 2024 veniturile au fost mai mari față de 2020 și doar pentru bugetari acestea au fost mai mici. „Sperăm că în 2025 vom avea recuperarea rapidă a industriei, agriculturii și a veniturilor”, a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, vineri, 27 decembrie, 2024, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Ceea ce a marcat începutul și sfârșitul anului 2024, spune Veaceslav Ioniță, este tariful gazelor naturale pentru populație. „Astăzi, tariful înregistrează o creștere neplăcută, dar este mai mic decât a fost în sezonul rece din 2022/2023. Deși criza din acest sezon nu este atât de profundă precum au fost cele din 2022, 2023, sentimentul perceput de către populație că ceva nu este bine este mare și nemulțumirea depășește cu mult efectele reale ale crizei”, a spus Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, în 1995 tariful unui m3 de gaz a fost de 34 de bani. În 2005 a costat 1 leu și 63 de bani. În 2006 – 3,37 lei; 2011 – 6,72 lei; 2015 – 7,57 lei; 2020 – 4,64 lei; 2022 – 29,27 lei; 2024: martie  – 13,13 lei, decembrie – 16,75 lei. „Încă din anii 2005/2006, Federația Rusă ne-a spus, prin majorarea tarifelor, că trebuie să plătim prețul european. Și atunci am avut o dublare a tarifului. După 2015 am avut o scădere până în 2020. Din 2020 și până în 2022, tariful la gazele naturale a crescut de șase ori”, a spus expertul.

Veaceslav Ioniță mai spune că accesibilitatea gazelor naturale pentru populație este indicatorul care arată dacă este sau nu o problemă prețul gazelor. În sezonul rece din 1990/1991 moldovenii puteau procura, de pe un salariu mediu pe economie, 1430 m3 de gaze. Între 1995/1996 – 462 m3. 1999/2000 – 268 m3. 2005/2006 – 705 m3. 2010/2011 – 492 m3. 2015/2016 – 535 m3. 2017/2018 – 732 m3. 2020/2021 – 1521 m3. 2022/2023 – 344 m3. 2023/2024 – 645 m3. 2024/2025, estimativ – 829 m3.

„În anii 1990 noi nu aveam un nivel de gazificare avansat cum este astăzi și prețul era unul simbolic. În anii 1999/2000, a fost criză și au fost tarife mai mari. În 2010/2011, când ne-au trecut la prețuri europene, a fost, la fel, complicat. Cei mai buni ani privind tarifele la gaze au fost 2017/2018/2019/2020 și 2021. Au fost ani cu preț mic și salarii nominale în creștere. În această iarnă, dacă nu vor mai fi majorări de tarife, de pe un salariu mediu pe economie se va putea cumpăra de două ori mai puțin decât în iarna 2020/2021, dar este de trei ori mai mult decât în 2022/2023 și de două ori mai mult decât în 2023/2024. Aici nu este vorba de criză, cât de emoție și nemulțumire. Formal vorbind, situația parcă nu este atât de gravă, dar oamenii sunt nemulțumiți după ce au fost doi ani cu patru crize mari”, a spus expertul.

Despre Produsul Intern Brut (PIB), economistul a spus că am stat pe loc fără dezvoltare. Luând anul 2019 ca an de referință, economistul a spus că în 2020 PIB-ul a fost cu 8,3% mai mic față de 2019; în 2021 – cu 4,4% mai mare față de 2019; în 2022 – cu 0,4% mai mic; în 2023 – cu 0,3% mai mare; iar în 2024 – estimativ va fi cu 1,8% mai mare. „Anticipam că va crește cu cel puțin 2,5%, dar situația proastă din trimestrul trei, când PIB a înregistrat o scădere destul de puternică, și situația proastă din agricultură care era motorul creșterii economice, ne face să avem o prognoză optimistă de 1,5% creștere. În ultimii cinci ani, PIB-ul Republicii Moldova a înregistrat o creștere cumulativă de 1,8%”, a declarat economistul.

Vorbind despre exportul de bunuri și servicii, analistul economic menționează că la noi exporturile de bunuri scad, iar cele de servicii sunt în creștere. Ponderea serviciilor a crescut de la 25% în 2000 la 42% în 2024. Astfel, în 2015 volumul exportului de bunuri și servicii a totalizat 2,9 mild/USD, dintre care 2 mild/USD-exportul de bunuri, iar 1 mild/USD-exportul de servicii. În 2019 – 4,3 mild/USD total exportul de bunuri și servicii, dintre care 2,8 mild/USD-exportul de bunuri, iar 1,5 mild/USD-exportul de servicii. 2020 – total 3,8 mild/USD: 2,5 mild/USD-exportul de bunuri și 1,3 mild/USD-exportul de serviii. 2022 – 6,5 mild/USD: 4,3 mild/USD-exporturile de bunuri și 2,2 mild/USD-exportul de servicii. 2024, estimativ – 6,2 mil/USD: 3,6 mild/USD-exporturile de bunuri, iar 2,6 mild/USD-exportul de servicii. „Trecem de la o economie bazată pe bunuri la o economie bazată pe servicii”, a menționat analistul economic.

