Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul” (IDIS) a organizat vineri și sâmbătă, 12 și 13 septembrie, 2025, un nou retreat pentru reprezentanții organizațiilor societății civile din Republica Moldova, în scopul consolidării încrederii, colaborării și a rezilienței. Scopul urmărit a fost de a crea un spațiu constructiv de discuții pentru reprezentanții OSC-urilor, care acționează ca apărători ai drepturilor omului în Republica Moldova, inclusiv din regiunile sensibile ale țării, în vederea consolidării încrederii reciproce, stimulării colaborării inter-organizaționale și dezvoltării rezilienței instituționale și personale, necesare pentru a răspunde eficient provocărilor actuale și viitoare.
În prima zi, participanții au avut parte de exerciții și jocuri de cunoaștere și promovare a drepturilor omului, de sesiuni de lucru în grup de examinare a diferitor idei de proiect, de mentorat și sprijin pentru elaborarea unui proiect, de la scriere, la lansare, implementare și raportare. A doua zi, participanții au mers într-o vizită de studiu în satul Budești, municipiul Chișinău, în vederea studierii experienței privind implementarea proiectelor la nivel local din perspectiva cooperării administrației locale cu asociațiile nonguvernamentale. Vizita de studiu a inclus vizitarea spațiilor de sport și agrement, a Muzeului satului, a centrelor pentru copii, tineri, persoane vârstnice și refugiați, a Căminul Cultural și Biblioteca Publică, dar și a Clubul sportiv „Sparta”.
Nina Costiuc, primara satului Budești, a spus participanților că satul pe care îl conduce este cu adevărat un exemplu de bune practici pentru administrațiile publice din întreaga țară, de schimb de experiență privind implementarea proiectelor desfășurate de către Primăria și Consiliul Local Budești, atât în domeniul infrastructurii, cât și în cel socio-cultural, educativ și comunitar.
„Mulțumim pentru interesul acordat și pentru aprecierile aduse eforturilor noastre. Ne bucurăm să putem împărtăși din experiența noastră și să inspirăm alte comunități în dezvoltarea durabilă și incluzivă”, a spus Nina Costiuc.
„Pentru mine, retreat-ul a fost o oportunitate de a cunoaște mai bine colegii din alte organizații, de a descoperi cum putem lucra mai eficient la ideile noastre. Am plecat cu sentimentul că prin colaborare putem face față provocărilor comune”, a spus Serghei Petrenco, activist civic din orașul Bender.
„Activitatea mi-a oferit nu doar inspirație, dar și instrumente concrete pentru a întări reziliența organizației pe care o reprezint. Dialogul deschis și exercițiile practice m-au convins că împreună, ca societate civilă, putem fi mai puternici și mai vizibili în fața autorităților și a cetățenilor”, a spus Elena Grigoriev, președinta AO Indigo din Doroțcaia.
Retreat-ul a fost organizat în cadrul proiectului „Consolidarea rezilienței societății civile din Republica Moldova” implementat de către IDIS „Viitorul”.
Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politică socială, politicile UE, dezvoltare regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe: Facebook; Instagram; Linkedin; Telegram; Youtube; Tiktok.
La 34 de ani de la independență, economia Republicii Moldova se confruntă cu un tablou complex. În timp ce Produsul Intern Brut (PIB) și sectoarele industrial și agricol sunt încă departe de nivelurile din 1991, migrația masivă continuă să slăbească potențialul de dezvoltare al țării. Totuși, un progres notabil se regăsește în creșterea salariului mediu, care este de peste două ori mai mare decât la începutul anilor 1990 și cu aproximativ 40% peste cel din perioada sovietică, semnalând o îmbunătățire a nivelului de trai pentru cei rămași acasă. Sunt concluzii ale lui Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, expuse vineri, 22 august, 2025, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
Conform estimărilor lui Veaceslav Ioniță, în 2025 PIB-ul Republicii Moldova ar putea atinge 348,3 miliarde de lei, în creștere față de 323,8 miliarde de lei înregistrate în 2024. Un proces de recuperare extrem de lent față de anul de referință 1991. În 1995, PIB-ul moldovenesc s-a redus la 43,7% din valoarea anului 1991, iar în 1999 a atins doar 37,7%. În 2010 a ajuns la 63,4% din nivelul anului 1991, în 2020 la 82,9%, iar pentru 2025 se estimează o recuperare de 93,6%. Deși economia a înregistrat progrese constante în ultimele două decenii, Republica Moldova încă nu a reușit să depășească complet pierderile economice generate de tranziția post-sovietică.
„Astăzi încă suntem sub nivelul anului 1991. Cu ritmul de dezvoltare cu care mergem astăzi mai avem nevoie de câțiva ani. Timp de 65 de ani, PIB din Republica Moldova a crescut, anual, în mediu cu 2%, în timp ce media globală a fost de 3,5%. Republica Moldova, în special în anii 1991/1999, a pierdut din ritmul de dezvoltare. În acea perioadă, anual, cu 11% scădea PIB-ul moldovenesc. În ultimii șase ani, PIB-ul a avut o creștere de 0,6%. Cea mai modestă din ultimii 25 de ani. În acest an, optimist, am putea avea o creștere de 3%. Cam batem pasul de loc”, a spus Veaceslav Ioniță.
