Sectorul lactatelor din Republica Moldova trece printr-o schimbare structurală majoră. Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, a spus vineri, 03 iulie 2026, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, că majorarea producției de lapte în ferme este umbrită de prăbușirea producției de lapte din gospodăriile casnice, ceea ce a dus la dependență tot mai mare de importuri.

Potrivit expertului, producția de lapte în Republica Moldova este din două surse: fermele comerciale și gospodăriile populației. Dacă în ferme 2001 producția totală era de aproximativ 35 mii tone, iar în 2011 coborâse la 14,7 mii tone, în 2025 producția în ferme  a ajuns la circa 64 mii tone, cu o estimare de 70 mii tone pentru 2026. „Avem o creștere de aproape cinci ori față de ultimii 15 ani, însă ea vine exclusiv din ferme, nu din gospodării”, a explicat expertul.

Economistul a evidențiat că, după 2022, se observă o revigorare a fermelor de lapte, susținută de subvențiile statului și alte măsuri de sprijin. Totuși, această evoluție nu compensează declinul producției din gospodării, unde numărul de vaci și cantitatea de lapte continuă să scadă. Totuși, în prezent, consumul total de produse lactate în Republica Moldova este de aproximativ 85,3 mii tone de lapte, 40,2 mii tone de iaurt și chefir, 14 mii tone de cașcaval și brânzeturi, 6,9 mii tone de unt și 2,3 mii tone de lapte condensat. Din aceste volume, o parte importantă este acoperită din import, în special la produsele cu valoare adăugată.

Datele prezentate mai arată că Moldova a trecut de la autosuficiență aproape totală în anul 2000 la o dependență accentuată de importuri. Dacă atunci 99% din consum era acoperit din producție locală, în 2020 ponderea importurilor a ajuns la 38%, iar în 2026 se estimează că 60% din consum va fi asigurat din import. „Începând cu 2023, Moldova produce mai puțin de jumătate din necesarul de lapte. Practic, laptele local este folosit pentru produse simple, iar produsele procesate – unt, cașcaval, brânzeturi – sunt din import”, a subliniat expertul.

Structura producției, susține analistul economic, confirmă această tendință: în 2025, din cele aproximativ 246 mii tone echivalent lapte produs intern, doar 64 mii tone provin din ferme, restul fiind din gospodării, în scădere continuă. În 2026, producția gospodăriilor este estimată la 160 mii tone, în timp ce fermele vor ajunge la circa 70 mii tone.

Un alt fenomen evidențiat de către Veaceslav Ioniță este creșterea rapidă a consumului de produse cu valoare adăugată, în special cașcaval și brânzeturi tari. Consumul pe cap de locuitor a crescut de la 400 grame în anii 2000 la 6,9 kg în 2025 și la o estimare de 8,3 kg în 2026, însă peste 85% din acest consum este acoperit din import. „Avem o piață în creștere, dar am pierdut-o în favoarea importurilor. Moldova nu are suficient lapte pentru procesare industrială, iar fără investiții în ferme și procesare, dependența va crește”, a avertizat Ioniță.

În același timp, declară expertul, balanța comercială a sectorului lactatelor s-a deteriorat semnificativ. Dacă anterior Moldova exporta mai mult decât importa, în prezent deficitul comercial este estimat la aproape 200 milioane de dolari, fiind generat în special de importurile de brânzeturi, cașcaval și unt.

Veacesla Ioniță a concluzionat că, deși există o creștere a fermelor de vaci, aceasta nu compensează declinul gospodăriilor casnice. „Fără relansarea colectării laptelui și stimularea procesării interne, Moldova riscă să rămână structural dependentă de importuri, inclusiv pentru produse de bază”, a declarat Veaceslav Ioniță.

El a mai avertizat că eventuale modificări fiscale, precum majorarea TVA în sector, ar putea afecta suplimentar această industrie deja fragilă.

Prezentarea PDF poate fi accesată aici:

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe: Facebook; Instagram; Linkedin; Telegram; Youtube; Tiktok.

Proiectul noii politici bugetar-fiscale riscă să afecteze sectoare-cheie ale economiei și nivelul de trai al populației, dacă nu va fi construit pe principiul flexibilității fiscale și al protejării domeniilor esențiale. Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, a spus vineri, 26 iunie 2026, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, că actuala abordare diferă semnificativ de politicile promovate în ultimii 20 de ani și a generat numeroase îngrijorări din partea mediului de afaceri.

Expertul a subliniat că rolul unei politici fiscale moderne nu este doar colectarea banilor la buget, ci menținerea unui echilibru între necesitățile financiare ale statului și dezvoltarea economică și socială a țării. „Un sistem fiscal rigid omoară economia. Republica Moldova trebuie să urmeze modelul european al flexibilității fiscale, nu să meargă în direcția opusă”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Expertul a criticat intenția de uniformizare a cotelor TVA și a pledat pentru introducerea unei abordări diferențiate, similare celei aplicate în Uniunea Europeană. Acesta a amintit că, după reforma europeană din 2022, statele membre pot aplica mai multe cote reduse și cote zero pentru bunuri și servicii esențiale, inclusiv produse alimentare, apă, medicamente și servicii sociale.