Cu referire la salariul mediul lunar, economistul a afirmat că în acest an, salariul mediu lunar în regiunea separatistă transnistreană este de două ori mai mic decât în dreapta Nistrului. Dacă în 1998, pe malul drept al Nistrului salariul mediu lunar era de 252 lei, în stânga Nistrului era de 311 lei.  În 2005: 1319 lei pentru malul drept și 1575 lei pentru malul stâng. 2010: 2972 lei-malul drept, 3377-malul stâng. 2015: 4538 lei-malul drept, 6455 lei-malul stâng. 2018: 6268 lei-malul drept, 4406 lei-malul stâng. 2021: 8980 lei-malul drept, 5870-malul stâng. 2024, estimativ: 14 200 lei pentru malul drept, 6937 lei-malul stâng.

Referindu-se la creșterea reală a salariului față de 2020, când salariul a crescut cu  9,4%, Veaceslav Ioniță a precizat că în 2021 creșterea salariului a fost în scădere cu 0,8%; în 2022 cu 11,4%; în 2023 cu 0,6% și doar în 2024 este în creștere cu 8% față de 2020. „În 2021/2022 și 2023 salariile în Republica Moldova au fost mai mici față de salariul din 2020. În acest an vom avea o creștere de 8% în mediu. Pentru unele categorii de salariați creșterea este mai mică de 8%”, a precizat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, dacă în 2021/2022 și 2023 salariații au avut salarii mai mici față de 2020, pensionarii, chiar dacă sunt cei mai vulnerabili cetățeni, în 2021/2022 și 2023 nu au trăit mai rău decât în 2020. În 2021, față de 2020, pensiile au fost în creștere cu 1,6%; în 2022 cu 1,7%; în 2023 cu 15% ; în 2024, estimativ cu 20,7% față de 2020. „Pensiile lor sunt în acest an sunt cu 20,7% față de 2020. Salariile sunt mai mari cu 8% și nu pentru toate categoriile de salariați. Pensionarii au avut parte de o indexare mai corectă a pensiilor decât salariații bugetari”, a spus expertul.

În 2010, pensia pentru limită de vârstă a fost de 819 lei/lunar; în 2015 – 1156 lei/lunar; 2020 – 1912 lei/lunar; 2024, estimativ – 3850 lei/lunar. „La noi pensiile încă nu reprezintă 40% din salariul mediu pe economie. Este un obiectiv pe care Republica Moldova nu-l poate atinge deocamdată”, a declarat expertul.

Despre inflație, economistul afirmă că în prezent se înregistrează o ușoară creștere. Nu este grav, dar este neplăcut pentru populație. Dacă anul 2020, în trimestrul I inflația a fost de 6%, în trimestrul IV a ajuns 0,4%. A fost cea mai mică rată a inflației din istoria Republicii Moldova. În 2021, trimestrul III a ajuns până la 6,7%; iar în 2022: trimestrul I – 22,2%, trimestrul III – 34%. „Criza energetică, criza prețurilor a determinat cea mai mare creștere a inflației din istoria țării în 2022. În 2023, în trimestrul IV a fost de 4,2%. În 2024: trimestrul II – 3,8%, trimestrul IV – estimativ va fi la nivel de 6,9%”, a afirmat economistul.

Referitor la creșterea prețurilor, economistul declară că în 2021 a fost înregistrată o creștere de 13,9% față de 2020; în 2022 – creștere de 48,4% față de 2020; în 2023 – creștere de 54,6% față de 2020; iar în 2024 – creștere de 65,4% față de 2020. „Ceea ce costa 100 de lei în 2020 astăzi costă 165 de lei sau cu 65 de lei mai mult. O astfel de inflație a fost în Republica Moldova 20 de ani în urmă”, a spus economistul.