Potrivit expertului, în cei 34 de ani de independență, producția industrială a Republicii Moldova a rămas una dintre cele mai vulnerabile sectoare economice. Pentru 2025 se estimează o creștere modestă de doar 2,5%, însă nivelul producției va reprezenta doar 73,5% din cel atins în 1991, sub maximul din 2019, când s-a ajuns la 76,6%. După 1991 s-a produs o prăbușire, cu un declin mediu anual de –12% până în 1999. Ulterior, între 2000 și 2019, s-a înregistrat o recuperare modestă de circa 4% anual, perioada 2010–2019 fiind cea mai favorabilă din întreaga independență.
Totuși, din 2020 încoace, crizele multiple au generat din nou scădere, de această dată de –1,3% anual. „În ultimul deceniu, avansul industriei a fost nesemnificativ – doar 6% în total, adică 0,6% anual. În aceste condiții, dacă nu va fi schimbat modelul de dezvoltare, Republica Moldova ar avea nevoie de încă trei decenii pentru a reveni la nivelul industrial din 1990”, potrivit expertului.
Economistul afirmă că în cei 34 de ani de independență, și producția agricolă a Republicii Moldova a evoluat sub semnul instabilității, rămânând extrem de vulnerabilă la condițiile climaterice și la lipsa unei strategii de dezvoltare. Între 1991 și 1995, sectorul agricol a înregistrat un declin de 30%, care până în 2000 a ajuns la 45% față de 1991 – anul de referință. În perioada 2000–2010 a urmat o redresare parțială, până la 60%, iar în 2019 s-a atins un nivel de 86%. Totuși, în 2020 producția s-a prăbușit la 62,7%. Anul 2021 a adus o revenire spectaculoasă, apropiată de nivelul din 1991, însă în anii următori tendința a fost din nou negativă, ajungând la doar 74,6% în 2024.
„Ultimii trei ani au fost deosebit de nefavorabili, combinația dintre crize economice, secete și lipsa de viziune strategică ducând la o scădere anuală medie de –2,8%. Pentru 2025 se anticipează un nou regres, de aproximativ 5% față de 2024, ceea ce anulează complet câștigurile obținute în 2021 și accentuează stagnarea pe termen lung a agriculturii moldovenești”, a afirmat economistul.
Analistul economic a mai menționat că la proclamarea independenței, Republica Moldova avea o populație totală de 4,3 de milioane de locuitori, dintre care 3,6 milioane pe malul drept al Nistrului. În 2025, numărul populației s-a redus dramatic la 2,7 milioane, dintre care 2,4 milioane locuiesc pe malul drept. În decurs de 34 de ani, țara a pierdut aproximativ 1,6 milioane de oameni, dintre care 1,2 milioane doar de pe malul drept. Depopularea masivă reprezintă cea mai gravă provocare cu care s-a confruntat Republica Moldova în perioada post-independență.
De asemenea, a specificat faptul că dezechilibrul demografic se reflectă direct în raportul dintre angajați și pensionari. În 1991, erau 1,56 de milioane de lucrători și 582 de mii de pensionari, ceea ce asigura un raport de trei angajați la un pensionar. În 2025, situația s-a deteriorat sever: doar 635 de mii de muncitori contribuie la întreținerea a 530 de mii de pensionari, raportul fiind aproape unu la unu. Evoluție care face ne sustenabil actualul sistem de pensii și pune o presiune majoră asupra echilibrului economic și social al țării.
În 2025, specifică expertul, salariul mediu în Republica Moldova este estimat la 15 800 de lei, ceea ce reprezintă o dublare față de nivelul din 2020. Și pensia medie urmează aceeași tendință, atingând aproximativ 4 170 de lei, de două ori mai mult comparativ cu acum cinci ani. În 1993 salariul era de șapte ori mai mic decât în 1983 și de cinci ori mai mic față de 1991, ajungând la doar 20% din nivelul anului de referință - 1991. Abia în 2017 salariile din Republica Moldova au depășit nivelul celor plătite în perioada sovietică, iar astăzi ele sunt de două ori mai mari decât la începutul independenței. Dacă până în 1995 salariile pe ambele maluri ale Nistrului erau aproape identice, iar până în 2016 cele din stânga Nistrului erau mai mari, din 2017 situația s-a inversat. În prezent, salariul mediu pe malul drept este de cel puțin 15 800 de lei, în timp ce pe malul stâng abia atinge 7 200 lei.
Prezentarea PDF poate fi accesată aici:
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe: Facebook; Instagram; Linkedin; Telegram; Youtube; Tiktok.
Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul” (IDIS) a organizat vineri și sâmbătă, 15 și 16 august, 2025, un training pentru reprezentanții organizațiilor societății civile din Republica Moldova, care acționează ca apărători ai drepturilor omului. Cele două zile de training au fost structurate pe activități interactive, exerciții practice, lucru în echipă, discuții și reflecții colective. Activitatea a avut loc în cadrul proiectului „Consolidarea rezilienței societății civile din Republica Moldova” și a avut ca scop consolidarea capacităților participanților în managementul proiectelor axate pe problemele regionale care necesită soluții.
Pe parcursul celor două zile, participanții au beneficiat de un program complex, care a combinat prezentările teoretice cu exercițiile practice. Subiectele au fost axate pe învățare reciprocă între regiuni privind drepturile omului, libertatea religioasă, activism democratic și protecția mediului. Alt subiect a fost despre cum se identifică grupurile țintă, cu accent pe actori și comunități implicate în apărarea și promovarea drepturilor omului; despre cum se cuantifică beneficii după vărsă, gen, ocupație, interese, a nevoilor lor specifice în contextul provocărilor locale privind drepturile omului și reziliența organizațională.
