Republica Moldova a apărut ca stat pe ruinele unui sistem distrus. Republica Moldova este săracă nu din cauza obținerii independenței în 1991, dar din cauza prăbușirii unui sistem, care nu mai avea capacitate de a mai face față provocărilor vremurilor. Uniunea Sovietică a început să se prăbușească încă de prin anii 1970-1980, dar abia în 1990 s-a destrămat, iar Republica Moldova a apărut ca stat pe ruinele unui sistem distrus. Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul ediției de vineri, 25 august, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” a prezentare zece lucruri care descriu Republica Moldova la 32 de ani de la obținerea independenței.
Populația. În 1991, populația Republicii Moldova era de 4,3 milioane de oameni, dintre care 3,6 milioane erau pe malul drept al Nistrului, iar circa 700 de mii - în stânga Nistrului. Astăzi, în țară au rămas 2,8 milioane de oameni, dintre care 2,5 milioane în dreapta Nistrului, iar circa 300 de mii de oameni în regiunea separatistă transnistreană. Din acești 2,5 milioane de oameni, aflați pe malul drept al Nistrului, circa 200 de mii migrează temporar. Astfel, în țară, pe loc, ar fi 2,3 milioane de moldoveni. „În acești 32 de ani, populația Republicii Moldova s-a redus cu 1,5 milioane de locuitori, dintre care cu 1,1 milioane doar pe malul drept al Nistrului. Avem 1/3 din populație plecată. Nu există o altă țară care să aibă o așa situație privind migrația masivă a populației”.
Salariații și pensionarii. În 1991 erau circa 1,5 milioane de salariați și 582 de mii de pensionari. Astăzi sunt 628 de mii de salariați și 525 de mii de pensionari. Numărul salariaților a scăzut continuu până la 598 de mii în 2010. Până în 2019 a crescut numărul salariaților la 625 de mii. Criza din 2020, pe fundalul pandemiei de COVID-19, a lovit acest sector, reducând numărul salariaților la 602 mii. În 2023, datorită sectorului de servicii, numărul salariaților va ajuge la 628 de mii. Cea mai mare scădere a salariaților a înregistrat sectorul agricol. Dacă în 1991 erau trei salariați la un pensionar, astăzi raportul este de un pensionar la un salariat. „De aici avem și pensia mică și incapacitatea statului de a plăti pensii. Nu avem un sistem capabil să susțină pensionarii. Numărul pensionarilor era să fie mai mare, peste 600 de mii, dar a fost modificată vârsta de pensionare și avem un număr mai scăzut”.
Salariul mediu pe economie. În 1991, salariul mediu pe economie, pe ambele maluri ale Nistrului, era egal, 434 de ruble. Din 1995 și până în 2004, la fel, egal pe ambele maluri ale Nistrului. După 2004 și până în 2015, în regiunea separatistă transnistreană, salariul mediu pe economie a crescut mai rapid decât în dreapta Nistrului. În 2015, în dreapta Nistrului era de 4500 de lei, iar în regiunea separatistă transnistreană – 6400 de lei. În 2020, în dreapta Nistrului a ajuns la 7900 de lei, iar în stânga Nistrului, după ce au depreciat rubla, deoarece o mențineau artificial, a scăzut la 5200 de lei, cu 1100 lei mai puțin față de 2015. În 2023, este prognozat în dreapta Nistrului – 12400 de lei, în stânga Nistrului – 7 mii de lei. „Dacă la noi în acești 32 de ani salariul a crescut de 2,8 ori, în stânga Nistrului – doar cu 10%. Astăzi avem o discrepanță mare dintre salariul din dreapta și stânga Nistrului. În stânga Nistrului puterea de cumpărare a rublei este un pic mai mare, deoarece au câteva produse pe care le subvenționează. Dar totuși, veniturile lor rămân din ce în ce mai în urmă”.
Pensia. În 1991 pensia medie echivala cu 3200 de lei astăzi. A scăzut la 1 mie de lei către 1995. Către anul 2000, pensionarii moldoveni au ajuns să primească 543 de lei lunar. A crescut la 1500 către 2005, la 2100 către 2010. În 2015 a ajuns la 2200 de lei, în 2020 – la 2872 de lei. În 2023, pensia medie va fi estimativ de 3200 de lei. „Doar în 2023, pensionarii vor avea nivelul de trai pe care l-au avut în 1991. Doar că în prezent, salariul este de două ori mai mare față de 1991, iar pensia este aproape egală ca cea din 1991. Avem puțini salariați, numărul lor a scăzut de trei ori”.
Veniturile anuale ale populației. În 2023, veniturile moldovenilor, estimativ, vor fi de 215 miliarde de lei. În 2021 au fost de 169 de miliarde de lei. În 1991, populația Republicii Moldova a câștigat 10,4 miliarde de ruble, echivalentul a 158 de miliarde de lei astăzi. Salariile moldovenilor au crescut de două ori, iar veniturile lor, de doar 1,4 ori. „Atunci erau mulți salariați, acum sunt puțini. Pensia, din păcate, este cu mult mai mică. În 1991, pensia era mai mare deoarece mai multă lume lucra. Nu erau venituri din remitențe sau din alte surse. Cert este că dacă salariul din 2023 va ajunge nivelul din 2021, chiar dacă inflația va fi una redusă, veniturile vor fi cu 7% mai mici decât în 2021. Banii de acum valorează mai puțin decât cei din 2021 cu circa 7%”.
Avuția moldovenilor. Moldovenii dețin case, apartamente, terenuri agricole, acțiuni, bani în bancă și toată bogăția lor este estimată în prezent la 45,1 de miliarde de dolari. În 1991 era de 1,1 miliarde de dolari, când doar casele individuale erau private și circa 40% dintre apartamente. Pământul încă nu era privatizat, iar banii din bancă s-au devalorizat. Către 1995 a crescut avuția moldovenilor la 4,2 miliarde de dolari; către 2000 – la 6,1 miliarde de dolari, datorită diasporei, care a trimis bani acasă și a crescut piața imobiliară. Către 2005 a ajuns la 21,7 miliarde de dolari; către 2010 – la 35,7 miliarde de dolari, scăzând la 30,4 în 2015 și crescând la 36,3 în 2020.
Produsul Intern Brut (PIB). În 2023, cel mai probabil PIB-ul moldovenesc va atinge 310 miliarde de lei. În 1991 era 25,9 miliarde de ruble (323 de miliarde de lei astăzi). Cel mai probabil anul viitor, 2024, va ajunge la nivelul PIB din 1991.
Producția industrială. Datele din 1995 arată că producția industrială a Republicii Moldova era de 4,3 miliarde de ruble (116 miliarde de lei). În 2023 este estimată la 85 miliarde de lei. „După 32 de ani de independență încă nu am ajuns la producția industrială din 1991. În ultimii 18 ani, producția industrială a crescut în medie cu 0,6% anual. Trebuie încă 50 de ani ca să ajungem la nivelul anului 1991. Republica Moldova fără o paradigmă de dezvoltare nu va schimba starea de lucruri din țară”.
Producția globală agricolă. În 2021 a fost înregistrată o producție agricolă estimată la 65 de miliarde de lei și s-a ajuns la nivelul anului 1991, când a fost de 66 de miliarde de lei. Din cauza că 2022 fost un an secetos, și 2023 nu va fi prea bun, producția globală agricolă va fi estimată în acest an la 44 de miliarde de lei. „Este ceea ce am avut timp de 15 ani, de 2005 și până în 2020. Din păcate, depindem de climă. Dacă sunt ploi avem roadă, nu sunt ploi și avem secetă nu avem roadă”.
Autoturisme înmatriculate în Republica Moldova. În 1991 erau, în dreapta Nistrului, 151 de mii de unități, 43 de autoturisme la 1000 de locuitori. Către 2000 – 238 de mii de unități, 71 de mașini la 1000 de locuitori. În 2010 erau deja 404 mii de unități, 137 de unități la 1000 de locuitori. În 2023 este prognozat să fie 776 de mii de unități de transport, 309 mașini la 1000 de locuitori. „Numărul de mașini pe cap de locuitor în această perioadă a crescut de 60 de ori, iar numărul drumurilor a crescut doar cu 50%. Atunci aveam 6 mii de km de drum asfaltat, acum avem 10 mii. În următorii ani, numărul mașinilor, pe cap de locuitor, în Republica Moldova se va dubla”.
----------------------------
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .
În Republica Moldova scade numărul persoanelor care decedează în urma unui accident rutier, însă, comparativ cu media europeană, Republica Moldova are încă mult de muncit în ceea ce privește reducerea numărului de accidente rutiere, soldate cu decese. Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, și Pavel Apostol, șeful secției evidență și analiză a accidentelor rutiere din cadrul Inspectoratului Național de Securitate Publică, au vorbit vineri, 4 august, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, despre situația accidentelor rutiere în Republica Moldova.
Veaceslav Ioniță: „Numărul deceselor, ca rezultat al accidentelor rutiere, produse în Republica Moldova, în ultimele 12 luni, a fost de 211 persoane, iar pe parcursul anului trecut – de 217 persoane. În 2021 s-au înregistrat 257 de decese, iar în 2020 – 245. Este incomparabil cu anul 1989, când s-au înregistrat 1200 de decese în urma accidentelor rutiere, mai ales că pe acele timpuri nici nu prea erau mașini. Nu trebuie să ne liniștească faptul că sunt mai puține decese în urma accidentelor rutiere. Comparativ cu media europeană, Republica Moldova are încă mult de muncit, deși după 2010 s-a redus numărul deceselor în urma accidentelor rutiere”.
Pavel Apostol: „Domeniul circulației rutiere este unul complex. Sunt implicare mai multe autorități, cu competențe în domeniu și realizează anumite acțiuni. În ultima perioadă, observăm acele părți pozitive care s-au realizat. Vorbim despre intensificarea măsurilor de prevenire, sancționare, depistare și documentare a persoanelor care încalcă Regulamentul Circulației Rutiere. Pe de altă parte, avem și aspectul ce ține de infrastructură, garantarea siguranței circulației rutiere pentru toți participanții la trafic, inclusiv pietoni, care sunt cei mai vulnerabili, prin implementarea de noi metode: acele treceri de pietoni supraînălțate, care garantează securitatea pietonilor atunci când traversează, fiindcă șoferul este obligat să frâneză, reduce viteza și chiar dacă se va produce un impact, rezultatul nu va fi atât de fatal. Toate aceste acțiuni realizate în cumul au dus la această cifră de 211 persoane decedate în urma accidentelor rutiere, mai puține decât au fost în anii precedenți”.
Veaceslav Ioniță: „Nu doar poliția este responsabilă, dar fiecare conducător auto, fiecare pieton, autoritățile locale și autoritățile centrale. Avem în Republica Moldova 1,2 milioane de unități de transport (u.t.), față circa 15 mii în 1970. În 1990 s-a ajuns la 226 de mii u.t, și s-au înregistrat 554 de decese în urma accidentelor rutiere, în 2000 –349 de mii de u.t. și au fost 406 decese, în 2010 – 668 de mii U.T. și 452 de decese, iar în 2020 – puțin peste un milion u.t. și 245 de decese. În 2022 au fost 1,1 milioane u.t. și 217 decese. La 100 de mii de u.t. au fost 1288 de accidente în 1996, 796 în 2000, 451 în 2010, 187 în 2020 și 195 în 2022. În principiu, toate măsurile luate, și de multe ori suntem nemulțumiți că trebuie să plătim amenzi, că avem camerele de supraveghere, dar ajută, și este mai bine să plătim amenzi, să fim mai atenți la camere, dar să se reducă accidentele rutiere.
Există o diferență enormă între accidentele produse în municipiul Chișinău și restul Republicii Moldova. Rata deceselor în urma accidentelor rutiere, produse în municipiul Chișinău, este comparabilă cu media țărilor civilizate. În restul țării, situația rămâne dramatică. În municipiul Chișinău au fost, la 100 de mii de u.t., în 2022 - 295 de accidente rutiere, iar în restul țării – 155 de accidente rutiere. Un locuitor al capitalei circulă mai des cu mașina față de un locuitor al unui sat. Dacă e să fie luată în considerare distanța parcursă, în Chișinău sunt mai puține accidente decât în sate. În Chișinău, deși sunt cu mult mai multe mașini, sunt mai multe accidente, și sunt de două ori mai multe persoane care suferă în accidente, accidente soldate cu decese, în Chișinău numărul este mai mic față de restul țării. În 1989 au fost, la 100 de mii u.t., 544 de decese în urma accidentelor rutiere, în 2000 – 118, în 2010 – 68, în 2020 – 23, în 2022 – 18. Observăm o scădere de aproape 30 de ori. Măsurile pasive de protecție, calitatea drumurilor, separarea drumurilor, prestația poliției, responsabilitatea cetățenilor și situația a devenit mai bună.
În municipiul Chișinău, la 100 de mii u.t., în 2022 au fost 8 decese ca rezultat al accidentelor rutiere, în restul țării – 23 de decese. Șansa unui om din afara capitalei, să rămână viu, scade de trei ori. În Chișinău, majoritatea accidentelor care au loc se soldează cu consecințe ușoare. În restul țării, se recurge la viteză mare, la aflare în stare de ebrietate la volan. La 100 de mii u.t., în 2015 a fost traumați 536 de persoane în municipiul Chișinău și 278 în restul țării. În 2020 – 282 în municipiul Chișinău și 181 în restul țării. În 2022 – 323 în municipiul Chișinău și 175 în restul țării.
La 1000 de accidente, în 2015 în municipiul Chișinău au decedat 48 de persoane, în restul țării – 174. În 2020 – în Chișinău 41, în restul țării – 176. În 2022, în Chișinău – 28, în restul țării – 147. Șansa unui om din resțul țării să iasă viu, dacă a ajuns într-un accident, este de 5 ori mai mică decât în Chișinău. În afara capitelei, deși accidentele sunt mai puține, sunt mai grave și cu diverse consecințe”.
În 1980, din 100 de oameni care au ajuns într-un accident, 22,9% supravețuiau. În 1989, supravețuiau 16,7%, în 2000 – 12,9, 2010 – 10,8%, 2020 – 9,8%, iar în 2022 – 7,7%. În prezent, rata deceselor în urma unui accident rutier este de trei ori mai mică decât în perioada sovietică, însă este de aproape patru ori mai mare decât media europeană. Trebuie eforturi să fie reduse accidentele și impactul lor să nu fie atât de catastrofal pentru cetățeni. În Chișinău, rata deceselor în accidente este aproape egală cu media europeană. Viteza nu este mare, impactul este mai slab, sosirea echipelor de intervenție are loc mai rapid. În restul țării, situația este mult mai gravă”.
Pavel Apostol: „Trebuie să ne referim aici și la starea tehnică a u.t., la acele măsuri de apărare de care dispun astăzi unitățile de transport care garantează un traumatism mai redus. Utilizarea centurilor de siguranță, dacă în 2010 constatam că aproximativ 15-20 dintre conducătorii auto se deplasează cu centurile de siguranță cuplate și restul nu, în prezent, avem 15-20% dintre șoferi care, din păcate, se deplasează cu centurile de siguranță necuplate. Tot mai mulți motocicliști utilizează echipamente de protecție, dar este specifică zonelor urbane și mai puțin zonelor rurale”.
Veaceslav Ioniță: „Rata deceselor, din totalul celor care au suferit în urma unui accident rutier, în municipiul Chișinău este de 2,5%, în restul țării – 11,5%. În 2020 a fost de 3,6 în Chișinău și de 13,4% în restul țării. Este mai bine decât acum cinci ani, când la nivel de țară era 14,1%, iar în Chișinău 4,2%. La capitolul rata deceselor mai avem de muncit, să reducem acest indicator.
Repartizarea accidentelor pe zile din săptămână. Cele mai multe accidente se produc, în municipiul Chișinău, în zilele de vineri, iar în restul țării – duminica. Iar cele mai multe persoane au de suferit ca rezultat al accidentelor produse duminica, atât în municipiul Chișinău, cât și în restul țării.
Cele mai vulnerabile persoane, care suferă în accidente rutiere, sunt din categoria de vârstă de la 18 la 24 de ani. În cea mai mare parte sunt pietonii. Dar și conducătorii auto, la această vârstă sunt mai fierbinți și uită de limita pentru viteza de deplasare. Riscul de deces într-un accident rutier, la 100 de mii de persoane, a fost de 8,5% în 2022, de 9,2% în 2020, de 10,6% în 2015 și de 15,3% în 2010.
Țările cu cea mai ridicată rată a deceselor în urma accidentelor rutiere, la un milion de locuitori: Rusia – 188,3 persoane; Georgia – 120,9 persoane; Kârgâstan – 119,6; Armenia – 117,5; Kazahstan – 106,4; România – 96,1; Bulgaria – 90; Ucraina – 84,8; Republica Moldova – 78,1. Țările fostului bloc socialist sunt liderii acestui top.
Riscul unui minor de a fi implicat într-un accident rutier, la 100 de mii de persoane. 81 de minori în 2022, 85 în 2021, 60 în 2020, 85 în 2019 și 69 în 2015. E vorba de pietoni, pasageri, cicliști. Gradul de responsabilitate al minorilor este ceva mai redus. Minorii în calitate de pieton – 31 în 2025, și 31 în 2022. În calitate de pasager – 28 în 2015 și 27 în 2022. Minori în calitate de cicliști – de la 4,1 în 2015 la 10,3 în 2022. În 2017, la 100 de mii de persoane, 7 minori, canducători ai u.t., riscau să fie implicați într-un accident rutier. În 2022 – 21,7. Cicliștii, au crescut ca număr de la 2,7 în 2017 la 10,3 în 2022. Motocicliștii, de la 1,8 în 2017 la 5,2 în 2022. Conducătorii minori de vehicul de la 2 în 2017 la 3,3 în 2022. Scuter, trotinetă, de la 0,5 în 2017 la 2,9 în 2022. În cinci ani, riscurile pentru minori în calitate de conducători auto și de a ajunge într-un accident a crescut de trei ori.
Riscurile unui minor de a fi implicat într-un accident rutier. În municipiul Chișinău – 54,8% dintre minori, implicați în accidente rutiere, sunt pietoni; 30,7% - pasageri; 9,7% - cicliști. În restul țării: 40,3% - pasageri; 33,7% - pietoni; 11,9% - cicliști”.
Pavel Apostol: „Aici trebuie să atragem atenție anume acelor reguli de transporare a copiilor în unitățile de transport, care îi revine maturului. Paradoxul pe care noi îl întâlnim zi de zi pe străzile din Chișinău și pe traseele din Republica Moldova este că maturul, deplasându-se la volanul automobilului, ca pasager are cuplată centura de siguranță, iar copilul său fiind pe bancheta din spate, este transportat fără scaun auto, fără ai fi cuplată centura de siguranță și respectiv avem aceste cifre”.
Veaceslav Ioniță: „Top zece cauze ale accidentelor rutiere produse în municipiul Chișinău în ultimii opt ani: 22,9% - neacordarea priorității altor autovehicule; 21,3% - neacordarea priorității pietonilor; 15,2% - neasigurarea la schimbarea benzii sau a direcției de deplasare; 12,1% - neadaptarea vitezei de deplasare. Toate arată cultura șoferilor în trafic. Lipsa culturii în trafic generează 2/3 din acctidentele care se produc în municipiul Chișinău. În restul țării: 43,3% - neadaptarea vitezei de deplasare; 9,5% - neasigurarea la schimbarea benzii sau a direcției de deplasare; 9,3% - starea de ebrietate și adormire la volan; 7,4% - neacordarea priorității pietonilor; 7,4% - conducerea imprudentă.
Cauzele deceselor în urma accidentelor rutiere. La nivel național, fără municipiul Chișinău, 47% - viteza excesivă; 10% - starea de ebrietate și adormirea la volan; 6,4% - conducerea imprudentă.
Cele mai periculoase situații de a ajunge într-un accident. Dacă pietonul se află pe carosabil și a ajuns într-un accident, șansa lui să rămână în viață practic este zero. 83% dintre toți pietonii care au ajuns în accident, fiind pe carosabil, au decedat. La trecerea neregulamentară peste calea ferată, în 76,9% dintre cazuri este vorba de deces. Pietonul aflat în stare de ebrietate, culcat pe carosabil, în proporție de 66,7% decedează într-o situație de accident.
Cele mai multe cauze ale deceselor înregistrate în municipiul Chișinău: 32,5% - viteza neadecvată; 24,7% - traversarea neregulamentară a drumului de către pietoni; 18,4% - neacordarea priorității pietonilor.
Repartizarea deceselor pe categorii de participanți la trafic. În municipiul Chișinău: 60,1% - pietoni; 14,4% - șoferi; 10,5% - pasageri. În restul țării – 32,5% pietoni; 24% - șoferi; 19,4% - pasageri; 8,5% - motocicliști; 4,6% - cicliști”.
Pavel Apostol: „Doar această analiză a situației accidentare nu este suficient. Trebuie să cunoaștem esența problemei și să fie identificate soluțiile, ca să putem planifica activitatea polițienească, inclusiv implicarea altor autorități pentru asigurarea securității circulației rutiere pe drumurile din Republica Moldova”.
Veaceslav Ioniță: „Toate cifrele, care au fost analizate, au fost furnizate de către Inspectoratului Național de Securitate Publică. Ne-am pus ca scop să vedem împreună care este dinamica accidentelor, care este situația în Republica Moldova comparativ cu alte state, care sunt cauzele accidentelor rutiere în Republica Moldova, care este impactul și efectul nedorit al accidentelor rutiere, decesele care se înregistrează și ce trebuie de făcut ca această situație să o îmbunătățim”.
-----------------------------
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .
Populația care este astăzi în Republica Moldova este similară cu cea din anul 1956. În anii 2021/2022 am avut cea mai mare reducere a numărului de moldoveni din istoria țării. În 2021 a scăzut cu 2,35%, iar în 2022 cu 2,4%. Această scădere puternică a fost determinată de un sporul natural negativ, care este în scădere de la an la an, și de migrația peste hotare a moldovenilor. Despre aceasta a comunicat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul ediției de vineri, 16 iunie, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
Veaceslav Ioniță a analizat datele Biroului Național de Statistică revizuite privind populația Republicii Moldova. Astfel, astăzi avem cel mai mare spor natural negativ al populației (diferența dintre cei născuți și cei care au murit) înregistrat vreodată în Republica Moldova. Din 1996, practic în fiecare an, sporul natural este negativ. În ultimii trei ani situația a devenit dramatică, lucru care va afecta securitatea țării pe viitor. Referitor la migrație, a spus că în anii 2021/2022, media anuală de plecare a moldovenilor peste hotare a fost de 2,1%. În 2020, moldovenii, care din cauza pandemiei nu au reușit să plece peste hotare, au plecat în 2021 și 2022.
„Anii 2021/2022 sunt ani record când am avut cea mai mare reducere a populației din istoria țării, reducere determinată în primul rând de migrația foarte mare. 88 de mii de oameni au plecat peste hotare. În 2021, cu 16 mii de persoane s-au născut mai puțin decât au decedat. Recordul absolut din toată istoria Republicii Moldova. În 2022 - cu 9200 mai puține nașteri decât decese. La noi populația în trei ani s-a redus cel mai dramatic”, a spus Veaceslav Ioniță.
Expertul declară că populația totală a Republicii Moldova este de 3 milioane 964 de mii de cetățeni. În dreapta Nistrului sunt 3 milioane 503 mii. În țară, acasă, ar fi 2 milioane 513 mii de moldoveni, iar peste hotare 991 mii. În regiunea separatistă transnistreană ar fi 461 de mii, dintre care circa 310 mii sunt pe loc, restul 150 de mii au plecat peste hotare. „Dacă la noi migrația este puternică, în stânga Nistrului este mai puternică. Dacă la noi natalitatea scade, în stânga Nistrului scade și mai tare. La noi sporul natural este negativ la ei și mai negativ devine. Populația care este astăzi în Republica Moldova este similară cu numărul populației din anul 1956”, a declarat expertul.
Potrivit lui Veaceslav Ioniță, pe lângă cei plecați peste hotare, 991 de mii care se află pe perioade lungi, sunt care pleacă pe perioade scurte de timp, pe câteva luni doar. În primul trimestru al acestui an, pe timp de iarnă, 83 de mii de moldoveni se aflau pe o perioadă scurtă înafara țării. Vara numărul lor crește până la 150 de mii de persoane. „În medie, acasă permanent sunt aproape 2 milioane 300 de mii de moldoveni. Practic jumătate din populația țării de circa 4 milioane de oameni este acasă. Restul sunt plecați peste hotare”, potrivit lui Veaceslav Ioniță.
Economistul afirmă că problema cea mai mare a Republicii Moldova este sporul natural negativ. Oameni se nasc din ce în ce mai puțini, populația trăiește din ce în ce mai mult, speranța de viață în ultimii 15 ani a crescut cu circa 5 ani. Dacă în 1970 populația mai mare de 60 de ani era de 9,7%, în 2010 a ajuns 14%, în 2020 – 21,7%, iar în 2022 – 23,8%. „Practic fiecare al patrulea cetățean care se află în Republica Moldova are mai mult de 60 de ani. S-au schimbat cifrele dramatic din 2015. Dacă tinerii sunt circa 40% peste hotare și 60% în țară, în următorii ani numărul lor peste hotare va fi mai mare decât al celor din țară. Bătrânii peste hotare sunt doar 10%. Moldovenii, cât sunt tineri, pleacă peste hotare la muncă, când ajung la pensie se întorc acasă. Republica Moldova încet se transformă într-un azil al Europei. Din ce în ce mai puțini oameni pot lucra. Cei rămași acasă și muncesc sunt în incapacitate de a-i întreține pe cei ieșiți la pensie și s-au întors acasă”, a afirmat economistul.
Analistul economic a mai menționat că până în 2005, vârsta medie a unei femei care năștea primul copil era 22,4 ani. Acum, a crescut cu 2,4 ani, la aproape 25 de ani. Dacă până în 2015, în Republica Moldova, 85% din femei nășteau de la 20 până la 34 de ani, din 2015, de la 9%, a crescut destul de puternic, la 18% în 2022, ponderea femeilor care nasc peste 35 de ani. Dacă în 1985 erau 550 de mii de femei cu vârsta cuprinsă între 20 și 34 de ani, numărul lor a scăzut către 2000 la 393 de mii, crescând ulterior până la 473 de mii în 2015, scazând din nou către 392 de mii în 2022. Numărul se va reduce la 340 de mii în 2025, la 286 de mii în 2030 și la 249 de mii în 2040. „Numărul femeilor care pot avea copii în Republica Moldova se reduce dramatic. Dacă în 2015, din 473 de mii de femei apte pentru naștere, 340 de mii erau în țară, în 2022, din cele 392 de mii de femei apte pentru a naște, în țară era 250 de mii. Estimativ, în 2030 numărul femeilor apte pentru naștere, între 20 și 34 de ani, din țară va fi mai mic decât al celor care se vor afla peste hotare. În 2030 se vor naște mai mulți copii moldoveni peste hotare decât în țară”, a menționat analistul economic.
Expertul a mai precizat că în 1950 s-au născut 103 mii de copii, an cu cea mai mare rată a natalității. În 1986 s-au născut 94,7 mii de copii, fiind înregistrată pentru prima dată o nouă creștere după 35 de ani de scăderi. Din 1986 nașterile au fost într-o scădere galopantă până aproape de 2000, când s-au născut 37,4 mii de copii. În 2015 a înregistrat 45,5 mii de nașteri. În 2020 sau născut 34,3 mii de copii, în 2022 – 30 de mii. Estimativ, în 2025 se vor naște 26100 de copii, iar în 2030 - 22800 de mii copii. „În 1960, la 100 de persoane de peste 65 de ani, reveneau 682 de copii cu vârsta cuprinsă între 0-14 ani. Ficărui bunel/bunică îi revenea 6/7 nepoți. În 1970 – 505; 1980 – 354; 1990 – 343; 2000 – 253; 2010 – 165; 2020 – 12; 2021 – 124; 2022 – 120; 2023 – 114. În prezent raportul este de aproape 1/1”, a precizat expertul.
Veaceslav Ioniță susține că problema demografică nu este doar specifică Republicii Moldova. Sporul natural negativ este o problemă în întreaga Europă, unde, la fel, se înregistrează o reducere naturală a numărului populației. Însă, țările europene au migrația care le salvează. Dacă de la noi oamenii pleacă, acolo vin oameni. În ultimii ani, populația Europei a crescut din contul migranților cu peste 40 de milioane de oameni. „Republica Moldova este în pierdere la acest capitol. Deja suntem în situația când economia noastră nu mai face față lipsei forței de muncă. În următorii ani, situația nu are cum se îmbunătăți. Cred că în cel mult doi ani va trebui, forțați de circumstanțe, să fie aprobate politici de stat agresive de aducere a forței de muncă străine în Republica Moldova”,a conchis expertul.
------------------------------
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .
În Republica Moldova, ponderea persoanelor care decedează, din totalul celor care au suferit traume în timpul accidentelor rutiere, este de 7,7%. Această cifră este de 4-5 ori mai mare decât media din țările dezvoltate. În Republica Moldova, un om care a ajuns într-un accident rutier, din nefericire, șansa lui de a supraviețui este mult mai mică decât într-o țară dezvoltată. Despre aceasta a comunicat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, vineri, 14 aprilie, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
Potrivit expertului, astăzi, către ora 11.30, în lume, conform datelor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), în accidente rutiere au decedat 1770 de persoane. Până la sfârșitul zilei, numărul lor va ajunge la 3756. La fiecare 23 de secunde o persoană moare în accidente rutiere. În aprilie, estimativ 116,4 mii de persoane vor muri în accidente. În acest an, își vor pierde viața 1,4 milioane de persoane, iar altele 20-50 de milioane vor suferi diverse traumatisme, cu consecințe grave pentru sănătate.
Veaceslav Ioniță a spus că în Republica Moldova avem numite tendințe pozitive, dar din păcate situația rămâne încă îngrijorătoare. Republica Moldova este pe locul IX în topul țărilor din Europa și CSI privind numărul de decese în accidente rutiere pe cap de locuitor. 78,1 decese în urma accidentelor rutiere la un milion de locuitori. Țările din Europa, cu niveluri înalte de decese cauzate de accidentele rutiere, ca și Republica Moldova, sunt țări din fosta URSS. „Mortalitatea în accidentele rutiere este o problemă specifică țărilor slab dezvoltate, mai sărace. În interiorul unei țări, este specific regiunilor slab dezvoltate, iar în interiorul unei regiuni este specifică populației sărace. Omul, fiind mai sărac, este supus riscului de a muri într-un accident rutier de câteva ori mai mult decât un om dintr-o țară mai bogată sau dacă are un statut social mai înalt”, a spus Veaceslav Ioniță.
Economistul a mai declarat că tendința care îl face să creadă că lucrurile în Republica Moldova pot să evolueze corect este faptul că în 2022 s-au înregistrat cel mai mic număr de decese din ultimii cel puțin 40 ani, 217 decese în urma accidentelor rutiere, față de 257 de decese în 2021. În 2010 au fost 450 de decese în urma accidentelor rutiere. „Avem o tendință încurajatoare de reducere a deceselor, însă nivelul rămâne, din nefericire, unul foarte ridicat la nivel european”, a declarat economistul.
Municipiul Chișinău, susține el, unde sunt concentrate 40% dintre automobile, 40 de decese sunt cauzate de accidentele rutiere sau 15,6% dintre toate decesele care se înregistrează în Republica Moldova în urma accidentelor rutiere. Numărul este scăzut datorită vitezei reduse de deplasare, dar și a nivelului de trai mai ridicat, a autoturismului mai modern. „Rata mortalității, raportat la intensitatea traficului și numărului de mașini, este de patru ori mai mică decât este în țară”, a spus economistul.
Analistul economic afirmă că avem această statistică tristă moștenică de pe vremea URSS. Un raport din 1989 spune că în Republica Moldova a murit atunci 1200 de persoane în urma accidentelor rutiere. A scăzut la 544 în 1995, apoi la 406 în 2000. Dar, important este faptul că în 1990 în Republica Moldova erau circa 140 de mii de autoturisme. În 2022 numărul acestora a ajuns la 746 de mii de unități. „Dacă luăm la 100 de mii de unități de transport în 1989 am avut 544 de decese. În 2010 - 68 de decese. În 2020 – 23 de decese. În 2021 la fel 23 de decese, iar în 2022 – 18 decese. De 20 de ori mai puțin decât în ultimul an al URSS”, a afirmat analistul economic.
Expertul declară că în Republica Moldova este mare numărul accidentelor rutiere soldate cu decese, este mare numărul traumatismelor primite în urma accidentelor rutiere; și este incomparabil de mare numărul deceselor ca urmare a traumelor primite în urma accidentelor rutiere. În URSS, în 1989, ponderea persoanelor care au decedat, din totalul celor care au suferit în accidente rutiere, era de 14,4%. În Republica Moldova, atunci fiind în URSS, ponderea deceselor era de 17%. În prezent este de 7,7%. În SUA, numărul deceselor în 1989 era 1,4%, iar în Germania – 1,8%. „În anii 1980 acest indicator era de peste 20%. În țările slab dezvoltate au loc cele mai multe accidente rutiere. La noi, șansa unui om de a rămâne în viață după accident este mai mică decât media din țările dezvoltate” a declarat expetul.
Veaceslav Ioniță spune că potrivit OMS sunt trei riscuri care provoacă accidentele: 1) este vorba de situația social-economicăa unei țări. Peste 90% dintre toate decesele care sunt înregistrate în lume, în urma accidentelor rutiere, sunt în țările în curs de dezvoltare. În țările dezvoltate, decesele domină în grupurile social-vulnerabile; 2) este vorba de vârstă. Cele mai multe persoane, sau aproape jumătate din toate decesele, au vârsta de la 5 la 29 de ani; și 3) este vorba de gen. ¾ dintre cei care mor ca rezultat al accidentelor rutiere sunt bărbați de până la 25 de ani.
Veaceslav Ioniță mai spune că potrivit OMS, provoacă accidentele rutiere: 1) viteza excesivă. 1% de creștere a vitezei crește riscul de deces cu 4%. În cazul în care viteza de deplasare a unui automobil crește de la 50 la 65 de km la oră, probabilitatea unui deces crește de 4,5 ori; 2) condusul în stare de ebrietate – OMS consideră că în Republica Moldova legislația care reglementează conducerea în stare de ebrietate, rămâne sub nivelul minim necesar, 3) lipsa capacității autorităților de a interveni, este una sub nivelul așteptat; 4) neatenția în timpul condusului – dacă cineva utilizează telefonul mobil în timpul condusului, chiar dacă viteza este redusă, șansa lui e a ajunge într-un accident rutier crește de 4 ori. „În mare parte este vorba de controlul slab privind respectarea regulilor de circulație. Atunci când statul pune niște reguli, pe care nimeni nu le respectă, crează o incultură al deplasării în trafic. Nerespectarea regulilor elementare este una dintre consicințele accidentelor rutiere în Republica Moldova”, a spus Ioniță.
Alți factori, potrivit OMS, ar fi: ignorarea elementelor de siguranță sau infrastructura rutieră precară. „În ultimii ani au fost marcate tot mai multe puncte negre pe traseele naționale, care indică un loc primejdios. Pe anumite segmente de drumuri naționale s-au întreprins acțiuni clare, cum sunt construcția pereților de beton. Acest fapt a diminuat semnificativ numărul accidentelor rutiere. Infrastructura precară din nefericire rămâne o problemă”, a menționat expertul.
Potrivit lui Veaceslav Ioniță, autoritățile moldovenești trebuie să monitorizeze trei factori: 1) numărul accidentelor rutiere rapirtat la numărul de autoturisme aflate în Republica Moldova; 2) numărul persoanelor traumate raportat la numărul de autoturisme și numărul de accidente; și 3) numărul persoanelor decedate raportat la numărul total de persoane care a suferit în urma unui accident rutier.
Expertul afirmă că în Republica Moldova accidentele rutiere sunt, în primul rând, multe și, în al doilea rând, sunt cu consecințe grave. În 2022 am avut cu 200 de decese mai puține înregistrate în accidente rutiere decât acum 10 ani, dar numărul este mare față de decesele pe care le înregistrează țările dezvoltate. „Avem de îmbunătățit acest indicator prin respectarea vitezei, a principalelor reguli de circulație rutiere și lipsa stării de ebrietate la volan. Aici, nu este vorba doar de autorități, cel mai mult este o problemă a șoferilor, a oamenilor”, a conchis expertul.
------------------------------
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .
Aspectul demografic pune o presiune enormă pe sistemul de pensionare al Republicii Moldova. Oamenii, după ani buni de muncă se pensionează, sperând că pensia le va aduce un trai decent, dar acest lucru nu se întâmplă. Una dintre explicați este presiunea demografică. Avem mulți bătrâni, dar nu avem tineri acasă, care să lucreze pentru a le oferi o pensie decentă. Este declarația făcută de către Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul ediției de vineri, 3 februarie, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, realizată în parteneriat cu Privesc.eu.
Expertul a spus că în anul 1970 mai puțin de 10% din populația Republicii Moldova avea peste 60 de ani. De atunci, această cifră a tot fost în creștere. În 2010 a ajuns la 14%. Însă, din 2014, de când Biroul Național de Statistică (BNS) a început să ofere date generale despre populația totală a Republicii Moldova (din țară și de peste hotare), dar și despre populația care se află cel puțin 12 luni într-un an în interiorul țării, coeficientul de îmbătrânire al populației a suferit schimbări. Dacă până atunci se credea că gradul de îmbătrânire al populației nu este chiar atât de mare, din 2015 s-a observat că numărul moldovenilor învârstă este mult mai mare decât s-a crezut și crește constant. În 2015 a ajuns la 18,1%, în 2020 - la 21,7%, iar în 2022 - la 22,7%.
Potrivit lui Veaceslav Ioniță, îmbătrânirea activă a populației Republicii Moldova are loc din câteva motive: 1) speranța de viață a oamenilor crește, iar acest fapt duce și la creșterea numărului persoanelor învârstă; 2) natalitatea este în scădere. În prezent avem cel mai scăzut nivel al natalității din istoria țării. Sporul natural este negativ. Populația Republicii Moldova a scăzut cu circa 100 de mii de persoane în perioada de independență; 3) migrația – avem circa 900 de mii de persoane plecate peste hotare, iar în interiorul țării rămân tot mai puțini ca să lucreze.
Economistul declară că presiunea pe sistemul de pensii este unul enorm. În 1990 erau 1 milion și 510 mii de oameni care munceau pentru 580 de mii de pensionari. Raportul era de aproape 3 angajați la un pensionar. După, a urmat o scădere dramatică a numărului de lucrători, ca în 2000 să ajungă la 697 de mii de angajați la 518 mii de pensionari. A urmat o continuă scădere, iar în 2010 s-a ajuns la 598 de muncitori pentru 461 de mii de pensionari. După 2010 și până în 2022, în Republica Moldova, numărul angajaților practic a rămas stabil, circa 600 de mii, iar cât privește numărul pensionarilor, el a crescut de la 461 de mii în 2010 la 525 de mii în 2022. Ca rezultat, astăzi avem 1,2 lucrători la un pensionar. Însă, pe lângă pensionarii după limita de vârstă, mai sunt și alte grupuri de pensionari. Astfel, presiunea pentru angajații din sectorul real al economiei este și mai mare.
Analistul economic susține că în economia moldovenească sunt aproximativ 25% lucrători în sectorul bugetar și 75% în sectorul real. În prezent, la 100 de angajați din sectorul real al economiei revine 180 de persoane, dintre care 33 sunt din sectorul bugetar, 111 pensionari după limita de vârstă, iar 33 sunt alte tipuri de pensionari, beneficiari de alte prestații și alocații sociale. Astfel, un lucrător din sectorul real al economiei întreține aproape 2 persoane, fie bugetari, pensionari după limită de vârstă și din altă categorie de pensionari sau beneficiari de alte prestații și alocații sociale. „Presiunea pe un angajat din sectorul real al economiei este mare și este imposibil ca să asigure un trai decent celorlalți”, a declarat analistul economic.
Expertul a menționat că în 2010 am avut 872 de mii de tineri apți de muncă, care au intrat în câmpul muncii și 460 de mii de persoane de peste 60 de ani, care au ieșit din câmpul muncii. La începutul anului curent, numărul persoanelor de peste 60 de ani era de 593 de mii, iar al tinerilor apți de muncă în jur de 600 de mii. Astfel, se estimează că în 2023 numărul persoanelor care intră în câmpul muncii va fi mai mic decât a celor care se vor pensiona. „Noi suntem practic în imposibilitatea menținerii sistemul actual de pensionare cu resursele proprii. Pe de o parte se nasc mai puțini copii, iar pe de altă parte tinerii pleacă peste hotare”, atenționează expertul.
Veaceslav Ioniță estimează că în țară au rămas în prezent 350 de mii de persoane de vârsta 18-29 de ani, iar 186 de mii de persoane din aceeași categorie de vârstă sunt peste hotare. Astfel, fiecare al treilea tânăr, care ar fi trebuit să lucreze în Republica Moldova, este plecat peste hotare. Din grupul de vârstă 30-44 de ani sunt în țară circa 593 de mii, iar 360 de mii peste hotare. „Acest grup de oameni trebuie cel mai mult să participe la protecția oamenilor care au ieșit la pensie. 4 din 10 oameni din această categorie de vârstă sunt peste hotare. Alte categorii de vârstă sunt mai mult acasă, decât peste hotare. Nu m-aș mira dacă vom ajunge ca cei de la 18 la 44 de ani în cea mai mare parte vor fi peste hotare, iar cei de peste 60 de ani acasă. Un sistemul de pensionare să-l menții astfel este practic imposibil”, declară Veaceslav Ioniță.
Economistul afirmă că după 2015 avem o scădere continuă a numărului tinerilor, scădere cauzată de doi factori: 1) scad ei ca număr din cauza natalității scăzute; 2) scad ei ca prezență în țară din cauza plecării lor peste hotare. În prezent, ar fi în țară sub 500 de mii de tineri și circa 330 de mii peste hotare. Către 2030 există riscul ca tinerii moldoveni să fie mai mulți peste hotare decât în țară. „În prezent, deja avem aproape 40% din tinerii noștri peste hotare, iar dacă nu vom lua măsuri riscăm să avem peste 50% din tineri peste hotare și sistemul nostru de pensionare practic nu are cum supraviețui”, a afirmat economistul.
În ultimii opt ani, conform datelor statistice, raionul Cimișlia a pierdut 21,6% din populație; raionul Cantemir – 19,7%, Telenești – 19,3%, Călărași – 19%, Hâncești – 18,6%, Briceni – 17,9%, Nisporeni – 17,4%, Basarabeasca – 16,8%, Ștefan Vodă – 16,1%, Leova – 15,9%, Cahul – 15,4%, restul raioanelor sub 15%. În cazul raionului Nisporeni populația aproape că s-a înjumătățit și nu din cauza natalității scăzute, cât din cauza migrației masive peste hotare.
„Având un grad de îmbătrânire al populației care crește rapid, având un număr de oameni relativ redus care contribuie la sistemul de protecție socială am ajuns că pensia în Republica Moldova din păcate să fie mult mai joasă decât ar trebui să fie”, a spus economistul.
Potrivit analistului economic, Organizația Mondială a Muncii (OMS) consideră că omului, când se pensionează, trebuie să-i fie asigurată o pensie de cel puțin 40% din salariul mediu pe economie. În Republica Moldova, acest lucru nu se întâmplă. În perioada sovietică, pensia era de 30% din salariul mediu pe economie. În 1995 pensia a ajuns să reprezinte 55,6%, însă nu pensia era atât de mare atunci, dar salariile erau foarte și foarte mici. În 2000, pensia a ajuns să reprezinte doar 25,5% din salariul mediu pe economie, ajungând la minimul istoric. Către 2005 a crescut până la 36%. Apoi a urmat o scădere constantă până în 2020 când a ajuns să fie 29,5. Această scădere nu indică faptul că pensia nu a crescut, dar sistemul de indexare a fost în așa fel, dar și presiunea fiscală a fost enormă, factori care au arătat că pensia a fost în scădere în raport cu salariul mediu pe economie. În 2021 a reprezentat 30,5% din salariul mediu pe economie, iar în 2022 estimativ a ajuns la 33,3%. „Dar efortul a fost unul inuman. Guvernul ca să poată asigura această creștere comparabilă a pensiei, ținând cont de faptul că nu avem forțe de muncă, a fost nevoit să depună niște eforturi colosale. Guvernul, din cauza crizei energetice, a presiunilor enorme, a inflației fără precedent, a fost nevoit să includă majorări ale pensiilor. Inclusiv în 2021 pensia a crescut datorită faptului că a fost majorată substanțial pensia minimă. Anul trecut salariile au crescut foarte puțin cu doar circa 15%, însă pensiile au crescut mai repede cu 22%”, specificat analistul economic.
Expertul a mai remarcat că în 2010 pensia medie era 837 de lei. În 2020 a ajuns la 2068 de lei. În 2021 a crescut la 2595 de lei, iar în 2022 – la 3165 de lei. Creștere din ultimii doi ani a fost cauzată de doi factori: 1) în 2021 Guvernul de atunci s-a concentrat pe creșterea bunăstării celor mai vulnerabile pături ale societății; 2) în 2022 Guvernul a reacționat la inflația și la creșterea prețurilor, în special din sectorul energetic. Însă, remarcă expertul, chiar dacă pensia nominal a crescut, în valoare reală situația rămâne dificilă. A crescut pensia, dar inflația a fost tocmai 30%. Pentru pensionari inflația a fost de până la 40%, deoarece consumul lor de produse alimentare și costurile cu resursele energetice este cu mult mai mare, iar acestea au avut dintre cele mai mari creșteri de prețuri.
Veaceslav Ioniță a mai spus că din 2017 și până în 2020 pensia nominal creștea cu circa 12-13% anual. În 2021 a avut o creștere nominală de 25,5%. Însă, din cauza inflației mari, creșterea reală a veniturilor pensionarilor a fost de 10,2%. În 2022, pensia a crescut nominal cu 21,9%, însă ținând cont de inflația destul de mare, în realitate veniturile pensionarilor au scăzut cu 6,4%.
Economistul susține că dacă nu sunt salarii și dacă salariile nu cresc, Guvernul nu poate plăti pensii. Din nefericire, sistemul moldovenesc de pensionare, practic nu se poate întreține, și este menținut în baza transferurilor de la bugetul de stat. În perioada 2003-2008 primea de la bugetul de stat circa 15%. Din 2015 și până în 2020 statul a alocat 35% din buget sistemului de protecție socială. În 2021 – 40,1%, iar în 2022 – 44,3%. „Practic noi suntem nevoiți să luăm bani de la investiții, de la întreținerea sistemului de educație, de la toate cheltuielile publice necesare pentru a-i aloca sistemului de protecție socială”, a menționat economistul.
Potrivit lui Veaceslav Ioniță, în condițiile în care în Republice Moldova gradul de îmbătrânire al populației crește constant și se apropie de 25%, din cauza migrației populației, în special a celei tinere, nu mai poate fi întreținut sistemul de protecție socială, astfel acest lucru se face din contul cheltuielilor menite să dezvolte țara. Dacă nu vor fi identificate măsuri de menținere a populației acasă, nemaivorbind de întoarcerea celor plecați, Republica Moldova riscă să ajungă în incapacitatea de a menține sistemul de protecție socială. „Migrația populației creează multe probleme, iar una dintre ele este incapacitatea de a dezvolta țara, deoarece suntem nevoiți să dăm banii pe care îi avem pentru plata pensiilor și a altor tipuri de prestații și alocații sociale”, a conchis Veaceslav Ioniță.
---------------------------------------
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .
O recomandare de politici privind utilizarea dronelor în agricultură a fost realizată de către expertul asociat al Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, Dorin Afanas. Documentul are șapte capitole, iar unul dintre ele abordează tematica cercetărilor privind utilizarea sistemelor mobile fără pilot în agricultură. Un alt capitol este despre tehnologia inovativă de monitorizare a stării de vegetație a culturilor agricole. La final sunt făcute concluzii și recomandări, inclusiv recomandări de politici pentru autorități.
Potrivit documentului, în prezent societatea modernă se află într-o schimbare continuă și se confruntă cu câteva probleme majore, precum: creșterea demografică; resursele limitate de hrană; modificările climatice globale; poluarea și deteriorarea mediului înconjurător. Aceste probleme, spune autorul, influențează asupra evoluției societății, asupra a ceea ce avem la momentul de față și asupra a ceea ce vom lăsa generațiilor următoare.
În opinia lui Dorin Afanas, implementarea dronelor în agricultură va permite industriei alimentare să ajungă la un nivel calitativ nou de producție, care va facilita (prin intermediul unor schimbări în politicile guvernamentale privind sprijinirea agriculturii) companiile agricole să concureze eficient pe piața internațională. Totodată, utilizarea dronelor ar contribui direct la îmbunătățirea calității vieții a populației.
Astfel, în scopul dezvoltării unei agriculturi ecologice și creșterea productivității agricole în Republica Moldova, se recomandă Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare să elaboreze o Foaie de parcurs privind dezvoltarea agriculturii durabile. Aceasta ar trebui să prevadă constituirea unui Fond special, cu surse de la stat și private, pentru susținerea companiilor agricole, inclusiv cele cu posibilități financiare medii, pentru procurarea și utilizarea tehnologiilor de ultimă oră în agricultura modernă.
La fel, se propune organizarea și desfășurarea la nivel național a unei companii de educație, trainiguri și seminare pentru fermieri privind utilizarea dronelor; încurajarea companiilor specializate în utilizarea dronelor pentru acordarea de servicii companiilor agricole privind implementarea acestora în agricultură; elaborarea de regulamente și ghiduri pentru fermieri privind utilizarea lor; identificarea culturilor problematice, ceea ce ar conduce la estimarea cu exactitate a ratei de randament și ulterior la aplicarea corectă a îngrășămintelor etc., prin intermediul dronelor. De asemenea, se recomandă promovarea prin intermediul societății civile a celor mai bune practici privind utilizarea dronelor în agricultură.
„Conceptul de agricultură durabilă (ecologică) ar putea fi una dintre soluțiile la numeroasele probleme existente la etapa actuală, folosind sisteme integrate bazate pe utilizarea științifică, echilibrată a tuturor componentelor tehnologice. În agricultura durabilă munca fizică este substituită cu cea intelectuală, cu reducere de resurse umane. Implementarea conceptului oferă premise de sporire a productivități, de reducere a cheltuielilor de producție și minimizare a efectelor negative asupra mediului, iar implementarea dronelor în agricultură va permite industriei alimentare să ajungă la un nivel calitativ nou de producție, care va facilita, prin intermediul unor schimbări în politicile guvernamentale privind sprijinirea agriculturii, companiile agricole să concureze eficient pe piața internațională. Utilizarea dronelor în agricultură ar contribui direct la îmbunătățirea calității vieții a populației.”, se precizează în recomandarea de politici.
Recomandarea de politici a fost realizată în cadrul proiectului “Strengthening Knowledge Management for Greater Development Effectiveness in the Near East, North Africa, Central Asia and Europe (SKiM)” /„Consolidarea gestionării cunoștințelor pentru o mai mare eficacitate a dezvoltării în Orientul Apropiat, Africa de Nord, Asia Centrală și Europa”, finanțat de către International Center for Agricultural Research in Dry Areas (ICARDA) și International Fund for Agricultural Development (IFAD). Proiectul colaborează, de asemenea, cu parteneri internaționali, precum CIHEAM-Bari, PROCASUR, Virginia Tech, precum și sisteme naționale de cercetare agricolă (NARS), guverne și servicii de extindere agricolă în Moldova, Maroc și Sudan.
Agricultura durabilă (ecologică) ar fi o soluție la numeroasele probleme existente în sectorul agricol. Pentru implementarea unui asemenea concept este nevoie de un management eficient al culturilor agricole, monitorizarea atentă a resurselor de sol și a dinamicii stării de vegetație a culturilor. Toate acestea ar fi posibile dacă s-ar aplica dronele. Opiniile au fost exprimate la o masă rotundă despre opțiuni și idei pentru o agricultură inteligentă în Republica Moldova. În cadrul evenimentului, organizat de către Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, au fost prezentate două studii: „Complexul agroindustrial: repere pentru investiții și creșterea exporturilor” și „Utilizarea dronelor în dezvoltarea agriculturii inteligente”.
Expertul IDIS „Viitorul”, Viorel Chivriga, care a prezentat studiul despre complexul agroindustrial, a spus că sectorul vegetal este caracterizat prin producții mici și randamente foarte scăzute la majoritatea culturilor agricole în raport cu statele europene. Acesta este vulnerabil în fața hazardurilor naturale. În anii de secetă, cu înghețuri și alte cataclisme naturale, s-a simțit lipsa unui mecanism eficient de reducere a impactului riscurilor în agricultură. Totodată, piața agricolă moldovenească este caracterizată prin nestabilitate, fluctuații puternice de prețuri, lipsă de echilibru între cererea și oferta de produse, lipsa forței de muncă, dar și de amenințări frecvente a securității alimentare a țării.
Viorel Chivriga a mai spus că sectorul animalier, în perioada tranziției spre economia de piață, a cunoscut metamorfoze colosale. În perioada anilor 1980-2022, efectivul de bovine s-a redus de la 1,1 milioane de capete până la 104 mii capete. În ceea ce privește porcinele este vorba de o regresiune a numărului de animale, de la peste 2 milioane de capete la aproape 348 de mii. Numărul ovinelor s-ar fi redus ceva mai lent, de la 1,2 milioane de animale la 433,8 mii. Creșteri ale efectivului sunt înregistrate la caprine, de la 19 mii de capete la 140 de mii de capete; iepuri de casă, de la 365 de mii de capete la 385 de mii de capete; și la familiile de albine, de la 168 la 191 de mii de familii.
Un sector relevant pentru investiții și investitori îl constituie industria primară la scară mică pentru procesarea materiei prime de origine vegetală și animală. În primul caz, este vizibilă tendința de reorientare a exportatorilor spre alte piețe, care durează, și care pune în pericol excedentele de produse, în deosebi, perisabile de pe piața internă. Un alt sector, care prezintă interes pentru investiții este sectorul animalier, producția căruia nu acoperă nici pe departe cererea internă. Domenii plauzibile pentru interesul investitorilor sunt crearea sistemelor de irigare, asigurarea cu energie regenerabilă, serviciile acordate agricultorilor pentru monitorizarea exploatațiilor agricole și de intervenție în caz de necesitate.
În ceea ce privește agricultura ecologică, expertul a afirmat că ideea a fost promovată foarte puțin, iar în ultima perioadă chiar a dispărut din atenția autorităților. Suprafețele care sunt astăzi certificate ca fiind ecologice sunt mai puține decât era estimat să fie către 2010. „Ministerul agriculturii este astăzi absent la ceea ce se petrece referitor la agricultura ecologică. Ca să facem agricultură ecologică trebuie să avem piață de desfacere. Nu avem o informare corectă a populației privind produsele agricole ecologice”, a declarat expertul.
Potrivit lui Dorin Afanas, expert asociat IDIS „Viitorul”, care a prezentat studiul despre utilizarea dronelor în dezvoltarea agriculturii inteligente, agricultura durabilă ar fi una dintre soluțiile la numeroasele probleme existente astăzi în sector. Aceasta vizează producții cu rezultate competitive, având raporturi prietenoase cu mediul înconjurător, folosind sisteme integrate bazate pe utilizarea științifică, echilibrată a tuturor componentelor tehnologice. Expertul mai spune că pentru implementarea unui astfel de concept este nevoie de un management eficient al culturilor agricole, monitorizarea atentă a resurselor de sol și a dinamicii stării de vegetație a culturilor agricole, iar în funcție de nevoile identificate, plantelor li se pot furniza cantitățile optime de apă sau de input-uri chimice (de exemplu, îngrășăminte și pesticide).
„Din aria largă de aplicabilitate a sistemelor aeriene fără pilot, cercetările din această lucrare vizează implementarea acestor sisteme în domeniul agriculturii. Există o mare diversitate de aplicații ale sistemelor aeriene fără pilot în agricultură, care efectuează lucrări complet automatizat sau chiar autonom, de la faza de inspectare a terenului, tratare și până la întocmirea hărților de productivitate a terenului. Vehiculele aeriene fără pilot sunt cunoscute și sub denumirile de drone. Munca fizică se înlocuiește cu cea intelectuală, cu reducerea resurselor umane, oferă premise de sporire a productivității, reducerea cheltuielilor de producție și minimizarea efectelor negative asupra mediului”, a afirmat Dorin Afanas.
„În lume, utilizarea dronelor devine din ce în ce mai familiarizată, mai practicată, în dezvoltarea agriculturii, în administrarea terenurilor agricole. Dronele au devenit un instrument revoluționar, iar noi trebuie să ținem cont de toate aceste aspecte pozitive ale utilizării dronelor și să implementăm sistemul și în Republica Moldova. Trebuie să aducem tendințele moderne aici acasă”, a spus Liubomir Chiriac, director executiv al IDIS „Viitorul”.
Valentin Ciubotaru, director al AO BIOS, a declarant că recent a realizat un studiu privind agricultura ecologică și a elaborat programul agriculturii ecologice în Republica Moldova, dar a trebuie să se ghideze după Strategia Națională de Dezvoltare și după Strategia de dezvoltare a agriculturii, deoarece ultima nu a transpus prevederile Strategiei Naționale de Dezvoltare așa cum prevede directivele europene. „Noi suntem acum candidați de aderare la UE și ar trebui să armonizăm toate acestea. Dacă la nivel național avem o strategie, aceasta nu se regăsește în Strategia agricolă. Aceasta este o problemă. În Republica Moldova cu părere de rău sunt foarte multe falsificări cu privire la certificarea produselor ecologice și practic această idee privind agricultura ecologică se compromite. Până la urmă este vizată sănătatea noastră”, a spus Valentin Ciubotaru
Fostul ministru al agriculturii, Vasile Bumacov, în prezent director CNFA Moldova, a menționat că dronele au viitor atunci când vorbim de agricultură cu valoare înaltă, iar ministerul trebuie să faciliteze utilizarea lor. „Eu consider că la noi agricultorii sunt iubitori de modernism. Agricultorii sunt cei care au făcut printre primii transferul de tehnologie și o să meargă inclusiv utilizarea dronelor în agricultură. Dar trebuie pregătite câteva companii care să importe, dar și să instruiască agricultorul”, a declarat ex-ministrul agriculturii.
Mihaela Cojocaru, specialist în comunicare și managementul Cunoașterii al Unității Consolidate pentru Implementarea Programelor al Fondului Internațional pentru Dezvoltarea Agriculturii, a remarcat că în cadrul proiectului SKiM, au fost organizate mai multe evenimente legate de managementul cunoașterii, implicând trei țări: Republica Moldova, Maroc și Sudan, pentru a promova managementul cunoașterii, inclusiv în agricultură și a aduce noutăți în agricultură.
Masa rotundă a fost desfășurată în cadrul proiectului “Strengthening Knowledge Management for Greater Development Effectiveness in the Near East, North Africa, Central Asia and Europe (SKiM)” /„Consolidarea gestionării cunoștințelor pentru o mai mare eficacitate a dezvoltării în Orientul Apropiat, Africa de Nord, Asia Centrală și Europa”, finanțat de către International Center for Agricultural Research in Dry Areas (ICARDA) și International Fund for Agricultural Development (IFAD). Proiectul colaborează, de asemenea, cu parteneri internaționali, precum CIHEAM-Bari, PROCASUR, Virginia Tech, precum și sisteme naționale de cercetare agricolă (NARS), guverne și servicii de extindere agricolă în Moldova, Maroc și Sudan.
Din cauza înăspririi politicii monetare a Băncii Naționale a Moldovei (BNM) a scăzut numărul persoanelor care se împrumută din surse oficiale și a crescut numărul celor care se împrumută din surse neoficiale. Crește volumul împrumuturilor pe care oamenii le au, însă nu în sectorul formal, dar în cel neformal, în special de la rude și prieteni. Sunt datele unui sondaj de opinie realizat în luna octombrie de către CBS Research, la comanda Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul” și a Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale Ion I. C. Brătianu din România, și prezentate vineri, 11 noiembrie, de către Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, în cadrul noii ediții a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
Respondenții fiind întrebați dacă ei sau familia lor au împrumuturi sau credite, 17,1% au menționat că au la bănci; 9,3% - la rude și prieteni; 7,4% - la companii de microfinanțare; iar 1,8% - la persoane fizice care împrumută bani la procente (cămătari). Față de alte sondajele realizate anterior (decembrie 2021 și mai 2022), este o scădere de 4% a celor care au indicat că au luat credite. 28,9% era în decembrie 2021; 25,1% în mai 2022; și 24,7% în octombrie curent. Potrivit expertului, scăderea este în mare parte din contul surselor oficiale de creditare și nu a celor neformale.
În decembrie 2021, 21,9% dintre cetățeni spuneau că au credite la bănci. În luna mai numărul acestora a scăzut la 20,2%. În octombrie era de 17,1%. Dacă anul trecut, de la instituțiile nebancare s-au credite 9,6% dintre cetățeni, în luna mai 10,9; acum o lună numărul acestora era de 7,4%. Dacă în decembrie anul trecut, 8,2% dintre moldoveni declarau că se împrumutase de la rude și prieteni, în luna mai numărul acestora a crescut la 9%, iar în octombrie era de 9,3%. De la cămătari, în decembrie 2021 declarau că avea împrumuturi 1,4% dintre moldoveni, în luna mai 1,5%, iar în octombrie - 1,8%.
„Cel mai periculos este faptul că sunt oameni împovărați de datorii, care au împrumuturi din majoritatea surselor. Aceștia sunt înglodați în datorii. Dacă în decembrie numărul lor era de 2,9%, în mai a scăzut la 2,7%, iar acum în luna octombrie reprezentau 4,3%”, a spus expertul.
Vorbind despre structura împrumuturilor moldovenilor, Veaceslav Ioniță a declarat că 51% sunt de la bănci; 23% - de la rude și prieteni; 22% de la instituțiile financiare nebancare; iar 4% de la cămătari. Cel mai mult îngrijorează, moldovenii care sunt înglodați în datorii, care au împrumuturi de peste tot. „Criza își lasă amprenta. Dacă în decembrie anul trecut am estimat că 59,2 mii de persoane aveau împrumuturi din cel puțin trei surse; în luna mai 2022 numărul acestora a scăzut la 55,6 mii de persoane, iar în octombrie curent a crescut la 86,5 mii de persoane”, a declarat Veaceslav Ioniță.
Economistul afirmă că cei mai îndatorați sunt persoanele de la 30 la 44 de ani. 26,6% dintre aceștia se împrumută de la bănci; 16,2% de la rude și prieteni; 11% de la sectorul nebancar; 2,3% de la cămătari. Urmează cei de vârsta 18-29 de ani. 20,6% se împrumută de la bănci; 11% de la companiile de microfinanțare; 11% de la rude și prieteni; și 2,4% de la cămătari. Moldovenii de la 45 la 59 de ani în mare parte se împrumută de la bănci – 14,1%; de la companiile de mocrofinanțare - 6,5%; de la rude și prieteni - 5,7%; de la cămătari - 1,5%. Cel mai puțin apelează la împrumuturi moldovenii de peste 60 de ani. 8,1% la bănci, 4,3% la rude și prieteni; 2,2% la companiile de microfinanțare; și 1,2% la cămătari.
În contextul crizei, respondenții au fost întrebați de unde se împrumută dacă au nevoie urgentă de bani. 43,8% au spus că de la rude și prieteni; 10,8% de la bănci; 3,7% de la companiile de microfinanțare; 1,9% de la cămătari; 1,9% i-au avans de la serviciu; 37,8% nu împrumută bani. Fiind întrebați dacă au dificultăți în a plăti la timp împrumuturile, 50,4% au spus că da. Acest nivel a crescut față de decembrie 2021, când numărul lor era de 47,8%, iar în luna mai de 45,7%. 45,7% au răspuns nu au probleme cu întoarcerea împrumuturilor.
În decembrie 2021, 6,6% dintre moldoveni menționau că au restanțe foarte mari la întoarcerea creditelor, în luna mai 2022 - 10,8%, iar în octombrie curent - 8,4%. În decembrie 2021, 24,8% înregistrau restanțe de plată, în luna mai 2022 aceștia reprezentau 24,4%, iar în octombrie curent – 17,2%. „Când s-a început războiul din Ucraina oamenii au avut probleme cu întoarcerea la timp a restanțelor la credite. Volumul creditelor cu amânări de plată crescuse, însă acum, conform sondajului, dar și datele BNM arată același lucru, numărul persoanelor care spun că au împrumuturi pe care nu pot întoarce la timp a scăzut. 31,4% a fost în decembrie 2021; 35,2% în luna mai 2022; și 25,6% în octombrie acum”, a menționat economistul.
Analistul economic susține că deși a crescut numărul celor care spun că au problemele cu întoarcerea ratelor la credite, de la 47,8% în luna decembrie (45,7% luna mai 2022), la 52,4% în luna octombrie curent; însă a scăzut numărul celor care spun că sunt nevoiți să se împrumute din nou pentru a întoarce alte împrumuturi. De la 37,2% în decembrie 2021, la 31,8% în luna mai 2022, și la 24,5% în octombrie acum.
Din cei 25,6% de moldoveni care au spus că au probleme la întoarcerea împrumuturilor, 28% sunt de vârsta 30-44 de ani; 26,8% - au peste 60 de ani; 23,4% - 18-29 de ani; iar 21,6% - 45-59 de ani. Cele mai mici probleme le au oamenii care s-au împrumutat de la bănci - 22,3%; 32,4% care au luat credite de la rude și prieteni; 35% de la cămătari; și 35,8% de la companiile de microfinanțare.
„Gradul de îndatorare al persoanelor fizice este estimat la 48 de miliarde de lei. În creștere cu 8 miliarde de lei față de decembrie 2021, însă această creștere în cea mai mare parte este determinată de creșterea împrumuturilor de la persoanele fizice. Politica monetară a BNM a dus la ceea că s-au înăsprit condițiile de creditare din partea băncilor, din partea sectorului nebancar, iar numărul persoanelor care au luat împrumuturi a scăzut. Însă, oamenii în căutarea banilor, au migrat de la bănci și companii de microfinanțare la rude și prieteni. Către cămătari migrația este mică comparativ cu migrația către rude și prieteni”, a conchis expertul.
La iarnă, costurile pe care le vor suporta moldovenii, pentru a supraviețui din cauza majorării tarifelor la gazele naturale, agent termic și electricitate, vor fi de patru ori mai mari față de ultimii ani. În prezent, 50% din populația Republicii Moldova este îngrijorată sau idee nu are cum va trece de iarnă, în special cei săraci, cei îndatorați și o bună parte din mediul rural. Sunt date ale unui sondaj realizat în octombrie de CBS Research, la comanda IDIS „Viitorul”, finanțat de către People in Need Moldova, și prezentate în ediția de vineri, 4 noiembrie, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, a spus că Republica Moldova în acest an se confruntă cu o criză energetică fără precedent. Din 2000 și până în 2020 prețul gazelor naturale a crescut de patru ori, iar în 2022, într-un singur an, de peste șase ori, de la 4,3 lei a ajuns la 27 de lei. „În mai puțin de un an a crescut mai mult decât în precedenții 20 de ani. Este o lovitură fără precedent asupra cetățenilor. La energia electrică avem o creștere de aproape trei ori, de la 1,6 lei în 2020 la 4,7 lei în 2022. Acest șoc energetic se răsfrânge asupra cheltuitelor moldovenilor pentru perioada rece a anului”, a spus Veaceslav Ioniță.
Potrivit expertului, în sezonul de încălzire 2014-2015, cheltuielile moldovenilor pentru încălzire sa cifrat la circa 4 miliarde de lei. În noul sezon, acestea vor crește de patru ori și vom ajunge la circa 15,7 miliarde de lei. La lemne și cărbune vor crește de la 1,6 miliarde de lei în 2021/2022 la 2,9 miliarde de lei în 2022/2023. Pentru cei cu încălzirea centralizată cheltuielile vor crește de la 2,4 miliarde de lei, sezonul trecut de încălzire, la 4 miliarde de lei în noul sezon de încălzire. Pentru cei care se vor încălzi cu gaz factura va crește de șase ori față de acum doi ani. De la 3,3 miliarde de lei anul trecut, la 8,9 miliarde de lei anul care vine.
Astfel, un kwh de căldură, pe baza gazelor naturale, va costa - 2,8 lei; 2,7 lei un kwh de căldură produs pe bază de agent termic; 1,2 lei - pe bază de cărbune; și 95 de bani - pe bază de lemn. „În condițiile unei sărăcii a populației, în special din mediul rural și orașele mici, oamenii vor dori să se încălzească cu lemne anul acesta, deoarece este cu mult mai ieftin. Avem un risc enorm de defrișări ilegale de pădure. Cetățenii pentru a supraviețui în această iarnă vor evita să se încălzească cu gaz și vor trece la lemn”, a atenționat expertul.
Conform sondajului, susține economistul, 51,2% dintre moldoveni au menționat că se încălzesc în general cu lemne și cărbune; 37,3% - cu gaze naturale; 26% - cu lemne; 14,6% - au încălzire centralizată. Cu vreascuri și rămășițe vegetale – 12,6%; iar 6% - cu tizic. În Chișinău cu lemne și cărbune se încălzesc 4,8% și este vorba de cei din suburbii. În municipiul Bălți - 4,1%. Tizic în Chișinău este utilizat de către 0,7% dintre locuitori și este vorba de populația din suburbii. „Pe teritoriul Republicii Moldova media este de circa 70% dintre cetățeni care se încălzesc cu lemne și cărbune. La sate, circa 80% din populație, spune că se va încălzi la iarnă cu lemne și cărbune, iar circa 11% cu tizic”, a declarat economistul.
Fiind întrebați cum își vor încălzi casa/apartamentul iarna care vine, 25,9% dintre respondenți au menționat - cu lemne și cărbune; 22% - cu gaze naturale; 18,6% - cu gaze naturale și lemne și cărbune; 16,5% - cu agent termic centralizat; 10,4% - cu lemne și vreascuri vegetale, iar 6,7% - cu tizic, vreascuri și lemne.
În funcție de numărul de gospodării, ținând cont de faptul că avem în țară 1 milion 130 de mii de gospodării, 292 de mii au afirmat că se vor încălzi cu lemne și cărbune; 118 mii - cu lemne și vreascuri vegetale; 76 de mii - cu tizic, vreascuri și lemne. În total 486 de familii. Altele 210 mii - cu lemne și cărbune, dar vor utiliza și gazele naturale; 248 de mii - cu gaze naturale, iar 186 de mii - cu agent termic centralizat.
Conform sondajului, 15% dintre moldoveni au declarat că veniturile familiei sunt suficiente și vor face față cheltuielilor; 11,3% au spus că au economii care le vor permite să facă față cheltuielilor; 5,6% au spus că se vor împrumuta ca să poată face față cheltuielilor; 14,7% se bazează pe ajutoarele de la Guvern; iar 48% nu știu cum vor trece de această iarnă. „50% din cetățenii Republicii Moldova spun că vor ieși cumva din această iarnă. Ceilalți 50% declară că sunt îngrijorați sau nu știu cum vor ieși din această iarnă. Oamenii cu venituri de peste 20 de mii de lei, circa 5% din populația țării, declară că vor face față situației. Însă cea mai mare parte a populației este într-o problemă legată de felul în care vor trece această iarnă”, a afirmat analistul economic.
Potrivit sondajului, circa 22% dintre moldovenii de peste 60 de ani cred că banii care vor veni de la Guvern, sub formă de compensații, le vor permite să treacă de această iarnă. Dintre tineri, 22% au afirmat că banii pe care îi au le vor permite să depășească iarna. „În dependență de locul de trai, în municipiul Chișinău este cel mai mic număr al celor care nu știu cum vor trece iarna. 40,3% au o îngrijorare cum vor trece iarna. La Bălți această îngrijorare este în rândul a 56% dintre respondenți. La sud – de circa 59,8%, centru – 46,1%, la nord – 49,6%. Cei mai neliniștiți sunt din regiunea de sud”, a remarcat Veaceslav Ioniță.
Expertul a mai opinat că oamenii care nu au datorii, nu au împrumuturi, gradul lor de îngrijorare este de 41,4%. În rândul celor care au datorii, dar întorc banii la timp, gradul de îngrijorare este de 41,3%. În rândul oamenilor cu datorii și probleme la întoarcerea datoriilor, gradul de îngrijorare este de 67,9%.