Analizând producția globală agricolă de astăzi față de 2018, când a fost înregistrată cea mai bună performanță, analistul economic a menționat că în 2019 a fost 98% din nivelul anului 2018, în 2020 – 71,4%; 2021 – 112,9%; 2022 – 79,9%; 2023 – 99,5%; 2024 – estimativ 92,5% din nivelul anului 2018. „În agricultură, situația rămâne proastă. Dacă anterior erau patru ani buni și unul rău, acum sunt patru ani răi și unul bun. Unicul an bun din ultima perioadă este 2021. Și volumul producției a fost mare și prețurile au fost bune. Timp de șase ani nu s-a asigurat o creștere a producției agricole. În 2023 nu a fost creștere, dar recuperare față de 2022. Încă nu s-a ajuns la nivelul anului 2021. În agricultură situația rămâne complicată. Noi aproape am ajuns situația anilor 1990”, a menționat analistul economic.

Cu referire la producția industrială de astăzi, față de 2019, când a fost cea mai bună situație, expertul a specificat că în 2020 a fost 94,5% din nivelul anului 2019; în 2021 – 105,9%; 2022 – 100,5%; 2023 – 96,9%; 2024 – 94,5% din nivelul anului 2019. „După agricultură, mai complicată este situația în industrie. În industrie oscilațiile sunt doar în jos. Doar în 2021 producția industrială a fost pozitivă, datorită prelucrării producției agricole. Industria noastră nu s-a recuperat și nu a ajuns încă ceea ce a fost cândva. Nu există nici o viziune cum să fie scoasă industria din criză și să fie asigurată dezvoltarea industrială a țării. Dacă anterior, diferența dintre industrie și agricultură era de 2,5 ori, acum este mai puțin de două ori. Agricultura s-a dezvoltat mai bine”, potrivit expertului.

Stă bine, afirmă economistul, sectorul construcției de locuințe noi. 2015 a fost anul cu cea mai bună situație, iar în 2017 sectorul a fost 82,8% din nivelul anului 2015, în 2021 – 165%; 2023 – 95,1%; 2024 – 109,4%, iar 2025 cel mai probabil tot va fi marcat de creștere.

Transportul de pasageri s-a recuperat destul de bine, specifică expertul. Dacă în 1970 s-au transportat 3,6 mild/pasageri/km; în 1990 – 8,9 mild/pasageri/km; în 2000 – 2,4 mild/pasageri/km; în 2009 – 6,7 mild/pasageri/km; în 2020 – 2,9 mild/pasageri/km; în 2024 s-a ajuns la 6,4 mild/pasageri/km.

Cel mai bine arată transportul aerian, este de părere Veaceslav Ioniță. Dacă în 1960 pe cale aeriană s-au transportat 200 mii/pasageri; în 1975 – 700 mii/pasageri; 1990 – 900 mii/pasageri; 2000 – 221 mii/pasageri; 2010 – 649 mii/pasageri; 2015 – 1 mil 085 mii/pasageri; 2017 – 1 mil 640 mii/pasageri; 2020 – 385 mii/pasageri; 2022 – 1 mil 200 mii/pasageri; în 2024 s-a ajuns la 1 mil 423 mii/pasageri. „Anularea regimului de vize, semnarea Acordului de Asociere cu UE, deschiderea spațiului aerian, a dus la ceea că la noi transportul aerian de pasageri a explodat. Anul viitor am putea bate recordul istoric atins în 2016”, estimează Veaceslav Ioniță.”

Despre transportul de mărfuri, economistul a declarat că rezistă funturnilor. În 1970 s-au transportat 11,6 mild/tone/km; în 1985 – 18,9 mild/tone/km; 1999 – 2,3 mild/tone/km; 2006 – 6,2 mild/tone/km; 2010 – 4,2 mild/tone/km; 2019 – 6,5 mild/tone/km; 2022 – 7,9 mild/tone/km; 2023 – 7,7 mild/tone/km; iar în 2024 – 7,9 mild/tone/km.

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .

Republica Moldova pierde anual sume enorme de bani din cauza risipei de alimente. Mii de tone de produse sunt aruncate și care ar ajunge la peste un milion de oameni care trăiesc sub pragul sărăciei absolute. „În prezent, se înregistrează o tendință ușoară de a reduce risipa alimentară, dar totuși problema rămâne mare. Alimentele pe care le aruncă moldovenii ar ajunge să fie hrăniți oamenii care, în anumite momente ale vieții, trec prin perioade mai dificile”, a declarat Veaceslav Ioniță, vineri 20 decembrie, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, în Republica Moldova, în 2025, indicele risipei alimentare va fi de 92,1%. Mai bun cu 1,3% față de 2021, când a fost estimată pentru prima dată risipa alimentară în Republica Moldova. „Atunci, risipa alimentară era de 76 kg/persoană/anual. În 2024 este de 71 kg. Anul viitor, cred că, vom fi la nivel de 70 kg/persoană. A fost îmbunătățit indicatorul privind risipa alimentară, dar totuși, în acest an, dar și în 2025, vom arunca la gunoi circa 180 de mii de tone de alimente. Asta ar însemna trei mii de vagoane marfare cu produse alimentare, cu o lungime de 40 km”, a spus Veaceslav Ioniță.