Alte discuții s-au axat pe identificarea strategiilor de intervenție, planificarea activităților și resurselor, stabilirea indicatorilor și aplicarea metodei Cadrului Logic. Totodată, participanții au lucrat la cartografierea actorilor, elaborarea rezultatelor calitative și cantitative, precum și la completarea bugetului de proiect, astfel încât cunoștințele dobândite să poată fi aplicate imediat în practică. S-a abordat și modalitățile inovatoare pentru ca apărătorii drepturilor omului și organizațiile societății civile să aducă subiecte legate de drepturile omului, democrație și protecția mediului pe agenda platformelor de dialog bilaterale și multilaterale.
Feedbackul colectat prin intermediul chestionarelor de evaluare confirmă relevanța și utilitatea instruirii. Unii participanți au menționat că „asemenea activități sunt foarte utile pentru tinerii activiști, indiferent de unde vin, deoarece astăzi este foarte dificil să se găsească detaliile scrierii unui proiect în internet, iar din această cauză unii renunță la jumătatea drumului, pentru că li se pare prea greu. Alții au subliniat impactul acestor instruiri pentru societatea civilă din Moldova, afirmând că „astfel de training-uri sunt foarte utile pentru țara noastră, deoarece îi învață pe oameni cum își pot îmbunătăți singuri mediul în care trăiesc”, adăugând că datorită acestor activități, „nivelul de implicare socială va crește semnificativ și vom putea construi împreună un viitor mai bun”.
Participanții au apreciat, de asemenea, profesionalismul trainerilor și atmosfera prietenoasă, declarând că „seminarul a fost foarte interesant și util, cu speakeri minunați”, iar „elaborarea și consultarea oferită de experți pentru planificarea etapizată a unui proiect comunitar a fost un real sprijin pentru a putea depune inițiative viabile și bine structurate”. Au mai menționat că au înțeles mai bine cum să aplice instrumentele de management al proiectelor în situații reale și au descoperit soluții practice pentru problemele cu care se confruntă regiunea lor. Le-a plăcut faptul că s-a lucrat pe studii de caz concrete și au putut face schimb de experiență cu ceilalți participanți.
„Prin intermediului evenimentului desfășurat de către IDIS, reprezentanții societății civile, de pe malul drept și de pe malul stâng al Nistrului, și-au unificat eforturile în procesul de identificare atât a problemelor, cât și a soluțiilor, care țin de consolidarea încrederii și coordonarea acțiunilor privind apărarea drepturilor omului. Ne bucurăm că tinerii de pe ambele maluri ale Nistrului, în contextul noilor realități socio-politice, încearcă în comun să-și definească un viitor democratic, prosper și european”, a menționat Liubomir Chiriac, director executiv IDIS „Viitorul”.
„Consolidarea capacităților organizațiilor societății civile și ale activiștilor, în special a celor care apără drepturile omului, este esențială pentru dezvoltarea democratică și reziliența comunităților noastre. Îi sprijinim să înțeleagă etapele de elaborare și implementare a proiectelor nu doar pentru a atrage resurse, dar și pentru a transforma ideile lor în soluții reale pentru oameni. Astfel de instruiri îi echipează cu instrumentele necesare pentru a-și face vocea auzită și pentru a contribui activ la schimbarea pozitivă din societate”, a spus Carolina Ungureanu, vicedirectoare IDIS „Viitorul”.
Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politică socială, politicile UE, dezvoltare regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe: Facebook; Instagram; Linkedin; Telegram; Youtube; Tiktok.
Banii trimiși acasă de către moldovenii care muncesc peste hotare au un impact major pentru economia țării. În ultimii 25 de ani, ei au trimis în țară 56,5 miliarde de dolari (mlrd/USD). În prezent, aproape 14% din veniturile bugetului public național provin din aceste resurse. Timp de 15 ani consecutivi, acestea au depășit totalul salariilor plătite în țară, iar timp de zece ani au fost mai mari decât volumul exporturilor Republicii Moldova. Sunt informații transmise de către Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, vineri, 15 august, 2025, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, în contextul zilelor diasporei desfășurate în Republica Moldova.
Potrivit lui Veaceslav Ioniță, volumul transferurilor de valută în favoarea persoanelor fizice, prin sistemul bancar, pentru prima jumătate a anului curent, în valoare anuală a ajuns la circa 1,58 mln/USD, iar cei mai mulți bani moldovenii din diasporă i-au trimis acasă a fost în 2022 – 1,74 mln/USD. Estimativ în prima jumătate a anului curent, în valoare anuală, volumul de bani pe care moldovenii de peste hotare l-ar fi trimis acasă este de 3,5 mlrd/USD, dintre care transferați oficial – 1,6 mlrd/USD, iar neoficial, prin rude – 1,9 mlrd/USD. Veaceslav Ioniță susține că ar fi trei modalități prin care moldovenii trimit bani acasă: transferurile prin sistemul bancar; cardurile străine lăsate rudelor de acasă; și banii aduși personal sau transmiși prin rude.
Expertul spune din 2000 și până în 2024 în Republica Moldova s-au importat peste 600 de mii de autoturisme și au fost făcute circa 7 mln de vizite ale moldovenilor peste hotare în mod individual. Aceste două elemente înseamnă că iese masiv valută din țară. Astfel, în prima jumătate a anului curent, în valoare anuală, s-au vândut 3,1 mlrd/USD. Un record absolut, însă și un paradox. „Remitențele de peste hotare scad al treilea an consecutiv, iar vânzările de valută din partea persoanelor fizice cresc de zece ani. Dacă până în 2022 diferența era de 700-750 mld/USD, banii care intrau în țară, din 2023 avem o diferență enormă. În acest an va fi o diferență de 1,5 mlrd/USD. Această diferență mare este legată și de faptul că o parte din bani sunt aduși de către ucraineni în Republica Moldova”, a spus expertul.
