În primul trimestru al anului 2020, vânzările/procurările de apartamente au fost de 7354, record absolut pentru perioada ianuarie-martie. Vânzările din primele trei luni ale anului curent au fost cu 60% mai mari decât în perioadele similare ale anilor precedenți. Economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, făcând referire la datele Agenției Serviciilor Publice, constată că tranzacțiile pe piața imobiliară din Moldova cresc pentru al 14-lea trimestru consecutiv.
Potrivit economistului, drept rezultat în valori anuale, piața imobiliară a trecut pentru prima dată de 30 de mii de apartamente anual, înregistrând în primul trimestru a anului curent – 31029 de apartamente vândute/cumparate pentru ultimele 12 luni. „Acest volum de tranzacții este dublu față de vânzările tradiționale anuale ale Moldovei din ultimii zece ani”, susține Veaceslav Ioniță, reamintind că cota de 20 de mii de apartamente anual a fost depășită în ultimul trimestru a anului 2018.
Veaceslav Ioniță constată că piața imobiliară continuă să fie concentrată în municipiul Chișinău, acolo unde au loc aproape 80% din toate tranzacțiile cu apartamentele.
Economistul mai constată că numărul de apartamente procurate în ipotecă a înregistrat o ușoară scădere ajungând la 9,5 mii de apartamente în valoare anuală, comparativ cu 9,7 mii în 2019. Pe fundalul creșterii numărului de tranzacții, cota apartamentelor vândute în ipotecă a scăzut destul de semnificativ. Astfel, anul trecut 40% dintre apartamente au fost vândute prin intermediul creditelor ipotecare, iar în primul trimestru al anului 2020 acest indicator s-a redus cu până la 30%. „Oamenii continuă să cumpere tot mai activ apartamente, dar cu un interes mai scăzut față de creditele ipotecare”, susține Veaceslav Ioniță.
Potrivit economistului, cu toate acestea băncile oferă tot mai multe oportunități de finanțare pentru cetățeni, iar volumul creditelor ipotecare în februarie 2020 au atins cota de 6,5 miliarde de lei, record absolut pentru sistemul bancar. Contractarea noilor credite ipotecare este similar cu cel din 2019, dar piața imobiliară crește mult mai rapid, din acest motiv băncile rămân în urma pieții imobiliare.
„Însă și așa portofoliul de credite pentru ramura construcțiilor din sistemul bancar a ajuns la cota sa miximă de 18% record istoric absolut. Precedentul record a fost înregistrat în 2008, când băncile au oferit ramurii construcțiilor 14,7% din totalul creditelor”, constată economistul.
Veaceslav Ioniță mai opinează că deși piața imobiliară este în creștere deja pe parcursul a 3,5 ani, prețul la apartamente rămâne relativ constat. În 2019 a fost înregistrată o ușoară creștere a prețului, în vară, dar acum prețul s-a reîntors la nivelul începutului anului 2019. În prezent un apartament de 70 m2 în municipiul Chișinău costă în mediu 36,2 mii euro, cea ce este cu 1,1 mii euro mai puțin decât în vara anului 2019.
Potrivit economistului, datorită prețului stabil și creșterii veniturilor în euro ale cetățenilor moldoveni, efortul financiar pentru procurarea unui apartament este în continuă scădere. În primul trimestru, pentru prima dată în istoria țării, el a coborât sub nivelul de opt ani. Astfel, în prezent pentru procurarea unui apartament de 70 m2 în municipiul Chișinău este nevoie de 7,9 salarii medii anuale. Media euroeapna este de 6,9 slarii anuale pentru procurarea unui apartament.
În concluzie, economistul constată că piața imobiliară și în 2020 rămâne atractivă pentru tranzacții și speră că această criză dictată de COVID-19 nu va avea un impact major asupra pieții imobiliare.
Pentru o înțelegere mai bună a fenomenelor de pe piața valutară expertul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță a elaborat Indicele Valutar Moldova -10 (IVM-10), care este format dintr-un coș de 10 valute ale principalelor parteneri comerciali și economici ai Moldovei.
Săptămânal experții IDIS Viitorul vor publica evoluția pieței valutare sub trei aspecte: 1) evoluția Leului Moldovenesc față de IVM-10, 2) evoluția Leului Moldovenesc față de fiecare valută luată în parte, 3) Evoluția valutelor față de Dolarul American.
Săptămâna curentă IVM-10 a înregistrat cea mai mare cădere din acest an și a ajuns la nivelul începutului anului 2020
Poziția puternică a Leului Moldovenesc din ultimele trei săptămâni, pe fundalul deprecierii valutelor principalelor parteneri comerciali a Moldovei a dus la acea că IVM-10 timp de trei săptămâni s-a apreciat continuu.