Veaceslav Ioniță a calificat eventualul TVA de 20% aplicat medicamentelor drept „o taxă pe boală”. „Medicamentele nu sunt un consum obișnuit. TVA-ul pe medicamente înseamnă taxarea bolii și va duce la tratamente amânate și costuri mai mari pentru sistemul medical”, a afirmat expertul.

Totodată, acesta a propus identificarea resurselor bugetare suplimentare prin majorarea accizelor la produsele din tutun și armonizarea taxării tuturor produselor de tutun, inclusiv a noilor categorii existente pe piață. Potrivit calculelor prezentate, această măsură ar putea aduce suplimentar aproximativ un miliard de lei la bugetul de stat.

Economistul a atras atenția și asupra impactului negativ pe care noile prevederi fiscale îl pot avea asupra familiilor, agriculturii, sectorului HoReCa, transporturilor și investițiilor în locuințe. El a criticat eliminarea unor facilități fiscale pentru familii și a avertizat că acestea reprezentau printre ultimele instrumente de susținere a natalității și a familiilor tinere.

În ceea ce privește sectorul locuințelor, analistul economic a propus aplicarea unei cote reduse de TVA și menținerea cotei zero pentru prima locuință în limita unui anumit plafon valoric, măsură care, în opinia sa, ar constitui „o subvenție fiscală pentru familiile tinere”.

Referindu-se la agricultură și HoReCa, a subliniat că aceste domenii necesită tratament fiscal diferențiat, deoarece au specific economic distinct și contribuie direct la dezvoltarea zonelor rurale, exportul de servicii și securitatea alimentară. „Trebuie să înțelegem că agricultura și HoReCa nu sunt simple ramuri economice. Ele susțin ocuparea forței de muncă, dezvoltarea regională și exportul de servicii”, a precizat acesta.

Veaceslav Ioniță și-a exprimat speranța că autoritățile vor ține cont de propunerile formulate de mediul de afaceri și experți, astfel încât politica bugetar-fiscală să contribuie la dezvoltarea economică și la protejarea cetățenilor. „Cuvântul care trebuie să ne conducă în tot acest proces este flexibilitatea”, a conchis expertul.

Prezentarea PDF poate fi accesată aici:

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe: Facebook; Instagram; Linkedin; Telegram; Youtube; Tiktok.

După ani de declin, sectorul legumicol moldovenesc dă semne de revenire, însă producția internă rămâne mult insuficientă pentru consumul tot mai mare al populației. Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, a declarat vineri, 19 iunie 2026, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, că Republica Moldova traversează un paradox agricol: deși exporturile țării au revenit pe creștere în ultimele 10 luni, iar sectorul legumicol comercial înregistrează o renaștere timidă, importurile de legume au ajuns la niveluri istorice, depășind de 15 ori exporturile.

Potrivit expertului, după doi ani consecutivi de scădere a exporturilor, Republica Moldova a depășit pragul de 4 miliarde de dolari exporturi anuale, creșterea fiind susținută aproape exclusiv de producția agricolă. Cu toate acestea, legumicultura rămâne unul dintre cele mai vulnerabile domenii ale agriculturii moldovenești. „Republica Moldova poate și trebuie să aibă un sector legumicol bine dezvoltat. Din păcate, la legume avem balanță comercială negativă încă din anul 2002. Ultima dată când exportam mai mult decât importam a fost acum peste două decenii”, a subliniat Veaceslav Ioniță.

Datele prezentate în cadrul emisiunii arată că în anul 2025 Republica Moldova a exportat legume în valoare de doar 8 milioane de dolari, în timp ce importurile au ajuns la 123 de milioane de dolari. Deficitul balanței comerciale externe al sectorului a atins astfel circa 115 milioane de dolari. Expertul a explicat că, în prezent, consumul anual de legume al populației este de aproximativ 350–400 de mii de tone, însă producția internă nu mai poate acoperi necesarul pieței. Dacă între 2001–2005 Republica Moldova producea mai multe legume decât consuma, situația s-a inversat în ultimii ani. În perioada 2021–2025, producția medie anuală a fost de 260 de mii de tone, iar consumul a depășit 320 de mii de tone.

Un fenomen important remarcat de către Veaceslav Ioniță este transformarea structurii producției agricole. Producția de legume în gospodăriile populației pentru autoconsum este în continuă scădere, pe fondul renunțării populației la agricultura de subzistență, în timp ce sectorul comercial începe să se consolideze. „Populația nu mai crește legume ca altădată, însă companiile agricole și fermierii își măresc constant producția. În ultimii 10 ani, producția comercială de legume a crescut de la 34 de mii de tone la 118 de mii de tone. Este o renaștere timidă, dar importantă”, a declarat expertul.

