În ultimii 10 ani procurarea unui apartament pentru o familie din Moldova a devenit de 3 ori mai realist. Astfel, dacă în 2008 era necesar de 30,6 salarii medii anuale pentru procurarea unui apartament confortabil de 70 m2 atunci în 2017 pentru aceasta este nevoie de doar 11,2 salarii medii anuale. Această reducere se datorează atât scăderii prețurilor apartamentelor cât și creșterii salariului mediu pe economie.
Pentru 2018 acest indicator se va reduce conform estimărilor noastre până la 10,2 salarii.
În țările dezvoltate din Europa efortul financiar pentru o familie de a procura un apartament de 70 m2 se cuprinde între 5-7 salarii medii anuale. Trebuie să menționăm că în Europa apartamentele se vând finisate în timp ce în Republica Moldova sunt vândute în varianta albă.
Deja pe parcursul anului înregistrăm o stabilizare a prețurilor apartamentelor la limita de jos, după o scădere continuă în ultimii 10 ani. Astfel, prețul apartamentelor a început să scadă de la nivelul maxim din în 2008 de 900 Euro/m2 până la nivelul minim de 523 Euro/m2 în trimestrul II anul 2017. În opinia noastră 2007-2018 este perioada de stabilizare a pieții determinată de doi factori: 1) a crescut cererea din partea cetățenilor. Numărul tranzacțiilor cu apartamente în 2017 a atins cifra record de 18,4 mii de apartamente tendință care se va menține și în 2018, 2) oferta de apartamente din partea companiilor de construcții este maximă de la obținerea independenței Republicii Moldova, iar companiile de construcții au o necesitate stringentă de resurse financiare. Fapt care asigură echilibrul pe pieței.
În anul 2017 Moldova a primit cel mai mic sprijin de la partenerii externi din ultimii zece ani. Astfel, volumul granturilor primite a fost de doar un miliard de lei cu 2 miliarde de lei mai puțin decât a fost planificat inițial.
Tendința neplăcută se menține deja al treilea an consecutiv. Iar suma totală a ratărilor în ultimii 3 ani se ridică la 6,1 miliarde lei.
Creșterea masivă a suportului extern sa văzut foarte clar în perioada 2013-2014 când sprijinul financiar extern sub formă de granturi a ajuns la 4 miliarde de lei.
Acest sprijin trebuia să crească și în următoarea perioadă și să ajungă la cel puțin 8 miliarde de lei anual. Însă din nefericire acest lucru nu a avut loc.
Autoritățile Republicii Moldova au obligația în regim de urgență să restabilească relația de încredere cu partenerii externi fără de care este imposibilă susținerea financiară a țării.
Fără suport extern Moldova nu are cum să-și dezvolte infrastructura sa care se află într-o stare deplorabilă, nu are cum realiza reformele necesare și nu poate crește competitivitatea economiei și a produselor sale atât pe piața externă cât și internă.
În Republica Moldova, valoarea achizițiilor publice de bunuri, servicii și lucrări a crescut constant în ultimii ani. Este un domeniu „gras”, mereu vulnerabil și asta pentru că, este sectorul unde se toacă puțin peste 11 miliarde de lei anual sau circa 7,5% din PIB. Cota achizițiilor publice poate ajunge și la 9% din PIB, ceea ce constituie circa 24 la sută din bugetul public. Sunt datele ultimilor 2 ani. Iată de ce, deosebit de importat la ora actuală este ca în domeniul achizițiilor publice să nu lăsăm loc pentru abuzuri, fraude sau rea-credință, cum ar fi, bunăoară, cine stabilește importanța ca valoare și necesitate la procurarea de bunuri și servicii pentru instituțiile statului, cine câștigă licitațiile, cine ar putea da sau lua mită în cadrul acestor licitații. Haideți să nu ne ascundem după degete, se mai întâmplă și așa ceva.
Acum un an, în data de 18 mai 2017 Uniunea Europeană a lansat la Chișinău un proiect ambițios care, direct sau colateral, îl vizează pe fiecare cetățean al acestei țări, în special pe plătitorul de impozite. Proiectul se întitulează “Îmbunătățiri inovative în sistemul de achiziții publice din Republica Moldova prin incluziune, creativitate și practici de respectare a legislației”, inițiativă sută la sută de inspirație europeană, implementat de către IDIS Viitorul. Proiectul în cauză s-a adresat atât celor din societatea civilă, dar și celor antrenanți în gestionarea banului public și a atins multiple puncte de interes comun. Fiecare participant la ședințele de informare și studio a avut posibilitatea să aducă în discuție orice alte probleme întâlnite în acest domeniu. Finalitatea însă, s-a dorit a fi atât familiarizarea auditoriului cu aspectele generale în cooperarea interguvernamentală, cât și elaborarea de soluții concrete și pragmatice în ceea ce privește mecanismele de combatere a fraudelor în achizițiile publice. Pe parcursul a mai multe sesiuni de dezbateri la temă, publicul participant interesat a scos în evidență cele mai bune practici, dar și cele mai dure critici, în domeniul utilizării banului public și, bineînțeles a încercat să inițieze un dialog sincer și la obiect dintre autorități și organizațiile societății civile. Republica Moldova are suficiente practici în activitatea achizițiilor publice, numai că, așa se întâmplă, cam de fiecare dată, subiectul este apropiat de fraudă. ”Ceea ce se întâmplă în domeniul achizițiilor afectează buzunarele fiecărui cetățean. Achizițiile publice reprezintă între 5-10% din PIB. Or, încrederea se manifestă prin felul în care populația se uită la prioritățile instituțiilor prin modul în care le pot monitoriza. Și acest proiect lansat de IDIS Viitorul are acest scop”, a explicat directorul IDIS Viitorul, Igor Munteanu. Prezent la sesiunea de start al proiectului, Marco Gemmer, șeful adjunct al Departamentului Operațiuni, Delegația UE în Republica Moldova a spus între altele că citez: „Reformarea achizițiilor publice este o sarcină dificilă nu doar pentru Republica Moldova. Progresul poate fi realizat numai în cazul în care părțile interesate își unesc eforturile. Vorbim de Guvern, societatea civilă, operatorii economici și, bineînțeles, donatorii. De aceea, UE sprijină inițiativele care contribuie la stabilirea și consolidarea acestei cooperări”. Carolina Ungureanu, coordonator local al proiectului ne-a spus că scopul urmărit, de fapt, ar fi și consolidarea rolului de watchdog al societății civile, ca într-un final, să avem ceea ce are toată lumea civilizată - o mai mare transparență a achizițiilor. Cu privire la transparență în achiziții, tema proprii-zisă, timp de două decenii și jumătate a fost una oarecum tabu. Iată de ce, explică Ungureanu avem nevoie ca de aer de un acces mai larg al publicului la informațiile relevante în sistemul de achiziții publice și nu de superficialitate birocratică sau statistică, pe parcursul întregului ciclu operațional, de la etapa de planificare până la executarea contractului. Scopul proiectului , de fapt, constă în a face puțină lumină peste hârtiile achizițiilor publice. Acuma rămâne de văzut cum vor interacționa factorii guvernamentali responsabili, astfel încât, să funcționeze un control public din partea societății civile, asta dacă tot vorbim și vorbim despre consolidarea bunei guvernări. Chiar nu descoperim nimic fundamental când afirmăm că cheltuielile și achizițiile publice transparente dau tonul bunei guvernări, centrale, dar și locale. Autorii și organizatorii proiectului au mobilizat mai mulți reprezentanți ai societății civile din Republica Moldova, din diferite regiuni ale țării pentru a-i face să înțeleagă mecanismele de funcționare a sistemului de achiziții publice, cadrul instituțional și legal care reglementează sectorul, precum și procesul de desfășurare a unei achiziții de către o entitate publică. Or, în lipsa acestor cunoștințe monitorizarea achizițiilor publice capătă un caracter superficial și fragmentat. Important este cum se face colectarea și analiza datelor pe achiziții, aplicarea instrumentelor inovative de identificare a neregulilor și ilegalităților, precum și acțiuni de responsabilizare a autorităților publice pentru a desfășura achiziții transparente și eficiente. Reprezentanții instituțiilor cu funcții de reglementare, control și cele de drept au fost invitați în cadrul unor sesiuni pentru a discuta cu participanții aspecte practice ale procesului de achiziție. Totodată, în scopul promovării bunelor practici locale și intensificării acțiunilor de monitorizare a achizițiilor la nivel local, au fost efectuate numeroase vizite de lucru în diferite regiuni ale țării, în cadrul cărora participanții au avut oportunitatea de a vedea rezultatele activităților de monitorizare și impactul asupra îmbunătățirii guvernării locale.
Un rol deosebit de important în cadrul procedurilor de achiziţie public, au accentuat participanții la dezbateri, o are Agenția Națională pentru Soluționarea Contestațiilor (ANSC), autoritate competentă de a examina contestaţiile. Soluționarea litigiilor în domeniul achizițiilor publice a fost genericul celui de al cincilea training pentru reprezentanții societății civile în cadrul proiectului european “Îmbunătățiri inovative în sistemul de achiziții publice din Republica Moldova prin incluziune, creativitate și practici de respectare a legislației”. ”Operatorul economic vătămat poate sesiza Agenția Națională pentru Soluționarea Contestațiilor în vederea anulării actului şi/sau recunoaşterii dreptului pretins ori a interesului legitim prin depunerea unei contestări. Autoritatea contractantă nu are dreptul de a încheia contractul de achiziţii publice până la emiterea unei decizii finale pe marginea contestaţiei de către Agenția Națională pentru Soluționarea Contestațiilor. Decizia Agenţiei Naționale pentru Soluționarea Contestațiilor este obligatorie pentru părţi. Contractul de achiziţii publice încheiat cu nerespectarea deciziei Agenţiei Naționale pentru Soluționarea Contestațiilor este lovit de nulitate absolută. Decizia Agenţiei Naționale pentru Soluționarea Contestațiilor privind soluţionarea contestaţiei poate fi atacată în instanţa judecătorească competentă.”, a menționat Gheorghe GHIDORA – șef direcție juridică de la Agenția Națională de Soluționare a Contestațiilor. În aceiași ordine de idei Viorel Pîrvan, jurist IDIS „Viitorul” a explicat în cadrul trainingului cum poate fi formulată o contestație de către agentul economic care s-a simțit lezat. ”Orice persoană care are sau a avut un interes în obținerea unui contract de achiziție publică și care consideră că în cadrul procedurilor de achiziţie publică un act al autorităţii contractante a vătămat un drept al său recunoscut de lege, în urma cărui fapt a suportat sau poate suporta prejudicii, este în drept să conteste actul respectiv în modul stabilit de prezenta lege”.Totodată, dl. Pîrvan a recomandat “îmbunătățirea și consolidarea capacităților completelor Agenției la soluționarea unor domenii specifice, precum: infrastructură şi construcții; medical (aparatură și echipamente medicale de înaltă specializare); domeniul IT; infrastructura de mediu (ex.: stații de epurare, gestionare deşeuri); transporturi; energetic; concesionari; elaborarea unui Ghid de examinare și soluționare a contestațiilor, destinat agenților economici etc.”
Reprezentanții societății civile care au participat la cel de-al cincilea seminar din cele 16 programate au abordat mai multe subiecte de interes major cum ar fi bunăoară: dacă ANSC este o instituție autonomă și independentă față de alte autorități publice; care este procedura de examinare și de soluționare a contestațiilor; care sunt soluțiile pe care le poate pronunța ANSC etc. În acest context, mulți s-au arătat interesați de a participa la ședințele deschise pentru examinarea contestațiilor desfășurate de ANSC, cunoscând că instituția asigură publicarea pe pagina web a informației privind data și locul desfășurării ședințelor cu 3 zile lucrătoare înainte de data la care acestea au loc.
Curtea de Conturi a sesizat în repetate rânduri că ultimii ani, statul a cheltuit aiurea circa 9 miliarde de lei aiurea. Marea nedumerire generală rămâne a fi faptul că în Republica Moldova, până la faza de executare nu a ajuns nici un dosar de fraudă în domeniul achizițiilor publice. Au fost câteva arestări la întâmplare, în 2016, în toiul scandalului de la grădinițe, rețineri care nu au așa și n-au avut nici o finalitate. În 25 de ani, un singur primar care a schițat aranjamente în achiziții a fost demis, dar și acela s-a ales cu o amendă de 2.000 de lei. Și mai ciudată pare a fi situația că, după ce primarul a fost ușor penalizat, atins doar cu o floare, contractul dubios de achiziție publică semnat de făptaș a rămas în vigoare. În cadrul unor deliberări la Chișinău, procurorii români de exemplu au adus modele de spețe năucitoare judecate în dosare de achiziții publice. E de râs și nu prea. De exemplu, Căile Ferate Române au cumpărat 5.000 de perechi de mănuși pentru sudori sau câteva sute de costume pentru scafandri. „Romsilva” la rândul ei a achiziționat un tanc T-34 de producție rusească, firește, pentru necesități de silvicultură. Tot CFR a cumpărat 100 de mii de garoafe la un preț de floricele bătute cu Swarovski, și așa mai departe. Nici noi, dincoace de Prut nu suntem mai breji la capitolul achiziții trăsnite. De exemplu, Casa Națională de Asigurări în Medicină a transferat unei instituții medicale teritoriale suma de 23,4 milioane de lei, inclusiv 4,1 milioane pentru medicamente neautorizate. Iar fostul președinte de raion Hăncești avea mașină de serviciu cumpărată din banul public – un Jeep în valoare de câteva zeci de mii de euro. Valeriu Ciorbă de la portalul http://www.colonita.eu/ a exemplificat un contract de achiziții, de la Colonița, suburbia a Chișinăului, legat cu ață albă prin care autoritățile locale au achiziționat un autogreder în sumă de 1,7 milioane de lei, care în prezent ruginește sub gardul unui consilier local.
Așadar, Curtea de Conturi are stocate mii de rapoarte cu cifre, fapte, dar mai ales cu nume de funcționari care au cumpărat din banii publici orice, numai nu ceea ce trebuie. Nici o mișcare, nici o autosesizare, și asta pentru că, în Republica Moldova cercetările și constatările Curții de Conturi au caracter strict de informare și de recomandare. Deocamdată, puțini care s-au întrebat de ce unele și aceleași firme câștigă de ani de zile cele mai profitabile contracte de achiziții publice. Ofertanții isteți știu bine ce instituție și ce va achiziționa, care sunt sumele disponibile, cine va fi prezent la licitație și cine, până la urmă, va fi câștigătorul. Unii dintre care, probabil, la vremea cuvenită, apar în calitate de sponsori politici, dar asta nu e demonstrat și nimeni nu urmărește scopul de a demonstra ceva. Acționează regula ciomagului politic. În țările europene, apropo, nu există nici CNA și nici CNI. Acolo, dacă ești demnitar, pur și simplu nu ai cum să te ascunzi. Doar în Spania funcționează un fel de instituție de control public, dar nici pe departe nu e asemănătoare cu CNA din Moldova sau DNA din România. Activează doar instituțiile care pot și sunt obligate să ancheteze, în cazul în care apare necesitatea. Deocamdată, doar Republica Moldova și Hong Kong sunt țările cu alternative la aplicarea a confiscării extinse. Cum să faci o confiscare extinsă dacă la noi majoritatea demnitarilor care gestionează banul public se împrumută de la rude și prieteni, toate casele lor luxoase sunt înregistrate pe bunicuțe, iar bunicuțele, țărăncuțele în vârstă de 80-90 de ani, cu domiciliu în localitățile rurale apar în calitate de investitori ai unor mari companii sau chiar mari dezvoltatori.
Când unii tipi care administrează averi publice, brusc se îmbogățesc și, în general, se îmbogățesc nejustificat, aici e treaba procurorului. Este foarte important să se urmărească traseul banilor, atât din conturi, dar și cum au fost transformați banii în bunuri. În cazurile de față, fără un sechestru obligatoriu mare lucru nu se va întâmpla.
Stan Lipcanu
După cum am anticipat, industria construcțiilor a înregistrat un record în anul 2017. Numărul de apartamente date în exploatare este cel mai mare de la obținerea independenței Republicii Moldova. După 2014 dezvoltatorii și-au redus drastic investițiile în investițiile de capital fapt în lipsa unor contracte cu statul și cu agenții economici și la fel ca pentru bănci, persoanele fizice sunt salvarea. De aceea, companiile de construcții depun toate eforturile pentru a vinde imobile chiar și la un preț mai redus. Anul 2017 a fost anul cu cele mai multe construcții date în exploatare de la independență încoace și acest lucru se explică prin mai mulți factori.
1.Cererea amânată din 2015-2016. După criza din 2014 cetățenii au devenit prudenți, dar dorința de a procura nu a dispărut. Deprecierea valutei din 2014-2016 ia speriat și a descurajat ipotecile, dar acum își revin.
2.În 2017 a crescut cu peste 30% volumul tranzacțiilor cu locuințe.
3.Au crescut cu peste 30% creditele ipotecare. Aceasta se explică prin aprecierea leului, care a încurajat creditarea.
4.Criza din sistemul bancar cât nu ar părea de paradoxal dar tot a încurajat creditele ipotecare. După 2014 până în prezent scade continuu creditarea persoanelor juridice. Însa creditarea persoanelor fizice crește. Atât la bănci cât și sectorul nebancar. Ponderea creditelor pentru persoanele fizice în totalul împrumuturilor bancare s-a dublat de la 11,6% în 2014 la 23,2% în 2017. Persoanele fizice sunt unica scăpare pentru bănci.
5.Criza din economie și sectorul construcțiilor tot a fost un factor favorabil. În ultimii trei ani statul și-a redus enorm investițiile capitale, de asemenea și agenții economici și-au redus cu peste 20% investițiile. În consecință industria construcțiilor a ratat contracte de câteva miliarde de lei de la stat și agenții economici. Unicii buni de plată sunt persoanele fizice. Din acest motiv toți operatorii din construcții s-au orientat spre construcția de locuințe, unica piața funcțională cu cerere asigurată.
Considerăm că prețurile la apartamente nu vor crește. Companiile de construcții se confruntă cu o criză enormă de lichidități, peste 35% din creditele luate de companiile de construcții nu pot fi întoarse. Din acest motiv pentru toți este extrem de important de a menține vânzările, iar asta nu va permite majorarea prețurilor. Vânzările sunt mult mai importante. Prognosticul că multe companii vor falimenta rămâne valabil, iar piața se va consolida în jurul unui grup mai restrâns de companii puternice, care au dat dovada de flexibilitate și management mai bun în condițiile de criză. Deci criza a mișcat piața construcțiilor de apartamente în sus și tot criza va face ordine în piață.
Daca cineva intenționează sa-și rezolve problema locuinței anul 2018 este anul perfect. Anul când locuințe se vor vinde multe și la prețul minim din ultimii 3-4 ani. Cel mai probabil și programul ”Prima Casă” intrat în vigoare recent va permite menținerea unui ritm ridicat de vânzări în 2018, cea ce va determina menținerea aceluiași nivel de dare în exploatare a locuințelor.
O bună guvernare înseamnă înlăturarea actelor inutile, care sunt o povară pentru cetățeni și aduc doar bătăi de cap. Chiar dacă în ultimii ani se depun eforturi pentru a elimina sute de acte nefolositoare, totuși numărul celor rămase rămâne a fi enorm, iar daunele provocate de existența lor se ridică la sute de milioane de lei.
Azi vreau să atrag atenția asupra unei absurdități: Certificatul de la Fisc privind lipsa datoriilor în cazul unei tranzacții imobiliare. De ce doar de la Fisc? De ce nu și de la: gaz, electricitate, apă, salubritate, asociația de locatari. Ce treabă are fiscul cu relația dintre două persoane care vor să facă o tranzacție? Dorește cumpărătorul să afle datoria care este asupra unui imobil nu are decât, dar pentru ce să condiționezi tranzacția cu existența unei singure datorii?
Ce avem în rezultat. Anual conform datelor de la registru peste 450 mii persoane efectuează operațiuni cu bunurile imobile. Anual 450 mii persoane trebuie să meargă pe drumuri să stea în rând și să obțină un certificat de care nimeni nu are nevoie. Mergeți la un serviciu Fiscal din Chișinău, veți vede că unicul birou unde e coadă este cel care eliberează astfel de Certificate. Fiscul are persoane angajate special pentru aceasta: să elibereze certificate inutile. Statul pierde anual pentru aceste eliberări de certificate circa 10 milioane de lei.
Însă pierderile cetățenilor sunt de 10 ori mai mari. Imaginați-vă 450 mii persoane, anual pierd câte minim jumate de zi de muncă pentru obținerea acestui certificat. Drept rezultat pierderile financiare directe ale cetățenilor se ridică la 100 milioane lei anual, aici includem, ziua pierdută, transport, multiplicarea documentelor inutile. O să râdeți, dar anual numai hârtie se consumă 13,5 tone pentru eliberarea acestui Certificat.
Am numărat literele din această normă absurdă - 112 la număr. Alfabetul nostru este cel mai scump din lume fiecare literă dintr-o lege proastă ne costă UN milion de lei în fiecare an.
Așa și trăim.
P.S. Sper foarte mult că un deputat va înregistra un proiect de lege prin care să anuleze aceste 112 litere absurde.
Prețul petrolului, care este unul de referință pentru prețul Gazelor Naturale și de care depinde și prețul la energia electrică în anii 2015-2017 a fost de 2 ori mai mic decât în perioada 2011-2014. Astfel dacă în perioada sa maximă prețul Petrolul a fost timp de 3 ani la nivelul de 110 USD/Baril, atunci în următorii trei ani el a scăzut la media de aproape 50 USD/Baril.
Putem observa că există o corelație puternică dintre Prețul la Petrol și Prețul plătit pentru importul de Resurse Energetice. Alt factor minor care poate influența importurile este modificarea consumului, care în 2017 și 2018 a fost și va fi determinat cel mai mult de vremea caldă, care reduce din consum.
Cele mai mari economii la importul de Resurse Energetice au fost obținute de la reducerea prețului pentru Gazele Naturale și Produsele Petroliere. Peste 1,3 miliarde USD economii din totalul de 1,5 miliarde USD.
Întrebarea care frământă majoritatea cetățenilor este: din ce cauză această ieftinire de 2 ori a Resurselor Energetice și reducerea cu 1,5 Miliarde USD a costurilor de import nu a fost simțită de cetățeni prin tarife mai mici la gaz, energie electrică și produsele petroliere.
Există două motive fundamentale: deprecierea valutei naționale și Adormirea ANRE-ului.
Valuta Națională s-a depreciat de la 13,5 lei/USD în prima jumătate a anului 2014 până la 20 lei/USD la finele anului 2016. Această depreciere cu 50% a valutei naționale ”a mâncat” jumătate din avantajul pe care la obținut Moldova în perioada 2015-2017 datorită conjuncturii favorabile pe plan internațional la Resurse Energetice. Trebuie să menționăm că Moldova este dependentă în proporție de aproape 100% de resursele energetice de import, iar prețul favorabil la import, trebuia să aibă un impact enorm asupra dezvoltării economiei și vieții populației, însă nu a fost să fie.
Dacă ne uităm în grafic observăm că Importul de gaze calculate în USD în 2016 s-a redus exact de 2 ori față de 2014 de la 458 mil USD în 2014 la 229 în 2016. Însă recalculate în lei, Această reducere a fost de doar 40% de la 6,46 miliarde lei în 2014 la 4,59 miliarde în 2016. Deprecierea valutei în 2016 a mâncat 60% din oportunitățile Moldovei de la conjunctura internațională a prețului la gaze.
Însă chiar și așa avem o depreciere de 50% a valute naționale față de o reducere de 2 ori a prețului la Resursele Energetice. Din ce cauză nu am asistat la o reducere parțială a tarifelor la Resursele Energetice.
Aici intră în acțiune al doilea factor: Adormirea ANRE.
Pentru aceasta am luat drept exemplu Tarifele la Gazele Naturale. Ultima dată ANRE a Aprobat tariful la Gazele Naturale la 26.01.2016. Atunci ANRE a luat în calcul cursul valutar de 21 Lei/USD. Reieșind din acest curs valutar a și fost aprobate tarifele la Gazele Naturale.
Însă după cum putem observa din grafic acest cursa Valutar Aprobat de ANRE nici odată nu a existat. Devierile au fost de la 5% în 2016 până la 17% în 2017.
Aceste devieri ale cursului real față de cel aprobat de ANRE a dus la acea că importul de gaze naturale calculate în Lei în anul 2016 au fost cu 230 milioane de lei mai mici decât cele calculate conform cursului ANRE. Au fost importate gaze în volum de 4,59 miliarde lei, față de 4,82 miliarde calculate de ANRE și introduse în Tarif.
Însă situația a degradat enorm în anul 2017 odată cu aprecierea puternică a valutei naționale. În primele 3 trimestre acest lucru nu a avut un impact major datorită devierii mici a cursului valutar în primul trimestru și consumul redus de gaze în trimestrul II și III. Trimestrul IV conform estimărilor noastre va provoca o deviere de 270 milioane de lei. Pentru întregul an devierile de la Importurile reale și cele Calculate conform Cursului valutar aprobat de ANRE se vor ridica la 490 milioane lei, sau 4,28 miliarde lei calculat, față de 3,79 miliarde lei Real.
Scumpirea Petrolului din ultimele luni va diminua parțial acest decalaj în primul Trimestru al Anului 2018, însă fără o ajustare a cursului valutar la nivel de 17,5 Lei/USD devierile din primul trimestru vor fi de circa 250 milioane lei.
Pe parcursul a 2 ani, devierile la Importul de Gaze și Produse din Gaze vor constitui 970 lei, dintre care 520 milioane lei sau 54% revin perioadei 2017 (trim. IV) – 2018 (trim. I). Asta fără a ține cont de căderea prețului de achiziție a gazelo naturale, care s-au redus cu cel puțin 10%, dacă ținem cont de evoluția prețului la petrol. ANRE-ul la începutul sezonului de încălzire (2017 - 2018) era obligat să reduc tarifele la gazele naturale.
ANRE are obligația în Regim de urgență să ajusteze tarifele și Cursul Valutar luat în calcul la realitățile în care ne aflăm. În caz contrar riscăm să avem o reducere de tarife exact în perioada când gospodăriile casnice nu consumă gaze naturale.
Republica Moldova pe locul 4 în clasamentul pașapoartelor din statele post-imperiu şi al 48-lea în lume, cetăţenii noştri pot vizita fără vize 110 ţări, îmbunătățind în mod semnificativ poziția de la 54 în anul 2017. Conform aceleași surse pe indicele de cetăţenie Republica Moldova se clasează în mijlocul clasamentului – 80, având indicele de 35,2%. Pe primul loc fiind Germania cu indicele de 82,7%, pe ultimul loc Afganistan – 159 cu indicele de 14,6%. Din statele post – imperiu, Republica Moldova la acest indice fiind devansată de către Estonia-21, Letonia – 22, Lituania – 23, indicele 75,5% şi Federaţia Rusă – 63 cu indicele de 39,7%.
Potrivit Indicelui paşapoartelor lumii publicat de către Henley & Partners, care clasează țările cu posibilitatea de a vizita diferite țări ale lumii fără viză, în ultimii cinci ani, primul loc în clasamentul și-a păstrat Germania.
România este clasată pe poziţia 20, împreună cu Bulgaria, cetăţenii având posibilitatea de a călători în 156 ţări fără a avea necesitate de vize.
În 2018, cu pașaportul german, puteți călători fără viză în 177 de țări. Pe locul doi este Singapore (176 de țări), al treilea a fost împărțit simultan de opt state: Marea Britanie, Danemarca, Italia, Norvegia, Finlanda, Franța, Suedia, Japonia. Cetățenilor din aceste țări li sa oferit posibilitatea de a vizita 175 de țări fără viză. Majoritatea acestora au îmbunătățit indicatorii de acces fără viză în alte țări timp de un an.
Din statele post – imperiu pe primul loc sunt Letonia şi Lituania (poziţia 12 – 166 ţări), pe locul 2 Estonia (poziţia 13 – 165 ţări) şi pe locul 3 Ucraina (44 – 114 ţări), îmbunătățind în mod semnificativ poziția sa datorită obținerii accesului fără viză la țările Schengen în 2017. În top 10 ţări sunt Federaţia Rusă (locul 48, dar fără dreptul de a călători fără vize în UE şi spaţiul Schengen), Georgia (poziţia 53 – 99 ţări), Kazahstan şi Belarus (poziţia 65 – 71 ţări), Azerbaidjan (poziţia 72 – 63 ţări), Armenia şi Kyrgyzstan (poziţia 76 – 59 ţări), Tadjikistan şi Uzbekistan (poziţia 81 – 54 ţări) şi încheie clasamentul Turkmenistan (poziţia 85 – 50 ţări). Toate țările din spaţiul post-imperiu au îmbunătățit indicatorii de anul trecut prin numărul de țări pentru care nu sunt necesare vize.
Dacă e să vorbim despre țările în care funcționează programe de obținere a cetățeniei prin investiții, cea mai largă alegere a statelor cu intrare fără viză oferă un pașaport al Austriei (174 de țări). Suma necesară pentru obținerea unui pașaport austriac este de 8-10 milioane EUR. Malta și Cipru, ale căror cetățenie poate fi obținută pentru investiții de 1-2 milioane EUR, oferă acces fără vize la 169 și respectiv 159 de țări. Printre țările din Caraibe cu programe de investiții, pașaportul cel mai mobil este pașaportul Saint Kitts și Nevis cu acces fără viză în 139 de țări. Şi Republica Moldova a modificat anul trecut legislaţia cu privire la cetăţenie prin „cetăţenia de investiţii”. Suma necesară pentru obținerea unui pașaport moldovenesc este de 130 mii EUR.
În top 10 a Indicelui pașapoartelor sunt 21 state membre ale UE. Pe primele trei poziţii fiind clasate Germania (poziţia 1, 177 ţări), Danemarca, Italia, Norvegia, Marea Britanie, Finlanda şi Suedia (poziţia 3, 175 ţări), şi Austria, Belgia, Luxemburg, Olanda, Spania şi Elveţia (poziţia 4, 174 ţări)
Ultimul loc în clasament a fost acordat Afganistanului, ai cărui cetățeni au primit acces fără viză în 24 de țări.
Notă:
Indicele Paşapoartelor lumii Henley & Partners, cunoscut anterior ca Index restricții de viză (redenumit în 2018), este publicat din 2006, în colaborare cu Asociația Internațională de Transport Aerian (IATA), care susține cea mai mare baza din lume de informații turistice.
În 2018, au fost analizate 200 de țări și teritorii.
Indicele Paşapoartelor lumii Henley & Partners este un clasament internațional al țărilor de libertate a circulației, pe care le oferă cetățenilor săi. Henley & Partners a studiat cu atenție regulile de obligativitate a vizelor în toate țările și teritorii, prezentând clasamentul mondial de nivelul de libertate de circulaţie, și anume, numărul de țări pe care cetățenii țării respective le pot vizita fără a emite o viză. Indicele Paşapoartelor lumii este primul clasament internațional al țărilor privind libertatea de circulație, care să reflecte relațiile internaționale și statutul de țări din lume.
Conform datelor furnizate recent de Biroul Național de Statistică în ultimii doi ani avem o creștere spectaculoasă a Turismului Rural (numărului de turiști care vizitează Pensiunile Agro, Eco, Rurale din țară). Numărul lor anual este de 2 ori mai mare decât media anuală din precedenții zece ani. Cel mai probabil în 2017 v-om înregistra o ușoară scădere comparativ cu 2016, totuși numărul de turiști care merg la odihnă în zonele rurale rămâne dublu față de perioadele anterioare.
Moldovenii, principalii clienți ai industriei Turismului Rural
Acum 15 ani, când primii entuziaști au început dezvoltarea turismului rural toți ne gândeam la europenii, care v-or veni la noi să vadă viața de la țară. În primii ani așa și era, însă mai apoi s-a văzut că moldovenii stabiliți în orașe duc dorul vieții de la țară. În prezent 85-90% din turiștii care merg în Pensiuni rurale sunt moldovenii, care fug de zgomotul orașului și vor să-și reamintească de copilăria de la țară. Pentru ei trebuie de gândit atât zonele de odihnă, cât și strategiile publicitare din domeniul Turismului Rural.
Turismul Rural de la odihnă programată la escapadă de 1-2 zile.
În primii ani de activitate a Pensiunilor Agro, Eco, Rurale clienții lor erau persoanele care veneau în vacanță de 7-10 zile. În prezent Turismul Rural este mai degrabă o escapadă de 1-2 zile, pentru locuitorii din orașe. Turismul Rural nu concurează cu alte forme de odihnă și turism ale moldovenilor sau străinilor. Oamenii care vin la Pensiuni, de regulă, sunt cei care își organizează o mini-vacanță suplimentară la vacanța de bază. Mai mult, cercetările aprofundate sper să confirme ipoteza noastră că majoritatea celor care vin sunt clienți permanenți. Deci, strategia de dezvoltare a Turismului Rural, trebuie să se axeze pe creșterea bazei numerice de clienți. Iar odată venit el devine clientul fidel și permanent al Turismului Rural.
Turismul Rural un turism de vară.
Rata de ocupare în Pensiunile Agro, Eco, Rurale este sub 20% anual, un nivel destul de scăzut, care prin eforturi comune a operatorilor din industrie trebuie ridicat cel puțin la nivel de 30%.
Punctul vulnerabil al Turismului Rural este factorul sezonier. Astfel în perioada de vară gradul de ocupare a Pensiunilor ajunge la 40%, un nivel acceptabil pentru o afacere în domeniul dat, dar în perioada de primăvară indicatorul scade de două ori ajungând la doar 20%. Însă o adevărată problemă este perioada toamnă-iarnă când ocuparea pensiunilor este de doar 7-11%. Pensiunile noastre nu au dezvoltat încă un concept de odihnă menit să atragă vizitatorii pe timp de iarnă. Aceasta trebuie să fie una din preocupările de bază a celor care doresc să promoveze Turismul Rural în Moldova.
Concluzii
Sursa: Biroul Național de Statistică
Ultimele date oferite de Banca Națională confirmă prognoza noastră anterioară că achitările cu cardul în acest an vor înregistra un record istoric. Anticipăm că în acest an volumul total al achitărilor cu cardul pe teritoriul Republicii Moldova va atinge nivelul de 4,9 miliarde lei cea ce este cu 50% mai mult față de anul precedent sau cu 1,6 miliarde lei mai mult.
Trebuie să menționăm că acest boom al achitărilor cu cardul bancar îl urmărim deja al doilea an consecutiv. Astfel, în ultimii doi ani achitările cu cardul bancar au însumat 8,2 miliarde lei, mai mult comparativ cu toți cei 18 ani luați împreună de la introducerea cardului bancar în Republica Moldova.
Astfel, în 20 de ani de la apariția cardului bancar în Republica Moldova, volumul total al achitărilor a constituit 15,6 miliarde lei, iar mai mult de jumătate din cheltuieli revin ultimilor doi ani.
Boomul achitărilor cu cardul se explică prin 3 factori: 1) efortul autorităților de a trece plățile salariale și sociale pe card, 2) obligarea agenților economici de a dispune de terminale de plată cu cardul în unitățile comerciale, 3) dar cel mai important circulația moldovenilor peste hotare unde majoritatea cumpărăturilor le achită cu cardul și continuă experiența acasă.
Băncile au făcut investiții enorme în creare infrastructurii de utilizare a cardului și se pare că acum am intrat în epoca cardurilor bancare.
Mai multe detalii despre cardurile bancare la 20 de ani de la introducerea lor în Republica Moldova găsiți în articolul nostru anterior: http://viitorul.org/ro/content/volumul-opera%C8%9Biunilor-cu-cardul-%C3%AEn-2017-va-atinge-suma-record-de-47-miliarde-lei.
După o cădere de doi ani și o stabilizare în 2016 în acest an exporturile Republicii Moldova vor înregistra o creștere considerabilă. Anticipăm că volumul total va atinge 2.370 milioane USD cu circa 16% mai mult față de anul 2016.
Volumul total al exporturilor va crește cu 325 milioane USD, dintre care 85% sau 270 milioane USD se datorează majorării exporturilor spre țările UE. În 2017 exporturile spre țările UE vor crește cu peste 20% comparativ cu 5,5% spre țările CSI.
Dacă în anul 2012 volumul exporturilor spre UE erau similare cu cele spre CSI. În doar cinci ani pe fundalul reducerii exporturilor spre țările CSI și creșterea spre țările UE în 2017 livrările de mărfuri spre UE vor fi de 3,6 ori mai mari comparativ cu țările CSI.
A fost nevoie de exact 20 de ani pentru a inversa lucrurile. Dacă în 1997 exporturile spre țările UE constituia 21,2% iar spre țările CSI 69,6%, atunci la 20 de ani, în 2017, situația s-a inversat: livrările de mărfuri spre UE în acest an vor constitui 67,5%, iar spre CSI 18,6%.
