Acordul de Liber Schimb cu Uniunea Europeană, suportul Guvernului SUA prin proiectul Agricultură Performantă și entuziasmul apicultorilor moldoveni au fost cele trei ingrediente necesare pentru apariția unei noi ramuri de export în Moldova: Mierea de Albini.

Mierea de Albini niciodată nu a fost un produs de export al Moldovei, până la semnarea Acordului de Liber Schimb cu UE, exporturile erau puțin peste jumătate de milion USD anual.

Totul s-a schimbat odată cu liberalizarea comerțului cu UE și suportul din partea Guvernului SUA a apicultorilor noștri. În ultimii ani exporturile au crescut de zece ori ajungând la 14 milioane USD anual.

Aproape tot volumul de miere exportată ajunge în UE, iar primele 5 țări asigură 75% din exporturile noastre.

România, Italia și Franța consumă 2/3 din mierea moldovenească destinată exporturilor.

Creșterea volumelor de export, dar și prețul mierii, poate fi asigurată în următorii ani, prin trecerea la producerea și certificarea Mierii Ecologice.

Cu suportul Programului SUA Agricultură Performantă, primele certificate apicultorii noștri le vor avea deja în vara 2019, cea ce înseamnă perspectiva de dublare a exporturilor în următorii 2-3 ani.

De fapt acum asistăm la renașterea unei ramuri promițătoare în Republica Moldova: Mierea de Albini Ecologică.

Al 12-lea an consecutiv scade numărul de studenți în universitățile din Moldova. În acest an numărul s-a redus cu încă 5 mii față de anul precedent și a ajuns la doar 60,6 mii, cea ce este de 2,1 ori mai puțin decât acum 12 ani când numărul lor maxim a atins nivelul de 128 mii persoane.

Însă reducerea numărului de studenți în acest an se deosebește cardinal de anii precedenți prin două aspecte importante:

1. Reducerea s-a realizat exclusiv din contul studenților de la instituțiile superioare de stat. Astfel numărul de studenți în instituțiile private de învățământ a rămas neschimbat la nivelul de 10 mii studenți, iar a celor din instituțiile de stat s-au redus cu aproape 5 mii persoane de la 55,3 mii la 50,6 mii studenți
2. Reducerea s-a realizat în cea mai mare parte din contul studenților cu frecvență la zi. Astfel numărul de studenți cu frecvență redusă a rămas relativ constant 22,1 mii față de 22,9 mii persoane. În schimb numărul studenților de la secția zi s-a redus semnificativ de la 42,6 mii persoane la 38,5 mii persoane.

În aceste vremuri de criză pentru sistemul universitar din Moldova se profilează două tendințe clare: 1) universitățile de stat pierd terenul în fața celor private, 2) studenții din varii motive pledează pentru învățământul cu frecvență redusă, cel mai probabil totuși considerăm că din considerente financiare.

Factorii fundamentali, care stau la baza reducerii cu 67,4 mii a numărului de studenți din ultimii 12 ani:

1. Scăderea în continuare a numărului de tineri de vârsta universitară. Astfel dacă în 2008 populația cu vârsta cuprinsă între 18-22 ani era de 365 mii persoane, atunci în prezent numărul lor s-a redus până la 219 mii sau cu 146 mii persoane în doar 12 ani. Doar acest factor a determinat reducere numărului de studenți cu 50 mii persoane.
2. Înăsprirea condițiilor la examenele de bacalaureat a dus la scăderea numărului celor care în vârsta universitară doresc să-și continue studiile la universitate. Însă acest factor noi îl privim mai mult ca factor pozitiv. Universitățile în goana după contracte au anulat orice bariere la admitere. Noi deja am uitat ce înseamnă concurs de admitere. Bacalaureatul a devenit unica formă de examinare în lipsa unor filtre de selecție din partea universităților. Înăsprirea condițiilor de examene la bacalaureat au lipsit universitățile cu încă circa 3 mii studenți.
3. Implementarea învățământului superior în două cicluri, a dus la faptul că doar 40% din studenți decid să continue studiile după ciclul II, cea ce a cauzat o reducere a numărului de studenți cu încă aproximativ 14 mii persoane. Universitățile în dorința de a nu pierde contractele, practic promovau 100% studenți, indiferent de reușita lor. Iar studiile pe cicluri au devenit unicul instrument de selecție al studenților, cei drept cu consecințe dramatice pentru bugetele universităților.

Totodată, să nu uităm că sub reducerea numărului de tineri de vârsta universitară se ascunde un alt element demografic: unificare familiilor peste hotare, plecarea tinerilor peste hotare și decizia familiilor de a le asigura studii superioare copiilor.

Însă cea mai mare provocare pentru universitățile din Moldova și în special cele de stat este lipsa de înțelegere a fenomenelor care au loc.

În ”lupta” pentru studenți, universitățile au declanșat o adevărată ”concurență” distructivă între ele, în special asta se referă la universitățile de stat. Este destul de trist să urmărești cum în lupta pentru studenți 2-3 universități de stat dublează specialitățile și luptă pentru același număr de studenți, iar pe final în loc de o grupă de 25-30 studenți, avem 2-3 grupe a câte 10-15 studenți la 3 universități, evident cu costuri duble de pregătire pe fundalul scăderii dramatice a bugetelor universitare. Această luptă între Universitățile de stat au provocat majorarea costurilor de pregătire a unui student în condițiile de reducere dramatică a bugetelor universitare. Cam proastă consecință a unor politic dezechilibrate.

Iar statul urmărește pasiv cum această luptă dintre universități omoară sistemul nostru de pregătire a tinerilor în învățământul superior.

În prezent avem nevoie nu de luptă între Universități, dar de Crearea unor Alianțe Universitare. Statul nu trebuie să urmărească pasiv cum universitățile sale se distrug reciproc, prin dublarea de specialități.

Criza de studenți a scos în evidența de fapt criza sistemului educațional, care până mai ieri nu se vedea datorită bugetelor enorme provocate de explozia de studenți în perioada 1997-2008, însă acum este timpul de acționat. În caz contrar riscăm să pierdem definitiv competiția cu universitățile străine, iar cei care vor rămâne în Moldova vor studia doar la frecvență redusă.

După o apreciere continuă a Leului moldovenesc față de USD și Euro pe parcursul a doi ani, începând cu luna septembrie urmărim o depreciere lentă a monedei naționale. Astfel, dacă analizăm coșul valutar EURO+USD, leul moldovenesc s-a apreciat față de ambele valute pe parcursul a doi ani cu 18,1% de la 21,24 puncte în mai 2016 la 17,98 puncte în august 2018. Pe fiecare valută separat leul moldovenesc s-a apreciat față de USD cu 19,6% de la 19,86 Lei/USD în martie 2016 la 16,61 USD/lei august 2018. Față de Euro leul sa apreciat cu 17,3% de la 22,47 Lei/Euro la 19,16 Lei/Euro.

Însă din luna august urmărim o depreciere continuă a leului față de ambele valute. Astfel, în luna decembrie comparativ cu luna august Leul moldovenesc sa depreciat cu 3,7% față de Dolarul american  de la 16,62 Lei/USD la 17,23 Lei/USD. Iar față de Euro deprecierea a fost de 2,4% de la 19,16 Lei/Euro la 19,61 Lei/Euro.

Această depreciere are loc din cauza creșterii cererii de valută din partea agenților economici în condițiile unei oferte constante din partea populației. Astfel, în valoare anuală oferta de valută din partea populației rămâne stabilă la nivel de 2 miliarde USD anual. În schimb cererea crește constant. Dacă acum un an cerea de valută era la nivel de 1,7 miliarde USD anual, acum ea se apropie de 2 miliarde USD anual, iar în ultimele luni ale anului cererea este mai mare decât oferta, cea ce a impus BNM să întreprindă mici intervenții pe piața valutară.

Creșterea cererii de valută din partea agenților economici se explică în primul rând ca urmare creșterii de importurilor de bunuri, provocate de creșterea cererii generată de creditele de consum din partea populației. Astfel, anul acesta avem o creștere puternică a creditelor de consum din partea populației. doar în sectorul bancar creditarea populației în 2018 a crescut cu peste 2,3 miliarde lei dintre care mai mult de jumătate sunt credite de consum. Aici se adaugă și alte 2 miliarde lei credite de consum din sectorul nebancar. Astfel peste 3 miliarde lei credite din sistemul financiar au mers la consumul preponderent al mărfurilor de import, cea ce a însemnat venirea banilor pe piața valutară.

Putem spune că populația prin creșterea consumului din acest an a rezolvat două probleme fundamentale ale sistemului nostru economic.

Pe de o parte a contractat credite și au redus din excesul de lichidități din sistemul nostru bancar, iar pe de altă parte acești bani au intrat pe piața valutară și au redus din presiunea de apreciere a leului moldovenesc.

Pentru lunile următoare, după cum am spus și anterior leul va avea o cotație stabilă față de USD și Euro cu o ușoară depreciere. BNM are tot instrumentarul de intervenție pe piața valutară, rezervele valutare depășesc 3 miliarde USD, însă aceste intervenții trebuie făcute foarte prudent, doar pentru a evita fluctuațiile bruște, dar nu pentru ”corecția cursului”.

Evoluția de pe piața imobiliară din Chișinău pentru mulți este o enigmă. Am auzit de zeci de ori aceleași întrebări: pentru cine atâtea construcții? Cine cumpără, dacă toată lumea a plecat din țară?

Întrebările au și un substrat factologic. În ultimii cinci ani numărul mediu de apartamente date în exploatare anual este de peste 5 mii sau de două ori mai mult decât acum zece ani. Numărul tranzacțiilor cu apartamente în Chișinău anul acesta se va apropia de 15.000 apartamente sau cu 50% mai mult decât acum 5 ani în urmă când se vindeau pe an sub 10 mii de apartamente.

Cine mișcă piața imobiliară din Chișinău? care sunt factorii care determină evoluția de pe această piață?

Avem de-a face cu cinci factori fundamentali, care mișcă piața. Cunoașterea lor va permite atât cetățenilor cât și firmelor de construcție să-și revadă strategia lor în domeniul construcțiilor/vânzărilor/achiziționărilor de apartamente.

1. Migrația internă. Da oamenii continuă să plece din țară, însă nu din Chișinău. În timp ce populația țării scade continuu, populația or. Chișinău în 10 ani de zile a crescut cu 30 mii persoane, de la 630 mii persoane în 2008 la 690 mii persoane în 2018. Această creștere se datorează migrației interne și înseamnă pentru or. Chișinău 14 mii de familii în plus, care au nevoie de apartamente. Și asta doar în ultimii 10 ani. Dar să nu uităm că în ultimii 10 ani în Chișinău s-au construit circa 40 mii de apartamente, așa că primul indicator nu răspunde încă la întrebarea noastră.
2. Schimbarea comportamentului social. Nu știam cum să definesc un fenomen fără precedent care are loc în țara noastră, dar în mod special în or. Chișinău, din acest motiv l-am denumit comportament social. Ce am în vedere? În ultimii 10 ani comportamentul populației or. Chișinău s-a schimbat mai mult decât în precedenții 6 mii de ani. Tinerii se căsătoresc mult mai târziu, chiar dacă nu sunt căsătoriți preferă să locuiască separat, iar dacă se căsătoresc preferă să nu aibă copii în primii ani de căsnicie, iar când decid să aibă copii, atunci numărul lor se limitează la un copil sau maxim 2 copii. Ce avem în rezultat? În anul 2006 în or. Chișinău ponderea familiilor de o persoană era de 17%, iar în prezent sa dublat ajungând la aproape 33%. Iar alte 35% sunt familiile formate din două persoane. Numărul de familii din cinci persoane și mai mult, practic sunt pe cale de dispariție și ponderea lor sa redus în doar 12 ani de trei ori de la 7,6% în 2006 la 2,8% în 2018.

Drept consecință, chiar dacă populația or. Chișinău a crescut cu doar 30 mii persoane, numărul de familii, sub influența schimbării comportamentului social sa majorat cu 96 mii.

Doar anul acesta numărul de gospodării în or. Chișinău se va majora cu aproape 20 mii, față de 5 mii apartamente noi date în exploatare.

Creșterea numărului de gospodării se datorează exclusiv micșorării numărului de membri într-o gospodărie.

Acest lucru a schimbat cardinal cererea pe piața imobiliară. Dacă 15 ani în urmă doar 10% din apartamentele vândute era cu una și două camere. În prezent ele au ajuns la 70%.

Acum 15 ani un apartament construit avea în mediu peste 120 m2, iar în prezent a ajuns la sub 70 m2. Acest fapt are o singură explicație logică: creșterea fără precedent a numărului de gospodării formate din 1 sau 2 persoane, care evident preferă apartamente cu spații mici.

Dacă luăm în calcul și prețurile la apartamente, atunci în prezent companiile trebuie să vândă trei apartamente pentru a obține aceeași sumă de bani de la vânzarea unui singur apartament acum 10-15 ani în urmă.

1.Stabilizarea la nivelul de jos a prețurilor. Piața imobiliară din Moldova a cunoscut o explozie a prețurilor până în anul 2008, când ele au crescut de șase ori în doar zece ani, atingând nivelul record de 867 EURO/m2 în anul 2008. Apoi în urma crize imobiliare, ele s-au prăbușit până la nivelul de 525 EURO/m2 și deja al doilea na consecutiv s-au stabilizat la acest nivel.

Pe termen mediu prețurile v-or începe să crească, dar în prezent companiile de construcții se confruntă cu necesități enorme de lichidități. Multe din ele nu au rezistat crizei și au falimentat, altele au avut și continuă să aibă probleme cu întoarcerea creditelor la bancă. Băncile evită să crediteze companiile de construcții, drept consecință, cererea sporită de apartamente nu a dus la majorarea prețurilor, deoarece companiile preferă să obțină lichidități cât mai rapid posibil. În opinia noastră 2017-2019 sunt anii cu cele mai mici prețuri la apartamente, cel mai probabil după 2020 prețurile vor începe a crește.

2.Creșterea veniturilor populației. Să nu uităm că apartamentele se tranzacționează în Euro, din acest motiv veniturile populației trebuie examinate recalculate în Euro. După cum am anticipat încă din primăvară, datorită creșterii salariilor în lei și aprecieri Leului moldovenesc față de Euro, salariul mediu recalculat în Euro, în acest an va constitui în jur de 320 Euro/Lună.​

Doar aprecierea valutei naționale din ultimii doi ani de zile a făcut apartamentele mai ieftine cu peste 10%. Drept consecință efortul financiar depus de o familie pentru procurarea unui apartament, este mult mai mic decât acum 10 ani.

Astfel, pentru procurarea unui apartament de 70 m2 acum 12 ani era nevoie de 36 salarii medii anuale, iar anul acesta indicatorul s-a redus de 3,8 ori până la 9,5 salarii medii anuale. Altfel spus efortul financiar depus de o familie este de aproape patru ori mai mic în prezent decât acum 10-15 ani.

3.Accesarea împrumuturilor ipotecare. Creșterea veniturilor recalculate în Euro nu rezolvă problema procurării de imobile, deoarece economiile sunt prea mici, pentru a rezolva problema.

O soluție a devenit creditele ipotecare, iar conjunctura este una extrem de favorabilă: 1) băncile se confruntă cu un surplus de lichidități fără precedent, 2) băncile foarte slab creditează companiile atât din lipsa de proiecte cât și ponderea mare a creditelor neperformante înregistrate la agenții economici 3) persoanele fizice sunt cei mai buni platnici, creditele neperformante la ei sunt de 5-6 ori mai mici decât la persoanele juridice.

În aceste condiții băncile au accelerat procesul de oferire a creditelor persoanelor fizice pentru procurarea de imobil. Într-un singur an creditele au crescut cu peste un miliard de lei.

Doar în luna octombrie volumul de credite ipotecare a crescut cu 180 milioane lei, comparativ cu primele nouă luni ale anului 2017.

Dacă luăm în calcul și sectorul nebancar, atunci observăm că industria de construcții a primit în acest an o injecție financiară din partea băncilor, mai mare decât oricând.

Anume acești cinci factori sunt fundamentali în înțelegerea a cea ce se întâmplă în sectorul construcțiilor și care sunt tendințele pe următorii ani.

Portofoliul de credite din sistemul bancar, după cea mai lungă cădere, în 2018 dă primele semnale de revenire. Din octombrie 2014 până în februarie 2018 volumul de împrumuturi din sistemul bancar s-a redus cu 15,8 miliarde lei, de la aproape 48 miliarde lei la puțin peste 32,1 miliarde.

În opt luni ale anului curent portofoliul de credite din sistemul bancar s-a majorat cu 2,74 miliarde lei. Mai mult de jumătate din această creștere a fost asigurată de cea mai mare bancă din Moldova, Agroindbank, care a contribuit cu 56% din totalul de creșterii. MAIB și-a majorat portofoliul de împrumuturi cu 1,54 miliarde lei, mai mult decât toate băncile luate împreună. Acest lucru i-a permis să-și crească în opt luni cota de piață de la 33,1% la 34,9%.

Datorită acestei creșteri Agroindbank în premieră deține un portofoliu de credite mai mare decât următoarele două bănci din TOP-3. Astfel, din totalul de 34,9 miliarde lei portofoliul de credite din sistemul bancar (octombrie 2018) MAIB deține în prezent 12,2 miliarde lei, comparativ cu Moldindconbank - 6,7 miliarde lei și Mobiasbancă - 5,3 miliarde lei. TOP-3 bănci dețin împreună 70% din totalul portofoliului de credite.

Două treimi din majorarea portofoliului de credite din sistemul bancar fost asigurată de împrumuturile oferite persoanelor fizice și anume: 902 milioane lei pentru procurarea de imobil și 862 milioane lei credite de consum. Din sectorul real al economiei s-a remarcat agricultura și industria de prelucrare a producției agricole, care și-a majorat considerabil portofoliul de credite.

Băncile în prezent au două obiective majore: creșterea volumului de credite și reducerea ponderii creditelor dubioase și compromise.

Politica de creditare se rezumă la creditarea celor mai buni platnici. Persoanele fizice au cea mai mică pondere a creditelor dubioase și compromise, din acest motiv și prezintă un interes sporit pentru bănci.

Stresul Valutar este un indicator necesar de la apariția monedei naționale a Republicii Moldova. Este vorba de cursul valutar, care este ceva mai mult decât pentru orice altă țară. Veniturile valutare ale cetățenilor noștri obținute din remitențe sunt mult mai mari decât veniturile salariale obținute în țară în lei moldovenești.

Majoritatea tranzacțiilor mari sunt realizate în valută străină. O parte considerabilă a economiilor și depunerilor în bănci la fel sunt deținute în valută străină.

Valuta este atotprezentă și orice fluctuație pe piața valutară afectează practic toți cetățenii. Aici trebuie să accentuez că cetățenii sunt afectați de orice fluctuație fie aprecierea sau deprecierea unei valute.

Oamenii vor să știe ce va fi cu banii lor păstrați fie în lei, fie în valută străină.

Pentru a arăta șocurile ca care sunt supuși cetățenii noștri provocate de fluctuațiile de pe piața valutară, am considerat oportun să elaborez un indicator denumit STRESUL VALUTAR.

Acest indicator măsoară variația zilnică a Leului față de USD și se sumează lunar, trimestrial și anual. Sumarea se face indiferent de direcția în care s-a modificat cursul valutar, deoarece orice fluctuație afectează cetățeanul de rând.

Din grafic putem observa că cetățenii noștri au trecut prin două cele mai puternice șocuri în 1998-1999 și 2015.

În 1998-1999 șocul a durat un an jumate de zile și s-a manifestat prin deprecierea cu 2,6 ori a monedei naționale de la 4,8 lei/USD (tr. III 1998) la 12,4 lei/USD (tr. I 2000).

În 2015 șocul valutar a fost provocat de doi factori – jaful bancar și speculația valutară (tr.I 2015), care până în prezent nu a fost investigată de către autorități. Deprecierea valutei a fost de doar 30% de la 15 lei/USD (tr IV 2014) la 19,9 lei/USD (tr. IV 2015). Însă șocul valutar a fost de 137,5% provocat nu atât de deprecierea valutei, cauzată de jaful bancar, cât de speculația valutară care a avut un impact mult mai puternic pe piața valutară decât jaful bancar propriu zis.

Cele mai bune perioade pentru moneda națională sunt anii 2005-2006, când am avut cea mai longevivă stabilitate pe piața valutară.

În 2018 Stresul Valutar a intrat în parametrii obișnuiți pentru Republica Moldova. În luna noiembrie 2018 acesta a constituit 2,3% cea ce este mai puțin decât media lunară pe ultimii trei ani care este de 2,6%. Până la finele anului, dacă nu se întâmplă nimic extraordinar Stresul Valutar anual va fi sub 31% cea ce este minimul din ultimii trei ani.

Raportat la PIB, cheltuielile pentru ocrotirea sănătății în Republica Moldova sunt de 2,2 ori mai mici decât media din UE. În valori absolute cheltuielile per capita din Republica Moldova sunt de 9,5 ori mai mici decât media din UE. Pentru anul 2019 Moldova planifică să aloce pentru ocrotirea sănătății 8,8 miliarde lei, dintre care 7,5 miliarde sunt banii acumulați și cheltuiți prin intermediul Fondului de Ocrotire a Sănătății, iar 1,3 miliarde alocări suplimentare din bugetul de stat pentru diverse programe și investiții.

Raportat la PIB, cheltuielile pentru sănătate în anul 2019 vor constitui 4,2% din PIB, față de 4,3% în 2018, cea ce reprezintă minimul din ultimii 14 ani

Media în UE este de 9,6% din PIB, iar cel mai puțin alocă România 5,2% din PIB. Din țările din afara UE, doar Turcia în 2017 a alocat mai puțin decât Republica Moldova.

În valori absolute lucrurile stau și mai prost. Moldova alocă anual 515 USD per/capita, cea ce este de 9,5 ori mai puțin decât media din UE.

Pentru a reduce din acest decalaj enorm sunt necesare câteva măsuri urgente:

1. Introducerea taxei pe viciu. Cheltuielile Fondului de Asigurării Obligatorii de Asistenţă Medicală (AOAM) pentru fumători și cei dependenți de alcool sunt mai mari decât pentru restul cetățenilor. Nu este echitabil ca oamenii, care duc un mod sănătos de viață să achite pentru cei care delibarat decid să-și distrugă sănătatea. Pentru a rezolva această problemă este necesar de introdus o taxă pe viciu la vânzarea de produse din tutun și băuturile alcoolice. Taxa trebuie să fie în cotă fixă pe unitate de produs și să fie aprobată anual de Parlament. Pentru simplificarea administrării ei, taxa va fi unificată cu acciza la produsele sus numite, însă integral se va vira în Fondul  AOAM. Prin taxa de viciu pot fi acumulate suplimentar în Fondul AOAM 0,5-1 miliarde lei anual, cea ce va majora cheltuielile pentru sănătate cu până la 0,5% din PIB.
2. Dezvoltarea Asigurărilor Medicale Facultative. O sursă semnificativă de veniturile ale Sistemului de Ocrotire a Sănătății în țările UE sunt asigurările benevole a cetățenilor, suplimentar asigurărilor obligatorii. Companiile care luptă pentru angajați oferă pachete sociale, care includ și pachete suplimentare de asigurări medicale. Pentru încurajarea unor astfel de asigurări este necesar de oferit asigurărilor facultative același regim fiscal ca și la asigurările obligatori. Pentru aceasta primele de asigurări medicale facultative nu trebuie să fie incluse în veniturile cetățenilor și să nu fie supuse impozitului pe venit. Scopul urmărit este ca cel puțin 10% din salariați să aplice la asigurări medicale facultative. Această măsură ar pute da sistemului de ocrotire a sănătății suplimentar 500 milioane lei anual, sau 0,2-0,3% din PIB.

Aceste două măsuri urgente ar permite aducerea Republicii Moldova la minimul din UE. Suplimentar este necesar de implementat cel puțin alte două măsuri.

1. Majorarea alocațiilor din Bugetul de Stat pentru programe naționale și proiecte investiționale în domeniul sănătății. În prezent suplimentar la Fondul AOAM, guvernul alocă circa 1,3 miliarde lei pentru diverse programe naționale și proiecte investiționale în domeniul sănătății, cea ce reprezintă 0,6% din PIB. Este necesar ca în 5 ani de zile de adus acest indicator la cel puțin 1,2% din PIB, cea ce presupune o majorare anuală cu 0,1% din PIB sau 200 milioane lei în prețurile anului 2019.
2. Creșterea numărului de persoane asigurate. Datorită faptului că mai mult de jumătate din populația ocupată nu are un loc de muncă oficial, Fondul AOAM este lipsit de cel puțin 600 mii persoane asigurate. Sarcina guvernului este ca prin politici active să includă cât mai multe persoane neasigurate în sistemul de asigurare medicală. În acest sens Guvernul a creat cadrul legal necesar: legea zilierilor, persoanele fizice autorizate. Aceste măsuri active trebuie să urmărească inculderea în sistemul de asigurări sociale în următorii 3-5 ani a cel puțin 100 mii persoane, cea ce ar oferi suplimentar până la 300 milioane lei anual.

Toate aceste măsuri vor permite majorarea alocațiilor pentru sănătate la cel puțin 5% din PIB, față de 4,2% nivelul actual.

Cheltuielile cu remunerarea muncii ale Bugetului Public Național în 2019 vor constitui aproximativ 14,95 miliarde lei în creștere cu 7% față de anul 2018 sau cu 973 milioane lei. Această majorare este cea mai mică din ultimii ani și ca valoare, dar și ca ritm de creștere.

Evident apare întrebarea, cum este posibilă majorarea semnificativă de salarii în astfel de condiții.

În opinia noastră acest lucru se va realiza datorită a trei factori:

În primul rând se preconizează o optimizare radicală a numărului de angajați ale autorităților centrale. Astfel, conform proiectului de buget se presupune reducerea cu 15% a numărului de unități în organele autorităților publice centrale, de la 68.651 unități în 2018 la 59.968 unități în 2019. Reducerea cu 8.683 unități a statelor de personal nu înseamnă nemijlocit și concedierea a acestui număr de persoane. Multe unități erau vacante, unele persoane ocupau 1,5-2 unități.

În al doilea rând majorările cele mai esențiale vor fi realizate în favoarea celor cu cele mai mici venituri. De fapt vorbim despre o redistribuire în interiorul bugetarilor, cei cu venituri mici vor avea majorări în parte din contul celor cu venituri mari.

În al treilea rând din contul reducerii poverii fiscale. Astfel 750 milioane lei contribuții sociale și 150 milioane lei impozite pe venit, nu vor fi transferați în bugetul de stat, dar vor fi primiți sub formă de salarii de către bugetari. Cei drept această sumă Guvernul oricum o plătește sub formă de acoperire a deficitului Fondului de Asigurări Sociale, care în 2019 crește cu 1,5 miliarde lei.

De fapt trebuie să spunem că fondul de salarii în sectorul bugetar în 2019 va fi 14,95 miliarde lei plus 900 milioane lei, achitate indirect de Guvern prin reduceri fiscale.

După 10 ani de cădere continuă și stagnare a prețurilor la apartamente din mun. Chișinău, în tr.III 2018 ele au arătat primele semne de înviorare. Astfel prețul mediu al unui apartament de 70m2 a cunoscut o ușoară creștere de la 36,540 euro în trimestrul II până la 36,680 euro în trm. III. Această creștere este complimentată  și de creșterea numărului de tranzacții pe piața imobiliară.

Înviorarea pieții are loc datorită, creșterii capacității de cumpărare a populației și schimbările în preferințele de achiziție ale populației

Astfel, dacă acum un an pentru procurarea unui apartament erau necesare 11,7 salarii medii anuale, atunci în tr.III al acestui an acest indicator pentru prima dată a coborât sub 10 ani și anume constituie 9,9 ani, cea ce înseamnă un efort financiar cu 18% mai mic comparativ cu acum un an.

Creșterea puterii de cumpărare a cetățenilor se explică prin aprecierea euro în ultimul an și creșterea veniturilor salariale în lei. Astfel, recalculat în euro salariul mediu anual anul trecut în tr. III era de 262 de euro/lună, iar acum a ajuns la 310 euro/lună.

În acest an numărul de tranzacții de vânzare cumpărare a apartamentelor se va apropia de 20 mii, cea ce este cu 5,5 mii mai mult decât media din ultimii 5-6 ani.

Piața imobiliară trece prin mai multe transformări profunde: aici vom menționa câteva cele mai importante:

Piața imobilelor de locuit se concentrează din ce în ce mai mult în mun. Chișinău. Dacă 7-8 ani în urmă în mun. Chișinău se efectuau mai puțin de 55-60% din totalul tranzacțiilor de vânzare/cumpărare de apartamente în acest an deja 70% din tranzacții au loc în capitală. Are loc o concentrare a pieții  într-un singur oraș.

S-a schimbat profund profilul și preferințele consumatorilor. În anii 2000 suprafața medie a apartamentelor vândute era de peste 120 m2, prin anii 2010 suprafața era în jur de 100 m2, iar în prezent suprafața medie de vânzare a unui apartament este de sub 70 m2. La începutul anilor 2000 procurarea de apartamente era un lux pe care și-l permiteau doar un grup restrâns de oameni foarte bogați de aici și suprafețele mari. Anii 2006-2012 se caracterizează prin procurarea apartamentelor de către cetățenii plecați peste hotare, cea ce a schimbat puțin profilul. În ultimii doi ani asistăm la o reformatare a pieții. Avem deja consumatori cu venituri medii și mari, care câștigă aci în țară și decid să procure un apartament. Creșterea veniturilor salariale recalculate în euro și prețul scăzut la apartamente face posibil acest lucru. Însă acești consumatori cu venituri modeste din punct de vedere a achiziției de imobile, au schimbat profilul de consum. Ei î-și pot permite doar apartamente cu suprafețe mici, cea ce și a determinat scăderea puternică a suprafeței medii ale apartamentelor vândute. Chiar dacă numărul de apartamente vândute a crescut puternic în ultimii doi ani, totuși datorită suprafețelor mici de vânzare, volumul pieții în euro continuă să stagneze.

În 2017-2018 scade ponderea apartamentelor noi în totalul tranzacțiilor. Dacă în anii precedenți apartamentele noi constituia circa 30% din totalul apartamentelor vândute în acest an ele vor fi puțin peste 20%, cea ce înseamnă că piața se înviorează, dar din contul pieții secundare și companiile de construcții încă nu au beneficiat de la această înviorare a pieții.

În analizele precedente spuneam că anii 2017-2019 sunt cei mai buni pentru procurarea unui imobil. Piața se află la cel mai scăzut nivel și cel mai probabil în 2019 v-om asista la o ușoară creștere a prețurilor, însă mai este mult până la prețurile record din 2007-2008.

Pentru anul 2018 Guvernul a planificat în Bugetul Public Național 8,3 miliarde lei din împrumuturi și granturi. Inițial se preconiza doar contractarea împrumuturilor externe în volum de 5,6 miliarde lei, iar împrumuturile interne chiar se estima o reducere cu 0,1 miliarde lei.

În luna mai experții IDIS Viitorul au arătat că de fapt, la capitolul granturi ca și-n anii precedenți există riscuri majore de a nu le primi. Prognoza noastră pentru 2018 era că din granturi se va reuși acumulare maxim a 900 milioane lei, sau cu 1,9 miliarde lei mai puțin decât sa planificat.

Aceleași rezerve aveam și la contractarea de împrumuturi externe, deoarece experiența anilor 2017-2017 au arătat că și volume mult mai mici de împrumuturi guvernul reușea să le execute la maxim 60-70% din estimări.

În luna iulie guvernul a rectificat în scădere acumulările din granturi și împrumuturi reducându-le cu 0,9 miliarde lei, până la nivelul de 7,4 miliarde lei. Totodată, guvernul a regândit politica împrumuturilor pentru necesitățile bugetare, astfel a redus cu 2 miliarde lei împrumuturile externe, și a majorat cu 1,9 miliarde lei intenția de a se împrumuta pe intern.

Însă la finele lunii august din granturi și împrumuturi guvernul a reușit să acumuleze doar 830 milioane lei, cea ce reprezintă doar 10% din planificările inițiale.

În această perioadă pe extern guvernul a reușit să împrumute doar sumele necesare pentru întoarcerea datoriilor externe din anii precedenți. Astfel au fost contractate 1,6 miliarde lei împrumuturi, din care 1,5 miliarde au fost achitate pentru împrumuturile din anii precedenți. Drept rezultat împrumuturile nete pentru primele 8 luni ale anului au constituit doar 107 milioane lei sau mai puțin de 2% din suma inițial planificată.

Din acest motiv s-a accelerat procesul de contractare a împrumuturile pe piața internă. Trebuie să menționăm, conjunctura internă este una extrem de favorabilă. Astfel băncile în prezent au un surplus de lichidități de 15 miliarde lei, bani pe care BNM le ține pe conturile sale sub formă de rezerve obligatorii și achită o dobândă de 3,5% anual cea ce va însemna peste 500 milioane lei dobândă în acest an. Din acest punct de vedere mai bine aceste surse financiare care stau ”moarte” la BNM să fie utilizate de guvern.

În opinia noastră în acest an în cea mai favorabilă conjunctură guvernul va reuși să acumuleze din granturi și împrumuturi maxim 3,2 miliarde lei, cea ce creează o gaură bugetară față de planificările inițiale de 5 miliarde lei.

Cum urmează de a fi acoperită această gaură?

1. Din veniturile fiscale suplimentar acumulate. În 2017 motorul creșterii veniturilor fiscale a fost Serviciul Vamal, care prin proceduri administrative a permis creșterea veniturilor bugetare. În acest an locomotiva creșterii veniturilor fiscale revine Inspectoratului Fiscal. Chiar dacă facilitățile oferite de guvernare la impozitul pe venit a persoanelor fizice și asigurările sociale, vor aduce pierderi financiare în Bugetul Public național, totuși în acest an veniturile fiscale vor fi cu cel puțin 3 miliarde lei mai mari, decât a fost planificat inițial.
2. Împrumutul suplimentar pe piața internă. În opinia noastră în conjunctura actuală, guvernul fără careva riscuri, poate majora împrumuturile de pe piața internă cu încă 1,2 miliarde lei, până la nivelul de 3 miliarde lei
3. Optimizarea cheltuielilor. Din gaura de 5 miliarde lei care s-a format datorită lipsei de finanțare externă, guvernul destul de ușor poate acoperi 4,2 miliarde din veniturile fiscale și împrumuturi suplimentare de pe piața internă. Gaura de 800 milioane cel mai oportun ar trebui să fie acoperită prin reducerea cheltuielilor curente și de personal.

Conjunctura internă favorabilă, permite guvernului să rezolve problema bugetară din 2018 în condițiile unei izolări externe. Însă această politică cu certitudine este una pe termen scurt și ar fi iresponsabil să mizăm pe ea.

Autoritățile statului trebuie să depună toate eforturile pentru a debloca finanțarea externă în special din granturi.

Moldova al 4-lea an la rând obține suport financiar extern sub formă de granturi mult mai puțin decât își planifică, însă ratările de oportunități sunt și mai mari. Astfel, dacă Moldova menținea nivelul de 3,6% din PIB venituri din granturi realizat în 2014, atunci în ultimii 4 ani Moldova trebuia să beneficieze de 20 miliarde lei suport financiar extern de la partenerii noștri sub formă de granturi. În realitate suportul pentru acești ani va fi de maxim 5,2 miliarde lei, cea ce înseamnă ratări de circa 15 miliarde lei.