Totuși, această creștere nu reușește să țină pasul cu majorarea consumului și cu reducerea producției casnice. În 2025, Republica Moldova a importat un volum record de 118 mii de tone de legume, dintre care aproape jumătate au fost cartofi. Potrivit analizei prezentate, doar 45% din legumele vândute în rețelele comerciale sunt de origine locală, restul sunt de import. Cele mai mari volume importate sunt cartofii, roșiile și castraveții. În schimb, Moldova reușește să mențină balanțe comerciale pozitive la ceapă, usturoi și fasole.

Veaceslav Ioniță a evidențiat și problema valorii reduse a exporturilor moldovenești. În prezent, legumele exportate de Republica Moldova sunt vândute, în medie, cu aproximativ 40 de cenți kilogramul, în timp ce legumele importate costă în jur de 1 dolar kilogramul. Expertul a atras atenția și asupra declinului dramatic al industriei de procesare a legumelor, care în trecut reprezenta un pilon important al economiei agricole. „Cândva produceam circa 2 miliarde de borcane de conserve pe an. Astăzi, această ramură practic a dispărut. Pentru o țară care pretinde că este agrară, situația este una regretabilă”, a afirmat el.

În concluzie, Veaceslav Ioniță consideră că Republica Moldova are încă un potențial enorm de dezvoltare în sectorul legumicol, însă este nevoie de investiții, subvenții și politici publice care să încurajeze producția cu valoare adăugată și dezvoltarea industriei de procesare. „Până în 2002, Republica Moldova exporta mai multe legume decât importa. Trebuie să reconstruim această ramură și să valorificăm potențialul agricol pe care îl avem”, a conchis expertul.

Prezentarea PDF poate fi consultată aici:

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe: Facebook; Instagram; Linkedin; Telegram; Youtube; Tiktok.

Municipiul Chișinău și întreaga piață imobiliară din Republica Moldova se confruntă cu un blocaj fără precedent, iar volumul locuințelor date în exploatare a ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimele șapte decenii. Declarațiile au fost făcute vineri, 12 iunie 2026, de către Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit expertului, după un vârf de 899 de mii de metri pătrați de locuințe date în exploatare în anul 2021, piața a intrat într-un proces accentuat de declin. În 2025 au fost dați în exploatare doar 333 de mii de metri pătrați, iar în primele trei luni ale anului 2026 doar 17 mii de metri pătrați. Calculat în valoare anuală, primul trimestru al anului curent indică un nivel de doar 237 de mii de metri pătrați, cel mai redus din istoria Republicii Moldova.

„Niciodată în ultimii 70 de ani nu s-a dat în exploatare atât de puțin. Avem un blocaj pe piața imobiliară, iar situația este deosebit de gravă în municipiul Chișinău, care concentrează aproximativ 70% din toate locuințele construite în țară”, a subliniat Veaceslav Ioniță.

Expertul a remarcat că dificultățile sunt generate de reducerea numărului de autorizații de construcție, de încetinirea activității în sector și de problemele întâmpinate de companii în procesul de dare în exploatare a locuințelor. În municipiul Chișinău, unde în anul 2025 au fost date în exploatare 203 mii de metri pătrați, în primul trimestru al anului 2026 au fost înregistrați doar 5 mii de metri pătrați. În termeni anualizați, capitala a ajuns la un minim istoric de 117 mii de metri pătrați.

„Pe piață există tranzacții de vânzare-cumpărare, însă problema majoră este numărul mic de locuințe noi date în exploatare. Procesul de autorizare, construcție și dare în exploatare s-a complicat semnificativ, iar efectele se văd în scăderea dramatică a volumelor construite”, a explicat expertul.

Datele prezentate arată că, raportat la populație, în Republica Moldova se dau în exploatare tot mai puține locuințe. Dacă acum 70 de ani se dădeau în exploatare în medie aproximativ 40 de metri pătrați la 100 de locuitori, în 2025 indicatorul a coborât la 10 metri pătrați, iar în primul trimestru al anului 2026 la doar 7 metri pătrați, cel mai redus nivel înregistrat vreodată.

În ceea ce privește apartamentele, Veaceslav Ioniță a evidențiat că piața din Chișinău s-a prăbușit în ultimii trei ani. Dacă în anii 1980 se dădeau anual în exploatare circa 8.000 de apartamente, iar în 2021 aproximativ 6.700, în primul trimestru al anului 2026 numărul anualizat a coborât la circa 1.000 de apartamente. În ultimii trei ani au fost date în exploatare aproximativ 4.500 de apartamente, mai puține decât într-un singur an, 2023, când au fost finalizate circa 4.900 de apartamente.

Expertul a mai remarcat și o schimbare neobișnuită în distribuția geografică a construcțiilor. Deși în ultimii 15 ani Chișinăul a concentrat circa 85% din valoarea totală a construcțiilor rezidențiale și 70% din suprafața construită, în prezent suprafața locuințelor date în exploatare în afara capitalei a devenit mai mare decât cea din municipiu, o situație rar întâlnită până acum.

Analiza ultimilor cinci ani arată că municipiul Chișinău rămâne lider la construcția de locuințe, cu 63,2% din totalul suprafeței construite la nivel național, fiind urmat de raioanele Orhei, Ialoveni, Strășeni, Criuleni și Cahul. Totodată, raportat la numărul de locuitori, Chișinăul înregistrează cea mai mare suprafață construită – 48,1 metri pătrați la 100 de locuitori, peste media națională de 23 de metri pătrați.

Veaceslav Ioniță a atras atenția și asupra nivelului redus al investițiilor în construcțiile rezidențiale comparativ cu alte state europene. În anul 2025, construcțiile rezidențiale reprezentau doar 1,4% din PIB-ul Republicii Moldova, față de 3% în România și 5% media din Uniunea Europeană.

„Republica Moldova investește de două ori mai puțin decât România și de peste trei ori mai puțin decât media Uniunii Europene în construcții rezidențiale. Acest lucru arată că sectorul se află într-o situație dificilă și că sunt necesare măsuri urgente pentru deblocarea pieței imobiliare”, a concluzionat expertul.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, fără intervenții care să faciliteze procesul de autorizare și dare în exploatare a locuințelor, tendința de scădere a construcțiilor rezidențiale va continua și în perioada următoare, amplificând deficitul de locuințe noi și dificultățile cu care se confruntă sectorul.

Prezentarea PDF poate fi consultată aici:

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe: Facebook; Instagram; Linkedin; Telegram; Youtube; Tiktok.

Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul” (IDIS) va oferi sprijin financiar pentru un grup de antreprenori de pe ambele maluri ale Nistrului, în vederea dezvoltării și consolidării afacerilor la nivel local. Beneficiarii au participat anterior la sesiuni de instruire organizate de către experții IDIS „Viitorul”, dedicate elaborării de planuri de afaceri și dezvoltării durabile a întreprinderilor. Antreprenorii au fost ghidați să dezvolte propriile planuri de afaceri, iar în urma evaluării proiectelor, 13 au fost selectați pentru a primi finanțare destinată implementării unei activități din planul de afaceri. Activitatea este parte a proiectului „Consolidarea rezilienței societății civile din Republica Moldova” implementat de către IDIS „Viitorul”.

„Ne-am propus să susținem inițiative antreprenoriale care să contribuie la dezvoltarea economică locală și la consolidarea cooperării dintre antreprenorii de pe ambele maluri ale Nistrului. Ne bucurăm că în cadrul instruirilor s-a reușit să fie elaborate planuri de afaceri viabile, care acum se vor transforma în activități economice concrete, cu impact pentru comunitățile lor”, a declarat Liubomir Chiriac, director executiv IDIS „Viitorul”.

„Participarea la acest program ne-a oferit cunoștințele necesare pentru a ne dezvolta într-un mod sustenabil. Instruirile ne-au ajutat să înțelegem mai bine cum să elaborăm un plan de afaceri realist și eficient. Ajutorul obținut ne va permite să extindem activitatea și să creăm noi oportunități la nivel local”, a declarat Vitalie Chirilov, unul dintre antreprenorii beneficiari.

„Acest proiect ne-a oferit șansa să transformăm o idee de afacere într-un plan concret de dezvoltare. Sprijinul experților și schimbul de experiență cu alți antreprenori au fost foarte valoroase. Pentru noi, această susținere reprezintă un pas important pentru consolidarea afacerii și pentru dezvoltarea comunității din care facem parte”, a menționat Victoria Mușinschi, antreprenoare participantă în program.

„Colaborarea dintre antreprenori de pe ambele maluri ale Nistrului este extrem de importantă pentru dezvoltarea economică locală. Programul ne-a ajutat să ne dezvoltăm competențele antreprenoriale și să identificăm o soluție practice pentru afacerea noastră. Suntem încrezători că activitatea pe care le vom implementa cu ajutorul acestui sprijin vor avea un impact pozitiv și pe termen lung”, a spus Mihai Gazea, un alt antreprenor selectat pentru a-i oferi sprijin financiar.

Instruirile au fost desfășurate în lunile iunie, septembrie și noiembrie din anul 2025 și în luna martie din 2026. Temele abordate au vizat perspectivele de dezvoltare ale comerțului între cele două maluri ale Nistrului și intensificarea exportului către UE; cadrul legal și reglementările europene în comerțul internațional cu bunuri si servicii; pașii privind elaborarea unui plan de afaceri pentru ÎMM-uri și întreprinzătorii individuali; dar și planul de afaceri ca instrument pentru valorificarea oportunităților de dezvoltare economică.

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politică socială, politicile UE, dezvoltare regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe: Facebook; Instagram; Linkedin; Telegram; Youtube; Tiktok.