Economistul afirmă că dacă în prima jumătate a anului volumul de bani pe care moldovenii l-ar fi trimis acasă este de 3,5 mlrd/USD, atunci din 2000 și până în prezent, timp de 25 de ani, s-au trimis 56,5 mlrd/USD. La valoarea anului 2025 – 151,6 mlrd/USD. Intrările oficiale de valută pentru persoanele fizice au fost 30 mlrd/USD, iar vânzările oficiale – 48 mlrd/USD. Astfel, 18 mlrd/USD au intrat în țară pe alte căi.
Analistul economic a menționat că în 2013, diaspora a trimis acasă 3,3 mlrd/USD, iar volumul salariilor plătite în țară a fost de 1,8 mlrd/USD. Din 2003 și până în 2018, volumul remitențelor a fost mai mare de peste două ori decât salariile achitate în Republica Moldova. În 2025, salariile plătite în Republica Moldova sunt estimate la 5,4 mlrd/USD, iar transferurile de peste hotare – la 3,5 mlrd/USD. În 2008 exporturile Republicii Moldova au fost de 1,6 mlrd/USD, iar transferurile diasporei – 2,7 mlrd/USD. Din 2005 și până în 2014, timp de zece ani, banii trimiși acasă de către moldoveni au fost mai mulți decât banii câștigați din exporturi. În acest an, având o scădere a exporturilor, remitențele vor fi tot mai mari decât banii câștigați din exporturi.
Întrebându-se cât din bugetul public național este format din banii diasporei, Veaceslav Ioniță a declarat că între 2000/2005 a fost 15,5%; între 2005/2009 – 22,5%; 2010/2014 – 22,1%; 2015/2019 – 16,6%; 2020/2024 – 13,4%. Cu referire la transferurile de peste hotare raportate la PIB, a specificat că în 2000 au reprezentat 19,6%; în 2006 – 47%; 2011 – 32,6%; 2015 – 23,6%; 2020 – 21,6%; 2024 – 18,4%. „În perioada 2005/2015, practic fiecare al patrulea leu din bugetul țării era venit din diasporă. Astăzi, fiecare al șaptelea leu pe care îl are bugetul public național este de la moldovenii care muncesc peste hotare și au trimis bani acasă”, a conchis expertul.
Prezentarea PDF poate fi accesată aici:
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe: Facebook; Instagram; Linkedin; Telegram; Youtube; Tiktok.
Trecerea moldovenilor de la utilizarea cardurilor bancare pentru retrageri de numerar la plăți digitale a accelerat semnificativ dezvoltarea comerțului online, iar începând cu 2023, achitările cu cardul contribuie cu peste 80% la această creștere. „Tendința este una clară. Maximum în următorii doi ani, cardurile vor deveni principalul instrument de plată, iar retragerea numerarului va fi mai slabă”, a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, vineri, 08 august, 2025, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
Potrivit expertului, piața cardurilor bancare din Republica Moldova este divizată în: carduri moldovenești cu rulaj în Republica Moldova – 79%, carduri străine cu rulaj în Republica Moldova – 11%, și carduri moldovenești cu rulaj peste hotare – 10%. La fel, a spus că piața cardurilor bancare a avut în 2021 un rulaj de 26,6 mlrd/lei, în 2022 – de 33,7 mlrd/lei, 2023 – 25,3 mlrd/lei, în 2024 - 28,6 mlrd/lei, 2024 – 28,6 mlrd/lei, iar în primul semestru din 2025 – de 17,6 mlrd/lei.
Anul trecut, plățile moldovenilor cu cardul, în țară și peste hotare, au totalizat 83,8 mlrd/lei, dintre care: 62,1 mlrd/lei – achitări în țară, 18 mlrd/lei – achitări peste hotare, iar 3,7 mlrd/lei – achitări cu un card străin. În prima jumătate a anului curent, în valoare anuală, s-a ajuns la 96,5 mlrd/lei, dintre care 71,4 mlrd/lei au fost achitări în Moldova, 21 mlrd/lei - achitări peste hotare, iar 4,1 mlrd/lei – achitări cu un card străin. „Plățile moldovenilor cu cardul, în prima jumătate a anului curent, în valoare anuală, au fost de 106 mlrd/lei, dintre care: 69 mlrd/lei – plățile cu cardul fizic, 19,5 mlrd/lei – internet banking, iar 17,5 mlrd/lei – comerțul online în țară și peste hotare”, a spus expertul.
Cu referire la plățile cu cardul, realizate în Republica Moldova, Veaceslav Ioniță a declarat că în 2024 au fost de 62,1 mlrd/lei, dintre care: 41 mlrd/lei – achitări cu cardul fizic în țară, 17 mlrd/lei – internet banking, iar 3 mlrd/lei – comerțul online în țară. În prima jumătate a anului 2025, plățile cu cardul, realizate intern, au ajuns la 71,4 mlrd/lei: 48,3 mlrd/lei – achitări în țară, 19,5 mlrd/lei – internet banking, iar 3,3 mlrd/lei – comerțul online în Moldova. Plățile cu cardul realizate peste hotare, în 2024 au fost de 18 mlrd/lei, dintre care 9,7 mlrd/lei – comerțul online, iar 8,3 mlrd/lei – achitări cu cardul fizic pentru bunuri. În prima jumătate a anului curent, în valoare anuală, s-a ajuns la 21 mlrd/lei, dintre care 11,3 – comerțul online, iar 9,7 mlrd/lei – achitări cu cardul fizic pentru bunuri.
