Vineri, 29 martie, 2024, a avut loc a patra ședință de lucru a membrilor Coaliției de Monitorizare a Achizițiilor Publice. În cadrul evenimentului, subgrantiștii proiectului „Consolidarea integrității în achizițiile publice”, implementat de către Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în parteneriat cu Parteneriat pentru Transparență din SUA, au raportat situația cu referire la implementarea  proiectelor privind monitorizarea achizițiilor publice.

La ședință a participat și un grup de studenți de la Facultatea Științe Economice a Universității de Stat din Moldova. Carolina Ungureanu, coordonatoarea proiectului, vice directoare IDIS „Viitorul", le-a spus tinerilor că achizițiile publice au ajuns astăzi să fie un domeniu de mare interes și se cere monitorizarea modului în care sunt utilizați banii publici, iar Coaliția, reprezentantă de către ONG-uri, activiști și experți în domeniu, veghează transparența utilizării banilor publici în Republica Moldova. „Suntem interesați să diseminăm informația aceasta și să creștem capacitatea tinerilor, a societății civile, de a avea mai mulți experți și reprezentanți care supraveghează sectorul”, a spus Carolina Ungureanu.

Olga Diaconu, coordonatoare de proiecte la Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER), a prezentat activitățile proiectului „Monitorizarea achizițiilor sectoriale în Republica Moldova”, conform Legii nr. 74/2020 privind achizițiile în domeniul energeticii, apei, transporturilor și servicilor poștale. Astfel, mai multe entități contractante mari au fost monitorizate cum desfășoară achizițiile sectoriale, pentru depista eventuale nereguli sau indicatori de risc, anumite practici bune sau rele, care ulterior se vor regăsi și într-un raport, note de politici, care vor fi expediate autorităților pentru aduce îmbunătățiri la cadrul legal. Au fost deja publicate cinci articole cu privire la anumite situații dubioase, cu semne de întrebare, cu indicatori de risc în monitorizarea achizițiilor sectoriale desfășurate de către Chișinău-Gaz, Aeroportul Internațional Chișinău, Termoelectrica, Calea Ferată din Moldova și Apă-Canal Chișinău.

Ala Revenco, președinta Asociației Obștești „Părinți Solidari”, care implementează proiectul „Creșterea integrității achizițiilor de valoare mică realizate de către direcțiile de educație din mun. Chișinău” a analizat modul în care se realizează achizițiile de valoare mică, în condițiile noului regulament intrat în vigoare la 1 iulie, 2023. Ca rezultat, s-a constat că predomină procedurile neconcurențiale. 96% din banii utilizați, circa 40,4 milioane de lei, fără TVA, au fost cheltuiți discreționar de către direcțiile de educație prin achiziții de valoare mică realizate în baza facturilor fiscale și a contractelor directe, iar în astfel de cazuri, riscurile de corupție și de înțelegere sunt foarte mari. Totodată, autoritățile contractante monitorizate, în trimestru III din 2023 au desfășurat 311 proceduri prin factură și contracte directe, iar în trimestrul IV – 416. Prin MTender, 8 proceduri au fost defășurate în trimestrul III și 4 în trimestrul IV.  S-au raportat după termenul limită 7% din proceduri în trimestrul III și 32% în trimestrul IV. Depășirea pragurilor la realizarea achizițiilor prin facturi fiscale și contracte directe au avot loc în trimestrul III în cazul a 16 proceduri, iar trimestrul IV - în cazul a 8 proceduri.

Ion Mazur, șeful Departamentului Advocacy, Campanii și Publicații din cadrul Asociației Obștești „Asociația Presei Independente”, care implementează proiectul „Consolidarea integrității în achizițiile publice prin contribuția mass-media”, a spus că au fost monitorizate mai  multe proceduri de achiziții a proiectelor Programului Național „Satul  European” și „Satul  European Expres” pentru a realiza investigații jurnalistice și recomandări pentru autorități și entități economice, dar și a promova bunele practici de guvernare locală prin realizarea unor articole tematice. S-a reușit publicarea a trei investigații și trei articole despre bunele practici. Referitor la Raportul de monitorizare a corectitudinii utilizării procedurilor de achiziții publice de către administrația publică locală de nivelul I, cu propuneri de eliminare a ilegalităților și recuperare a banilor publici, experta contractată să facă raportul a analizat 29 de contracte și proceduri de achiziție din cele 65 planificate.

Diana Grosu, președința Asociației pentru Drepturile Omului Lex XXI, care implementează proiectul „Monitorizarea și promovarea transparenței achizițiilor publice în sectorul asistenței sociale din Republica Moldova”, a spus că în cadrul proiectului sunt monitorizate achizițiile publice efectuate de către direcțiile generale de asistență socială din zona de nord a Republicii Moldova și de către Ministerul Muncii și Protecției Sociale, iar rezultatele monitorizării se vor regăsi în 7 investigații și 7 reportaje investigative. Între timp s-au realizat 4 investigații și 3 reportaje investigative. Rezultatele investigațiilor se vor regăsi într-un raport de monitorizare, cu recomandări către autoritățile/entitățile contractante. „Ceea ce am făcut a cam supărat autoritățile, având în vedere faptul că ele au fost monitorizate cum utilizează banii publici. În urma acestor investigații au apărut diverse amenințări, autoritățile nefiind obișnuite cu faptul că cineva le monitorizează”, a spus Diana Grosu.

Lilia Zaharia-Cravcenco, directoarea executivă a Transparency Internațional-Moldova, care implementează proiectul „Achiziţiile publice din Primăria mun. Chişinău sub lupa transparenței”, a spus că s-a reușit colectarea și analiza informațiilor din planurile de achiziții ale Primăriei Chișinău și a întreprinderilor municipale pentru 2023-2024; au fost selectate procedurile de achiziții spre monitorizare pentru 2023 și analizat conținutul paginilor web ale Primăriei Chișinău, Direcției Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare și a ÎM Autosalubritate în ceea ce ține de componentele buget și achiziții publice. Au fost selectate: informațiile din M-Tender și de pe www.achizitii.md referitoare la achizițiile efectuate de către autoritățile contractante monitorizate; datele privind contractele atribuite înregistrate la Agenția Achiziții Publice. De asemenea, au fost solicitate informații de la întreprinderile municipale privind achizițiile realizate în 2023. „Atenția a fost îndreptată către achizițiile cu factori de vulnerabilitate și riscuri sporite de corupție; dar și cu valoarea achizițiilor semnificativă. Autoritățile contractante par a fi, mai degrabă, tentate să anuleze procedurile decât să le remedieze, constatere ce a rezultat din analiza deciziilor Agenției Naționale pentru Soluționarea Contestațiilor. Am avut dificultăți la unele etape ale realizării investigațiilor jurnalistice, dar ele au fost depășite. Vom realiza și un raport de monitorizare și vom desfășura și un club al jurnaliștilor unde vom invita instituțiile monitorizate și ofertanții care au depus contestații”, a spus Lilia Zaharia.

În cadrul ședinței, Valeriu Ciorba, monitor la Părinții Solidari, a prezentat ciorna unui apel public al societății civile cu referire la achizițiile publice de valoare mică. Potrivit lui Valeriu Ciorba, legislativ nu este nicăieri stipulat că anume contractele de la 150 de mii la 350 de mii, care se petrec prin Mtender, trebuie să fie publicate obligatoriu undeva. Astfel, se solicită să fie făcute anumite intervenții în hotărârea Guvernului care reglementează aceste proceduri, ca și acele contracte care se petrec în Mtender, și care ar fi transparente, să fie publicate și să ajungă în spațiul public.

Coaliția de Monitorizare a Achizițiilor Publice este creată la inițiativa Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul proiectului „Consolidarea integrității în achizițiile publice”, implementat în parteneriat cu Parteneriat pentru Transparență din SUA. Coaliția ce urmărește susținerea reformelor în domeniul achizițiilor publice în Republica Moldova. Din Coaliție fac parte peste 20 de organizații ale societății civile, jurnaliști de investigație, experți şi monitori independenți din Republica Moldova.

Până acum Coaliția de Monitorizare a Achiziţiilor Publice s-a întrunit în trei ședințe, unde au fost abordate mai multe subiecte și probleme de actualitate din domeniul achizițiilor publice.

------------------------------------------

Proiectul „Consolidarea integrității în achizițiile publice” este implementat de către Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul", în parteneriat cu Parteneriat pentru Transparență (SUA). Proiectul urmărește susținerea reformelor în domeniul achizițiilor publice în Moldova, care vor spori transparența și corectitudinea achizițiilor publice prin împuternicirea cetățenilor de a responsabiliza instituțiile relevante.

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Parteneriat pentru Transparenţă (PTF) are sediul în Washington DC și are misiunea este de a promova abordări inovatoare conduse de societatea civilă pentru îmbunătățirea guvernanței, creșterea transparenței, promovarea statului de drept și reducerea corupției în țările în curs de dezvoltare și în curs de dezvoltare. Din 2000, PTF a susținut peste 250 de proiecte care vizează promovarea implicării ONG-urilor în decizii, procese și legi care impun transparența și responsabilitatea în achizițiile publice.

Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul” și Curtea de Conturi au semnat la 22 ianuarie, 2024, un Acord de cooperare menit să contribuie la intensificarea colaborării, îmbunătățirea transparenței și eficienței procesului de achiziție publică și obținerea unei valori corespunzătoare banilor publici cheltuiți. Acordul a fost semnat în contextul în care IDIS „Viitorul” implementează, împreună cu Parteneriat pentru Transparență din SUA, proiectul „Consolidarea integrității în achizițiile publice”,  care are ca scop sprijinirea reformei sectorului de achiziții publice moldovenesc, creșterea transparenței și echității procedurilor de achiziție publică, prin abilitatea cetățenilor în sensul responsabilizării instituțiilor relevante.

Echipa IDIS „Viitorul”, care implementează proiectul, a avut pe 24 octombrie, 2023, o întrevedere cu conducerea Curții de Conturi, în vederea consolidării și coordonării eforturilor de cooperare și în vederea obținerii calității de membru al Platformei Naționale pentru Achiziții Publice (PNAP), creată în cadrul aceluiași proiect.

IDIS „Viitorul” și Curtea de Conturi consideră că parteneriatul dintre societatea civilă și autoritățile publice permite creșterea calității serviciilor publice în interesul cetățenilor. În Acord se precizează că din 23 iunie 2022 Republica Moldova a obținut statutul de țară candidată pentru a deveni membră a Uniunii Europene, iar întreprinderea măsurilor pentru îmbunătățirea achizițiilor publice la toate nivelurile de guvernare și creșterea implicării societății civile în procesele decizionale de la toate nivelurile, sunt recomandări ale Comisiei Europene. Astfel, acest fapt reiterează necesitatea colaborării tuturor actorilor din sectorul achizițiilor publice, având contribuția societății civile, atât la monitorizare, cât și la dezvoltarea politicilor, instrumentelor digitale și la îmbunătățirea cadrului de reglementare.

Totodată, acordul subliniază că art. 133 din Constituția Republicii Moldova fundamentează Curtea de Conturi în calitate de instituție de audit, cu un mandat suficient de larg, ce exercită controlul asupra modului de formare, de administrare și de întrebuințare a resurselor financiare publice, rezultatele activității fiind rapoartele anuale expediate Parlamentului. „În activitatea sa, Curtea de Conturi abordează riscul că finanțele și patrimoniul public pot fi administrate și utilizate în mod abuziv, oferind în mod constant informații despre cum sunt cheltuiți banii de către autoritățile statului și despre performanța sectorului public. Datorită responsabilităților specifice gestiunii banilor publici și realizării actului de putere publică, activitatea Curții de Conturi se extinde nu doar asupra aspectelor de ordin financiar, ci și asupra angajamentelor entităților auditate privind performanța și conformitatea utilizării resurselor publice”.

În document mai este menționat faptul că achizițiile publice reprezintă o componentă importantă a finanțelor publice, fapt demonstrat de volumul de resurse financiare publice care sunt cheltuite prin sistemul de achiziții în scopul procurării de bunuri, servicii și lucrări, de către autoritățile contractante din țară, motiv pentru care asigurarea și îmbunătățirea transparenței și eficienței acestui proces este imperios necesară. „Stabilirea unei comunicări eficiente și permanente, între reprezentanții instituțiilor publice, cu atribuții în domeniul achizițiilor publice, autoritățile contractante, operatorii economici și societatea civilă, este precondiția de bază pentru coordonarea și armonizarea intereselor cetățenilor cu cele de stat, într-o atmosferă democratică și în spiritul principiilor statului de drept”, se mai menționează în Acord.

Părțile semnatare ale Acordului remarcă necesitatea conjugării eforturilor și a capacităților sectorului guvernamental și ale societății civile în vederea atingerii obiectivelor guvernării, modernizării țării și ajustării la standardele europene în toate domeniile, inclusiv în domeniul achizițiilor publice, care reprezintă o componentă importantă a finanțelor publice și a bugetului public național. Părțile, de asemenea, salută inițiativele de consultare și implicare a societății civile, a mediului academic și al organizațiilor independente în toate problemele de interes strategic, în calitate de element al procesului de democratizare a societății și a statului în Republica Moldova. „O mai bună coordonare a eforturilor comune ale sectorului asociativ și ale autorităților publice și de specialitate ale Guvernului Republicii Moldova, în special Curtea de Conturi a Republicii Moldova, se va răsfrânge pozitiv asupra performanțelor înregistrate în dezvoltarea economică a țării”, se mai menționează în Acord.

Potrivit Acordului, părțile vor participa la ședințe comune, mese rotunde, alte activități, unde vor aborda diverse subiecte de actualitate din domeniul achizițiilor publice, probleme ce necesită discuții și consultări cu toți actorii din sector, precum și vor lucra la găsirea de soluții pentru redresarea dificultăților. De asemenea, părțile vor asigura participarea sistemică a reprezentanților lor în cadrul activităților ale Platformei Naționale pentru Achiziții Publice.

------------------------------------------

Proiectul „Consolidarea integrității în achizițiile publice” este implementat de către Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul", în parteneriat cu Fondul de Parteneriat pentru Transparență (SUA). Proiectul urmărește susținerea reformelor în domeniul achizițiilor publice în Moldova, care vor spori transparența și corectitudinea achizițiilor publice prin împuternicirea cetățenilor de a responsabiliza instituțiile relevante.

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizeaz ăcercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Parteneriat pentru Transparență (PTF) are sediul în Washington DC și are misiunea este de a promova abordări inovatoare conduse de societatea civilă pentru îmbunătățirea guvernanței, creșterea transparenței, promovarea statului de drept și reducerea corupției în țările în curs de dezvoltare și în curs de dezvoltare. Din 2000, PTF a susținut peste 250 de proiecte care vizează promovarea implicării ONG-urilor în decizii, procese și legi care impun transparența și responsabilitatea în achizițiile publice.

Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul” a desfășurat joi, 21 decembrie, o ședință de mentorat cu subgrantiștii proiectului „Consolidarea integrității achizițiilor publice”,  în prezența lui Hady Fink, directorul de proiect din cadrul Partnership for Transparency – PTF din SUA, care s-a aflat într-o vizită în Republica Moldova. În cadrul întrevederii, opt organizații ale primei runde a programului de subgrantare au enunțat rezultatele și impactul proiectelor implementate. Totodată, cinci organizații care implementează proiecte în cadrul rundei a doua a programului de subgrantare, au raportat rezultatele primelor trei luni de monitorizare a achizițiilor publice.

Ședința de mentorat a avut ca scop și evaluarea situației recomandărilor adresate  autorităților monitorizate și decidenților, ca rezultat al implementării proiectelor din prima rundă, a reacțiilor autorităților contractante la recomandările formulate, precum și în ce măsură a fost îmbunătățit procesul de achiziții publice.

Hady Fink: „Pentru noi sunt foarte importante rezultatele obținute în cadrul proiectelor, dar ne interesează și să urmărim ceea ce se întâmplă după ce ați implementat proiectele, care este sustenabilitatea. Pentru noi sunt importante acțiunile imediate, dar și rezultatele pe termen lung ale activităților voastre. Vrem să vedem ce schimbări s-au produs, dacă unele autorități monitorizare au ținut sau țin cont de recomandările voastre. Eventual dacă sunt unele mai reticente trebuie să cunoaștem lucrul acesta, ca să avem analiza situației actuale și să știm cum ne mișcăm mai departe”.

Carolina Ungureanu, manager de proiect, vicedirectoare IDIS „Viitorul”: „Pentru noi este importantă ședința aceasta din mai multe puncte de vedere. Ca să vedeți cum activează și alte organizații ale societății civile și ce instrumente utilizează atunci când monitorizează anumite entități sau autorități contractante. Este un schimb de experiență, iar lecțiile pe care le-au prezentat anumite organizații pot fi preluate. Unele subiecte abordate de către organizații care fac monitorizări pot fi în viitor subiecte de investigații jurnalistice”.

Centrul Contact Cahul a monitorizat, în cadrul primei runde de subgrantare, unele achiziții publice desfășurate de către Primăria municipiului Cahul și de către Consiliul raional Cahul. Mihail Cucereanu, coordonator de proiect în cadrul centrului, a recunoscut că multe cunoștințe în domeniul monitorizării nu a avut inițial, dar în cadrul proiectului a participat la instruiri, unde a fost pregătit de către specialiști în domeniu. „În cadrul proiectului am format un grup de monitorizare. Am avut posibilitatea să contractăm un responsabil tehnic, cu experiență înaltă, care ne-a învățat la ce să atragem atenția atunci când monitorizăm cum decurg lucrările. La fiecare etapă de monitorizare ne-am străduit să facem propuneri, care au fost incluse ca recomandări pentru autorități, și am avut mai multă deschidere din partea Primăriei Cahul decît din partea CR Cahul. Unul dintre membrii grupului nostru de monitorizare a fost inclus în grupul privind achizițiile publice din cadrul Primăriei. La Consiliul raional este un pic mai greu. În timpul activității noastre în acest proiect au fost mai multe observații la caietele de sarcini, care erau întocmite foarte superficial și nici nu erau semnate de cine le-a întocmit. Ca o continuitate a ceea ce am început, recent s-a constituit un consiliu local de transparență și membri ai grupului nostru de monitorizare cu care am lucrat, acum, o parte dintre ei, sunt membri ai acestui consiliu de transparență și monitorizează procesul de luare a deciziilor la Primăria municipiului Cahul, inclusiv procesul de achiziții”, a spus Mihail Cucereanu.

Asociația Obștească „Localinvest” din raionul Râșcani, în prima rundă de granturi, a monitorizat achizițiile desfășurate de către Consiliul raional Râșcani și de către Spitalul raional Râșcani. Alexandru Crigan, președintele asociației, a spus că în timpul procedurilor de monitorizare au fost depistate o serie de abateri de la normele legale. „Odată cu finalizarea proiectului nu s-a finalizat și activitatea noastră privind aceste achiziții publice monitorizate. Am formulat recomandări la sfârșitul etapelor de monitorizare, iar pe parcurs am continuat să primim răspunsuri la scrisorile pe care le-am adresat în timpul proiectului și la care nu am primit răspuns la timpul potrivit. Am avut mari așteptări de la instituțiile statului, în special de la organele de control, ca să aibă o reacție mai promptă. Am primit răspunsuri la recomandări, dar au fost destul de evazive.”, a spus Alexandru Crigan.

Asociația Obștească „Prospect”, din orașul Cimișlia, a monitorizat, tot în prima rundă, achizițiile publice privind reparația drumurilor desfășurate de către autoritățile din oraș și raion. Andrei Bargan, directorul asociației, a declarat că a fost pentru prima dată în istoria activității autorităților locale când o  organizație a inclusă în grupul de lucru privind achizițiile publice. „Ne-au primit la început rece, dar am reușit să colaborăm. Făcând monitorizări la toate etapele, am observat că este un specialist bun care să facă documentațiile de proiect, dar cu planificarea stăteau mai prost. Planificau mai mult pe criterii politice. Alegeau unde să repare anumite drumuri și cui să facă drumuri. Noi am transmis toate recomandările și observațiile noastre administrației locale să ajusteze proiectul, fiindcă nu este bine să se planifice una, dar să se facă alta. În discuție afirmă că vor lua în considerare, dar nu mai îndeplinesc. Se revoltă dacă insistăm și ne întreabă de ce ne interesează. Le-am spus că au o planificare negândită. Am observat că în actelocale.md, la compartimentul servicii de protocol, tot ce se plasează este hașurat cu negru și nu mai înțelegi ce informații se conțin acolo. Am înțeles din spusele lor că dacă hașurează nimeni nu-i pedepsește. Dacă scăpă vreun nume nehașurat sau altceva, pot fi dați în judecată și pot fi pedepsiți că publică date cu caracter personal. Dar nu este vorba de persoane fizice”, a declarat Andrei Bargan.

Proiectul media „Cu Sens”, beneficiar al primei runde de granturi, a realizat cinci investigații jurnalistice și cinci explainere pentru a informa publicul despre cum pot accesa informațiile despre achiziții publice. Liuba Șevciuc, administratoarea proiectului, a specificat că în cadrul anchetelor au verificat mai multe contracte cu participarea mai multor agenți economici, achiziții de valoare mică, de valoare mare, achiziții care au fost realizate cu mulți ani în urmă și nu au fost duse la bun sfârșit. „Problema cu care ne-am confruntat a fost că unele instituții publice nu ne-au dat informațiile solicitate. De obicei, munca jurnaliștilor se termină în momentul în care publicăm o anchetă. Acestea sunt competențele noastre și este bine astfel de formate în care noi colaborăm cu societatea civilă, pentru că ei pot prelua materialele noastre și pot pune presiune publică pe autorități ca să facă anumite ajustări la lege, să implementeze anumite lucruri”, a declarat Liuba Șevciuc.

Organizațiile care implementează proiecte în runda a doua de subgrantare au început activitatea în luna septembrie curent. Acestea au raportat dificultățile pe care le-au  întâmpinat în această perioadă de implementare a proiectului.

Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER), a obținut granturi în ambele runde de subgrantare pentru a monitoriza achizițiile publice sectoriale. În perioada implementării primei runde au fost aduse modificări la legea privind achizițiile publice sectoriale. Iar ca să vadă impactul acestora, a aplicat și la a doua rundă. Olga Diaconu, coordonatoare de proiect în cadrul AGER,  a evidențiat rezultatele primei runde de implementare a proiectului.  „Activitățile desfășurate în perioada aprilie – iulie 2022 au vizat: monitorizarea achizițiilor în sectoarele energeticii, apei, transporturilor și serviciilor poștale; organizarea unei mese rotunde cu părțile interesate pentru discutarea principalelor probleme legate de interpretarea și aplicarea prevederilor Legii 74/2020; elaborarea și publicarea articolelor; elaborarea unei note de politici publice; și elaborarea unui raport de monitorizare. Ca activități realizate, vorbim despre monitorizarea achizițiilor sectoriale, publicarea articolelor despre situații problematice în achizițiile sectoriale etc.”, a spus Olga Diaconu.

Asociația Obștească „Părinți Solidari” este, de asemenea, beneficiara ambelor runde de subgrantare. Valeriu Ciorba, monitor al asociației, a vorbit despre activitățile planificate în implementarea proiectului din runda a doua. „Suntem cu ochiul pe educația din municipiul Chișinău. Monitorizăm direcțiile de educație ale Primăriei municipiului și anume modul în care ele raportează desfășurarea achizițiilor publice de valoare mică prin sistemul Mtender, proces obligatoriu din 1 iulie curent. Informații despre procedură, mecanisme de raportare, deși s-a introdus din 1 iulie, au început să apară din luna septembrie. Prezentarea informațiilor despre achizițiile de valoare mică este cam ascunsă. Sunt achiziții care, ca procedură, trebuie să se desfășoară în Mtender, dar se ajunge ca în Mtender să fie declarat doar cine este câștigătorul. Contractul propriu zis nu ajunge în Mtender. În hotărârea de Guvern mai sunt multe excepții complicate, iar autoritățile contractante, credem noi, le folosesc abuziv pentru anumite chestii. Sistemul nou nu prevede legătura cu sistemul e-factura și aici procentajul erorilor umane este destul de mare. a menționat Valeriu Ciorba.

Asociația Obștească „Asociația Presei Independente”, implementează din septembrie proiectul „Consolidarea integrității în achizițiile publice prin contribuția mass-media”. Ion Mazur, șeful Departamentului Advocacy, Campanii și Publicații al asociației, a arătat că sunt monitorizate procedurile de achiziție selectate în cadrul programului național „Satul European” și „Satul European Expres”, din perioada 2023-2024. „Ne-am propus nu doar să dezvăluim anumite lacune, încălcări ale proceselor de achiziție publică, dar și să promovăm bunele practici, să arătăm că sunt autorități locale care desfășoară procesele corect și să fie un exemplu pentru alte autorități și în felul acesta să îmbunătățim procesul de achiziție. Au fost realizate două investigații jurnalistice, dar încă nu au fost publicate. Autoritățile vizate au candidat la alegerile locale din noiembrie curent și a fost amânată publicarea unei investigații. A doua investigație durează deoarece identificarea temei este complicată. Unele surse, inclusiv persoanele implicate din partea autorităților, refuză să ofere informații la timp”, a declarat Ion Mazur.

Asociația pentru Drepturile Omului „Lex 21” din municipiul Bălți, de asemenea, este participanta ambelor runde de subgrantare. Valeria Ciolac, coordonatoarea programelor anticorupție în cadrul asociației, a menționat activitățile planificate și realizările în cadrul rundei a doua. „Am ales monitorizarea transparenței achizițiilor publice în sectorul asistenței sociale deoarece odată cu războiul și criza refugiaților, sectorul a beneficiat de mari fonduri, sub formă de ajutor umanitar, iar acolo unde sunt mai multe fonduri este o mai mare nevoie de monitorizare. În cele trei luni de implementare a proiectului am expediat 29 cereri de acces la informație către Direcțiile Asistență Socială din Nordul Moldovei și Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Principala problemă cu care ne confruntăm e că atunci când vine vorba de accesul de informație, unele autorități nu răspund deloc. În a runda a doua, LEX 21 și-a extins aria de monitorizare. Pe lângă autoritățile municipale din Bălți, sunt analizate toate procedurile de achiziție curente desfășurate de către Direcțiile Asistență Socială din Edineț, Soroca, Briceni, Donduşeni, Drochia, Făleşti, Floreşti, Glodeni, Ocniţa, Râșcani, Sângerei și Ministerul Muncii și Protecției Sociale”, a menționat Valeria Ciolac.

Transparency International-Moldova în a doua rundă de subgrantare monitorizează achizițiile publice din cadrul Primăriei municipiului Chișinău, Direcția arhitectură, urbanism și relații funciare și Regia autosalubritate. Lilia Zaharia, directoarea executivă TI-Moldova, a declarat că sunt foarte multe proceduri de achiziție făcute de către întreprinderile municipale și de către Primăria municipiului Chișinău, dar au fost selectate procedurile care țin de domenii cu factori de vulnerabilitate și riscuri sporite de corupție, s-au achizițiile care țin de aspectele controversate și problematice. „Colegele au identificat că au fost multe materiale promoționale de publicitate achiziționate de către Regia Autosalubritate și Direcția Arhitectură și vrem să vedem motivele de ce trebuie să se cheltuie foarte mulți bani pentru promovarea serviciilor prestate de către Regie. Ne-am uitat gradual din 2020 și până în 2023 și este o majorare a acestor achiziții de servicii. Fiind în campania electorală, când solicitam informații, ne întrebau „da cine v-a pus să scrieți investigații jurnalistice?”. Veneau cu reproșuri că am acționa la indicația vreunui partid politic. Și asta a fost un motiv de ce s-a tergiversat publicarea materialelor jurnalistice: că nu am primit informații suficiente la timp. Această activitate a noastră nu-i pentru a pedepsi sau a arăta din deget autorităților publice, dar vrem să venim cu unele recomandări, să-i ajutăm”, a spus Lilia Zaharia.

------------------------------------------

Proiectul „Consolidarea integrității în achizițiile publice” este implementat de către Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul", în parteneriat cu Parteneriat pentru Transparență (SUA). Proiectul urmărește susținerea reformelor în domeniul achizițiilor publice în Moldova, care vor spori transparența și corectitudinea achizițiilor publice prin împuternicirea cetățenilor de a responsabiliza instituțiile relevante.

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Partnership for Transparency (PTF) are sediul în Washington DC și are misiunea este de a promova abordări inovatoare conduse de societatea civilă pentru îmbunătățirea guvernanței, creșterea transparenței, promovarea statului de drept și reducerea corupției în țările în curs de dezvoltare și în curs de dezvoltare. Din 2000, PTF a susținut peste 250 de proiecte care vizează promovarea implicării ONG-urilor în decizii, procese și legi care impun transparența și responsabilitatea în achizițiile publice.

Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în colaborare cu Parteneriatul pentru Transparență (PTF) din SUA, au lansat marți, 19 decembrie 2023, Platforma Națională pentru Achiziții Publice (PNAP),  în cadrul proiectului „Consolidarea integrității în achizițiile publice”. PNAP va fi un forum național de discuție, un mecanism permanent de comunicare și dialog pentru toți actorii din sectorul achizițiilor publice - autorități responsabile de politici, control, reglementare, autorități/entități contractante,  și operatori economici. Alături de IDIS, din PNAP fac parte și alte 3 organizații ale societății civile delegate din partea Coaliției de Monitorizare a Achizițiilor Publice.

Misiunea PNAP este îmbunătățirea eficienței, transparenței și integrității sistemului național de achiziții publice prin abordarea problemelor din sistem, identificarea soluțiilor, precum și propunerea acestora, sub formă de recomandări, pentru a fi integrate în politici, de către decidenți. Membrii PNAP reprezintă autorități și organizații interesate de funcționarea și viabilitatea sistemului național de achiziții publice.

În cadrul ședințelor care vor fi organizate trimestrial, membrii PNAP vor aborda subiecte prioritare, vor adopta poziții comune în legătură cu problemele și provocările sistemului de achiziții publice, vor formula recomandări și vor contribui la elaborarea politicilor și implementarea soluțiilor pentru depășirea provocărilor.

Diana Enachi, coordonator monitorizare achiziții publice la IDIS „Viitorul”, a spus că această inițiativă a fost gândită pentru a facilita dialogul dintre reprezentanții sectorului de achiziții publice și a discuta acele carențe, probleme, dificultăți, pe care le întâlnesc în procesul de achiziție publică. „Scopul final al activității acestei platformei este de a găsi soluții, gândi noi politici pentru a rezolva problemele din sectorul achizițiilor publice. Nu neapărat la fiecare problemă și la fiecare ședință vom găsi soluții simple, clare, care pot fi implementate ușor, dar această comunicare și faptul că ne adunăm cu toții la aceeași masă, este un pas înainte pentru remedierea acelor dificultăți care sunt sesizate de către noi cei din societatea civilă, ca urmare a procesului de monitorizare”, a spus Diana Enachi.

Liubomir Chiriac, director executiv al IDIS „Viitorul” a declarat că sectorul achizițiilor publice reprezintă circa 10% din Produsul Intern Brut (PIB) al Republicii Moldova și 20-25% din Bugetul Public Național. „Este un sector foarte important pentru dezvoltarea țării. Achizițiile publice performante duc la soluționarea multor provocări, care se referă la disciplina financiară, modernizarea administrației publice, deschiderea de noi locuri de muncă, lupta împotriva corupției, creșterea încrederii cetățenilor în stat etc. Achizițiile publice se referă la transparență, echitate, buna guvernare, dar se referă și la pregătirea insuficientă a membrilor grupurilor de lucru responsabili de procesul de planificare și pregătire a documentelor, se referă și la insuficiența transparenței, controlului intern, a procesului de monitorizare și evaluare. Sunt încă foarte multe constrângeri în acest domeniu, deși s-au depus eforturi și s-au obținut rezultate”, a declarat Liubomir Chiriac.

Hady Fink, director de proiect, Parteneriat pentru Transparență (PTF), a afirmat că proiectul este unul valoros, în special datorită rezultatelor deja obținute și datorită parteneriatului cu IDIS „Viitorul”. „Mulțumesc Guvernului SUA pentru acest sprijin și noi cei de la PTF folosim acest moment ca să facem această schimbare.. Ne dorim ca acest proiect să nu treacă neobservat. Ne bucurăm că există acest interes din partea autorităților. Cu ajutorul societății civile sperăm că vom îmbunătăți acest sector, contribuind la o agendă ce va aduce mai multă transparență și integritate în achizițiile publice din Republica Moldova și va îmbunătăți cu adevărat sistemul”, a afirmat Hady Fink.

Lilia Radul, consultant principal  în cadrul Direcției achiziții publice a Ministerului Finanțelor, a menționat că instituția pe care o reprezintă este mereu deschisă să colaboreze cu societatea civilă. „De nenumărate ori ne întâlnim la discuții, mese rotunde, ședințe. Avem semnat și un memorandum cu IDIS „Viitorul”. Noi mizăm în continuare pe suportul societății civile, pe curajul și ambiția voastră de a identifica problemele , lacunele, ilegalitățile din acest domeniu, care este foarte important pentru țară. Achizițiile publice sunt despre banii publici”, a menționat Lilia Radul.

Potrivit lui Sergiu Lazarencu, deputat în Parlamentul Republicii Moldova, membru al Comisiei economie, buget și finanțe, odată cu lansarea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană (UE), țara va fi eligibilă să acceseze fonduri, care vor trebui să fie absorbite rapid, calitativ și cu respectarea cadrului legal. „În acest context, este important să întreprindem măsuri pentru îmbunătățirea domeniului achizițiilor publice la toate nivelurile de guvernare, dar și să creștem implicarea societății civile în procesele decizionale de la toate nivelurile. Parlamentul va acorda tot suportul necesar în vederea dezvoltării unui sistem de achiziții publice capabil să furnizeze valoare pentru bani în utilizarea fondurilor publice și cu siguranță va fi receptiv și va susține toate propunerile bune care vor veni de la această platformă”, a declarat Sergiu Lazarencu.

Julie Limoges, șefa Unității Economice, Ambasada Statelor Unite ale Americii, a precizat că SUA este întotdeauna deschisă să susțină inițiative axate pe astfel de activități importante. „Achizițiile publice transparente sunt o componentă esențială a unui guvern transparent. Asta dă asigurări că fondurile publice se vor absorbi rapid, iar beneficiile vor fi în interesele cetățenilor. Valoarea achizițiilor publice acționează în direcția bunăstării cetățenilor. Contribuie și la dezvoltarea economică. Așa cum Republica Moldova parcurge drumul de aderare la UE, va trebui să se asigure că sistemul de achiziții publice se conformează standardelor practice și teoretice europene. Sprijinim Republica Moldova în consolidarea achizițiilor publice și în vederea edificării unei societăți mai prospere”, a precizat Julie Limoges.

La rândul său, Carolina Ungureanu, vicedirectoare, manager de proiect la IDIS „Viitorul”, a menționat că obiectivul principal al platformei este de a veni cu recomandări de îmbunătățire a sistemului de achiziții publice, iar scopul final este acela de a avea eficiență în utilizarea banilor publici și consolidate capacitățile tuturor actorilor implicați în acest proces. „Noi cei de la IDIS „Viitorul”, în permanență venim cu recomandări de îmbunătățire a cadrului legal. Atunci când sunt publicate anumite documente pentru a fi discutate, noi suntem cei care ne oferim cu expertiza și suportul necesar. Experiența Republicii Moldova se dorește a fi transpusă ulterior și în alte țări, organizații și instituții, în calitate de bună practică. Ne bucură faptul că munca pe care o depunem zi de zi la IDIS „Viitorul”, în domeniul achizițiilor publice, se oglindește în rezultate palpabile. Faptul că sunteți astăzi aici, membri ai acestei platforme, înseamnă că vă doriți discuții și cooperare, că este nevoie să ne întâlnim la aceeași masă, toți actorii, pentru a aborda problemele, pentru a vedea viziunile, uneori diferite, dar să fie găsit acel consens”, a menționat Carolina Ungureanu.

În partea a doua a evenimentului, a a avut loc prima ședință de lucru a PNAP. Discuțiile s-au axat pe problemele și provocările și ordin legal, procedural și tehnic, din domeniul achizițiilor publice de lucrări. Membrii PNAP, au enunțat problemele, venind în același timp cu soluții și recomandări pentru depășirea lor. Secretariatul PNAP este asigurat de către IDIS „Viitorul”, care a colectat problemele identificate și recomandările formulate în vederea depășirii lor. Acestea urmează a fi  aduse la cunoștința instituțiilor abilitate cu atribuțiile necesare pentru a le studia și a le pune în practică.

------------------------------------------

Proiectul „Consolidarea integrității în achizițiile publice” este implementat de către Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul", în parteneriat cu Parteneriat pentru Transparență (SUA). Proiectul urmărește susținerea reformelor în domeniul achizițiilor publice în Moldova, care vor spori transparența și corectitudinea achizițiilor publice prin împuternicirea cetățenilor de a responsabiliza instituțiile relevante.

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Partnership for Transparency (PTF) are sediul în Washington DC și are misiunea este de a promova abordări inovatoare conduse de societatea civilă pentru îmbunătățirea guvernanței, creșterea transparenței, promovarea statului de drept și reducerea corupției în țările în curs de dezvoltare și în curs de dezvoltare. Din 2000, PTF a susținut peste 250 de proiecte care vizează promovarea implicării ONG-urilor în decizii, procese și legi care impun transparența și responsabilitatea în achizițiile publice.

Experiența Coaliției pentru Cheltuieli Publice Transparente, Corecte și Responsabile în  Uniunea Europeană (Open Spending EU Coalition) privind abordarea sistemică a transparenței în cheltuielile publice a fost diseminată miercuri, 13 decembrie, în cadrul celei de-a treia ședință a Coaliției de Monitorizare a Achizițiilor Publice. Un alt subiect abordat a fost deficiențele, identificate de către Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă – AGER, în procesul de monitorizare a achizițiilor centralizate în sănătate realizate de către Centrul pentru achiziții publice centralizate în sănătate (CAPCS).

Coaliția de Monitorizare a Achizițiilor Publice este creată la inițiativa Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul proiectului „Consolidarea integrității în achizițiile publice”, implementat în parteneriat cu Parteneriat pentru Transparență din SUA. Coaliția ce urmărește susținerea reformelor în domeniul achizițiilor publice în Republica Moldova. Din Coaliție fac parte peste 20 de organizații ale societății civile, jurnaliști de investigație, experți şi monitori independenți din Republica Moldova.

Carolina Ungureanu, coordonatoarea proiectului, vice directoare IDIS „Viitorul", a spus în debutul ședinței că este important pentru membrii Coaliției de Monitorizare a Achizițiilor Publice să cunoască bunele practici ale altor organizații care monitorizează achizițiile publice. „Este important pentru noi ca și societate civilă să avem instrumente și cunoștințe suplimentare despre cum trebuie să fie monitorizate achizițiile publice, cum sunt cheltuiți banii publici. Pentru noi este important să cunoaștem exact modalitățile cele mai oportune, ca ulterior să avem monitorizări calitative și să putem veni cu recomandări de îmbunătățire a sistemului de achiziții publice, pentru autoritățile contractante, dar și pentru decidenții, care sunt responsabili de politicile din domeniul achizițiilor publice”.

Prezentă la ședință, Gina S. Lentine, ofițer de program în cadrul Departamentului de Stat al SUA, Biroul pentru Democrație, Drepturile Omului și Muncă, Biroul de Programe Globale, a spus că societatea civilă din Republica Moldova a avut din totdeauna un rol de jucat în consolidarea democrației; a pledat pentru discuții deschise și constructive cu Guvernul; ajută, de asemenea, la tragerea la răspundere a Guvernului, indiferent de cine se află la Guvernare, pentru nereușite. „Aveți cu adevărat o muncă foarte importantă în avansarea eforturilor în această direcție. Sunt încântată să aud despre eforturile voastre pe care le promovați și despre soluțiile pe care le propuneți, le oferiți. După toată munca pe care o faceți, am observat că ați reușit să înregistrați progrese, ați reușit să sporiți integritatea autorităților publice de la nivel național. Vedem că acestea au început să răspundă la unele dintre recomandările voastre. Nu pur și simplu le ia în calcul, dar chiar lucrează activ cu voi pentru a rezolva unele dintre aceste probleme importante pe care le-ați identificat. Suntem foarte mândri să putem sprijini aceste eforturi ale voastre în această muncă importantă menite să avanseze eforturile anticorupție de aici din Republica Moldova în aceste timpuri atât de vitale pentru țară, pentru democrația sa în creștere”.

Krzysiek Izdebski, co-lider al Coaliției pentru Cheltuieli Deschise din cadrul Uniunii Europene, a făcut, online, o prezentare a Coaliției de monitorizare de la nivel UE - Open Spending EU Coalition. Potrivit co-liderului, Coaliția aduce împreună, la masa discuțiilor, academicieni, experți, specialiști, care lucrează în diferite state membre ale UE, anume pentru transparența achizițiilor publice, a cheltuielilor și fondurilor UE. Totodată, a fost analizată legislația și regulamentele sistemelor de achiziții publice ale țărilor membre UE și s-a constatat că există multe legi, multe regulamente, dar important este ca să existe transparență a cheltuielilor fondurilor UE. „Achizițiile publice sunt o parte importantă a muncii noastre, însă există și alte modalități prin care se cheltuie banii UE. Vrem să ne asigurăm că tot sistemul este absolut transparent. Vrem să urmărim drumul banilor care vin direct din bugetul UE către subcontractanți”.

Krzysiek Izdebski a mai spus că așa cum există diferențe în legislația țărilor europene privind achiziții publice, totuși se încearcă să se influențeze prevederile legale ca să se producă schimbările corecte. Anii viitori, spune co-liderul Coaliției, membrii se vor concentra și pe monitorizarea țărilor aflate la etapa de pre aderare la UE, deoarece există reguli de transparență diferite pentru diferite fonduri gestionate de către UE și se dorește a oferi sprijin țărilor în procesul de pre aderare. „Aici nu vorbim de monitorizare de dragul monitorizării, dar vrem să verificăm dacă a fost sau nu acte de corupție în privința cheltuielilor. Foarte mult sprijinim procesul de pre aderare, dar trebuie să venim cu niște reguli cheie pentru transparența fondurlor UE”.

O altă activitate a Coaliției, afirmă Krzysiek Izdebski, este să se asigure că toate achizițiile și toate cheltuielile publice sunt publice, deschise. Ceea ce înseamnă că statele membre sunt obligate să publice datele privind achizițiile publice în timp real. „În ultimii ani ne-am concentrat să aducem mai multă transparență asupra fondurilor de recuperare, de reziliență, care au fost distribuite de către UE în pandemie. Am aflat că în Regulamentul care stătea în spatele acestor fonduri, dar și în regulamentele statelor membre, nu era nici o prevedere despre transparență. Nu exista nici o obligație ca să fie publicate date referitoare la cheltuielile reale. „De la bun început a fost o problemă să înțelegem încotro au plecat acești bani. Și aici apărea problema cu încrederea în instituțiile publice, care scade și încercăm să fim foarte vocali referitor la aceste probleme. Sunt discrepanțe majore între state. Trebuie să creem politici pentru a crește calitatea drepturilor omului. Trebuie să înțelegem cum se cheltuie banii și în statele membre ale UE. Încercăm să intervenim, să luăm legătura cu factorii de decizie, ca să generăm acele schimbări necesare”.

Olga Diaconu, coordonatoare de proiecte la Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER), a prezentat deficiențele identificate de către Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă – AGER în procesul de monitorizare a achizițiilor centralizate în sănătate realizate de către CAPCS. Astfel, au fost constatate standarde duble în procesul de achiziție a medicamentelor și probleme majore în domeniul achiziției de ambulanțe. Referitor la achizițiile de medicamente, a menționat că în Republica Moldova sunt medicamente și dispozitive medicale de proastă calitate pentru că mereu se alege ofertele cu prețuri cele mai scăzute. „Acesta este criteriul cel mai des utilizat în achizițiile publice din Republica Moldova, inclusiv în achizițiile de medicamente. Plătim foarte mulți bani, dar calitatea nu este întotdeauna cea mai bună. În unele cazuri se acceptă medicamentele care sunt autorizate în Republica Moldova, în alte cazuri se achiziționează medicamente care nu sunt autorizate nici măcar în țările unde sunt implementate standarde înalte de calitate. Sunt și situații în care se acceptă medicamente care au fost autorizate doar în țara de origine a medicamentului. Sunt în legislație excepții care permit autorităților să jongleze. În unele cazuri cumpără medicamente autorizate, în alte cazuri – neautorizate”.

Despre achizițiile de ambulanțe, a afirmat că anul acesta au fost desfășurate două proceduri de achiziție de ambulanțe, de 5 milioane de euro, pe două loturi. Deși, conform necesităților, sa pledat pentru ambulanțe de tip 4x4, deoarece e dificil să ajungi în sate cu ambulanțe de tip 4x2, totuși majoritatea ambulanțelor procurate în cadrul celor două loturi, au fost de tip 4x2. În ambele cazuri ar fi fost favorizată o companie românească, care a fost favorizată și în România, pentru că ar aparține unui demnitar de stat. „CAPCS, deși a indicat în caietul de sarcini că se procură ambulanțe care corespund standardelor EN1789 și se face referire la directive europene, totuși a lăsat la discreția operatorilor economici să aleagă modalitatea de a verifica dacă ambulanțele corespunde acestor criterii”.

În cadrul ședinței, au fost delegate trei organizații ale societțiii civile, care să facă parte din Platforma Națională pentru Achiziții Publice: Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă – AGER; Asociația Obștească „Local Invest” și Transparency International Moldova.

Până acum Coaliția de Monitorizare a Achiziţiilor Publice s-a întrunit în două ședințe, unde au fost abordate mai multe subiecte și probleme de actualitate din domeniul achizițiilor publice, printre care: programul național de dezvoltare al sistemului de achizițiilor publice pentru anii 2023-2026; transparența și raportarea achizițiilor de valoare mică; trucarea achizițiilor publice etc.

------------------------------------------

Proiectul „Consolidarea integrității în achizițiile publice” este implementat de către Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul", în parteneriat cu Parteneriat pentru Transparență (SUA). Proiectul urmărește susținerea reformelor în domeniul achizițiilor publice în Moldova, care vor spori transparența și corectitudinea achizițiilor publice prin împuternicirea cetățenilor de a responsabiliza instituțiile relevante.

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Parteneriat pentru Transparenţă (PTF) are sediul în Washington DC și are misiunea este de a promova abordări inovatoare conduse de societatea civilă pentru îmbunătățirea guvernanței, creșterea transparenței, promovarea statului de drept și reducerea corupției în țările în curs de dezvoltare și în curs de dezvoltare. Din 2000, PTF a susținut peste 250 de proiecte care vizează promovarea implicării ONG-urilor în decizii, procese și legi care impun transparența și responsabilitatea în achizițiile publice.

Experiența Primăriei municipiului Cahul și a Primăriei municipiului Bălți în domeniul achizițiilor publice durabile a fost împărtășită la 12 decembrie 2023 în cadrul unui club de presă găzduit de Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”. Evenimentul a fost desfășurat în cadrul proiectului de cercetare și inovare „Consolidarea achizițiilor publice durabile în Republica Moldova”, şi a adunat reprezentanți ai autorităților contractante și societății civile implicată în monitorizarea achizițiilor publice.

Scopul evenimentului a fost promovarea bunelor practici privind achizițiile durabile și impulsionarea autorităților publice în procesul de procurare a bunurilor, serviciilor și lucrărilor mai durabile prin setarea unor specificații tehnice care iau în considerare aspecte de mediu, sociale și/sau economice.

„Fiind în proces de ajustare a legislației după practicile UE, este esențial ca autoritățile contractante să țină cont ca achizițiile publice desfășurate să aibă componenta de sustenabilitate și să avem ulterior rezultate frumoase pentru localități și cetățeni. Exemplele primăriilor din Cahul și Bălți sunt demne de apreciat și reprezintă niște bune practici ce pot fi preluate cu succes și de alte autorități”, a declarat Carolina Ungureanu, vicedirector IDIS „Viitorul” și cercetător în cadrul proiectului.

Iar Maria Cojocaru, doctor conferențiar universitar din cadrul USM, cercetător științific, coordonator în cadrul proiectului, a menționat „Achizițiile publice durabile pot și trebuie să fie transformate de către autoritățile publice, atât centrale, cât și locale, într-o pârghie strategică pentru a avansa în realizarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă. Este vital pentru societatea să transfere accentul achizițiilor publice de la avantajele economice imediate, spre componenta de durabilitate, care vor genera beneficii nu doar pentru autorități, ci și pentru societate. Astfel, prin promovarea activă, la nivelul autorităților publice locale, a politicilor de achiziții publice durabile, sunt create premise pentru a realiza o dezvoltare care să acorde prioritate celor cu venituri mici, să promoveze femeile, să protejeze mediul înconjurător și să creeze oportunitățile necesare pentru ocuparea forței de muncă, contribuind în cele din urmă, la sporirea bunăstării cetățenilor și a dezvoltării localităților”.

Clubul de presă a oferit o platformă de schimb de bune practici și expertiză, evidențiind importanța integrării criteriilor de durabilitate în procesele de achiziție la nivelul autorităților publice locale. Bunele practici de implementare a criteriilor de durabilitate în procesele de achiziție au fost prezentate de Snejana Brînză, specialist principal în achiziții publice la Primăria municipiului Cahul și Liliana Ceremuș, șefa Secției achiziții publice, de la Primăria municipiului Bălți. De asemenea, vorbitoarele au evidențiat, atât beneficiile, cât și provocările lor în implementarea achizițiilor publice durabile și au răspuns la întrebările participanților.

Achizițiile publice durabile sunt desfășurate pentru a satisface nevoile de bunuri, servicii și lucrări ale autorităților contractante într-un mod care să conducă, de asemenea, la rezultate sociale, etice și economice pozitive. La desfășurarea achizițiilor publice durabile, autoritățile contractante vor urmări evitarea și reducerea deșeurilor prin luarea în considerare a necesităților sale în timpul planificării achizițiilor publice, vor include în documentația de atribuire cerințele și criteriile achizițiilor publice durabile ce se aplică bunurilor, serviciilor și lucrărilor prioritare pentru a asigura conformitatea achizițiilor publice cu principiul sustenabilității.

În acest sens, 30 din cele 43 de contracte de achiziție (69%) atribuite de Primăria municipiului Cahul, în anul 2023,  au avut la bază elemente ale achizițiilor durabile. Această abordare a dus la o valoare a achizițiilor durabile, inclusiv verzi de 38,8 milioane de lei, reprezentând 23% din bugetul aprobat pentru anul 2023 al municipiului Cahul. Astfel, majoritatea proiectelor implementate de primărie includ elemente de durabilitate, cum ar fi, de exemplu, utilizarea materialelor durabile de construcție ca țevile din polipropilenă (un material ecologic și non-toxic) la construcția apeductului, asfaltarea drumului în trei straturi, construcția pistelor pentru bicicliști sau alte soluții ecologice pentru transportul urban, deținerea certificatului ISO 14001 privind protecția mediului etc.

„Fiecare achiziție este o lecție, iar fiecare achiziție pe care o realizăm urmărește niște criterii de sustenabilitate și de protecție a mediului, ținând cont de impactul care îl aduce comunității. Impactul îl observăm îndeosebi la grădinițe și școli, deoarece acolo lucrurile sunt palpabile”, a subliniat Snejana Brînză de la Primăria municipiului Cahul.

„Achizițiile durabile au un impact semnificativ asupra mediului, sănătății și economiei țării, contribuind la îmbunătățirea calității vieții cetățenilor și a comunităților. Presupun că multe autorități din Moldova fac achiziții durabile, de calitate, de durată și cu impact minimum asupra mediului, dar nu cunosc sau nu au raportat astfel de achiziții, de aceea, este important să ne susținem reciproc în acest sens”, îndeamnă Liliana Ceremuș, șefa Secției achiziții publice, de la Primăria municipiului Bălți.

Potrivit vorbitoarelor, achizițiile durabile, inclusiv cele verzi sunt atât o expresie a responsabilității sociale și a protecției mediului, cât și o forță propulsatoare a dezvoltării economice, contribuind la edificarea unei comunități mai sănătoase, echitabile și durabile.

Achizițiile publice durabile nu doar promovează responsabilitatea socială și protecția mediului, dar și aduc beneficii economice semnificative și contribuie la o comunitate mai sănătoasă și echitabilă. Aceste achiziții au un rol esențial la protejarea și îmbunătățirea calității mediului la nivel local, iar impactul social al achizițiilor durabile și verzi este considerabil,  îmbunătățind condițiile de viață. Pe plan economic, inițiativele de achiziții durabile și verzi generează economii financiare substanțiale. Deschiderea către noi piețe de desfacere nu numai că stimulează inovația, dar și asigură un acces crescut la piețe pentru produsele și serviciile asociate practicilor durabile. Beneficiile indirecte ale acestor achiziții nu sunt mai puțin importante. Sensibilizarea consumatorilor cu privire la importanța alegerilor durabile contribuie la construirea unei comunități mai responsabile și informate. În plus, promovarea guvernării responsabile și îmbunătățirea imaginii publice consolidează legitimitatea unei autorități publice locale.

Totodată, în opinia Lilianei Ceremuș, procesele de achiziții durabile presupun și diverse provocări. Astfel, adesea, cei responsabili de achiziții din autoritățile publice au cunoștințe limitate despre practicile de achiziții durabile, iar instruirile în acest domeniu sunt doar binevenite; agenții economici nu sunt suficient de pregătiți; există diferite mituri neargumentate și temerea de a aplica ceva nou; sau situații în care furnizorii propun oferte care depășesc estimările bugetare inițiale ale achiziției durabile.

Proiectul „Consolidarea achizițiilor publice durabile în Republica Moldova”, este finanțat din bugetul de stat în cadrul Programului de Stat 2020-2023 și are ca scop să contribuie la soluționarea problemelor de protecție a mediului, concomitent cu reducerea semnificativă a inegalităților în plan social și a încurajării afacerilor durabile și a consumului sustenabil.

Amintim că în cadrul proiectului a fost creat Ghidul de bune practici „Achiziţii publice durabile”, document care are ca scop prezentarea și analiza practicilor europene privind aplicarea criteriilor de durabilitate în procesul de achiziție publică a fost lansat pentru a promova practicile de achiziții publice durabile, în conformitate cu politicile și prioritățile naționale. De asemenea, a fost elaborată ediția a III-a a Indicelui de percepție a sistemului de achiziții publice, inclusiv percepția privind reglementarea și implementarea achizițiilor publice durabile/ecologice în Republica Moldova. Totodată, angajamentele internaționale, cadrul legal primar, dar și cel normativ-secundar al Republicii Moldova, în materie de achiziții publice au fost analizate, în cadrul următoarelor studii (1) Cartografierea angajamentelor asumate de Republica Moldova în cadrul acordurilor internaționale cu referire la achizițiile publice durabile; (2) Conceptul de durabilitate în legea achizițiilor publice: reglementare versus aplicare; și (3) Durabilitatea și protecția mediului. Componente ale cadrului normativ secundar în achiziții publice.

Banca Națională a Moldovei (BNM) și Administrația de Stat a Drumurilor (ASD) și-au manifestat deschiderea și dorința de participa în cadrul Platformei Naționale pentru Achiziții Publice, în vederea promovării reformei sistemului de achiziții publice. Echipa Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale IDIS „Viitorul”, care implementează proiectul „Consolidarea integrității în achizițiile publice” împreună cu Fondul de Parteneriat pentru Transparență (PTF), a avut întrevederi cu reprezentanții celor două instituții în vederea consolidării și coordonării eforturilor de cooperare.

Din partea BNM au participat la întrevedere: Olga Pisarenco, șefa Direcției achiziții și management contracte, și Ludmila Ionițel, jurisconsult principal, din cadrul Direcţiei Achiziţii şi Management din cadrul instituției. ASD a fost reprezentată la întâlnire de către directorul adjunct Serghei Galușca, Petru Zolotcov, șef al serviciului evidență, achiziții de teren, Sergiu Godiac, șef al serviciului drumuri, și Natalia Țurcan, șefa Serviciului Achiziții Publice.

Carolina Ungureanu, vicedirectoare IDIS „Viitorul”, a vorbit despre proiectul „Consolidarea integrității achizițiilor publice”, în cadrul căreia se dorește instituirea Platformei Național pentru Achizițiile Publice” (PNAP). Carolina Ungureanu a menționat că misiunea platformei este îmbunătățirea eficienței, transparenței și integrității sistemului național de achiziții publice prin abordarea problemelor din sistem, identificarea soluțiilor de ordin legal, tehnic sau procedural, precum și propunerea acestora pentru a fi integrate în politicile din sector de către decidenți.

De asemenea, a menționat că scopul PNAP este să creeze un mecanism permanent de comunicare și dialog cu mai multe părți interesate, pentru toți actorii din sistemul național de achiziții, inclusiv societatea civilă. Membrii Patformei vor aborda subiecte prioritare ale domeniului, vor adopta poziții comune în legătură cu problemele și provocările sistemului de achiziții publice, dar și vor formula recomandări în vederea depășirii lor.

Anterior, IDIS „Viitorul” a semnat un Acord de cooperare cu Ministerul Finanțelor și cu Agenția Națională pentru Soluționarea Contestațiilor. La fel, a avut întrevederi, în scopul cooperării, și cu conducerea Agenției Achiziții Publice (AAP), Agenției Naționale pentru Soluționarea Contestațiilor (ANSC), cu administrația Centrului pentru Achiziții Publice Centralizate în Sănătate (CAPCS), cu cea a Camerei de Comerț și Industrie din Republica Moldova (CCIRM), dar și a Curții de Conturi a Republicii Moldova (CCRM).

---------------------

Proiectul „Consolidarea integrității în achizițiile publice” este implementat de către Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul", în parteneriat cu Fondul de Parteneriat pentru Transparență (SUA). Proiectul urmărește susținerea reformelor în domeniul achizițiilor publice în Moldova, care vor spori transparența și corectitudinea achizițiilor publice prin împuternicirea cetățenilor de a responsabiliza instituțiile relevante.

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Fondul de Parteneriat pentru Transparenţă (PTF) are sediul în Washington DC și are misiunea este de a promova abordări inovatoare conduse de societatea civilă pentru îmbunătățirea guvernanței, creșterea transparenței, promovarea statului de drept și reducerea corupției în țările în curs de dezvoltare și în curs de dezvoltare. Din 2000, PTF a susținut peste 250 de proiecte care vizează promovarea implicării ONG-urilor în decizii, procese și legi care impun transparența și responsabilitatea în achizițiile publice.

Experiența Băncii Naționale a Moldovei (BNM) în implementarea cerințelor tehnice și a criteriilor de evaluare pentru achizițiile verzi a fost împărtășită la 30 octombrie 2023 în cadrul unui club de presă găzduit de Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”. Evenimentul a fost desfășurat în cadrul proiectului de cercetare și inovare „Consolidarea achizițiilor publice durabile în Republica Moldova”, şi a adunat reprezentanți ai autorităților contractante și societății civile care activează în domeniul achizițiilor publice.

„Ne dorim să avem cât mai multe autorități contractante, să educăm cetățenii și operatorii economici să țină cont de criteriile de sustenabilitate, și să achiziționeze lucruri care sunt în concordanță cu mediul ambiant, căci impactul social, economic și de mediu sunt extrem de importante pentru achizițiile sustenabile”, a declarat Carolina Ungureanu, vicedirector „Viitorul” și cercetător în cadrul proiectului.

Iar Maria Cojocari, doctor conferențiar universitar din cadrul USM, cercetător științific, coordonator în cadrul proiectului, a menționat „Având în vedere impactul asupra mediului și al consumului, instituțiile publice sunt acelea care pot diminua impactul negativ al achizițiilor care nu sunt prietenoase mediului prin achizițiile publice durabile, cum ar fi exemplul BNM în acest sens”.

Clubul de presă a evidențiat eforturile și experiența BNM în promovarea și implementarea achizițiilor publice durabile și a fost moderat de Olga Pisarenco, șefa Direcției achiziții și management contracte, și Ludmila Ionițel, jurisconsult principal, din cadrul Direcţiei Achiziţii şi Management din cadrul instituției. Specialistele au oferit o perspectivă amplă asupra procesului de achiziții publice verzi și au răspuns la întrebările participanților.  

Achizițiile publice verzi au un rol-cheie în eforturile Republicii Moldova de a asigura o tranziție spre o dezvoltare economică verde. În acest sens, BNM a adoptat o abordare riguroasă pentru a se asigura că toate procedurile de achiziție respectă cerințele de protecție a mediului, astfel încât majoritatea procedurilor de achiziție au loc electronic, contribuind astfel la o gestionare eficientă și transparentă a acestora. De menționat că achizițiile verzi reprezintă circa 4% din totalul achizițiilor desfășurate de BNM în anul 2023.

„Achiziționează responsabil – achiziționează pentru durabilitate este îndemnul Băncii Naționale a Moldovei pentru alte autorități contractante în procesul planificării și realizării achizițiilor publice de bunuri, servicii și lucrări care conțin cerințe tehnice prietenoase mediului înconjurător, precum și cerințe de calificare care vizează respectarea standardelor de mediu”, a subliniat Olga Pisarenco.

Unul din principiile de reglementare a relațiilor privind achizițiile publice îl reprezintă protecția mediului şi promovarea unei dezvoltări durabile prin intermediul achizițiilor publice. Astfel, potrivit reglementărilor naționale, utilizarea sistemelor și schemelor de management de mediu (de exemplu EMAS, ISO 14001); materiale de construcție și aprovizionare durabilă, utilizarea de materiale de construcții cu un nivel ridicat de conținut reciclat și reutilizat, instalarea sistemelor energetice și surse de energie cu emisii de carbon reduse sau de nivel zero; reciclarea sau reutilizarea ambalajelor care însoțesc produsele; introducerea specificațiilor pentru vehicule cu cel mai mic nivel posibil de emisii de CO2 și a variantelor electrice sau hibride; achiziționarea vehiculelor cu sisteme de aer condiționat sunt câteva dintre criteriile generale privind durabilitatea pentru executarea lucrărilor livrarea bunurilor și prestarea serviciilor pe care autoritățile contractante le pot utiliza.

Pentru identificarea lucrărilor, bunurilor sau serviciilor durabile și verzi este esențial să fie luați în considerare următorii factori principali: impactul asupra mediului, importanța bugetară, prioritățile actuale, potențialul de a influența piața, disponibilitatea preferințelor alternative ecologice și considerațiile de cost.

Achizițiile care pot include criterii verzi și/sau durabile pot fi: produse și servicii de curățenie; echipamente electrice și electronice; echipament IT de birou; produse alimentare ecologice și servicii de catering; lucrări de reconstrucții/renovare; servicii de proiectări; produse biodegradabile și de birotică; piese mobiliere; transport.

„Pentru atingerea performanței, propunem autorităților contractante să planifice un anumit procent din numărul total de achiziții publice preconizate anual, întru desfășurarea procedurilor cu includerea elementelor de achiziții verzi și durabile. Recomandăm identificarea categoriilor de achiziții care pot să includă criterii verzi și durabile, conform necesităților instituționale, utilizarea cerințelor privind etichetele ecologice, dar și estimarea impactului asupra mediului de-a lungul ciclului de viață al produselor, serviciilor sau lucrărilor pe care le achiziționați”, îndeamnă Ludmila Ionițel, jurisconsult principal, din cadrul Direcţiei Achiziţii şi Management din cadrul BNM.

La rândul lor, participanții au povestit experiența lor, menționând că unele organe de control continuă practica documentelor pe hârtie și au sugerat că este important să fie identificate și solicitate la agenții economici documente care să demonstreze angajamentul lor față de sustenabilitate, cum ar documente care atestă utilizarea materialelor reciclate, a energiei regenerabile sau a altor practici ecologice. Totodată, se cer anumite modificări la nivel legislativ pentru a institui criterii clare și obligatorii de sustenabilitate, ce ar putea servi drept standarde pentru agenții economici și ar putea contribui la promovarea achizițiilor verzi în sectorul privat și public.

„Este necesar ca să existe capacități tehnice și de personal a instituției care să poată să gestioneze informația securizată și procesul achizițiilor durabile, lucru ce necesită investiții. Totodată, este important ca în calitate de stat, să ne racordăm după principiul preț-cost de întreținere, lucru ce ar aduce doar beneficii”, consideră Alexandru Marin de la Agenția Proprietății Publice.

Iar Valeriu Rusu de la Asociația Habitat, susține că este crucial ca atât societatea civilă, cât și autoritățile, să colaboreze pentru a promova achizițiile verzi, cu scopul de a proteja mediul în beneficiul atât al generațiilor actuale, cât și al celor viitoare: „Este important ca atât societate civilă, cât și autoritățile, să punem numărul împreună pentru achizițiile verzi și să salvăm viața pe pământ pentru noi și generațiile următoare”.

În scopul asigurării durabilității procesului de achiziție publică, BNM recomandă autorităților contractante să își seteze în programele sau planurile anuale de activitate implementarea unui procent minim de achiziții durabile de cel puțin 1-2%. Printre alte măsuri pentru autoritățile naționale în acest sens putem menționa: elaborarea catalogului electronic al bunurilor, serviciilor și lucrărilor ce corespund cerințelor sociale și de mediu; realizarea unei liste orientative a achizițiilor eco cu posibile cerințe tehnice, criterii de calificare ce ar răspunde standardelor de mediu; ajustarea prevederilor actelor normative ce vizează casarea bunurilor în vederea asigurării aplicabilității principiului „unul la unu” din Legea privind deșeurile și, organizarea atelierelor de lucru mixte privind derularea achizițiilor verzi.

Proiectul „Consolidarea achizițiilor publice durabile în Republica Moldova”, este finanțat din bugetul de stat în cadrul Programului de Stat 2020-2023 și are ca scop să contribuie la soluționarea problemelor de protecție a mediului, concomitent cu reducerea semnificativă a inegalităților în plan social și a încurajării afacerilor durabile și a consumului sustenabil.

Amintim că în cadrul proiectului a fost creat Ghidul de bune practici „Achiziţii publice durabile”, document care are ca scop prezentarea și analiza practicilor europene privind aplicarea criteriilor de durabilitate în procesul de achiziție publică a fost lansat pentru a promova practicile de achiziții publice durabile, în conformitate cu politicile și prioritățile naționale. De asemenea, a fost elaborată ediția a III-a a Indicelui de percepție a sistemului de achiziții publice, inclusiv percepția privind reglementarea și implementarea achizițiilor publice durabile/ecologice în Republica Moldova. Totodată, angajamentele internaționale, cadrul legal primar, dar și cel normativ-secundar al Republicii Moldova, în materie de achiziții publice au fost analizate, în cadrul următoarelor studii (1) Cartografierea angajamentelor asumate de Republica Moldova în cadrul acordurilor internaționale cu referire la achizițiile publice durabile; (2) Conceptul de durabilitate în legea achizițiilor publice: reglementare versus aplicare; și (3) Durabilitatea și protecția mediului. Componente ale cadrului normativ secundar în achiziții publice.

Echipa Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale IDIS „Viitorul”, care implementează proiectul „Consolidarea integrității în achizițiile publice” împreună cu Fondul de Parteneriat pentru Transparență (PTF), a avut noi întrevederi cu reprezentanții instituțiilor publice de la Chișinău în vederea consolidării și coordonării eforturilor de cooperare în sensul promovării reformei sistemului de achiziții. Pe 19 octombrie a avut loc întrevederea cu administrația Centrului pentru Achiziții Publice Centralizate în Sănătate (CAPCS). Pe 23 octombrie, a avut loc întrevederea cu Camera de Comerț și Industrie din Republica Moldova (CCIRM), iar pe 24 octombrie, cu Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM).

Carolina Ungureanu, vicedirectoare IDIS „Viitorul”, a mulțumit conducerilor celor trei instituții pentru deschiderea de a pune în discuție oportunitățile de colaborare și în special crearea unei platforme multi-stakeholderi. Totodată, a explicat scopul proiectului „Consolidarea integrității achizițiilor publice”, a trecut în revistă activitățile desfășurate până acum, dar și a celor care urmează a fi implementate, inclusiv crearea „Platformei Național pentru Achizițiile Publice” (PNAP), pentru care IDIS „Viitorul” a semnat un memorandum de cooperare cu Ministerul Finanțelor.

Carolina Ungureanu a invitat cele trei instituții să devină membri ai Platformei, care va reprezenta un forum național de discuție, un mecanism permanent de comunicare și dialog pentru toți actorii din sectorul achizițiilor publice. În cadrul Platformei, membrii vor avea oportunitatea să abordeze subiecte prioritare, să adopte poziții comune în legătură cu problemele și provocările sistemului de achiziții publice, dar și să formuleze recomandări în vederea depășirii provocărilor discutate.

Gheorghe Gorceag, director CAPCS, a mulțumit pentru inițiativa de a lansa o astfel de Platforma, precizând că instituția pe care o conduce este deschisă de a coopera cu toți actorii din sistem. La fel, a spus că CAPCS are un rol important pentru funcționarea întregului sistem de sănătate din țară, deoarece gestionează anual achiziții în valoare de circa două miliarde de lei, iar acest volum este în creștere de la an la an. La fel, este în extindere și lista de bunuri (medicamente și dispozitive medicale) procurate centralizat de CAPCS pentru cele circa 400 instituții medicale din toată țara.

Mihai Bîlba, vicedirector CCIRM, a menționat că instituția pe care o reprezintă a participat în comitetul privind implementarea sistemului MTender. Totodată, CCI a organizat activități de consolidare a capacităților operatorilor economici privind participarea în achizițiile publice, inclusiv cele desfășurate electronic prin MTender. Mihai Bîlba a mai spus că CCIRM este interesată să participe în activitatea Platformei, întrucât agenții economici au mereu întrebări referitor la procesul de achiziție publică.

La rândul său, Marian Lupu, președinte al CCRM, a menționat că lansarea Platformei este o idee absolut necesară, dar a reiterat că vor exista multe dificultăți în funcționarea ei, întrucât actorii participanți vor veni cu puncte de vedere, uneori chiar interese, diametral opuse. Potrivit lui Marian Lupu, CCRM este deschisă pentru colaborare cu societatea civilă și este interesată ca rapoartele de audit elaborate să fie mai bine analizate și să fie luate măsuri drept urmare a recomandărilor. Marian Lupu a mai subliniat faptul că CCRM acordă o importanță deosebită achizițiilor de valoare mică și consideră că acest subiect ar trebui pus pe agenda discuțiilor din cadrul Platformei. CCRM s-a arătat deschisă să semneze cu IDIS „Viitorul” un acord de cooperare.

Ciorna de regulament privind funcționarea Platformei va fi transmisă spre consultare tuturor celor care sunt de acord să devină membri și să participe activ la activitățile Platformei. Regulamentul va putea fi discutat la prima ședință a Platformei, care va avea loc până la sfârșitul anului.

Pe 16 octombrie 2023, echipa Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale IDIS „Viitorul”, a avut primele două întrevederi, cu conducerea Agenției Achiziții Publice (AAP) și cu cea a Agenției Naționale pentru Soluționarea Contestațiilor (ANSC) în vederea consolidării și coordonării eforturilor de cooperare în sensul promovării reformei sistemului de achiziții.

---------------------

Proiectul „Consolidarea integrității în achizițiile publice” este implementat de către Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul", în parteneriat cu Fondul de Parteneriat pentru Transparență (SUA). Proiectul urmărește susținerea reformelor în domeniul achizițiilor publice în Moldova, care vor spori transparența și corectitudinea achizițiilor publice prin împuternicirea cetățenilor de a responsabiliza instituțiile relevante.

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Fondul de Parteneriat pentru Transparenţă (PTF) are sediul în Washington DC și are misiunea este de a promova abordări inovatoare conduse de societatea civilă pentru îmbunătățirea guvernanței, creșterea transparenței, promovarea statului de drept și reducerea corupției în țările în curs de dezvoltare și în curs de dezvoltare. Din 2000, PTF a susținut peste 250 de proiecte care vizează promovarea implicării ONG-urilor în decizii, procese și legi care impun transparența și responsabilitatea în achizițiile publice.

Pe 16 octombrie 2023, echipa Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale IDIS „Viitorul”, care implementează proiectul „Consolidarea integrității în achizițiile publice” împreună cu Fondul de Parteneriat pentru Transparență (PTF), a avut întrevederi cu conducerea Agenției Achiziții Publice (AAP) și a Agenției Naționale pentru Soluționarea Contestațiilor (ANSC) în vederea consolidării și coordonării eforturilor de cooperare în sensul promovării reformei sistemului de achiziții.

Carolina Ungureanu, vicedirectoare IDIS „Viitorul”, a mulțumit conducerilor celor două agenții pentru disponibilitatea de a participa la întrevedere. Totodată, a explicat scopul proiectului „Consolidarea integrității achizițiilor publice”, făcând și o trecere în revistă a activităților de până acum, dar și a celor care urmează a fi implementate, inclusiv crearea „Platformei Național pentru Achizițiile Publice” (PNAP), pentru care IDIS „Viitorul” a semnat un memorandum de cooperare cu Ministerul Finanțelor.

Carolina Ungureanu a subliniat dorința pe care o are IDIS „Viitorul” ca AAP și ANSC să se alăture acestei platforme, rolul căreia va fi de a servi drept forum național de discuție - un mecanism permanent de comunicare și dialog pentru toți actorii cu relevanță sau atribuții în domeniu-autorități responsabile de politici, control, reglementare, autorități contractante; organizații neguvernamentale; și operatori economic; pentru a discuta provocările și soluțiile actuale (juridice, tehnice, procedurale, organizaționale etc.) bazată pe o abordare participativă și strategică.

Potrivit Carolinei Ungureanu, prin intermediul ședințelor PNAP se dorește facilitarea formulării unei poziții comune în legătură cu problemele și provocările sistemului de achiziții publice. Ședințele PNAM vor avea loc minimum o dată la trei luni sau vor fi organizate la necesitate și se vor încheia cu recomandări în vederea depășirii provocărilor și problemelor discutate. La această etapă, IDIS „Viitorul” a stabilit întrevederi bilaterale cu fiecare actor și identifică o listă a problemelor ce urmează a fi discutate în cadrul PNAP.

Angela Nani a exprimat disponibilitatea ANSC de a semna un acord de cooperare cu IDIS în vederea cooperării între instituții și a menționat că ANSC așteaptă reacții din partea organizațiilor societății civile asupra activității desfășurate de către ANSC. IDIS „Viitorul” și conducerile AAP și ANSC au căzut de acord să-și coordoneze eforturile în vederea pregătirii activităților PNAP.

Participanții la discuție au căzut de acord că cea mai mare problemă a proceselor de achiziție ține de etapa de executare a contractelor, care este mai puțin supravegheată și controlată. Din acest motiv, ANSC recomandă organizațiilor neguvernamentale să-și concentreze atenția mai mult pe această etapă.

Despre PNAP, IDIS „Viitorul” a subliniat că aceasta ar urma să permită discutarea acestor probleme într-un format complex: în funcție de subiectele puse pe agenda ședințelor, unde vor putea fi invitați cei vizați, interesați, cu putere de decizie. În asemenea mod, vor putea fi abordate multilateral problemele și va fi formulată o poziție comună în privința lor, care va cuprinde perspectivele tuturor părților. Agenda discuțiilor va fi formulată de membrii Platformei în comun, inclusiv de ANSC, pentru a-și face cunoscute dificultățile sau provocările cu care se confruntă.

Ruslan Mălai, directorul AAP, a apreciat oportunitatea discutării unor recomandări pe marginea anumitor probleme sau provocări ale sistemului de achiziții prin intermediul unei asemenea Platforme. La fel, a sugerat ca Banca Mondială, Delegația Uniunii Europene și alți parteneri de dezvoltare ai Republicii Moldova, să poate participa la lucrările Platformei. Ungureanu Carolina și Enachi Diana au susținut ideea invitării acelor instituții la unele ședințe ale Platformei, în contextul în care acești parteneri de dezvoltare ai Republicii Moldova joacă un rol important în sistemul achizițiilor și ar putea contribui la efortul de accelerare al reformei, de pildă, la rezolvarea problemei sistemului electronic de achiziții.

O altă problemă care ar putea fi discutată la ședințele PNAP este situația actuală a Legii nr.74/2020 cu privire la achizițiile în utilități, ceea ce ține de modalitățile ei de aplicare și autoritățile cu atribuții de control în domeniul achizițiilor sectoriale.

Ciorna de regulament a funcționării Platformei va fi transmisă spre consultare tuturor membrilor săi, inclusiv către ANSC și AAP. Regulamentul va putea fi discutat la prima ședință a Platformei, care va avea loc până la sfârșitul anului. Conducerea AAP și ANSC au confirmat disponibilitatea de a participa la ședința de lansare a Platformei.

---------------------

Proiectul „Consolidarea integrității în achizițiile publice” este implementat de către Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul", în parteneriat cu Fondul de Parteneriat pentru Transparență (SUA). Proiectul urmărește susținerea reformelor în domeniul achizițiilor publice în Moldova, care vor spori transparența și corectitudinea achizițiilor publice prin împuternicirea cetățenilor de a responsabiliza instituțiile relevante.

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Fondul de Parteneriat pentru Transparenţă (PTF) are sediul în Washington DC și are misiunea este de a promova abordări inovatoare conduse de societatea civilă pentru îmbunătățirea guvernanței, creșterea transparenței, promovarea statului de drept și reducerea corupției în țările în curs de dezvoltare și în curs de dezvoltare. Din 2000, PTF a susținut peste 250 de proiecte care vizează promovarea implicării ONG-urilor în decizii, procese și legi care impun transparența și responsabilitatea în achizițiile publice.