Expertul susține că se reușește, astăzi, să se recupereze doar 0,15% din ceea ce se aruncă, prin intermediul Băncii Alimente. „0,15% înseamnă 260 de tone de alimente sau 4,5 vagoane. Din 700 kg de produse alimentare risipite, Banca de Alimente reușește să recupereze 1 kg”, susține expertul.

Analizând creșterea prețurilor la produsele alimentare, economistul a menționat că între 2000/2004, creșterea a fost de 82,2%; între 2005/2009 – 40,7%; 2010/2014 – 37,1%; 2015/2019 – 47,9%; 2020/2024 – estimat la 76,5%. „Moldovenii plătesc, astăzi, pentru produsele alimentare cu 76,5% mai mult față de acum cinci ani. Este cea mai mare creștere din ultimii 20 de ani. Chiar și așa, moldovenii continuă să risipească produsele alimentare”, a menționat economistul.

Analizând țările care în 2023 au avut cea mai mare pondere a cheltuielilor pentru produse alimentare din bugetul gospodăriilor casnice, analistul economic a afirmat că ponderea Ucrainei a fost de – 42%; Republica Moldova – 39,7%; Bosnia și Herțegovina – 31,3%; Muntenegru – 27%; Letonia – 20,6%; Bulgaria – 20,2%; Slovacia – 19,6%; Austria – 10,4%; Luxemburg – 9,4%; Irlanda – 8,6%; SUA – 6,5%; Media UE – 13%. „Doar Ucraina cheltuie mai mult decât noi pe produse alimentare. Cu cât țara este mai săracă cu atât ponderea cheltuielilor pentru produse alimentare este mai mică. Cheltuielile mari pentru produse alimentare arată un grad de sărăcie avansat. Moldovenii, 40% din banii disponibili îi dau pe produse alimentare, pe care, până la urmă, le aruncă la gunoi”, a afirmat analistul economic.

Cu referire la ponderea cheltuielilor, în 2023, pentru produse alimentare după veniturile gospodăriilor casnice, Veaceslav Ioniță a declarat că 20% cei mai bogați moldoveni, din mediul urban, cheltuie pe produse alimentare 27,9%, iar cei mai bogați din mediul rural – 33,5%. Următorii 20% dintre moldovenii cu venituri acceptabile, din mediul urban, cheltuie 40,7%, iar cei din mediul rural – 42,4%. 20% dintre moldovenii din clasa medie, din mediul urban, cheltuie – 44,1%, iar cei din mediul rural – 46,8%. 20% dintre moldovenii, din mediul urban, care trăiesc aproape de minimum de existență cheltuie – 49,6%, iar cei din mediul rural – 50,2%. 20% cei mai săraci moldovenii, din mediul urban, cheltuie – 53,1%, iar cei din mediul rural – 56,1%. Media națională, pentru mediul urban este de 34,9%, iar pentru mediul rural – 45,4%. „Moldovenii cu venituri modeste, circa 60% din veniturile lor merg pe produse alimentare. Este o problemă care ne arată că trebuie să luptăm cu fenomenul risipei alimentare”, a declarat expertul.

Despre risipa alimentară a gospodăriilor casnice din alte țări, a specificat că în Portugalia este de 124 kg/per capita/anual. În Elveția – 119 kg/per capita/anual; Serbia – 108; Republica Moldova – 71; Ucraina – 69; România – 67; Olanda – 59; Slovenia – 36; Federația Rusă – 33; Bulgaria – 26; Europa de Sud – 90 kg/per capita/anual; Europa de Nord – 74; Europa de Vest – 65; Europa de Est – 61. „Cu cât țara este mai dezvoltată, din păcate, risipa alimentată este mai ridicată. Creșterea bunăstării populației nu trebuie transformată în risipă alimentară”, a specificat Veaceslav Ioniță.

Cu referire la ponderea risipei de alimente în diferite etape ale lanțului alimentar, expertul a precizat că cei mai risipitori sunt oamenii, cu o pondere de 40%. Urmează sectorul de producție cu 25%; sectorul procesării – 20%, sectorul comercial – 15%.