Săptămâna curentă (30 martie – 5 aprilie 2020) majoritatea valutelor din IVM-10 au recuperat parțial din căderea lor, în timp ce Leul Moldovenesc a continuat deprecierea.
Drept consecință, IVM-10 în această săptămână a înregistrat cea mai mare cădere din acest an (-2,21%) și a atins nivelul începutului anului 2020.
Altfel spus Leul Moldovenesc în prezent are aceeași valoare față de coșul valutar IVM-10 ca la începutul anului 2020.
În timp ce alte valute au avut fluctuații mult mai pronunțate, Leul Moldovenesc a urmat tendința generală, dar într-un ritm și amplitudă mult mai lină.
Săptămâna curentă Leul Moldovenesc s-a depreciat față de majoritatea valutelor din IVM-10 și a ajuns la nivelul începutului anului 2020
Toate valutele din IVM-10 ale principalelor parteneri comerciali ai Moldovei s-au depreciat puternic în ultimele trei săptămâni, iar Leul Moldovenesc urmează parcursul lor, dar cu o întârziere de circa două săptămâni.
Săptămâna curentă (30 martie -5 aprilie 2020) Leul Moldovenesc a înregistrat cele mai mari deprecieri față de Zlotul Polonez (-3,04%), Coroana Cehă (-2,94%) și Leul Românesc (-2,85%).
Leul Moldovenesc a înregistrat deprecieri față de nouă valute din IVM-10 și s-a apreciat nesemnificativ doar față de Lira Turcească (+0,07%).
De la începutul anului Leul Moldovenesc rămâne a fi depreciat față de patru valute din IVM-10, cele mai mari deprecieri fiind înregistrate față de Dolarul American (-6,41%), Yuanul Chinezesc (-4,59%) și Euro (-4,25%).
Totodată Leul Moldovenesc, comparativ cu începutul anului 2020 are poziții mult mai puternice față de șase valute din IVM-10. Cele mai mari aprecieri Leul Moldovenesc le-a înregistrat față de Rubla Rusească (+16,23%), Rubla Belarusă (+13,49) și Hrivna Ucraineană (+8,65%).
Săptămâna curentă majoritatea valutelor din IVM-10 și-au recuperat pozițiile față de Dolarul American, mai puțin Leul Moldovenesc și Lira Turcească
După o depreciere puternică din ultimele săptămâni față de Dolarul American, săptămâna curentă (30 martie – 5 aprilie 2020) majoritatea valutelor din IVM-10 și-au recuperat pozițiile față de USD.
Însă absolut toate valutele au o poziție mai slabă față de Dolarul American comparativ cu începutul anului 2020.
Săptămâna curentă cel mai puternic s-a apreciat față de Dolarul American, Zlotul Polonez (+1,4%), Coroana Cehă (+1,3%) și Leul Românesc (+1,22%).
Cele mai mari deprecieri față de Dolarul American au fost înregistrate de Lira Turcească (-1,67%), Leul Moldovenesc (-1,59%) și Yuanul Chinezesc (-0,13%).
Rubla Rusească, Rubla Belarusă și Hrivna Ucraineană, au reușit săptămâna curentă să stopeze deprecierea față de Dolarul American și au înregistrat chiar mici progrese, totuși ele rămân cele mai depreciate valute față de USD de la începutul anului. Rubla Rusească (-27,02%) urmată de Rubla Belarusă (-23,00%).
Leul Moldovenesc cu o depreciere de (-6,41%) de la începutul anului față de Dolarul American, ocupă locul patru după Yuanul Chinezesc (-1,74%), Euro (-2,07%) și Leul Românesc (-3,11%).
Evoluția Leului Moldovenesc comparativ cu alte valute, arată clar strategia de intervenție a BNM: deprecierea lentă și controlată a Leului, fără a permite mișcări bruște. Astfel în timp ce alte valute regionale au un comportament mult mai pronunțat de depreciere/apreciere față de Dolarul American, Leul Moldovenesc are un parcurs mult mai lin, cea reduce din stresul populației și a agenților economici.
Datorită faptului că leul urmează cu o întârziere de 2-3 săptămâni parcursul firesc al lucrurilor, determinat de contextul economic internațional și comportamentul valutelor principalelor parteneri economici, este mai ușor de prognozat comportamentul lui. Iar BNM în felul acesta știe mai exact cum trebuie să acționeze.
Pentru o înțelegere mai bună a fenomenelor de pe piața valutară, expertul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, a elaborat Indicele Valutar Moldova-10, care este format dintr-un coș de 10 valute a principalilor parteneri comerciali și economici ai Republicii Moldova.
Săptămânal experții IDIS Viitorul vor publica evoluția pieței valutare sub trei aspecte: 1) evoluția Leului Moldovenesc față de IVM-10, 2) evoluția Leului Moldovenesc față de fiecare valută luată în parte, 3) Evoluția valutelor față de Dolarul American.
Leul moldovenesc a înregistrat o depreciere ușoară față de IVM-10, dar rămâne în continuare mai puternic comparativ cu începutul anului
După trei săptămâni de apreciere continuă față de Coșul Valutar IVM-10, săptămâna trecută (23-29 martie 2020) Leul Moldovenesc a înregistrat o ușoară depreciere (-0,29%) față de Indicele Valutar Moldova-10 (IVM-10), însă față de începutul anului Leul Moldovenesc continuă să fie mai puternic față de IVM-10 cu (+2,01%).
Leul Moldovenesc continuă să se aprecieze față de valutele regionale, dar se depreciază față de valutele de bază
Leul Moldovenesc săptămâna trecută (23-29 martie 2020) a continuat să se aprecieze față de valutele regionale din IVM-10, dar s-a depreciat față de valutele de bază în principal față de Dolarul American.
Cel mai mult Leul Moldovenesc s-a apreciat săptămâna trecută față de Rubla Belarusă (+3,96%), Zlotul Polonez (+1,24%) și Hrivna Ucraineană (+1,33%).
Cele mai mari deprecieri Leul Moldovenesc le-a înregistrat săptămâna trecută față de Dolarul American (-1,29%), Lira Turcească (-0,94%) și Yuanul Chinezesc (-0,87%).
De la începutul anului Leul Moldovenesc s-a depreciat față de Dolarul American cu (-4,74%), iar cea mai mare apreciere a înregistra față de Rubla Rusească (+17,67%).
Toate valutele din IVM-10 continuă să se deprecieze față de Dolarul American
Săptămâna trecută (23-29 martie 2020), toate Valutele din IVM-10 a principalelor parteneri comerciali ai Republicii Moldova au continuat deprecierea față de Dolarul American, însă cu un ritm mult mai lent decât săptămâna precedentă (16-22 martie 2020). Valutele regionale sunt cele mai afectate de criză și rând pe rând cedează în fața Dolarului American.
De la începutul anului 2020, primele au căzut Rubla Rusească (-27,22%) și Rubla Belarusă (-23,04%), apoi a urmat Hrivna Ucraineană (-17,43%), iar săptămâna trecuta a venit rândul deprecierilor și a Coroanei Cehe (-11,33%) urmate de Zlotul Polonez (-10,76%). Săptămâna trecută cele mai mari deprecieri față de Dolarul American, le-a înregistrat Rubla Belarusă (-5,46%), Hrivna Ucraineană (-2,95%) și Zlotul Polonez (-2,56%).
Cele mai mici deprecieri față de Dolarul American le-au înregistrat Turcească (-0,34%), Yuanul Chinezesc (-0,41%) și Leul Românesc (-0,81%).
În timp ce toate valutele din IVM-10 înregistrează scăderi față de Dolarul American, Leul Moldovenesc cedează lent pozițiile sale și are un comportament comparabil cu Leul Românesc. Asta în condițiile în care toate valutele partenerilor comerciali din regiune au cedat puternic în fața Dolarului American.
Poziția puternică a Leului Moldovenesc în regiune pe de o parte permite menținerea la un nivel scăzut a prețurilor de import, cea ce este benefic pentru populație, dar scade din competitivitatea agenților economici, cea ce va fi un impediment pentru ei la exportul de bunuri moldovenești în țările din regiunii.
BNM este pusă între ciocan și nicovală: pe de o parte prin intervențiile sale pe piața valutară, trebuie să mențină cursul valutar, dar nici nu trebuie să-l mențină foarte tare, pentru a asigura competitivitatea companiilor moldoveneștii pe piețele regionale, europene și globale.
Putem anticipa că suma achitărilor cu cardul în Republica Moldova în anul 2019 a depăşit suma de 10 miliarde de lei, deşi încă nu sunt disponibile datele pentru întreg anul trecut. Economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniţă, crede că anul 2019 confirmă ipoteza lansată anterior, că achitările cu cardul se dublează odată la doi ani.
Veaceslav Ioniţă susţine că moldovenii încep a prinde gustul achitării cu cardul bancar, iar pentru 2020 se anticipează deja că achitările de aceste gen va depăși suma de 16 miliarde de lei, cea ce este de 37 de ori mai mult decât acum 10 ani în urmă, când achitările cu cardul erau doar la etapa embrionară și au constituit doar 430 de milioane de lei.
Potrivit economistului, coronavirusul pe lângă multiplele implicații pe care le are în viața noastră a ridicat problema creșterii siguranței cetățenilor în efectuarea plăților de zi cu zi. Banca Națională a Moldovei îndeamnă cetățenii să treacă mai rapid la achitările cu cardul bancar, care este mult mai sigur din punct de vedere a protecției sănătății decât metoda tradițională cu numerar.
Veaceslav Ioniţă precizează că datele oferite mai sus descrie situaţia achitărilor cu cardul în interiorul țării, dar moldovenii utilizează cardul bancar și pentru achitările de peste hotare, fie când merg în afara ţării, fie când fac cumpărături online. „Astfel estimăm că suma totală a achitărilor cu cardul făcute de moldoveni în 2019 se ridică la 17,5 miliarde de lei, dintre care 10,3 miliarde de lei în Moldova și 7,2 miliarde de lei peste hotarele țării”, constată economistul.
Potrivit economistului, dacă până în anul 2016 moldovenii mai mult achitau peste hotare cu cardul decât în interiorul țării, după 2016 situația s-a inversat. În 2020 se estimează că plățile în interiorul țării vor fi de două ori mai mari decât cele de peste hotare. Din cei 7,2 miliarde de lei, plăți estimativ efectuate peste hotarele Moldovei în 2019, circa 4,5 miliarde de lei sunt pentru cumpărăturile online, iar restul de 2,7 miliarde de lei achitările efectuate în vizitele de peste hotare.
„În opinia noastră cumpărăturile online de peste hotare în 2020 vor depăși cifra de 5 miliarde de lei, iar suma totală a plăților cu cardul va depăși 24 de miliarde de lei. Dintre care 16 miliarde de lei în interiorul țării și 8 miliarde de lei pentru cumpărături de peste hotare”, susţine Veaceslav Ioniţă.
Fluxul Ilicit de Capital în comerțul extern al Republicii Moldova se ridică la 1,4 miliarde USD anual. Acest fapt este scos în evidență de către economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniţă, care a analizat noul raport al Organizației Global Financial Integrity privind Fluxul Ilicit de Capital, publicat pe 3 martie, anul curent şi în baza căruia economistul a revizuit datele privind fluxul ilicit de capital în comerțul extern al Republicii Moldova.
Potrivit datelor analizate, în ultimii ani se atestă o ușoară creștere a fluxului ilicit de capital raportat la volumul comerțului extern, iar acest fapt obligă să fie reevaluate în creștere estimările anterioare.
Potrivit lui Veaceslav Ioniţă, Fluxurile Ilegale de Capital se realizează prin patru scheme devenite clasice: subevaluarea importurilor, în scopul evaziunii fiscale; supraevaluarea importurilor, în scopul delapidării banilor publici și scoaterea lor ilicită din țară; subevaluarea exporturilor, în scopul evaziunii fiscale și scoaterii ilicite de capital din țară şi supraevaluarea exporturilor, în scopul introducerii în țară a banilor iliciți aflați peste hotarele țării.
„Jumătate din suma de 1,4 miliarde USD provine din importurile subevaluate, care reprezintă prima schemă, lucru care permite ca în Republica Moldova să intre de la 600 la 700 milioane USD anual. Toți acești bani ajung în economia tenebră a țării. În 20 de ani suma se ridică, conform estimărilor noastre, la 7-8 miliarde USD. Acești bani ajung pentru plata salariilor în plic, mita pentru funcționarii publici, care nu observă anumite tranzacții”, susține economistul.
Veaceslav Ioniţă constată că în 2017, aparent Serviciul Vamal a încercat să diminueze fluxurile ilicite de bani (600 milioane USD) prin majorarea valorii în vamă a mărfurilor, însă aici trebuie de menționat faptul că acești bani intrați ilicit în țară au fost investiți în bunuri și proprietăți, deținătorii cărora nu au o justificare legală de proveniență. „Estimăm că astfel de proprietăți cu statut dubios de proveniență a banilor se ridică la 5-7 miliarde USD”, susţine Ioniţă.
A doua schemă, afirmă economistul, constă în scoaterea ilegală a banilor din țară prin supraevaluarea importurilor. Anual prin această schemă sunt scoși din țară între 350 – 400 milioane USD. Acești bani pleacă și se opresc în paradisul fiscal. O parte din bani vin în țară sub formă de „investiții străine” din paradisurile fiscale. În această schemă, susţine Veaceslav Ioniţă, participă activ și companiile de stat și că în acest caz este vorba nu doar de evaziune fiscală, dar și de delapidarea banului public. De regulă în aceste scheme sunt implicate firme căpușă din zonele offshore, care umflă prețul și astfel sunt sustrași ilegal banii din țară. „Dacă un bun costă 1 milion USD și este cumpărat de o firmă dintr-un paradis fiscal, în Republica Moldova el poate ajunge să coste și 3 milioane USD. Diferența de bani rămâne pe conturile companii din paradisul fiscal” a explicat economistul.
Totodată, spune Veaceslav Ioniţă, prin achiziții la prețuri exagerate companiile de stat și cele reglementate în 10 ani de zile au scos din țară cel puțin 3,2 miliarde USD. Aceștia sunt banii noștri, care prin diverse scheme au fost delapidați și scoși din țară.
Veaceslav Ioniţă mai susţine că a treia schemă prin care ies din țară 170 – 200 milioane USD este pusă în aplicare prin prețurile reduse la exporturi. Prin acest mecanism banii ajung pe conturile firmei offshore. De exemplu, o companie din Republica Moldova are un bun de 10 milioane USD și-l vinde unei companii offshore cu 5 milioane USD, care îl vinde altei companii cu 10 milioane USD, iar diferența rămâne pe conturile companiei din paradisul fiscal.
O schemă similară, spune economistul, se face prin exporturile la suprapreț prin care anual în Republica Moldova intră 80-100 milioane USD. De regulă în această schemă sunt utilizate companiile agricole a căror valoare a producției este greu de estimat. De obicei, schema este folosită pentru aducerea capitalului ilicit în țară. Marfa la un preț supra exagerat se vinde unei companii offshore. Aceasta ulterior, la preț normal, vinde marfa unui cumpărător real. Iar supra suma plătită nu este altceva decât mecanismul de a aduce „legal” prin tranzacții de vânzare-cumpărare banii din offshore. Acești bani pot proveni atât de la „otkaturi” pentru anumite servicii, cât și de la supraprețurile plătite de întreprinderile de stat pentru anumite mărfuri de import. Tot prin această schemă pot fi introduși aparent legal banii din exterior destinați finanțării diverselor partide politice.
În concluzie, economistul Veaceslav Ioniță susține că banii proveniți din corupție intră nestingherit în țară și sunt folosiți pentru finanțarea partidelor.
„Autoritățile trebuie să colaboreze cu partenerii de dezvoltare pentru a reduce fenomenul fluxului ilicit de capital, care vulnerabilizează economia noastră și compromite încasările în Bugetul Public Național. Totodată, este necesar elaborarea unui mecanism pentru aducerea banilor în câmpul legal, care în prezent fie sunt sub formă de bunuri și proprietăți cu statut incert în interiorul țării, fie stau în paradisurile fiscale”, a conchis Veaceslav Ioniță.
În clasamentul mondial privind capitalul ilicit, Republica Moldova este pe locul 46 (304 USD pe cap de locuitor) este la același nivel cu statul insular Fiji și cel din Africa Togo. În fruntea clasamentului este Bahamas. În regiune, Federația Rusă se află pe locul 18 cu 727 USD pe cap de locuitor, Ucraina pe locul 53 (259 USD pe cap de locuitor), iar România – locul 72 (177 USD pe cap de locuitor).
Guvernul a aprobat proiectul de lege, prin care o parte din veniturile Băncii Naționale să fie transferate în Bugetul de Stat. Pentru a înțelege impactul posibil al acestei inițiative, am simulat situația cer ar fi fost dacă această lege se aproba acum 20 de ani și am comparat cu cea ce am avut în realitate.
Amintim că ultima dată BNM a transferat bani în Bugetul de stat în anul 2007, însă atunci transferurile să făceau fără a ține cont de gradul de capitalizare a BNM, iar în 2007 au fost realizate transferuri, chiar dacă BNM a înregistrat pierderi.
Astfel, în perioadei monitorizate (2000-2007) BNM a transferat către Guvern 1,35 miliarde Lei, însă acest transferuri necondiționate au crescut riscurile BNM și dacă ne uităm atent, atunci observăm că din 20 de ani doar în 6 ani gradul de capitalizare a BNM a fost mai mare de 4%, iar în alți 6 ani capitalul BNM a fost chiar negativ.
Mecanismul existent în prezent este unul vulnerabil pentru BNM.
Noul mecanism consultat cu FMI este mult mai echilibrat și presupune 3 elemente de bază:
Deci, prevederile noii legi sunt mult mai echilibrate, Guvernul nu poate solicita iresponsabil de la BNM repartizare de profit și drept consecință capitalizarea BNM în condițiile legii noi este mult mai bună decât în sistemul din ultimii 20 de ani.
Dacă legea ar fi fost adoptată acum 20 de ani, Guvernul ar fi obținut 2,6 miliarde lei venituri nete în bugetul de stat, dintre care 1,9 miliarde lei în anii 2015-2016. Totodată, Guvernul ar fi fost nevoit să intervină de 4 ori cu bani, pentru a suplini Capitalul BNM.
Conform legii existente până în 2007 Guvernul a sustras 1,35 miliarde lei cea ce a determinat înrăutățirea situației de capitalizare a BNM. În condițiile legii noi, în aceeași perioadă Guvernul ar fi avut dreptul să primească doar 325 milioane lei, iar restul profitului BNM trebuia să meargă la capitalizarea BNM.
În condițiile legii noi timp de 15 ani Guvernul ar fi primit de la BNM 941 milioane lei, dar tot în această perioadă trebuia să ofere BNM 330 mil lei. Deci, veniturile nete ale bugetului de stat pentru 15 ani ar fi constituit 611 milioane lei.
Astfel, noul model de relații dintre Guvern și BNM este mult mai echilibrat și creează responsabilitate reciprocă cea ce pe de o parte permite Guvernului să obțină anumite venituri de la BNM, dar și BNM la rândul său va obține garanții legale că nu-i va scădea capitalul sub 4%.
Volumul real al exporturilor moldovenești în Federația Rusă sunt aproximativ două ori mai mari decât cele oficial declarate. Dacă ne uităm la statistica oficială a Republicii Moldova în ultimii trei ani am exportat în Federația Rusă bunuri în valoare de 725 mil USD. Însă dacă apelăm la datele oficiale ale Federației Ruse, atunci ei au importat de la noi bunuri în valoare de 1.085 mil USD.
Deci volumul exporturilor Moldovenești în Federația Rusă, doar prin contrapunerea datelor oficiale este cu 50% mai mare decât cel oficial declarat. Iar în realitate el este și mai mare.
De fapt asistăm la un comerț ”neobservat” cu Federația Rusă de sute de milioane USD anual.
Pentru a ilustra mai bine acest fenomen am luat exporturile principalelor produse moldovenești în Federația Rusă din anul 2018. Astfel, noi am exportat mere în volum de 46,8 milioane USD, iar Rusia a importat de la noi de 106,7 mil. USD. Cireșe și alte sâmburoase noi am exportat de 15,6 mil. USD, iar Rusia a importat de 43,8 mil. USD. Struguri am exportat de 9,5 mil. USD, iar Rusia a importat de 34,9 mil. USD. Astfel doar pe aceste 3 poziții tarifare noi am exportat Marfă de 72 mil USD, iar Rusia a importat de la noi de 185,4 mil USD, sau de 2,6 ori mai mult.
Acest fenomen este denumit în limbajul economic Flux Ilegal de Capital, care în Moldova în prezent este estimat la nivel de 1,2 miliarde USD anual. Despre aceasta am scris detaliat anul trecut, cine dorește găsiți articolul și emisiunea IDIS Viitorul aici.
Fluxul Ilegal de Capital este caracteristic țărilor cu instituții slabe și neputincioase în contracararea lui. Fluxul Ilegal de Capital alimentează corupția, economia tenebră, evaziunea fiscală și tranzacții cu capital de proveniență ”gri”.
Evident acest fenomen se întâlnește și în relațiile economice cu alte state, dar cel mai clar se vede în relația cu Federația Rusă.
Ratările Bugetelor locale de la evaziunea fiscală a posesorilor de automobile în anul 2020 vor fi de circa 500 milioane lei. Astfel, Primăriile și autoritățile raionale vor aloca pentru întreținerea și reparația drumurilor locale 750 milioane lei în loc de 1,2 miliarde de lei cât ar trebui să fie acumulați în condițiile când toți posesorii de autovehicule achită taxa rutieră.
Toate problemele cu evaziunea fiscală a posesorilor de autovehicule a început în anul 2014, când pentru a treia oară consecutiv a fost majorată taxa rutieră.
Astfel, conform estimărilor noastre până în anul 2014 toți posesorii de automobile plăteau taxa rutieră. Reamintim că pentru un automobil cu capacitatea motorului de 2 000 cm3 în anul 2011 taxa anuală era de 108 lei. Apoi în 2012 a fost majorată de peste două ori până la 250 lei, dar cetățenii continuau să o plătească fără mari probleme. Limita critică a fost atinsă în anul 2014 când taxa pentru o mașină de 2.000 cm3 a crescut cu încă 60% până la 400 lei/anual, cea ce a provocat primul val de neplată. Astfel în 2014 taxa rutieră a crescut cu 60%, numărul de autovehicule s-a majorat cu 37 mii de unități până la 830 mii, în timp ce taxa rutieră colectată a scăzut cu 20 milioane lei de la 320 milioane lei în 2013 la 298 milioane lei în 2014. De atunci taxa rutieră a mai cunoscut două majorări iar în prezent constituie 1200 lei pentru un automobil de 2000 cm3, cea ce este de 11 ori mai mult decât acum 7 ani în urmă.
Conform estimărilor noastre circa 40% din posesorii de autovehicule nu achită taxa rutieră și respectiv nu efectuează revizia tehnică a unității de transport. Estimările noastre au fost confirmate și de reprezentanții Agenției de Servicii Publice în timpul audierii Raportului Curții de Conturi pe marginea Fondului Rutier în Comisia Parlamentară de Control a Finanțelor Publice din data de 19.02.2020.
Cumulativ din 2014 Autoritățile publice locale au ratat 2,9 miliarde lei, cea ce reprezintă 70% din bugetul lor actual pentru întreținerea drumurilor locale.
Cadrul legal ambiguu favorizează evaziunea
Legislația în domeniul respectiv este destul de ambiguă, cea ce nu permite inspectoratului fiscal să administreze eficient procesul de colectare a Taxei Rutiere.
Astfel, posesorul de autovehicul este cel care trebuie să calculeze taxa rutieră și să efectueze plata. Mai mult, el efectuează această plată doar dacă se deplasează pe drumurile naționale. Deci taxa pentru posesorii de autovehicule nu este una imperativă. În astfel de condiții îmi este greu să cred că 40% din parcul de autovehicule staționează și nu este utilizat de către posesori.
Carența legislativă în administrarea taxei rutiere sufocă ecologic Moldova
În Moldova anual se înregistrează zeci de mii de unități de transport noi, iar în anul 2020 numărul lor se va apropia de 1,1 milioane unități, cea ce este cu 65% mai mult decât acum 10 ani în urmă. Însă mingea ajunge într-un singur coș: avem înregistrări a unităților de transport, dar lipsesc radieri din registru a unităților uzate.
Datorită faptul că este ușor să eviți plata taxei rutiere, nimeni nu-și face probleme să radieze din registru unitatea de transport uzată și noi treptat transformăm Moldova într-un cimitir al mașinilor uzate și lepădate la margine de drum. În Moldova funcționează doar trei companii licențiate cu utilizarea mașinilor vechi și oferirea certificatului necesar pentru radierea din registru. Aceste companii nu există, deoarece nimeni nu apelează la ele.
Este greu de spus câte zeci de mii de mașini de fapt nici nu mai sunt unități de transport, dar continuă să fie înregistrate la Agenția Servicii Publice.
Înăsprirea legislației fiscale în domeniul Taxei rutiere va permite nu doar acumulări de fonduri pentru întreținerea drumurilor, dar și forțarea posesorilor de autovehicule uzate să le radieze din registru cu respectarea normelor legale de utilizare a autovehiculelor uzate.
Două priorități legislative
Este necesar de modificat legislația în domeniul taxei rutiere, astfel încât ea să devină obligatoriu indiferent de circumstanțe, iar Inspectoratul Fiscală să aibă toate instrumentele legale necesare pentru urmărirea fiscală a rău-platnicilor. În cazul dacă cineva nu utilizează pentru o perioadă lungă de timp unitatea de transport, există normă legală privind radierea temporară a unității de transport, cei drept nimeni nu o utilizează.
De asemenea, este necesar de dezvoltat un cadrul legal suficient privind procedura de colectare a unităților de transport vechi și radierea lor din registru. Stimularea posesorilor de unități de transport să apeleze la firmele specializate de utilizare a mașinilor vechi. Similar ca în țările dezvoltate prin instrumente fiscale.
Automobilele nu sunt doar un mijloc de transport, dar și o sursă de probleme pentru societate, care urmează a fi soluționate civilizat așa cum este țările care s-au confruntat cu astfel de probleme încă acum 30-40 ani.
Republica Moldova în 2019 a trecut cu succes de primul milion de unități de transport înregistrate dintre care 650 de mii sunt autoturisme. În anul 2020 din numărul total de autoturisme din Republica Moldova circa 195 de mii vor fi înregistrate în or. Chișinău cea ce este de 40 de ori mai mult decât acum 50 de ani în urmă, când au fost construite majoritatea drumurilor și străzilor din oraș.
După anul 1990 la fiecare 15 ani în Chișinău numărul de autoturisme se dublează, drept consecință infrastructura urbană deja nu mai face față numărului imens de mașini.
Astfel, în 2020 doar autoturismele înregistrate în oraș ocupă 21,4% din suprafața totală a drumurilor și străzilor. Aici trebuie să adăugăm și autoturismele celor care locuiesc în oraș fără a fi înregistrați și a oaspeților zilnici ai capitalei.
Dar asta nu e tot. Să nu uităm că zilnic autoturismele se deplasează de la locul de trai la locul de muncă a posesorului, cea ce înseamnă că ele ocup[ zilnic două locuri de parcare, iar cel mai concentrat este sectorul centru, unde se adună mașinile în timpul zilei. În centrul orașului autoturismele ocupă 40-60% din suprafața utilă a străzilor.
Este foarte ușor de constatat că autoritățile municipale au la dispoziție maxim cinci ani pentru a soluționa problemele autoturismelor din Chișinău, iar soluția este un sistem inteligent de parcări urbane contra plată. Este absurd ca infrastructura urbană de străzi să fie utilizată în loc de parcare. Costul unei ”parcări stradale” din centrul orașului este de 2-3 ori mai mare decât a unei parcări multietajate.
În anul 2019 cheltuielile bugetare au fost executate la nivel de 43 miliarde lei, față de 46,3 miliarde rectificat în vară. Reamintim că atunci Guvernul a redus cu aproximativ 1,3 miliarde lei cheltuielile bugetare, față de cele planificate inițial. Deci față de planul de la începutul anului, bugetul de stat nu a fost executat cu 4,6 miliarde lei la capitolul cheltuieli, iar față de cel rectificat cu 3,3 miliarde lei.
Imposibilitatea onorării obligațiilor bugetare este determinată de doi factori majori: 1) acumulări mai mici în bugetul de stat din impozite și taxe, 2) imposibilitatea atragerii resurselor externe.
Veniturile bugetare au fost executate cu 675 milioane lei mai puțin decât după rectificarea din vară, iar față de planificarea inițială cu 2,2 miliarde lei mai puțin. Cele mai mari ratări sunt de la TVA, care s-au acumulat cu 492 milioane lei mai puțin și Accize cu 74 milioane lei mai puțin.
Este îngrijorător faptul că impozitul pe venit la persoanele juridice în 2019 a fost colectat mult mai puțin decât planificarea inițială și a fost la nivelul anului 2018 fără a înregistra careva creșteri.
Dar cele mai mari ratări sunt la atragerea finanțării externe sub formă de împrumuturi. Guvernul a reușit să contracteze împrumuturi în volum de 475 milioane lei, față de 3.476 milioane lei planificat. Anume ratările din împrumuturile externe de 3 miliarde lei au determinat impozabilitatea onorării obligațiunilor legale ale guvernului.
Principalele domenii care au fost afectate de imposibilitatea guvernului de a-și onora obligațiunile bugetare sunt:
Investițiile capitale și activele nefinanciare, care de fapt de fiecare dată cad primele jertfă a reducerilor cheltuielilor bugetare.
Bunurile și serviciile nu au fost executate cu 434 milioane lei și cel mai probabil vorbim de datorii restante ale instituțiilor bugetare. Nu cred că vorbim despre optimizări ale cheltuielilor, deoarece aceste cheltuieli și așa au fost reduse în vară cu alte 375 milioane lei.
Autoritățile locale nu au primit din bugetul de stat 430 milioane lei. Cei drept aici trebuie să menționăm că transferurile către autoritățile publice locale în vară au fost majorate cu 1,18 miliarde lei, de la 11,15 miliarde lei inițial, până la 12,76 miliarde lei după rectificarea din vară. Aceste majorări au fost dictate de majorările salariale implementate în sectorul bugetar, iar transferurile reduse, cel mai probabil au creat dificultăți la autoritățile locale în onorarea obligațiunilor lor față de salariații bugetari.
Cheltuielile de personal, care nu au fost executate cu 317 milioane lei. Și aici cel mai probabil vorbim de restanțe salariale și nu de optimizări, deoarece cheltuielile de personal în vară au fost reduse cu 424 milioane lei. Deci tot ce a putut fi optimizat s-a optimizat încă din vară.
Executarea bugetului pe 2019 este un semnal puternic de avertisment pentru 2020. El arată clar: fără o relație bună cu partenerii externi în 2020 este IMPOSIBIL DE EXECUTAT Bugetul de Stat și cel Public.