Prețul aurului a crescut accelerat în ultimii ani, iar tot mai mulți cetățeni ai Republicii Moldova aleg aurul drept formă de economisire pe termen lung. Declarațiile au fost făcute de către Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, vineri, 22 mai 2026, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit expertului, moldovenii își păstrează economiile în patru forme principale: bunuri imobiliare, bani în bănci sau în numerar, valori mobiliare și aur. Deși importurile oficiale de aur sunt monitorizate exact, o parte importantă a aurului ajunge în țară neoficial, în special prin bijuteriile procurate peste hotare și nedeclarate la vamă. Estimările arată că această zonă neobservată a economiei ar reprezenta aproximativ 20% din totalul importurilor de aur.

Datele prezentate de Veaceslav Ioniță arată că, pe termen lung, aurul și-a demonstrat capacitatea de a-și crește valoarea. Dacă în 1995 un gram de aur costa 12,5 dolari, în 2025 prețul a ajuns la 133,5 dolari, iar în primul trimestru al anului 2026 a urcat la 156,8 dolari pentru un gram. În același timp, importurile de bijuterii din aur au crescut spectaculos. Dacă în perioada 1991–1995 Republica Moldova importa anual bijuterii din aur în valoare de doar 0,2 milioane de dolari, între 2001–2005 valoarea acestora a ajuns la 2,5 milioane de dolari. Creșterea s-a accelerat ulterior: 6,5 milioane de dolari între 2011–2015, 22,1 milioane de dolari în 2021 și 33,6 milioane de dolari în 2025.

Estimările privind importurile totale de aur arată o expansiune semnificativă a pieței. În perioada 1991–1995, în Republica Moldova au fost importate aproximativ 400 kg de aur, dintre care 350 kg aur propriu-zis și 41 kg bijuterii din aur. În perioada 2006–2010 importurile totale au crescut la circa 920,8 kg, iar între 2021–2025 au atins 1 tonă și 383 kg de aur, inclusiv peste 1,1 tone de bijuterii din aur.

Potrivit expertului, averea moldovenilor sub formă de aur este estimată în prezent la circa 6,5 tone, comparativ cu doar 840 kg în anul 1990. Cea mai mare cantitate de aur a fost adusă în țară în perioada 2021–2025. Datele mai arată că ritmul de creștere al stocului de aur din Republica Moldova depășește considerabil media mondială. În ultimii 25 de ani, stocul de aur din Moldova a crescut anual, în medie, cu 5,9%, comparativ cu doar 1,6% la nivel global — de aproape patru ori mai rapid.

Chiar și așa, cantitatea de aur care revine unui locuitor al Republicii Moldova rămâne mult sub nivelul european și mondial. Dacă înainte de 1991 reveneau aproximativ 0,2 grame de aur pur per locuitor, în perioada 2021–2025 media a ajuns la 2,6 grame. Prin comparație, media globală este de 27 grame, iar cea europeană variază între 50 și 80 de grame per locuitor.

Veaceslav Ioniță a subliniat și creșterea valorii aurului acumulat de moldoveni în timp. Aurul cumpărat în perioada 1991–1995 pentru circa 4,9 milioane de dolari valorează astăzi aproximativ 62,6 milioane de dolari. În perioada 2021–2025, moldovenii au cumpărat aur în valoare de 101,1 milioane de dolari, iar valoarea actuală a acestuia este estimată la 216,8 milioane de dolari. „Astăzi, tot aurul pe care îl dețin moldovenii valorează peste un miliard de dolari”, a concluzionat expertul economic.

Prezentarea PDF poate fi accesată aici:

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe: Facebook; Instagram; Linkedin; Telegram; Youtube; Tiktok.

Piața auto din Republica Moldova traversează una dintre cele mai accelerate transformări din ultimele decenii, atât din perspectiva valorii importurilor, cât și a accesibilității autoturismelor pentru populație. Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, a spus vineri, 15 mai 2026, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, că în ultimii cinci ani, piața auto moldovenească a înregistrat o creștere de 2,5 ori.

Potrivit expertului, există o discrepanță mare dintre numărul de autoturisme importate și numărul de autoturisme înregistrate în Moldova, însă analiza datelor privind autoturismele importate, în special în ultimii cinci ani, arată principalele tendințe și schimbările de pe piață.

valoarea importurilor de mijloace de transport și piese componente a crescut de la 384 de milioane de dolari în 2020 la 1 miliard și 69 de milioane de dolari în 2025, dintre care 946 de milioane de dolari reprezintă importul propriu-zis de unități de transport. În structura importurilor din 2025, autoturismele dețin cea mai mare pondere – 67,3%, urmate de piese de schimb – 10,2%, tractoare – 8,5%, camioane – 7,9%, tehnică specială – 3,6%, autobuze – 2,5% și alte unități – 0,1%.

Expertul a evidențiat că accesibilitatea autoturismelor pentru moldoveni s-a îmbunătățit semnificativ în ultimii 20 de ani. Dacă în perioada 2001–2005 prețul mediu de import al unei mașini era de 11,7 mii de dolari, iar un moldovean trebuia să muncească aproximativ 16 ani și jumătate pentru a-și permite achiziția unui automobil, în perioada 2021–2025 prețul mediu a ajuns la 18,3 mii de dolari, însă timpul necesar pentru cumpărarea unei mașini s-a redus la aproape doi ani. „În 20 de ani accesibilitatea autoturismelor a crescut de zece ori. Mașinile au devenit un bun pe care și-l pot permite tot mai mulți moldoveni”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Datele prezentate de către expert arată și o accelerare puternică a numărului de autoturisme importate. Dacă în perioada 2001–2005 erau importate anual circa 2,6 mii de mașini, iar între 2011–2015 aproximativ 6,3 mii, în 2025 numărul acestora a ajuns la 33 de mii de unități. Totodată, pentru perioada de până la 2020 există o discrepanță semnificativă între numărul de mașini importate și numărul de mașini înregistrate în Moldova.

Un alt fenomen remarcat este creșterea rapidă a importurilor de automobile electrice. În 2020, din totalul de 10,2 mii de autoturisme importate, circa 1,7 mii aveau motor electric. În 2025, aproape 10 mii din cele 33 de mii de autoturisme importate au fost electrice, ceea ce înseamnă că trei din zece mașini importate sunt deja cu propulsie electrică. Dintre mașinile cu motor electric, domină cele Hibrid sau Plug In pe benzină, care reprezintă, în prezent, peste 85% din toate automobilele cu motor electric importate în Moldova.

În ceea ce privește proveniența autoturismelor, China a fost în 2025 principalul furnizor de mașini pentru Republica Moldova. Dacă în 2015 au fost importate  din China un număr aproape de zero de autoturisme, în 2025 valoarea importurilor a ajuns la 108 milioane de dolari, iar numărul autoturismelor chineze importate a crescut de la 120 la 12,2 mii de unități – o majorare de 100 de ori în doar zece ani.

Totodată, expertul a subliniat că Republica Moldova se apropie de nivelul țărilor dezvoltate în ceea ce privește numărul de autoturisme raportat la populație. Dacă în 1990 existau 46 de mașini la o mie de locuitori, în 2025 indicatorul a ajuns la 374 de mașini, iar în primul trimestru al anului 2026 – la 386 de unități la mia de locuitori.

Cu toate acestea, Veaceslav Ioniță a atras atenția asupra problemei radierii autoturismelor și a existenței unui număr mare de „mașini fantomă”. Din cele 904 mii de automobile înregistrate în Republica Moldova, peste 650 de mii circulă efectiv, în timp ce aproape 254 de mii nu dețin asigurare și nici revizie tehnică.

Prezentarea PDF poate fi accesată aici:

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe: Facebook; Instagram; Linkedin; Telegram; Youtube; Tiktok.

Piața muncii din Republica Moldova înregistrează evoluții îngrijorătoare și cere măsuri suplimentare de protejare a muncitorilor și asigurarea acestora cu un venit minim garantat mai mare, într-un context în care numărul persoanelor ocupate și al tinerilor activi economic este în continuă scădere. Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, a spus vineri, 1 mai 2026, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, că Republica Moldova, dacă își dorește integrarea în UE, trebuie să crească salariul minim, raportat la salariul mediu, să ajungă cel puțin la 50%, conform standardelor europene.

Potrivit expertului, în 1990 în Republica Moldova erau aproximativ 1,6 milioane de persoane ocupate, însă numărul acestora a scăzut constant în timp: la 1,4 milioane în 2000, la 949 de mii în 2010, la 834 de mii în 2020, iar în 2025 estimativ la 774 de mii. În același timp, structura ocupării s-a modificat, iar economia neobservată continuă să reprezinte o problemă majoră. Dacă în 1990, din cele 1,6 milioane de persoane ocupate, 1,2 milioane lucrau cu contract de muncă, iar peste 380 de mii activau în economia neobservată, în 2025 din cele 774 de mii de persoane ocupate, circa 640 de mii activează oficial, iar 134 de mii neoficial.

„Avem o scădere a numărului de persoane ocupate, iar creșterea numărului celor salariați oficial nu compensează această tendință. În ultimii cinci ani, numărul celor angajați oficial a crescut cu peste 38,4 mii, iar al celor care activează neoficial cu 86,6 mii, însă numărul persoanelor antrenate în economia reală este astăzi de două ori mai mic decât acum 35 de ani”, a menționat Veaceslav Ioniță.

Expertul a subliniat că cele mai multe locuri de muncă formale se regăsesc în agricultură, cu aproximativ 76 de mii de angajați, în construcții, cu 50,6 mii de persoane, și în sectorul HoReCa, deși la un nivel considerabil mai mic.

O altă tendință semnalată de către Veaceslav Ioniță este migrația populației apte de muncă. Dacă în 2015 peste hotare se aflau 610 mii de persoane din grupa aptă de muncă, în 2025 numărul acestora a ajuns la 923 de mii. Dintre aceștia, aproape 493 de mii au vârste cuprinse între 25 și 44 de ani, aproximativ 283 de mii între 45 și 64 de ani, iar circa 147 de mii au între 18 și 24 de ani. Expertul avertizează că cea mai mare migrație recentă este cea a tinerilor. „Dacă se menține acest ritm, în cinci ani forța de muncă tânără, care trebuie să plătească taxe și impozite și să aducă valoare adăugată economiei naționale, va fi mai numeroasă peste hotare decât în țară”, a declarat acesta.

Economistul a atras atenția și asupra dezechilibrului demografic dintre generațiile care intră și ies din grupa de vârstă aptă de muncă. În 2015, în Republica Moldova erau 402 mii de tineri cu vârste între 15 și 24 de ani și 327 de mii de persoane cu vârsta de peste 65 de ani. În 2025, numărul persoanelor de peste 65 de ani a crescut la 436 de mii, iar al tinerilor de 15-24 de ani a scăzut la 238 de mii. „Această stare de lucruri arată că în Republica Moldova avem tot mai mulți oameni cărora trebuie să li se plătească pensii și tot mai puțini tineri care să muncească și să plătească taxe și impozite”, a menționat analistul economic.

În ceea ce privește veniturile salariale, economistul a prezentat evoluții diferite pe cele două maluri ale Nistrului. Dacă în 2015 salariul mediu lunar era de 4.538 de lei pe malul drept și 6.455 de lei pe malul stâng, în 2025 salariul mediu a ajuns la 15.472 de lei pe malul drept și 7.858 de lei pe malul stâng. Pentru 2026, estimările indică 17.174 de lei pe malul drept și 8.004 lei pe malul stâng. Astfel, salariul mediu lunar de pe malul stâng este astăzi de peste două ori mai mic decât cel de pe malul drept.

Expertul a prezentat și date privind creșterea numărului de salariați cu venituri mari. În 2015 erau 3.800 de persoane cu salarii de peste 1.000 de euro lunar; în 2020, 26.100, dintre care 1.400 aveau deja salarii de peste 2.000 de euro; iar în 2025 numărul acestora a ajuns la 122,6 mii, dintre care 16.200 au salarii mai mari de 2.000 de euro. Pentru 2026, estimările indică 142,1 mii de persoane cu salarii de peste 1.000 de euro, dintre care 20.100 ar urma să câștige peste 2.000 de euro lunar.

Totodată, numărul persoanelor fizice cu venituri oficial declarate de peste un milion de lei anual a crescut de la 1.017 în 2015, la 2.962 în 2020 și la 10.025 în 2025.

Veaceslav Ioniță a făcut și referiri la salariul minim pe economie, pe care îl consideră un indicator esențial de protecție a muncitorilor. Dacă în 2015 acesta era de 1.900 de lei, reprezentând 40,5% din salariul mediu, în 2025 a ajuns la 5.500 de lei, adică 35,5% din salariul mediu. Pentru 2026, salariul minim este estimat la 6.300 de lei, ceea ce ar însemna 36,7% din salariul mediu, sub standardul european de 50%.

„Republica Moldova, dacă își dorește cu adevărat integrarea în Uniunea Europeană, trebuie să-și facă un plan clar prin care salariul minim, raportat la salariul mediu, să ajungă cel puțin la 50%. Conform acestui standard, în 2026 salariul minim ar fi trebuit să fie de cel puțin 8.000 de lei”, a subliniat expertul.

Prezentarea PDF poate fi accesată aici:

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe: Facebook; Instagram; Linkedin; Telegram; Youtube; Tiktok.

Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul” (IDIS) adresează sincere felicitări domnului Liubomir Chiriac, director executiv al instituției, cu prilejul obținerii prestigiosului titlu de membru corespondent al Academia de Științe a Moldovei.

Prin activitatea sa academică, ideile inovatoare și implicarea constantă în dezvoltarea mediului științific, Liubomir Chiriac se afirmă drept una dintre personalitățile marcante ale cercetării din Republica Moldova. Această distincție onorifică reprezintă o recunoaștere oficială a contribuțiilor sale remarcabile în domeniul cercetării științifice, în special în aria algebrei topologice și a aplicațiilor acesteia în domenii moderne. În acest context, desemnarea domnului Liubomir Chiriac în rândul membrilor corespondenți confirmă valoarea și impactul cercetărilor sale, precum și contribuția sa la consolidarea excelenței academice în Republica Moldova.

IDIS „Viitorul” își exprimă aprecierea pentru această realizare deosebită și își reafirmă angajamentul de a susține performanța, inovația și dezvoltarea cercetării științifice. Suntem onorați să avem în echipa noastră un lider care promovează excelența academică și contribuie activ la progresul societății. Îi dorim domnului Liubomir Chiriac multă sănătate, inspirație și noi succese în activitatea sa profesională și științifică.