La nivel global, pe regiuni, cele mai mari pierderile și risipe de produse alimentare, sunt în America de Nord – de 280-300 kg/anual/per capita; în Europa – 270-290 kg/anual/per capita; Asia industrializată – 220-240; America latină – 220-230; Africa – 160-210; iar în Asia de Sud și Sud-Est – 120-140.

Referindu-se la structura cheltuielilor gospodăriilor în 2023, economistul a menționat că pentru produse alimentare și băuturi nealcoolice s-a alocat 39,4%, iar real consumate au fost 34,8%, fiind înregistrată o risipă de 4,9%. Pentru servicii comunale s-au cheltuit 17,6% din veniturile gospodăriei; pentru îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,8%; transport – 7%; deservirea locuinței – 5,3%; sănătate – 4,4%; telecomunicații – 4,3%; restaurante și hoteluri – 3,2%; recreere și cultură – 3%; băuturi alcoolice și tutun – 1,7%; educație – 1,2%. „5% din banii noștri merg pentru produse alimentare pe care le aruncăm. Este mai mult decât cheltuim pentru sănătate, recreere , cultură și educație”, a constatat economistul.

Vorbind despre valoarea produselor alimentare risipite și pierdute în Republica Moldova, analistul economic a spus în 2015 aceasta a fost de 11 mild/lei, dintre care 3,8 mild/lei au mers pe produse procurate și aruncate de către populație. 2020 – 14,6 mild/lei, dintre care 5 mild/lei pentru produse procurate și aruncate de către populație. 2024 – 20,5 mild/lei estimat, dintre care 7 mild/lei pentru produse procurate și aruncate de către populație. 2025 – estimat 22,3 mild/lei, dintre care 7,6 mild/lei pentru produse procurate și aruncate de către populație.

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .

În data de 13 decembrie, 2024, IDIS ”Viitorul” a organizat conferința de diseminare și încheiere a proiectului  „Consolidarea capacităților și abilităților femeilor în procesul politic din Moldova”.

În cadrul conferinței, au venit cu un cuvânt de salut Liubomir Chiriac, manager de proiect, director executiv IDIS „Viitorul”, Barbora Žáčková, consilier cooperare și dezvoltare, Ambasada Republicii Cehe în Moldova și Kristyna Fantova, manager de proiect, Agora Central Europe, Republica Cehă.

La eveniment au participat circa 60 de femei, reprezentate ale administrației publice locale, experte, lidere ONG. Evenimentul a început cu o analiză detaliată a evenimentelor desfășurate în cadrul proiectului, prezentată de Nicoleta Gherman, asistent de proiect IDIS „Viitorul”.

Ulterior, dna Svetlana Racul, primăria Boșcana, raionul Criuleni, a relatat despre propria experiență în combaterea violenței de gen la domiciliu și în spațiul public. În acest sens a menționat că: ”Rezultate semnificative în combaterea violenței de gen se pot obține la nivel de comunitate, în primul rând, prin instituirea unei culturi de intoleranță în raport cu acest fenomen. Această idee a fost promovată în cadrul seminariilor organizate de IDIS ”Viitorul”. Acest lucru încercăm să-l facem în Boșcana”.

Dna Olga Luchian, preşedinta raionului Ştefan Vodă, a vorbit despre experiența sa privind promovarea și implementarea propriilor idei în dezvoltarea comunităților din raion. Dna Președinte a subliniat că: ”Se pot construi lucruri frumoase și durabile pentru cetățenii noștri doar prin unirea tuturor forțelor responsabile din societatea noastră. În această cheie încerc să promovez ideile care țin de dezvoltarea socio-economică a raionului Ștefan-Vodă.  

Dna Lilia Pilipețchi, primara municipiului Soroca, a vorbit despre succesele în implementarea strategiilor de comunicare și negociere în administrația publică locală. ”Realizările importante în municipiul Soroca se datorează comunicării bune pe care o are Primăria Soroca cu cetățenii din comunitate. Comunicarea deschisă și onestă cu cetățenii ne-a permis să depășim momentele grele și să implementăm proiecte frumoase”       .

Despre experiența privind managementul destinațiilor regionale și dezvoltarea zonelor cu potențial turistic utilizând finanțarea publică, a vorbit dna Lenka Krizkova, Director al Agenției de Turism ”Cesky Les”, Republica Cehă. Ideile promovate de experta cehă a trezit un viu interes printre reprezentantele administrației publice. 