Comerțul online în Republica Moldova, afirmă economistul, în 2020 a fost de 9,6 mlrd/lei și a vizat procurări de bunuri peste hotare, internet banking, procurări de bunuri și achitări de servicii în țară și procurări cu carduri străine în Republica Moldova. În 2024, rulajul comerțului online a ajuns la 32,8 mlrd/lei. Cei mai mulți bani au mers pe internet banking – 37 mlrd/lei, apoi pentru procurări de bunuri peste hotare – 9,7 mlrd/lei, procurări cu carduri străine în Republica Moldova – 3,1 mlrd/lei și procurări de bunuri și achitări de servicii în Republica Moldova – 3 mlrd/lei.
„În prima jumătate a anului curent, în valoare anuală, comerțul online din Republica Moldova a ajuns la 37,6 mlrd/lei. 19,5 mlrd/lei – internet banking, 11,3 mlrd/lei – procurări de bunuri peste hotare, 3,6 mlrd/lei – procurări cu carduri străine în Moldova și 3,3 mlrd/lei – procurări de bunuri și achitări de servicii în țară. Din 2021 comerțul online crește exclusiv din contul intern banking. La noi cardul a devenit un mijloc de plată, în special pe piața bunurilor”, a afirmat economistul.
Potrivit analistului economic, în Republica Moldova curieratul este un tip de comerț extern. Serviciile poștale se dezvoltă puternic, dar sunt asigurate de către companii străine, care și-au creat o logistică perfectă de transport a bunurilor de import către persoane fizice în Republica Moldova. „Serviciile poștale, toate pe care le avem, 5 companii poștale mari și 14 mici, băncile comerciale, Guvernul, companiile private, dacă tot suntem în era digitalizării, trebuie să creeze un sistem unic de comerț online în Republica Moldova. Costurile de curierat întreținute de către fiecare firmă sunt extrem de mari și nu ne face competitivi. Nu avem un sistem unic care să ne permită achitarea online și livrarea prin intermediul serviciilor specializate de poștă”, a menționat analistul economic.
Expertul a mai spus că în Republica Moldova, în 2023 au fost prestate 8,7 mln de servicii poștale cu pachete mici și colete, dintre care 1,8 mln la nivel național, iar 6,9 mln – la nivel internațional. În 2024 au fost prestate 12 mln de servicii poștale cu pachete mici și colete, dintre care 2,3 mln – la nivel național, iar 9,7 mln – la nivel internațional. „Sistemul poștal moldovenesc trece prin transformări enorme. În 2024, Poșta Moldovei o pierdut poziția de lider de pe piață, deținând 44%, după ce în 2023 a avut 52,3% din cota de piață”, a conchis expertul.
Prezentarea PDF poate fi accesată aici:
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe: Facebook; Instagram; Linkedin; Telegram; Youtube; Tiktok.
Acest video a fost realizat de către Silviu Plopa, cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. Conținutul său este responsabilitatea exclusivă a proiectului „Consolidarea rezilienței societății împotriva dezinformării în timpul alegerilor parlamentare din 2025 din Republica Moldova”, implementat de către IDIS „Viitorul”, și nu reflectă neapărat opiniile Uniunii Europene.
ERIM International European Union in the Republic of Moldova #EU
Republica Moldova urmează să se confrunte în următorii ani cu o situație fără precedent. În țară s-a creat o gaură demografică cauzată de plecarea masivă a tinerilor peste hotare. „Practic ei nu mai sunt aici”, a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, vineri, 11 iulie 2025, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
Potrivit expertului, populația Republicii Moldova scade dramatic. Anul trecut a scăzut cu circa 42 de mii de persoane. 10 mii a fost reducerea naturală, cauzată de faptul că s-au născut mai puțini copii, iar alții 32 de mii au plecat peste hotare. Astfel, la 1 ianuarie anul curent, în Republica Moldova erau 2 milioane 381 de mii de moldoveni. În ultimii zece ani, populația Republicii Moldova s-a redus cu 463 de mii de persoane, reducere cauzată în mare parte de intensificarea sporului natural negativ și a migrației.
„Populația Republicii Moldova scade și îmbătrânește. Numărul celor care se nasc este în scădere. Speranța de viață crește. Dacă în 2015 vârsta medie era de 37,7 ani, în prezent este 41,5 ani. În zece ani a crescut cu aproape patru ani. Avem o îmbătrânire foarte clară a populației. Cel mai rapid ritm de îmbătrânire a fost înregistrat în anii 2022/2023”, a declarat expertul.
Economistul afirmă că, în 2015, fiecare al cincilea moldovean se afla peste hotare, iar în prezent, fiecare al treilea este în afara țării. Cel mai mare grup de moldoveni aflat peste hotare are între 15 și 34 de ani. Pentru prima dată în istoria țării, în 2025 numărul persoanelor de peste 65 de ani este mai mare decât numărul copiilor de la 10 la 15 ani. 435,6 mii versus 407,4 mii. Dacă în 2015 erau 154 de copii de la 10 la 14 ani la 100 de bunei, în 2025 raportul este de 94 de copii de la 10 la 14 ani la 100 de bunei.