Cu deosebit respect,
Echipa IDIS „Viitorul”

Alegerea noilor membri titulari și corespondenți ai Academiei de Științe a Moldovei a avut loc la data de 23 aprilie, în cadrul Sesiunii a VIII-a a Adunării Generale. Procesul de selecție a fost unul complex și riguros, implicând evaluarea candidaturilor de către comisii de experți, analiza rezultatelor științifice și validarea acestora prin votul Adunării Generale.

IDIS „Viitorul” este condus din 1 noiembrie, 2018, de către Liubomir Chiriac, în calitate de director executiv. Liubomir Chiriac este Dr. habilitat, profesor universitar  la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” (fosta Universitate din Tiraspol, refugiată la Chișinău). Liubomir Chiriac are calificări și domenii de expertiză în dezvoltare regională și locală, administrație publică, servicii publice, societate civilă, dezvoltare strategică, managementul organizațiilor.

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe: Facebook; Instagram; Linkedin; Telegram; Youtube; Tiktok.

Piața imobiliară din Republica Moldova traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimele două decenii, înregistrând o scădere accentuată a numărului de tranzacții, în special în segmentul apartamentelor. Declarațiile au fost făcute de către Veaceslav Ionită, expert în politici  economice la IDIS „Viitorul” vineri, 24 aprilie 2026, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit expertului, piața imobiliară moldovenească poate fi împărțită în patru segmente principale: apartamente și case individuale în municipiul Chișinău, respectiv apartamente și case individuale în restul țării. Dintre acestea, segmentul apartamentelor este cel mai afectat, înregistrând un declin semnificativ. Datele arată că numărul tranzacțiilor comerciale cu apartamente a ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimii 20 de ani. În primul trimestru al anului 2026, în valoare anuală, s-au realizat aproximativ 27 de mii de tranzacții, o scădere drastică comparativ cu anii precedenți.

În municipiul Chișinău, evoluția este și mai pronunțată. În 2023 au fost 19,8 mii de tranzacții, în 2024 - 23,7 mii de tranzacții, iar în 2025 – 14 mii de tranzacții. În primul trimestru din 2026 au fost înregistrate doar 2240 de tranzacții, de două ori mai puține decât în aceeași perioadă a anului trecut. La nivel național, dacă în 2019 s-au realizat 52,5 mii de tranzacții cu apartamente, în 2025 numărul acestora a scăzut la doar 20,7 mii.

Expertul explică această situație prin mai mulți factori, printre care creșterea accelerată a prețurilor la apartamente începând cu anul 2023 și majorarea generalizată a costurilor de trai. Un alt factor esențial este retragerea investitorilor din piață. Băncile comerciale și-au schimbat strategia de creditare, evitând finanțarea companiilor de construcții și orientându-se spre credite ipotecare pentru locuințe deja finalizate. „Companiile de construcție sunt nevoite să se autofinanțeze, ceea ce pune o presiune enormă pe activitatea lor. Din acest motiv, numărul locuințelor date în exploatare este la cel mai mic nivel din ultimii 20 de ani”, a subliniat Veaceslav Ioniță.

În paralel, susține economistul, structura tranzacțiilor s-a modificat semnificativ. Dacă în 2019 majoritatea achizițiilor erau realizate cu bani cash, în prezent circa 70% dintre apartamente sunt cumpărate prin credite ipotecare. În primul trimestru al anului 2026, în valoare anuală, s-au efectuat tranzacții cash de 4,1 mii, iar tranzacții prin ipotecă – 6,9 mii. Această tendință confirmă dependența tot mai mare a populației de finanțarea bancară.

Referind-u-se la Programul guvernamental „Prima Casă”, lansat în 2017, a spus că acesta a contribuit semnificativ la dinamizarea pieței imobiliare, fiind acordate aproximativ 12700 de credite ipotecare până în 2025. Cu toate acestea, în prezent programul se confruntă cu probleme de sustenabilitate. În primele trei luni ale anului 2026, fondurile alocate au fost deja epuizate, pe fondul unei cereri care depășește capacitatea estimată. Expertul consideră că autoritățile trebuie să revizuiască urgent criteriile de acces. „În forma actuală, programul nu mai este sustenabil și necesită reguli noi pentru beneficiari”, a declarat expertul.

În lipsa investițiilor și pe fondul unei oferte limitate de locuințe noi, prețurile nu au premise reale de scădere, declară economistul. Astfel, piața imobiliară din Republica Moldova rămâne blocată într-un cerc vicios: cerere limitată, ofertă redusă și acces dificil la finanțare pentru dezvoltatori. Analistul economic avertizează că, fără intervenții structurale și politici coerente, sectorul imobiliar riscă să rămână într-o stare de stagnare prelungită.

Prezentarea PDF poate fi accesată aici:

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe: Facebook; Instagram; Linkedin; Telegram; Youtube; Tiktok.