Despre vizita de studiu în Republica Cehă a vorbit dna Natalia Țaruc, consilieră, primăria Antonești, raionul Cantemir: ”Preluarea și implementarea experienței și bunelor practici din Republica Cehă în guvernământul local din Moldova, este datoria noastră directă. În acest sens, cred că fiecare din femeile membre a delegației din Moldova, care au vizitat Republica Cehă, și-a îmbogățit propria experiență cu multe idei interesante care pot fi implementate cu succes în propriile comunități”.

Un moment important al conferinței a fost lansarea platformei femei experte (https://experte.viitorul.org/), care este prevăzută pentru a fi o platformă de comunicare și interacțiune prin intermediul expertelor cu experiență în administrația publică locală, economie, finanțe, politică, educație și alte domenii conexe. Nicoleta Gherman susține că: ”Platforma respectivă reprezintă un suport sigur pentru femeile care intenționează să soluționeze diverse probleme socio-economice cu care se confruntă și, din această perspectivă, au nevoie de sprijin în activitățile care urmează să le desfășoare”.

La finele conferinței s-a discutat despre mai multe subiecte, precum: atragerea și implicarea tinerilor în administrația publică; pregătirea unei noi generații de funcționari publici în administrația publică; migrația cetățenilor peste hotare etc.

Kristyna Fantova, manager de proiect, Agora Central Europe a punctat faptul că: „În Republica Cehă există  experiența necesară privind readucerea tinerilor talentați de peste hotare acasă. Plecați la studii ei revin atunci când statul creează condiții atractive pentru activitate și creșterea profesională”. 

La finele discuției, Liubomir Chiriac, manager de proiect, director executiv, IDIS ”Viitorul”, a punctat următoarele: ”Cei mai mulți tinerii din Republica Moldova sunt implicați în sectorul IT, care este atractiv pentru ei din mai multe perspective. Cu regret tinerii din țară nu sunt atrași de domeniul educației, științei, administrației publice, agriculturii, industriei, etc. Încercări de a soluționa problemele respective se fac. Dar, cu părere de rău, problemele respective rămân nerezolvate la moment. Toate subiectele discutate vor fi luate în considerare și vom încerca prin intermediul viitoarelor proiecte să propunem unele soluții”.

Proiectul „Consolidarea capacităților și abilităților femeilor în procesul politic din Moldova”, este implementat de IDIS ”Viitorul” și Agora Central Europe, cu sprijinul financiar al Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Cehe.

Populația municipiului Chișinău reprezintă peste 27% din populația țării. 60% din valoarea Produsului Intern Brut (PIB) este realizat în Chișinău. 55% din toată producția industrială a țării este realizată în Chișinău. 70% din toate lucrările de construcție care au loc la nivel de țară sunt efectuate în Chișinău. 90% din banii moldovenilor investiți în procurarea locuințelor sunt în Chișinău. Cheltuielile bugetului municipal sunt circa 25% din toate cheltuielile bugetelor publice locale. 75% din toate vânzările din țară au loc în capitală. 82% din afacerile mari din țară sunt în Chișinău. 60% din toți angajații țării din sectorul real sunt în Chișinău. Sunt cifre ce caracterizează municipiul Chișinău, enunțate de către Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, vineri, 11 octombrie, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Vorbind despre populația mun. Chișinău, Veaceslav Ioniță a spus că în 2015 în capitală erau 674 de mii de persoane (23,7% din populația țării), în 2019 numărul a scăzut la 657 de mii de persoane (24,5% din populația țării). În 2022 a crescut la 672 de mii de persoane (26,2% din populația țării), iar în 2024 estimativ va atinge cifra de 665 de mii de persoane sau 27,5% din populația țării. „Aici vorbim de populația care este înregistrată oficial că locuiește în Chișinău. În municipiu sunt încă mulți alții care nu au reședință, dar învață și lucrează aici. Are și Chișinăul migrație, însă spre deosebire de alte localități, în capitală migrația  externă este compensată de migrația internă. Pleacă și din Chișinău, în special tinerii, dar vin foarte mulți, în special tineri, din alte orașe și sate ale țării. În 2-3 ani în Chișinău va fi 30% din populația țării. 1 din 3 cetățeni ai Republicii Moldova va fi în capitală”, a spus Veaceslav Ioniță.

Analizând structura populației pe grupe de vârste la nivel național în 2024, expertul susține că de la 0-4 ani, în mediul rural sunt 5% dintre moldoveni, în mediul urban – 5% și tot atâțea în mun. Chișinău (27,6% din copii țării). Cu vârste de la  5 la 9 ani în mediul rural sunt 6,2%, în mediul urban – 6,8%, iar în mun. Chișinău – 6,3% (27,3% dintre copii de aceeași vârstă). De la 10 la 14 ani, în mediul rural sunt 5,9%, în mediul urban – 6,1%, iar în mun. Chișinău – 6,6% (29,7% dintre copii care au de la 10 la 14 ani). Din categoria de vârstă 15-19 ani, în mediul rural sunt 5,8%; în mediul urban – 5,3%, iar în mun. Chișinău – 5,3% (26,4% dintre adolescenții care au de la 15 la 19 ani). De la 20 la 24 de ani, în mediul rural sunt 5%; în mediul urban – 3,9%, iar în mun. Chișinău – 5,3% (18,9% dintre tineri care au între 20 și 24 de ani). De la 25-29 de ani, în mediul rural sunt 5,2%, în mediul urban – 5,3%, iar în mun. Chișinău – 5,4% (28,2% din populația țării care are 25-29 de ani).

Din categoria de vârstă 30-34 de ani, în mediul rural sunt 6,1%, în mediul urban – 6,2%, iar în mun. Chișinău – 9,7% (37,5% dintre moldoveni). De la 35-39 de ani, în mediul rural sunt 6,7%, mediul urban – 8%, iar în mun. Chișinău – 11% (37,2% din populația țării); 40-44 de ani: mediul rural – 6,2%, mediul urban – 7,5%, mun. Chișinău – 9,3% (35,1% dintre moldoveni care au între 40 și 44 de ani). 45-49 de ani: mediul rural – 6,5%, mediul urban – 6,6%, mun. Chișinău – 7% (28,9% din populația țării). 50-54 de ani: mediul rural – 6,8%; mediul urban – 6,2%, mun. Chișinău – 6% (25,4% din cetățenii țării de aceeași vârstă). 55-59 de ani: mediul rural – 7,2%, mediul urban – 6,4%, mun. Chișinău – 5,6% (23,2% din populația țării cu vârste de la 55 la 59 de ani). 60-64 de ani: mediul rural – 8,6%, mediul urban – 8,3%, mun. Chișinău – 6% (21% din populația țării cu vârste de 60-64 de ani). 65-69 de ani: mediul rural – 7,5%, mediul urban – 7,6%, mun. Chișinău – 5,5% (21,8% dintre cei de 65 și 69 de ani). 70-74 de ani: mediul rural – 6%, mediul urban – 6,3%, mun. Chișinău – 4,3% (21,2%). 75+: mediul rural – 5,3%, mediul urban – 4,6%, mun. Chișinău – 4% (22,6%).  „Atât în sate, cât și la orașe, dar și în mun. Chișinău, populația este aproape aceeași pe categorii de vârste. Excepție fac doar moldovenii care au între 30 și 44 de ani, care sunt cei mai activ economic. Ponderea lor este mai mare în mun. Chișinău decât în restul țării. Populația de peste 60 de ani, în mun. Chișinău are o pondere redusă. Mun. Chișinău este cu câțiva ani mai tânăr decât restul țării. Este mai tânăr și decât orașele din țară, iar decât satele noastre cu mult mai tânăr. Satele noastre sunt bătrâne, orașele la mijloc, iar mun. Chișinău – tânăr”, a declarat expertul.

Analizând schimbarea structurii populației, economistul afirmă că se atestă migrația părinților către Chișinău împreună cu copii lor, în special cu copii de până la 14 ani. „În toată țara numărul copiilor în școli scade, iar în Chișinău crește. Tinerii vin din orașe și sate la Chișinău. Se înregistrează în Chișinău o scădere bruscă a copiilor de la 15 la 19 ani. Aceștia pleacă peste hotare. Este și mai accentuată plecarea atât din Chișinău, cât și din țară, a tinerilor de la 20 la 24 de ani. Persoanele de la 25 la 40 de ani migrează la Chișinău împreună cu copii. Însă, tinerii din Chișinău pleacă peste hotare. Chișinăul reușește să-și mențină populația datorită migrației familiilor tinere din sate și orașe către capitală”,  spune economistul.

Cu referire la PIB regional a mun. Chișinău, analistul economic a afirmat că acesta în 2015 a fost de 83,1 miliarde de lei (mlrd/lei); 2021 -  146,2 mlrd/lei; iar în 2024, estimativ va fi de 203,8 mlrd/lei. „PIB regional al mun. Chișinău este 60% din PIB național sau de 4 ori mai mult pe cap de locuitor decât în restul țării. Diferența dintre Chișinău și restul țării este de 4 ori și această diferență se accentuează în fiecare an”, a afirmat analistul economic.

Referitor la numărul salariaților din mun. Chișinău, expertul a menționat că în 2015 a fost de 289,5 mii de persoane; în 2020 – 287,2 mii; iar în 2023 – 312,1 mii. „Salariați în sectorul real al economiei din Chișinău sunt 60%, iar din totalul salariaților din țară – 48%. În afară de mun. Chișinău, oameni angajați în sectorul real al economiei nu prea sunt. Doar 40% în afara Chișinăului. 60% sunt aici concentrați. În Chișinău sunt de 2,4 ori mai mulți salariați decât media pe republică. Șansa unui moldovean de a se angaja în Chișinău este mai mare decât în oricare altă parte a țării”, a menționat expertul.

Vorbind despre cifra de afaceri a întreprinderilor din mun. Chișinău, Veaceslav Ioniță a spus că în 2017 a fost de 201,6 mlrd/lei; iar în 2022 a ajuns 351 mlrd/lei. „70% din toate vânzările care sunt în Republica Moldova sunt generate de către întreprinderile din mun. Chișinău. În acest an, probabil ne vom apropia de 500 mlrd/lei. Media cifrei de afaceri pe cap de locuitori este de 6 ori mai mare în Chișinău decât în restul țării. Aici viața economică este de șase ori mai mare pe cap de locuitor. Diferența dintre Chișinău și restul republicii este mai mare decât diferența dintre Republica Moldova și alte țări”, a spus expertul.

Analizând valoarea producției industriale fabricate în mun. Chișinău, economistul a declarat că în 2010 a fost de 16,2 mlrd/lei; în 2015  -26,1 mlrd/lei; 2020 – 30,8 mlrd/lei; iar în 2024 este estimat să fie 48,6 mlrd/lei. „55% din toată producția industrială a Republicii Moldova este realizată în Chișinău sau de trei ori mai mult pe cap de locuitor în capitală decât pe cap de locuitor în restul țării”, a mai declarat expertul.

Potrivit analistului economic, 70% din construcțiile din Republica Moldova sunt în Chișinău. Pe cap de locuitor, de 6,3 ori pe mult decât în restul țării. Dacă în 2010 valoarea lucrărilor de construcție în mun. Chișinău a fost de 3,5 mlrd/lei; în 2024 este estimat să fie de 13,9 mlrd/lei.

Cu referire la locuințele noi construite în mun. Chișinău, economistul a spus că din 10 metri pătrați care se construiesc în prezent în Republica Moldova, 7 sunt în Chișinău, iar 3 în restul țării. Dintr-un milion de dolari, care se investesc în locuințe noi în Republica Moldova, 900 de mii de dolari se investesc în Chișinău, iar 100 de mii în restul țării.

Vorbind despre cheltuielile bugetului municipal, expertul a menționat că în 2017 au fost de 3,32 mlrd/lei; 2019 – 4,09 mlrd/lei; 2021 – 5,27 mlrd/lei; 2023 – 7,36 mlrd/lei; iar în 2024, prognozat – 8,21 mlrd/lei. Astfel, se constată că populația Chișinăului este mai puțin de 27,6% din populația țării, iar bugetul municipal reprezintă 25% din totalul bugetelor locale sau 6% din Bugetul Public Național.

Veaceslav Ioniță a evaluat și situația elevilor din învățământul primar și secundar general a mun. Chișinău. Dacă în 2015 erau 80,9 mii de copii, în 2023 numărul a crescut la 104,4 mii. „O creștere de 23,5 mii de copii. Numărul de copii per capita este cu 20% mai mare decât în restul țării. În anii 2000, copii din Chișinău erau 20% din copii țării, astăzi sunt 31%. Acești oameni nu se vor întoarce în satele și orașele din țară”, potrivit lui Veaceslav Ioniță.

Dacă în 2015 erau de 14,6 mlrd/lei investițiile în active imobilizate în mun. Chișinău; în 2018 au ajuns la 17,3 mlrd/lei; 2021 – 23,4 mlrd/lei; iar în 2023 – 24,7 mlrd/lei sau 65% din toate investițiile în active imobilizate din țară. De 5 ori mai mult decât media națională.

Cu referire la furnizarea de apă către populație prin sistemul public de furnizare, economistul a menționat că în municipiul Chișinău media a fost și este de 52 de metri cubi de apă anual. În orașele din țară de 30 de metri cubi de apă de la 22 de metri cubi de apă în 2015, iar în sate a crescut de la 7 metri cubi de apă în 2015 la 14 metri cubi de apă în 2023. „În sate avem cea mai spectaculoasă scădere a numărului populației, dar și cea mai spectaculoasă creștere a furnizării de apă către populație”, a conchis economistul.     

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .