Depozitele bancare în Republica Moldova continuă să crească și au trecut, în luna mai 2020, de 70 de miliarde de lei, însă calitatea lor scade continuu. Este opinia expertului în politici economice al IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniţă. Potrivit lui, din 70,4 miliarde de lei doar 45% sau 32,1 miliarde de lei sunt depozite la termen, pentru care băncile plătesc dobândă obișnuită și pe care le pot folosi fără nici un fel de probleme la creditarea economiei.
Restul 55% , spune Veaceslav Ioniţă, cifră record, sunt depozite necalitative, bani depuși de către cetățenii moldoveni și agenții economici în conturi la vedere, pentru care nu se plătește nici un fel de dobândă sau se plătește o dobândă de 5-7 ori mai mică decât dobânda obișnuită. „Acești bani sunt practic un balast în sistemul bancar, băncile au acești bani în conturi, dar nu-i pot folosi pentru oferirea de credite pe termen lung”, susţine Veaceslav Ioniţă.
Expertul mai menţionează că acesta este unul din motivele de bază, care explică de ce în prezent, noi în sistemul bancar avem un surplus de bani de peste 29 de miliarde lei. Băncile au bani în conturi, dar care nu sunt buni de nimic.
Potrivit lui Veaceslav Ioniţă, dacă ne uităm atent la dinamica depozitelor bancare, observăm că ele în ultimii cinci ani au crescut cu 20,2 miliarde de lei, însă exclusiv din contul depozitelor necalitative. Depozitele la termen, pe care băncile le pot folosi la creditarea economiei în această perioadă, nu s-au modificat deloc, rămânând neschimbate la nivel de 32 de miliarde de lei timp de cinci ani. Iar față de anul 2014, au înregistrat chiar o scădere semnificativă de 2,8 miliarde de lei. Deci, 20 de miliarde de lei creșterea depozitelor în ultimii cinci ani se datorează exclusiv depozitelor necalitative deținute în bănci la vedere.
Veaceslav Ioniţă mai susţine că în prezent moldovenii dețin în bănci 22,8 miliarde de lei, la depozite fără dobândă și altele 15,5 miliarde de lei sunt depozite la vedere, cu o dobândă redusă. Pe de o parte, băncile nu pot utiliza pe deplin aceşti bani, iar pe de altă parte, cetățenii moldoveni ratează anual sume enorme de bani.
Ratările anuale de venituri sub formă de dobândă, spune expertul, se ridică la 940 de milioane de lei, dintre care 460 de milioane de lei revin persoanelor fizice. Dacă e să fie analizate ratările de venituri după valuta depozitelor deținute în bănci, atunci cele mai mari pierderi sunt la depozitele în lei, unde pierderile se ridică la 750 de milioane de lei anual, iar cele în valută străină la 180 de milioane de lei anual.
În opinia lui Veaceslav Ioniţă, sunt trei motive de bază pentru care moldovenii au plasat 55% din bani lor în bănci sub formă de depozite necalitative:
Potrivit expertului, cert este faptul că calitatea depozitelor bancare trebuie să devină preocuparea de bază a BNM și a băncilor comerciale. O rată de 55% a depozitelor necalitative este prea mult chiar și pentru Republica Moldova. Acești bani în loc să fie investiții în economie sunt o durere de cap pentru BNM, care este nevoită să sustragă acești bani din bănci și să plătească anual 600-700 de milioane de lei dobândă pentru acești bani necalitativi.
„Deci pierderile totale ale societății moldovenești de pe urma depozitelor necalitative se ridică la 1,5 miliarde de lei anual”, a conchis expertul.
În lunile aprilie-mai 2020, portofoliul de credite bancare s-a redus cu 1,1 miliarde de lei, exclusiv datorită reducerii creditelor oferite agenților economici, susține expertul în politici economice al IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță. Potrivit expertului, în martie 2020 portofoliul de credite bancare, de după frauda bancară, a atins cota maximă de 42 de miliarde de lei.
Veaceslav Ioniță menționează că apoi a urmat un declin provocat de criza COVID-19. În cazul persoanelor fizice, portofoliul a rămas neschimbat, la maxima istorică de 14,5 miliarde de lei. Iar la persoanele juridice, portofoliul de credite s-a redus de la 27,6 miliarde de lei la 26,5 miliarde de lei.
Veaceslav Ioniță mai afirmă că cele mai mari reduceri au avut loc în ramura comerțului, de -0,57 miliarde de lei. La fel, menționează că o atenție deosebită merită analiza creșterii fără precedent a volumului de credite oferite instituțiilor finanțate de la bugetul de stat. Băncile, în lunga lor istorie, practic nici odată nu au creditat instituțiile finanțate de la bugetul de stat. Unul dintre motive fiind că ele nici nu aveau nevoie de credite.
Expertul în politici economice susține că de regulă instituțiile publice, în caz de necesitate, se creditau de la bugetul de stat. Iar acum datorită crizei, instituțiile publice pentru prima dată sunt nevoite să aplice la credite bancare. Iar acum, din cauza crizei financire, instituțiile publice sunt nevoite să aplice la credite bancare și pentru prima dată într-o singură lună, mai, s-au acreditat cu 140 de milioane de lei. Potrivit lui Veaceslav Ioniță, cel mai probabil vor urma noi credite și îndatorări ale instituțiilor publice față de băncile comerciale, suplimentar la creditele deja contractate de către Guvern.
În luna mai, remitențele au atins cota record din ultimii 5 ani și jumătate susține expertul în politici economice al IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță. Potrivit acestuia, creșterea semnificativă se explică prin faptul că în luna mai 2020, transferurile de peste hotare în favoarea persoanelor fizice au constituit 135 de milioane de dolari, cea ce este cu 27 de milioane de dolari sau 24% mai mult decât în luna mai 2019.
Veaceslav Ioniță menționează că ultima dată moldovenii au primit o sumă mai mare de bani de peste hotare doar în luna octombrie 2014. De atunci, doar în 2018 am reușit o performanță de 126 de milioane de dolari pe lună, tot în luna mai. „În opinia mea acest record este determinat exclusiv de COVID-19”, afirmă Veaceslav Ioniță.
Potrivit expertului, nu trebuie uitat faptul că 1/3 din toți banii de peste hotare, cetățenii moldoveni îi aduc informal, fără a apela la un sistem de transfer oficial. Anual, prin transferuri oficiale, moldovenii primesc aproape 1,2 miliarde de dolari, dar tot anual ei vând pe piața valutară circa 2,1 miliarde de dolari. „Această diferență de 900 de milioane de dolari anual sunt banii care sunt introduși în țară pe căi informale”, spune expertul.
În opinia lui Veaceslav Ioniță, în lunile aprilie-mai, datorită carantinei și hotarelor închise, cetățenii moldoveni nu au putut introduce în țară în jur de 150 de milioane de dolari. O parte din acești bani cetățenii au decis să-i transfere oficial pin diverse sisteme de plăți, iar această creștere de transferuri oficiale s-a produs din contul transferurilor neoficiale.
Expertul mai afirmă că transferurile oficiale în lunile aprilie-mai au fost de 227 de milioane de dolari, cu 14 milioane mai mult decât în 2019, când ele au constituit 213 milioane de dolari. Însă vânzările nete de valută în această perioadă au fost aproape de două ori mai mici decât anul trecut și au constituit 259 de milioane de dolari față de 418 milioane anul trecut.
„Putem afirma că aprilie-mai 2020 sunt unicile două luni din istoria transferurilor, când banii au venit aproape exclusiv pe căi oficiale. Prin aceasta și se explică această creștere ”miraculoasă”, a conchis Veaceslav Ioniță.
În lunile aprilie și mai, perioadă de pandemie, piața valutară din Republica Moldova s-a contractat cu peste 42%. Valoare maximă în istoria țării. Mult mai mult decât a fost în criza din anul 2015, când într-o astfel de perioadă, piața valutară s-a redus cu 31%. Este concluzia expertului în politici economice al IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță.
Expertul menționează că „rulajul total al pieței valutare a scăzut cu 543 de milioane de dolari, de la 1,277 de milioane de dolari în 2019 la 734 de milioane de dolari în 2020”. Totodată, susține că „rulajul pieței din lunile aprilie și mai 2020 a fost cel mai mic din ultimii opt ani, de când Banca Națională a Moldovei publică datele lunare”. „Estimăm că ultima dată așa rulaje mici au fost cel mai probabil tocmai în anul 2010”, spune expertul.
Veaceslav Ioniță afirmă că scăderea pieței valutare a avut loc pe toate componentele. Cumpărările de valută de la persoanele fizice s-au redus cu 290 de milioane de lei sau cu 45%, de la 640 de milioane de dolari în 2019 la 350 de milioane de dolari în 2020. Această scădere, explică expertul, a fost influențată de mai mulți factori. Este vorba de faptul că persoanele fizice nu au putut introduce în țară valută din cauza carantinei și a hotarelor închise. De asemenea, persoanele fizice nu au schimbat valută, deoarece majoritatea unităților de comerț nu au funcționat, iar ei nu au avut unde și pentru ce cheltui banii.
La fel, susține expertul, cel mai probabil persoanele fizice acum fac economii de bani și sunt mai prudenți la efectuarea cheltuielilor. Această reducere de consum s-a făcut vizibilă prin scăderea încasărilor bugetare de la impozitele pe consum. „Conform estimărilor noastre, bugetul de stat în lunile aprilie-mai a ratat cel puțin 1,2 miliarde de lei din TVA și accize”, spune Veaceslav Ioniță.
Economistul a mai constatat că vânzările de valută către persoanele fizice a scăzut cu 93 de milioane de dolari sau cu 42%, de la 219 milioane de dolari în 2019 la 126 de milioane de dolari în 2020. Această scădere se explică prin micșorarea procurărilor realizate în valută de către persoanele fizice și prin reducerea înclinației spre economii în valută a populației.
Potrivit lui Veaceslav Ioniță, vânzările de valută către persoanele juridice s-au redus cu 159 de milioane de dolari sau cu 38%, de la 418 milioane de dolari în 2019 la 259 de milioane de dolari în 2020. Această scădere a cererii de valută din partea persoanelor juridice, explică expertul, cel mai mult a fost determinată de scăderea puternică a importurilor în Republica Moldova. Doar în luna aprilie exporturile au scăzut cu 230 de milioane de dolari, față de perioada similară a anului trecut.
Economistul afirmă că scăderea fără precedent a ofertei de valută din partea persoanelor fizice nu a afectat piața valutară, deoarece concomitent a scăzut și cererea de valută. Astfel, piața valutară a scăzut cu peste 40%, dar a rămas în echilibru. Potrivit lui Veaceslav Ioniță, asistăm la un proces de contractare a pieței valutare, determinată de încetinirea vieții economice, provocate de criza de COVID-19.
Anul 2020 a început promițător. În primele două luni, veniturile Bugetului Public Național au crescut cu 13,4% față de perioada similară a anului trecut. Însă COVID-19, carantina și criza economică, a dat peste cap planificările bugetare, susține economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță.
Potrivit economistului, în martie-aprilie veniturile au fost cu cel puțin 2,3 miliarde de lei mai mici decât cele planificate inițial. Luna martie a fost finalizată cu probleme, dar nu atât de grave. Veniturile au scăzut, dar nu semnificativ. Cea mai mare scădere a fost înregistrată în aprilie, când veniturile au scăzut cu 1,6 miliarde de lei, față de cele planificate. Este cea mai mare scădere din istoria Republicii Moldova. Față de perioada similară a anului trecut, veniturile în aprilie au fost cu 23,3% mai mici, record absolut pentru Moldova.
Veaceslav Ioniță susține că mai mult de jumătate din această scădere este din cauza reducerii consumului populației și al ratărilor de încasări de peste un miliard de lei din TVA și accize pe consum. Pe locul doi se află scăderea încasărilor de la impozitul pe venit al persoanelor fizice și juridice. Deoarece s-a permis amânarea de plată, populația și agenții economici au achitat aproape cu 500 de milioane de lei mai puțin decât se anticipa la elaborarea bugetului. Dintre acestia, 100 de milioane de lei revine populației, ia restul de circa 400 de milioane de lei – agenților economici. Pe locul trei, spune economistul, se plasează acumulările din asigurările sociale și medicale, care au fost cu circa 300 de milioane de lei mai puține decât s-a planificat inițial.
Economistul remarcă faptul că în astfel de condiții dificile, Guvernul nu a reușit să deblocheze relația cu partenerii externi, iar în patru luni ale anului au fost obținute doar 63 de milioane de lei granturi, din 1,8 miliarde de lei planificate inițial. 1În condiții de criză profundă, Moldova ratează oportunități de granturi de cel puțin 100 de milioane de euro”, afirmă Veaceslav Ioniță.
Veaceslav Ioniță mai spune că nici la capitolul împrumuturi situația nu este mai bună. Creditul oferit necondiționat de FMI a salvat bugetul pentru luna aprilie-mai, dar înafara de FMI, Guvernul practic nu are nici o capacitate suplimentară de a se împrumuta din exterior. Asta în condițiile în care în acest an avem de restituit 3 miliarde de lei împrumuturi externe, luate anterior. „În primele patru luni ale anului noi deja am întors un miliard de lei creditorilor externi, ditre care 290 de milioane de lei în plină criză. În lipsă de granturi, deficitul bugetar a fost acoperit din împrumuturi interne de peste 2 miliarde de lei și externe de 4 miliarde de lei”, constată economistul.
Potrivit lui Veaceslav Ioniță, relaxarea economică anunțată de Guvern, va permite o diminuare a prăbușirii în luna iunie-august, dar cel mai probabil pandemia, în perioada martie-august, va provoca o gaură bugetară de cel puțin 5 miliarde de lei și asta în condițiile în care lucrurile vor începe a merge spre bine.
După doi ani de creștere continuă, în luna aprilie 2020 portofoliul de credite din sistemul bancar al Republicii Moldova a înregistrat o scădere de 640 de milioane de lei. Economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, menționează că în primul trimestru al anului 2020, portofoliul de credite din sistemul bancar a înregistrat cea mai mare creștere din ultimii cinci ani, de 1,6 miliarde de lei, mai mult decât creșterea anuală din 2018-2019.
Economistul susține că pentru prima dată în ultimii patru ani au scăzut și creditele oferite de către bănci persoanelor fizice, cu 76 de milioane de lei sau cu 0,5%. În cea mai mare parte, portofoliul de credite pentru persoanele fizice s-a redus din cauza micșorării creditelor de consum. Scădere care se datorează faptului că majoritatea centrelor comerciale au fost închise din cauza carantinei.
Potrivit lui Veaceslav Ioniță, portofoliul de credite din sistemul bancar oferit persoanelor juridice s-a redus într-o singură lună cu 2% sau cu 567 de milioane de lei. Mai mult de jumătate din această reducere se datorează comerțului, care este direct determinat de faptul că unitățile de comerț în cea mai mare parte au fost închise în ultima perioadă.
Totodată, menționează Veaceslav Ioniță, creditele pentru procurarea imobilelor a continuat să crească și au atins un nou record istoric, de 6,6 miliarde de lei sau cu 31 de milioane de lei mai mult decât luna precedentă și 370 de milioane de lei de la începutul anului.
Economistul susține că în precedentele crize economice portofoliul de credite din sistemul bancar s-a redus cu 21% în 2009, cu 27% în 1998-1999 și recordul absolut de 32% a fost în 2014-2018. Criza creditării în 2009 a durat nouă luni, în 1998-1999 a durat un an și jumătate, iar cea mai profundă și lungă criză a fost în 2014-2018, care a durat 40 de luni.
În opinia lui Veaceslav Ioniță, intervențiile timpurii ale Băncii Naționale și încurajarea sistemului bancar de a veni în suportul clienților, poate diminua efectele negative ale crizei. Este necesar ca Guvernul să implementeze cât mai rapid și amplu programele sale de susținere a agenților economici în cea ce ține de contractarea de credite. Dacă BNM și Guvernul vor fi coerenți și rapizi în intervenții, avem toate șansele ca această criză de creditare să fie cea mai mică, atât ca termen, cât și ca profunzimea căderii.
În primul trimestru al anului 2020, exporturile moldovenești au început să scadă, iar procesul va continua încă cel puțin două trimestre. Este concluzia economistului IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, care a analizat datele oficiale ale Biroului Național de Statistică.
Potrivit lui Veaceslav Ioniță, în domeniul comerțului exterior criza ne-a prins în plină criză. Exporturile moldovenești, după 1,5 ani de stagnare, în primul trimestru al anului 2020, conform datelor oficiale ale Biroului Național de Statistică, au înregistrat o scădere evidentă cu 60 de milioane de dolari în valori anuale.
De doi ani de zile exporturile moldovenești s-au plafonat la nivel de 2,7 miliarde de dolari și se află într-o stagnare profundă. Republica Moldova deja de aproape doi ani și-a epuizat toți factorii de creștere a exporturilor, iar criza provocată de COVID-19 de fapt ne-a prins într-o criză mult mai profundă, lipsită de dezvoltare economică și de posibilitatea identificării noilor potențialuri de export.
„Scăderea exporturilor va afecta majoritatea ramurilor de bază: industria auto-motive, cerealierele, vinurile, textilele, farmaceutica, iar lista poate continua”, remarcă Veaceslav Ioniță.
Economistul este de părere că este prematur să facem prognoze, dar totuși, în cel mai bun caz exporturile se vor reduce cu 300 de milioane de dolari, până la nivelul anului 2013. Două crize, cea din 2015-2016 și cea din 2020, împreună cu lipsa oricărei viziuni de dezvoltare a țării, au băgat exporturile moldovenești în cea mai profundă stagnare, care durează deja 10 ani.
Potrivit lui Veaceslav Ioniță, ar fi o miopie acum să dăm vina pe COVID-19 în partea ce ține de criza exporturilor moldovenești. Cauzele crizei sunt mult mai profunde și ține de incapacitatea țării de a face față provocărilor actuale ale economiei globale, iar COVID-19 doar a accentuat această criză profundă din economia moldovenească.
România este prima țară din UE după proprietatea asupra locuințelor. 96,4% dintre români locuiesc în case proprii. La polul opus se află Elveția și Germania, unde locuiesc în case proprii doar 42,5% și respectiv 51,5% dintre familii. Conform datelor EuroStat, analizate de către economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, 69,3% dintre locuitorii UE sunt proprietari ai locuințelor în care trăiesc, iar 29,7% stau în chirie.
Potrivit lui Veaceslav Ioniță, conform datelor Biroului Național de Statistică, în Republica Moldova 95,2% dintre familii locuiesc în case personale, ceea ce ne plasează pe locul doi în Europa, după România. La sate, 99,2% dintre familii locuiesc în case proprii, iar în localitățile urbane – 90,3%. Restul familiilor stau în chirie sau în locuințe care sunt proprietate publică.
Economistul susține că în ultimii 15 ani în Moldova a crescut semnificativ numărul familiilor din localitățile urbane care locuiesc în chirie. Dacă în 2006 doar 3,8% stăteau în chirie, în prezent ponderea acestora a crescut aproape de 10%. Devine evident faptul că majoritatea se află în Chișinău, ceea ce permite să afirmăm că în Moldova apare o ramură nouă a economiei: închirierea apartamentelor. O parte considerabilă din tranzacțiile pe piața imobiliară sunt efectuate de către persoane care procură apartamente în scopuri investiționale.
Potrivit economistului, municipiul Chișinău va tinde spre media europeană, unde circa 1/3 dintre familii locuiesc în chirie, iar statul trebuie să reglementeze și să încurajeze această ramură nouă a economiei, ca una dintre soluții pentru asigurarea familiilor cu locuințe. Programul „Prima Casă” este bun, susține economistul IDIS Viitorul, însă e pentru cei care doresc și pot să procure o locuință. Dar sunt zeci de mii de persoane care nu pot procura locuințe, pentru care trebuie de asigurat condiții normale de închiriere.
În România, după experința altor țări mai dezvoltate, deja există cartiere și zone întregi rezindențiale, care au fost construite exclusiv pentru a fi date în chirie. Mai mult decât atât, deja este dezvoltat și cadrul legal al asociațiilor chiriașilor de apartamente. „Acestea sunt acțiunile din viitorul apropiat pe care trebuie să le întreprindă și Moldova”, susține economistul.
Veaceslav Ioniță spune că în municipiul Chișinău, în următorii 10 ani, va fi nevoie de cel puțin 50 de mii apartamente pentru a fi date în chirie, cea ce înseamnă minimum două miliarde de euro investiții. Aceasta este cea mai enormă piață investițională și este unica atât de mare unde pot fi făcute investiții mici. „Dacă vorbim la modul serios, de atragere a diasporei noastre în procesul investițional din Moldova, atunci închirierea apartamentelor este cea mai sigură cale de atragere a investițiilor mici ale diasporei noastre”, afirmă economistul.
Potrivit lui Veaceslav Ioniță, Guvernul trebuie să se axeze pe cadrul legal și pe un sistem de impozitare atractiv, fiindcă doar așa putem asigura dezoltarea celei mai mare pieți din Republica Modova, cu un potențial de minimum două miliarde de euro.
Rezervele Valutare ale BNM au atins maxima istorică de 3,119 miliarde USD. Este constatarea economistului IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță. Potrivit celor constatate, precedentul record a fost înregistrat în luna decembrie 2019, când activele oficiale de rezervă au ajuns la 3,065 miliarde USD. Apoi a urmat o scădere de 180 de milioane USD și în aprilie 2020 rezervele BNM s-au redus până la 2,885 de miliarde USD.
Veaceslav Ioniță susține că rezervele au crescut datorită banilor oferiți de către Fondul Monetar Internațional, în sumă de 233,9 milioane USD, care au mers toți pentru completarea rezervelor BNM. Astfel, în prezent BNM are toate instrumentele necesare de intervenție și poate relaxa în continuare politica monetară, pentru a încuraja creditarea economiei și a Guvernului de către sectorul bancar.
Economistul afirmă că trebuie de reamintit că BNM din decembrie 2019 a început procesul de relaxare a politicii monetare, iar în aprilie 2020, în scopul diminuării efectelor negative ale COVID-19, a permis băncilor comerciale să reeșaloneze creditele peroanelor fizice. Apoi a permis și celor juridice, fără a înrăutăți calitatea portofoliului de credite. Suplimentar, BNM a interzis băncilor comerciale să plătească dividende acționarilor, obligându-le să mențină tot profitul din 2019 pentru eventualele necesități din 2020.
„Toate aceste măsuri urmăresc încurajarea creditării de către bănci a economiei și reducerea la maximum a efectelor pe care le are COVID-19 asupra procesului de creditare”, susține Veaceslav Ioniță.
În luna martie 2020, volumul creditelor din economie a atins maxima istorică de 52,8 miliarde de lei. Dintre acestea, 42 de miliarde de lei au fost oferite de către sectorul bancar, iar estimativ 10,8 miliarde de lei de către sectorul nebancar, format din companii de microfinanțare, leasing și asociații de economii și împrumuturi.
Economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, susține că precedentul record a fost stabilit în octombrie 2014, când volumul de credite în economie a atins cifra de 51,6 miliarde de lei. În acea perioadă, băncile dominau absolut procesul de creditare și portofoliul lor constituia 48 de miliarde de lei. Însă, băncile până în prezent nu au reușit să recupereze pozițiile deținute în 2014. Astfel, de atunci portofoliul de credite din sistemul bancar a crescut cu 10 miliarde de lei, față de căderea de 16 miliarde de lei.
Potrivit economistului, Moldova în prezent, din cauza COVID-19, intră în cea de a IV-a criză, care se manifestă prin diverse aspecte, iar unul dintre ele este reducerea volumului de credite din economie. După acest indicator, cea mai profundă criză a fost în anul 2014, când volumul de credite s-a redus cu 32% sau 12,54 miliarde de lei, iar recuperarea a durat 3,5 ani.
Potrivit lui Veaceslav Ioniță, urmează criza din 1998, când volumul de credite s-a redus cu 27% sau cu 440 de milioane de lei, iar perioada de recuperare a durat 2,5 ani. Criza din 2009 se află pe locul trei, cu o reducere de 21% a volumului de credite din economie sau cu 4,7 miliarde de lei și o perioadă de recuperare mai mică de un an de zile.
În opinia economistului, Moldova are toate șansele să treacă de criza din 2020, cu scăderi minime ale volumului de credite din economie și aceasta datorită mai multor factori:
1. Volumul mare de credite deținute de către persoanele fizice. Dacă în crizele precedente persoanele fizice dețineau 10-20% din toate creditele luate, în prezent persoanele fizice, cu un volum de credite de 23 de miliarde de lei, dețin 43,6% din totalul creditelor din economie. Persoanele fizice în condiții de criză, cel puțin nu-și vor reduce volumul creditelor contractate, iar cel mai probabil, chiar vor contracta mai multe credite noi;
2. Diversificarea portofoliului de credite pe instituții financiare. În crizele precedente sistemul bancar era absolut dominant pe piața creditelor și deținea de la 93% până la 100% din cota de piața. În prezent, băncile dețin sub 80% din piață creditelor și această diversificare crește stabilitatea sistemului;
3. BNM a relaxat substanțial politica monetară și a ușurat enorm reglementarea în sistemul bancar. Astfel, băncile pot efectua amânări de plată pentru persoanele fizice și juridice, cea ce va permite evitarea falimentelor sau incapacităților de plată. Portofoliul de credite va rămâne stabil, fără a scădea calitatea lui. De asemena, BNM a redus rezervele obligatori deținute de bănci, cea ce sa manifestat imediat prin creșterea record a volumului de credite bancare din luna martie 2020, cu peste 1,1 miliarde de lei. Aceste două măsuri luate de către BNM oferă o flexibilitate sporită băncilor pe timp de criză și băncile pot veni în întâmpinarea clienților lor, care întâmpină dificultate de plată;
4. Pachetul anticriză de stimulente financiare oferit de către Guvern. În planul său anticriză Guvernul planifică să aloce peste 600 de milioane de lei, pentru stimularea creditării întreprinderilor micro, mici și mijlocii. Dacă va fi asigurată o gestionare corectă a acestei măsuri, ea poate asigura cel puțin trei miliarde de lei, credite contractate de aceste întreprinderi. Această măsură de stimulare financiară trebuie să devină una prioritară, iar suma alocată de către Guvern trebuie mărită treptat, până la cel puțin un miliard de lei.
Aceste patru elemente vor servi drept armotizator al efectelor negative ale crizei și cel mai probabil procesul de creditare al economiei în cea de a IV-a criză economică prin care trece Moldova are toate șansele să înregistreze o cădere minimă.