Veaceslav Ioniță mai spune că în 2015 erau în țară 511 mii de copii de până la 14 ani, acum sunt 407 mii. O scădere de circa 20%. Dacă în 2015 erau 867 de mii de tineri în țară, în prezent sunt circa 515 mii. O scădere de circa 40%. Doar numărul celor cu vârste de la 55 la 74 de ani a crescut semnificativ din 2015 și până în prezent. „Numărul celor care se pensionează crește, iar numărul celor care trebuie să muncească și să asigure venituri celor ce se pensionează scade dramatic”, spune Veaceslav Ioniță.
Potrivit analistului economic, în următorii 10-15 ani vom avea, acasă, o populație îmbătrânită semnificativ, copii se vor mai naște tot mai puțini, iar circa 160 de școli riscă să rămână fără elevi. Dacă în 2015 erau 467 de mii de copii de vârstă școlară aflați în țară, în 2025 sunt 461 de mii. Dacă în 2015 erau 76 de mii de copii de vârstă școlară plecați peste hotare, în 2025 sunt 108 mii. Copii, ca număr, practic nu scad, problema este că ei nu mai sunt aici, dar se află peste hotare.
Mai gravă, menționează expertul, este situația în rândul tinerilor de vârstă de la 19 la 23 de ani. În 2015 erau 280 de mii de tineri moldoveni de vârstă universitară, în 2025 sunt 188 de mii. Dacă în 2015 erau 216 de mii de tineri de vârstă universitară aflați în țară, în 2025 sunt 104 mii. Dacă în 2015 erau 66 de mii de tineri de vârstă universitară plecați peste hotare, în 2025 sunt 83 de mii. „Tinerii din Republica Moldova sunt afectați de două mari probleme: 1) numărul lor scade pur și simplu, și 2) de migrațiune. Scăderea este dramatică, de circa două ori, în interiorul țării. Noi aproape că nu avem tineri, iar cei care sunt, practic nu mai sunt în țară. Dacă asta va continua, în câțiva ani numărul tinerilor de vârstă universitară va fi mai mare peste hotare decât acasă”, a menționat expertul.
Veaceslav Ioniță a mai spus că Republica Moldova avea în 2015 circa 790 de mii de tineri specialiști, iar în 2025 are circa 626 de mii. Dacă în 2015 erau 551 de mii în țară, în 2025 sunt 334 de mii. Dacă în 2015 erau 238 de mii peste hotare, în 2025 sunt plecați 291 de mii. „Formarea cadrelor economiei naționale este lovită de doi factori: 1) demografic, moldovenii scad ca număr și 2) migrația celor care mai sunt. În Republica Moldova, practic lipsește forța de muncă, iar ce se poate întâmpla în următorii ani, îmi este greu să-mi imaginez”, a spus Veaceslav Ioniță.
Potrivit lui Veaceslav Ioniță, în 2015 erau 2 milioane și 260 de mii de moldoveni apți de muncă, cu vârste între 16 și 64 de ani. În 2025 numărul lor a ajuns la 2 milioane 475 de mii. Dacă în 2015 erau 2 milioane și 007 mii aflați în țară, în 2025 sunt pe loc 1 milion 538 de mii. Dacă în 2015 erau 613 mii peste hotare, în 2025 sunt plecați 937 de mii. „Putem spune că numărul moldovenilor care lucrează peste hotare este mai mare decât numărul moldovenilor care muncesc acasă”, a afirmat expertul.
Economistul a mai menționat că reducerea este dramatică și în rândul fetelor de la 20 la 35 de ani. În 2015 erau 501 mii de femei de vârstă productivă, în 2025 sunt 374 de mii. Dacă în 2015 în țară erau 362 de mii, în prezent sunt pe loc 218 mii. Dacă în 2015 erau peste hotare 140 de mii, în 2025 sunt plecate 156 de mii. „Dorința de a naște copii a scăzut în rândul femeilor. Numărul celor care pot naște a scăzut, iar în mare parte aceste femei decid să plece peste hotare. Sunt trei indicatori care arată că aveam cea mai mică rată a natalității din istoria Republicii Moldova”, a afirmat economistul.
Potrivit expertului, numărul în scădere al femeilor care nasc, numărul în creștere al femeilor care pot naște, dar pleacă, și numărul tinerilor care pleacă, creează o gaură demografică de neimaginat pe piața forței de muncă din Republica Moldova. Dacă în 2015, ponderea moldovenilor de la 60 ani în sus a reprezentat 18% în totalul populației aflată în țară, în 2025 rata lor este de 26%. „Cu acest ritm, în câțiva ani, având în vedere că numărul copiilor care se nasc se reduce, iar migrația are loc din contul tinerilor, fiecare al treilea cetățean al acestei țări va avea o vârstă înaintată”, a conchis expertul.
Prezentarea PDF poate fi accesată aici:
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe:
Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul;
Instagram - https://www.instagram.com/idisviitorul/;
Linkedin - https://www.linkedin.com/in/idis-%E2%80%9Eviitorul%E2%80%9D-11ab1620a/;
Telegram - https://t.me/idis93 ;
Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539;
Tiktok - https://www.tiktok.com/@idis.viitorul .
Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul” a participat duminică, 6 iulie 2025, la DemFest 2025, un festival al democrației organizat în Scuarul Arcului de Triumf din centrul orașului Chișinău. Evenimentul a fost organizat de către Centrul pentru Democrație Pluripartidă din Europa de Est (EECMD), alături de parteneri locali și internaționali.
Festivalul a reunit cetățeni, organizații ale societății civile, partide politice, instituții publice și parteneri internaționali într-un spațiu deschis de dialog, reflecție și implicare civică. Festivalul a inclus paneluri și discuții pe teme importante precum participarea civică, pluralismul politic, gândirea critică și rolul tinerilor în democrație, dar și activități interactive, ateliere, dezbateri publice și o zonă culturală, toate sub semnul implicării și dialogului. Ziua s-a încheiat cu un concert festiv, simbolizând unitatea în diversitate și forța comunității democratice.
Pe parcursul întregii zile, IDIS „Viitorul” a oferit vizitatorilor materiale informative și analize realizate de către experți pe teme cum ar fi: transparența în administrațiile publice locale, educație civică, combaterea dezinformării, achiziții publice, proiecte transfrontaliere și promovarea bunei guvernări. Cortul IDIS a devenit astfel un punct de întâlnire pentru cei interesați de procesele democratice și de modul în care pot contribui, direct, la consolidarea unei societăți mai deschise și responsabile.
Nicoleta Gherman, reprezentantă IDIS „Viitorul”, a spus că a participat pentru prima dată la un asemenea eveniment. „Pot spune că DemFest 2025 a fost o experiență cu adevărat valoroasă. A fost o oportunitate excelentă de schimb de idei și bune practici cu oameni implicați în viața democratică a țării. Cred cu tărie că astfel de inițiative contribuie la formarea unei generații conștiente și active, iar asta este important pentru viitorul Republicii Moldova”. a spus Nicoleta Gherman.
Participarea IDIS „Viitorul” la DemFest 2025 a reflectat angajamentul constant al instituției pentru promovarea valorilor democratice, susținerea societății civile și construirea unei societăți în care vocea fiecărui cetățean contează.
DemFest 2025 a fost organizat pentru a reafirma importanța colaborării dintre cetățeni, instituții și societatea civilă în sprijinul unei democrații vii și incluzive.
În 2025, intenția moldovenilor de a migra este cea mai mică din ultimii nouă ani. Totuși, intenția rămâne a fi înaltă în rândul tinerilor. Salariul pe care și-l doresc moldovenii, pentru a nu pleca peste hotare, este de 1,6 ori mai mare față de salariul real care se plătește în Republica Moldova. Cel mai mult își doresc să migreze moldovenii cu venituri suficiente, iar 75% dintre moldovenii care nu au migrat niciodată, nu intenționează să migreze vreodată. Sunt date ale sondajului de opinie „Intenția de migrație a cetățenilor Republicii Moldova”, realizat de către CBS Research, în luna iunie 2025, la comanda IDIS „Viitorul”, prezentate vineri, 4 iulie 2025, de către Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
Potrivit sondajului, moldovenii care declară că intenționează să plece peste hotare în următoarele șase luni reprezintă 13,9%, față de 16,4% în luna februarie 2024, față de 17,7% în luna decembrie 2021 și față de 15,2% în luna iunie 2021. Veaceslav Ioniță spune că este cel mai mic indicator obținut vreodată de către Republica Moldova. „Toți cei care au dorit au plecat și a fost epuizată baza celor care vor să plece. Nu mai avem oameni care trebuie să plece. Numărul celor care spun că vor să plece este mare, însă, realitatea arată că pleacă de zece ori mai puțini”, a spus Veaceslav Ioniță.
Rata migrației în Republica Moldova, susține expertul, în 2024 a fost de 1,3% față de 2,4% în 2024 și față de 2,5% în 2022. Cea mai mică din 2017, de când IDIS face astfel de măsurări. Însă, cea mai mare intenție de a pleca peste hotare a fost, și rămâne, din partea tinerilor de la 18 la 29 de ani (26,3%) urmați de cei de la 30 la 44 de ani (17%) și de către cei de la 45-59 de ani (12,7%).
Economistul afirmă că cel mai mult doresc să plece tinerii din mediul rural de la 18 la 29 de ani, circa 36% sau fiecare al treilea tânăr. Aceștia nu își văd viitorul la sate și sunt în căutarea unei vieți și oportunități mai bune. Cea mai mare intenție de a migra este în rândul celor care se asigură suficient din veniturile de care dispun, urmați de cei care fac față cheltuielilor, însă uneori nu reușesc, apoi de către cei cărora le este dificil și foarte dificil să trăiască din veniturile pe care le au. După regiuni, intenția de migrare este cea mai mare în rândul locuitorilor din nordul țării, urmați de cei din municipiul Chișinău, centrul țării, municipiul Bălți și din sudul țării.
Analistul economic menționează că rata moldovenilor care s-au întors de peste hotare în ultimii cinci ani și nu intenționează să plece înapoi în următoarele șase luni, în iunie 2025, era de 10,6% față de 17,5% în februarie 2024, față de 12,3% în decembrie 2021 și față de 13,7% în luna iunie 2021. Moldovenii care nu a muncit vreodată peste hotare și nici nu intenționează să plece în următoarele luni, reprezintă 74,3%.
Potrivit sondajului, fiind întrebați care ar trebui să fie salariul unui angajat pentru ca acesta să nu plece peste hotare, respondenții au menționat sume de peste 21 de mii de lei pe lună, față de 17 500 în 2024, față de 14 500 în 2021 și față de 13 500 în 2020. În 2017, când a fost realizată prima cercetare de acest fel, respondenții au vorbit de suma de 10 500 de lei pe lună pentru a nu pleca peste hotare. În special, moldovenii cu studii superioare au menționat că doresc salarii mai mari.
În 2017, 55% dintre respondenți declarau că nu pleacă peste hotare dacă au un salariu sub 10 mii de lei. În 2025 acest procent reprezintă 3,8%. În 2017, 32,5% dintre respondenți declarau că nu pleacă peste hotare dacă au un salariu între 10 și 15 mii de lei. În 2025 acest procent reprezintă 15,6%. În 2017, 8,3% dintre respondenți declarau că nu pleacă peste hotare dacă au un salariu între 15-20 de mii de lei. În 2025 acest procent reprezintă 31,9%. În 2017, 4,2% dintre respondenți declarau că nu pleacă peste hotare dacă au un salariu de peste 20 de mii de lei. În 2025 acest procent reprezintă 48,7%. În 2017, 87,6% erau gata să nu plece peste hotare dacă aveau un salariu de peste 15 mii de lei, astăzi, 80,6% spun că nu ar pleca peste hotare dacă ar avea un salariu de peste 15 mii de lei.
„Oamenii care nu vor să plece peste hotare spun că în Republica Moldova ar vrea un salariu de 25 de mii de lei. Cei care spun că în următoarele luni vor pleca peste hotare spun că ar avea nevoie de un salariu de 22 de mii de lei. Așteptările salariale oamenilor care vor să plece peste hotare sunt mai mici. Cei care spun că nu vor să plece peste hotare au așteptări mai mari și chiar dacă au așteptări salariale mai mari nu pleacă, iar cei cu așteptări mai mici au decizia de a pleca mai mare. Este foarte greu să spunem că ar exista o legătură între salariul așteptat și intenția de a pleca”, a spus expertul.
Prezentarea PDF poate fi accesată aici:
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul și
Instagram - https://www.instagram.com/idisviitorul/;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .
La 1 ianuarie 2025, Republica Moldova avea circa 3,9 milioane (mln) de cetățeni. Dintre aceștia, circa 3,5 mln erau pe malul drept al Nistrului, iar 450 de mii – pe malul stâng. Din cei 3,5 mln aflați pe malul drept al Nistrului, aproape 2,4 mln erau în țară, iar 1,1 mln – peste hotare. Din cei circa 2,4 mln care erau în țară, 200 de mii pleacă sezonier peste hotare la muncă, în vacanță sau la rude etc.. Astfel, în țară, nu ar fi permanent mai mult de 2,2 mln de moldoveni. Totodată, din cei 450 de mii de locuitori ai regiunii din stânga Nistrului, ar locui în prezent circa 290 de mii de moldoveni. Ceilalți sunt plecați.
Vineri, 20 iunie, 2025, Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, a spus că populația Republicii Moldova, inclusiv cu stânga Nistrului, s-a dus în urmă cu 75 de ani, ajungând la nivelul anului 1950 – când erau 2,6 mln de cetățeni. În prezent, într-un an se pierde un număr de moldoveni care anterior a fost crescut în 3 ani. Cea mai mare reducere a numărului populației a avut loc în anii 2022/2023 – cu aproape 142 de mii.
Reducerea populației, susține economistul, este cauzată de 35 de ani de sporul natural negativ al populației și de migrația intensă. Din 1991 și până în 1998, Republica Moldova înregistra, în fiecare an, spor natural pozitiv, iar din 1999 înregistrează doar spor natural negativ. În ultimii cinci ani, numărul moldovenilor a scăzut cu 262 de mii, dintre care: 207 mii au migrat, iar circa 55 de mii este diferența dintre numărul nașterilor și al deceselor, murind cu 55 de mii mai mulți oameni față de numărul copiilor născuți. Cel mai mare spor natural negativ din istorie.
Din 1999 și până în prezent, potrivit analistului economic, sporul natural negativ al populației a redus numărul moldovenilor cu 112 mii, iar migrația – cu 1,1 mln. În perioada 2020/2024, rata anuală a migrației moldovenilor a fost de 2,1%, cea mai ridicată din istoria țării. Precedentul record a fost de 1,8% în perioada anilor 2000/2004. Rata medie anuală pentru 25 de ani este de 1,4%, ceea ce înseamnă că în fiecare an, din țară, timp de 25 de ani au plecat 1,4% din populația aflată în țară.
Veaceslav Ioniță menționează că problema cea mare este că pleacă tinerii. Dacă în anii 1990 plecau peste hotare cei de peste 30 de ani, în prezent pleacă intens tinerii de la 20 la 29 de ani. „La noi s-a schimbat structura migrației. Migranții Republicii Moldova sunt tinerii de la 20 la 29 de ani. Asta este cea mai mare problemă a Republicii Moldova”, a spus Veaceslav Ioniță.
Potrivit economistului, migrația foarte mare în rândul tinerilor a dus la ceea că în 2025 pentru prima dată numărul persoanelor în etate a fost mai mare decât numărul copiilor de până la 14 ani, ceea ce înseamnă că povara demografică devine extrem de îngrijorătoare. Însă, în ultimii ani se atestă un fenomen nou – migrația străinilor în Republica Moldova, care compensează o parte a numărului celor care părăsesc țara. La zece moldoveni care pleacă, un străin vine în Republica Moldova.
La 1 iunie curent, în Republica Moldova erau 47,4 mii de cetățeni străini, cu 1000 mai mulți față de 1 iunie 2024. Cei mai mulți sunt din România, Rusia, Ucraina, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii, etc.. „Moldoveni se nasc tot mai puțini. Avem spor natural negativ. Avem moldoveni care pleacă peste hotare și avem străini care vin în Republica Moldova. Astăzi putem spune că 2% din populația țării este reprezentată de străinii care au venit să trăiască aici. Aceștia îmbunătățesc situația demografică a țării”, a conchis expertul.
Prezentarea PDF poate fi accesată aici:
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul și Instagram - https://www.instagram.com/idisviitorul/;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .
