Color: 
12b758

Noutăţi

Domeniile de competență continuă să fie un obstacol în realizarea de către autoritățile publice locale a sarcinilor lor, studiu

Un studiu care analizează statutul raioanelor, ca unități administrativ-teritoriale, susține că domeniile de competență continuă să fie un obstacol în realizarea de către autoritățile publice locale a sarcinilor lor și reprezintă un motiv acut de tensiuni și contradicții dintre diferite niveluri de administrație publică în ceea ce privește exercitarea atribuțiilor legale, a modului și a surselor lor de finanțare.

Studiul este scris de către expertul IDIS Viitorul, Viorel Pîrvan, expert juridic, și a fost prezentat astăzi, 20 iulie, în cadrul Coaliției pentru Descentralizare, susținute de CALM (Congresul Autorităților Locale din Moldova), IDIS (Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale) și Asociația Promo-LEX.

Menționăm că și acest studiu, ca și studiul prezentat luni, 18 iulie, pe subiectul dezvoltării sistemului de taxe locale în Republica Moldova, apare în cadrul proiectului finanțat de NED (National Endowment for Democracy), întitulat „Evaluarea Statutului Democrației Locale în Moldova”.

Studiul privind evaluarea competențelor locale de nivelul I și II susține că nivelul de îndeplinire a tuturor angajamentelor asumate de Republica Moldova în raport cu standardele de autonomie locală și descentralizare stagnează, iar tentativele de a definitiva reformarea sistemului de administrare publică la nivel local a suferit eșec. Deși s-au înregistrat și anumite progrese, procesul a fost blocat de interesele politice ale unor guverne de a controla pe verticală puterile locale, transformându-le în simple anexe ale intereselor sale centralizatoare și clientelare.

Din păcate, susține autorul studiului, legile adoptate pe domeniul descentralizării și auto-administrării publice locale nu se aplică corespunzător, iar anumite ambiguități sunt exploatate contra autonomiei locale. Actele normative, strategiile și programele naționale rămân, deseori, simple piese decorative și neimplementate, acumulându-se restanțe serioase în domeniul delimitării de competențe, consolidării bazei financiare pentru asigurarea serviciilor locale descentralizate și respectării autonomiei locale.

Multe dintre competențele atribuite prin lege autorităților publice raionale și locale sunt pur formale, nefiind delimitate strict, ori dublându-se ceea ce conduce la voluntarism și conflicte de autoritate. Autorul propune autorităților RM să adopte un Plan de acțiuni cu privire la delimitarea strictă a competențelor desconcentrate, delegate sau descentralizate, cu indicarea aproximativă a etapelor și termenelor de realizare. Reformarea domeniilor și competențelor, care se va realiza în baza principiului subsidiarității, ar trebui să permită APL de nivelul I să dețină majoritatea domeniilor de importanță locală și regională, care se referă direct la cetățenii acelor comunități locale. Pentru a avea succes, este extrem de important și prioritar de a continua procesul de descentralizare administrativă, de a recupera toate restanțele în domeniul dat și de a implementa efectiv toate documentele de politici din domeniul descentralizării organizaționale, financiare, patrimoniale, sectoriale.

„Reforma teritorial-administrativă trebuie să fie o prioritate de vârf a guvernului”, susține autorul studiului pentru că doar în acest mod putem accelera optimizarea sistemului de autoguvernare locală și dislocare a piedicilor existente pe calea procesului de aderare a RM la UE. Stabilitatea internă, pluralismul politic și buna guvernare sunt garanții pentru modelul de guvernare european, însă fără descentralizare și subsidiaritate, RM va frâna artificial dezvoltarea locală și aducerea de bunăstare mai aproape de cetățenii săi”, se afirmă în studiu.

Liderii Coaliției pentru Descentralizare consideră anul 2022 ca fiind crucial pentru a încuraja guvernul să acționeze spre accelerarea descentralizării și întării puterilor locale. Accelerarea descentralizării și autonomia locală efectivă este o prioritate cel puțin la fel de importantă în procesul de aderare la UE ca și reforma justiției, combaterea corupției și reformele economice. Prezentând al 2 studiu în această săptămână pe subiectul competențelor celor 2 nivel de administrare publică locală, Coaliția pentru Descentralizare își anunță partenerii de dialog la nivel central că este pregătită să reia lucrul în cadrul Comisiei Paritare în susținerea obiectivelor așteptate de puterile locale.

În calitatea sa de platformă națională dedicată reformei puterilor locale și regionale, Coaliția își propune să livreze propuneri și expertiză de calitate autorităților centrale, să creeze consens asupra priorităților reformei, mobilizând toți actorii locali și naționali în acest proces complex.

Pentru mai multe detalii, contactați autorul studiului:
Viorel Pîrvan,
GSM: 069173834, pirvanviorel30@gmail.com  

Urmărește-ne pe

rețele de socializare

Abonează-te la

Știri

Connect with us

Noutăţi

Actualul sistem de taxe locale din Republica Moldova nu mai poate îndeplini funcția de consolidare a autonomiei financiare, studiu

Un studiu recent, care analizează veniturile colectate din taxele locale, susține că actualul sistem nu mai poate servi funcției de consolidare a autonomiei financiare. Studiul, scris de expertul IDIS, Veaceslav Ioniță, și prezentat în cadrul proiectului „Evaluarea Statutului Democrației Locale în Moldova”, susținut de NED, se înscrie în strategia de acțiuni a Coaliției pentru Descentralizare, constituite de CALM (Congresul Autorităților Locale din Moldova), IDIS (Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale) și Asociația Promo-LEX.

Autorul documentului demonstrează că veniturile colectate din taxele locale au stagnat permanent în ultimul deceniu. Astfel, acestea au crescut doar cu 11,8% (de la 476 în 2014 la 532 de milioane de lei în 2020), în timp ce veniturile bugetului public național au crescut cu 50% în aceiași perioadă de timp. Taxele locale nu sunt indexate anual, iar principalii plătitori ai taxelor locale sunt agenții economici. Doar în municipiul Chișinău taxele locale au crescut cu 1,4% anual în ultimii 8 ani, dar această creștere nu acoperă nici măcar rata oficială a inflației. În mod paradoxal, populația locală, beneficiarul de bază al serviciilor prestate de către autoritățile locale aproape nu contribuie cu nimic la formarea bugetului.

Concluzia studiului este că actualul sistem de taxe locale este depășit moral, nu mai răspunde așteptărilor autorităților publice locale și contrastează vizibil cu obligațiile luate de către Republica Moldova în raport cu Consiliul Europei. Astfel, studiul demonstrează că toate taxele locale acoperă numai 2,8% din volumul total al cheltuielilor bugetelor locale, iar cota lor scade an de an, menținând o dependență dramatică a administrației publice locale față de Ministerul Finanțelor. Taxele locale sunt extrem de prost aplicate – o singură taxă asigură mai mult de 50% din totalul veniturilor colectate, iar restul sunt doar formale. Municipiul Chișinău colectează peste 50% din volumul tuturor taxelor locale (350 din 670 de milioane de lei), arătând lipsa de fiabilitate a sistemului actual de taxe locale.

Totodată, autorul analizează câteva taxe locale, susținând potențialul lor considerabil, dacă autoritățile locale s-ar bucura de mai multă autonomie funcțională și nu ar fi ținute în chingi de reglementări centraliste. Acestea sunt - taxa de parcare, taxa de salubrizare, taxa pentru dezvoltare, taxa pentru iluminatul public - și propune o serie de măsuri pentru a îmbunătăți baza fiscală a puterilor locale în Republica Moldova.

Studiul deschide seria de acțiuni lansate de către IDIS „Viitorul!” și partenerii săi în cadrul Coaliției pentru Descentralizare în Republica Moldova. Operând în calitate de platformă națională consacrată pentru comunicare și consultarea opțiunilor acestei reforme, Coaliția își propune să creeze consens asupra priorităților reformei, mobilizând toți actorii locali și naționali, oferindu-și expertiza, viziunile și experiența sa în acest proces complex.

Un vehicul important al Coaliției pentru descentralizare ține de Comisia Paritară pe care actualul guvern intenționează s-o re-activeze în cel mai scurt timp. Accelerarea descentralizării și autonomia locală efectivă este o prioritate cel puțin la fel de importantă în procesul de aderare la UE ca și reforma justiției, combaterea corupției și reformele economice.

Pentru mai multe detalii, contactați autorul studiului:

Veaceslav Ioniță, doctor în economie,

GSM: 069134567, veaceslav.ionita@gmail.com

Urmărește-ne pe

rețele de socializare

Abonează-te la

Știri

Connect with us

Noutăţi

CALM, IDIS Viitorul și Promo-LEX au decis să creeze Coaliția pentru descentralizare

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM), Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale Viitorul (IDIS Viitorul) și Asociația Obștească Promo-LEX (Promo-LEX) au decis să constituie „Coaliția pentru descentralizare” prin semnarea unui Memorandum de colaborare și stabilirea unui plan de acțiuni.

Marți, 21 iunie, la sediul agenției de presă IPN a avut loc o conferință de presă în cadrul căreia reprezentanții celor 3 instituții (Viorel Furdui, Igor Munteanu, Veaceslav Ioniță și Nicolae Panfil) au prezentat ce își propune să întreprindă Coaliția pentru descentralizare, de ce este nevoie de mai multă descentralizare și autonomie locală și care este impactul așteptat al eforturilor coaliției.  

Coaliția pentru descentralizare va coordona și gestiona mai multe platforme de susținere și dialog între guvernul central și autoritățile locale pentru a fixa, de comun acord, o agendă națională pentru cele mai importante modificări legislative și ajustări instituționale în domeniul puterilor locale.  

Coaliția pentru descentralizare își propune:

  1. Să contribuie eficient și competent la consolidarea guvernării descentralizate în Republica Moldova, care să conducă la întărirea și extinderea subsidiarității, autonomiei locale și optimizării funcțiilor și resurselor puterilor locale. 
  2. Extinderea bazei finanțelor locale în condiții de transparență, eficacitate și legalitate a deciziilor puterilor locale în stat. 
  3. Participarea activă, responsabilă și calificată la toate etapele de recalibrare a puterilor locale de nivelul I și II, oferindu-și toată susținerea și priceperea la identificarea opțiunilor de reformă, scenariile optime, evaluarea impactului și mobilizarea actorilor locali și regionali în vederea implementării acestor reforme.

Coaliția este o inițiativă voluntară formată la inițiativa celor 3 asociații. Ideea creării unei asemenea platforme a pornit de la  faptul că reformarea administrației publice a fost mereu o prioritate strategică a autorităților, fiind prevăzută în mai multe documente de politici naționale, programe de guvernare  și angajamente politice, inclusiv în raport cu obligațiile Congresului Puterilor Locale și Regionale al Consiliului Europei, deopotrivă cu angajamentele mult mai complexe pe care statutul de țară-candidat în procesul de aderare la Uniunea Europeană le comportă. 

Urmărește-ne pe

rețele de socializare

Abonează-te la

Știri

Connect with us

Noutăţi

Primăriile din Cahul, Bălți, Cimișlia și consiliile raionale din Strășeni, Criuleni și Fălești au fost cele mai transparente în 2020

 

Primăria municipiului Cahul, Primăria municipiului Bălți și Primăria orașului Cimișlia au avut, în anul 2020, cea mai transparentă activitate și au fost cele mai deschise la solicitările cetățenilor. Consiliul raional Strășeni, cel de la Criuleni, dar și cel de la Fălești, dintre toate autoritățile publice locale (APL) de nivelul II, au fost, în 2020, cele mai transparente în activitatea lor și cele mai deschise față de cetățeni. Clasamentul celor mai transparente APL-uri din Republica Moldova, realizat anual de către Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, a fost prezentat miercuri, 22 decembrie, în cadrul unei ceremonii, unde a fost prezentat și raportul monitorizării transparenței și deschiderii a 92 de APL-uri de nivelul I și II în 2020: 32 de consilii raionale, 40 de municipii/orașe și 20 de comune/sate.

În cadrul ceremoniei au fost menționate alte două primării și alte două consilii raionale care au înregistrat un grad bun al indicatorilor de transparență și deschidere. Este vorba de primăriile din Fălești și Ungheni și de consiliile raionale din Cimișlia și Ungheni. Topul APL-urilor transparente și deschise a fost realizat ca rezultat al implementării de către IDIS „Viitorul” a proiectului „Autorități publice transparente pentru cetățeni activi și informați”, finanțat de către Uniunea Europeană și Fundația Konrad Adenauer, prin intermediul Programului de granturi „Dezvoltarea societății civile la nivel local în Republica Moldova”.

Evaluarea autorităților publice cuprinde nouă zone de transparență cu 56 de indicatori pentru autoritățile publice raionale 55 de indicatori pentru autoritățile publice locale. Zonele evaluate cuprind competențele și obligațiile cu care sunt investite în mod legal administrațiile raioanelor/localităților, precum și domeniile considerate importante pentru o bună guvernare, care potrivit standardelor internaționale, se supun cerințelor de transparență.

Potrivit raportului, Primăria municipiului Cahul a avut în 2020 un nivel de transparență și deschidere de 76,99%, Primăria municipiului Bălți – 73,15%, Primăria orașului Cimișlia – 57,23%, Primăria orașului Fălești – 57,11%, iar Primăria municipiului Ungheni – 52,58%.

Dintre autoritățile publice de nivelul II, Consiliul raional Strășeni a ocupat locul de frunte, realizând 66,97% a indicatorilor de transparență, Consiliul raional Criuleni – 64,78%, Consiliul raional Fălești – 63,73%, Consiliul raional Cimișlia – 57,17%, iar Consiliul raional Ungheni – 56,81%.

Nicolae Dandiș, primar al municipiului Cahul: „Acest premiu înseamnă foarte mult pentru municipiul nostru. Cel mai important lucru pe care îl poate face un ales local este să obțină încrederea și susținerea cetățenilor. Să obții o performanță este una, dar să o menții și să o crești este și mai complicat. Pentru mine acest premiu este o motivație în plus, o apreciere din partea comunității. Este un indicator care arată că se poate dacă există dorință. Doi ani în urmă, analizând un asemenea raport de transparență, am văzut capitolele unde eram mai slab apreciați și respectiv am împărțit sarcinile tuturor ca să îmbunătățim aceste capitole. Unde mai avem restanțe ne-am propus să îmbunătățim și aceste capitole. Nu există limite. Oricând este loc de mai bine”.

Irina Serdiuc, secretar al Consiliului municipal Bălți: „Este un premiu mult așteptat și meritat fiindcă suntem la a cincea ediție și de fiecare dată venim aici la dumneavoastră cu multe planuri și idei. Vă mulțumim pentru susținere, pentru practicile bune ale colegilor pe care le împărtășiți tuturor ca să ajungem să fim cei mai buni și cei mai transparenți. Trofeul acesta nu l-am fi obținut fără efortul colegilor mei care au depus toată străduința ca să fim transparenți”.

Vladimir Aculov, specialist în atragerea investițiilor din cadrul Primăriei orașului Cimișlia: „Mulțumesc colegilor din cadrul primăriei care au depus un efort foarte mare pentru a realiza această transparență și care ne-a permis nouă să fim astăzi aici pentru a lua acest premiu. În continuare ne vom strădui, vom depune tot efortul pentru a crește în acest clasament”.

Alexandr Severin, primar al orașului Fălești: „Mulțumesc în primul rând echipei IDIS „Viitorul” pentru menținerea, pentru al cincilea an, a acestei idei de a premia transparența în rândul autorităților publice locale. Eu având doar doi ani de mandat și menținerea în top 5 este pentru mine un lucru important. Tot timpul este loc pentru poziția de a munci și de a lua un rezultat mai bun și spre asta ne îndreptăm”.

Dionisie Ternovschi, viceprimar al Primăria municipiului Ungheni: „Este un premiu absolut valoros pentru municipiul nostru. Într-adevăr aceste recomandări vor fi foarte utile pentru noi. Avem foarte mult de lucru, dar avem persoane capabile care vor ajuta ca acest proces să fie unul și mai transparent. Aici vorbim despre factorul uman. Nu poate să facă totul primarul sau viceprimarul. Trebuie să fie persoane care să preia informația, să știe cum să o publice, ca să fie cât mai accesibilă pentru cetățeni”.

Ion Malic, jurist în cadrul Consiliului raional Strășeni: „Din numele consiliului raional și al președintelui raionului vă mulțumim pentru aprecierea acordată. Această monitorizare pe care o faceți este un factor care influențează asupra autorităților locale și le face mai responsabile și disciplinate. Consiliul raional Strășeni depune mult efort în acest sens, are o echipă foarte bună și mereu tindem să fim cei mai buni”.

Oleg Ogor, vicepreședinte al raionului Criuleni: „Vreau să mulțumesc echipei consiliului raional pentru această reușită. Vreau să vă spun că avem o echipă destul de bună. Ne străduim în măsura posibilităților să îi susține, să rămâne în continuare alături de echipă, să nu plece”.

Sergiu Fîntînă, președinte al raionului Fălești: „Mulțumesc tuturor angajaților din cadrul consiliului raional fiindcă această transparență este posibilă datorită dorinței tuturor angajaților. Este o muncă de echipă și doar împreună reușim să facem această transparență. Ascultând cele constatate în cadrul monitorizării am văzut unde avem de lucrat ca să ajungem să fim și cei mai buni”.

Tamara Aramă, vicepreședinte al raionului Cimișlia:Acest proiect este cu adevărat motivant pentru autoritățile publice locale. Să fii în clasamentul transparenței cred că este un indiciu și pentru investitori, dar și pentru cei care lucrează cu autoritățile publice locale. Vreau în special să mulțumesc colectivului de angajați din cadrul Consiliului raional Cimișlia, de fapt ei muncesc la acest compartiment. Am văzut din prezentare că mai avem mult de lucru. Întotdeauna este loc pentru mai bine. Ne vom strădui. Eu cred că în 2021 am progresat mai mult”.

Liubomir Chiriac, director executiv IDIS „Viitorul”: „Transparența este un element cheie într-o societate democratică. Transparența dă de înțeles că societatea se democratizează și cu cât gradul de transparență este mai mare, cu atât comunitatea demonstrează un grad mai înalt al democrației locale. Cetățeanul fiind informat, are o anumită opinie vizavi de ceea ce se întâmplă în comunitate și la momentul oportun poate să se implice cu dedicație. Doar prin informare se pot mobiliza atât cetățenii, atât societatea civilă, cât și oamenii de afaceri. Într-o comunitate informată, unde sunt implicați cetățenii în procesul decizional, rezultatele privind dezvoltarea socio-economică a localității sunt altele. Din an în an numărul indicatorilor care este acoperit de către primării și consilii raionale privind transparența este în creștere și acest lucru este îmbucurător că APL-urile sunt mai deschise, mai orientate ca comunitățile să știe exact ce faceți și în felul acesta să fie realizate împreună obiectivele stabilite la nivel de comunități”.

Igor Munteanu, fondator IDIS „Viitorul”:Sunt foarte bucuros de faptul că IDIS „Viitorul” deja de foarte mulți ani este alături de primari și de autoritățile locale pentru ca să îi îndemne să fie mai buni, mai perfectibile, pentru că toată lumea trebuie să învețe dintr-un proces anevoios de a comunica cu cetățenii și de a fi în fruntea comunităților. Pentru noi, chiar dacă IDIS „Viitorul” de-a lungul timpului a avut și are în continuare o implicare și-n procese de analiză economică, a proceselor politice, relația cu autoritățile locale reprezintă un briliant, diamant deosebit. Știm foarte bine că Republica Moldova se va ridica din genunchi atunci când comunitățile vor fi mai bine gestionate, administrate și vor fi mai mulți bani pentru nevoile cetățenilor. Această evaluare a transparenței pentru noi înseamnă și o stimulare a Guvernului de a descentraliza mai multe competențe și de a le descentraliza cu mai mulți bani, de a pune umărul la continuarea procesului prin care Republica Moldova nu folosește în van ideea de autonomie locală, descentralizarea competențelor și să fie mai multă putere la nivel local”.

Raportului de monitorizare a arătat că nivelul de transparență al APL-urilor de nivelul I și II din Republica Moldova a cunoscut în 2020 un anumit progres. Media generală de transparență obținută de către raioane a fost de 42,22%, iar de către cele 60 de orașe/municipii și comune/sate - 30,44%, fiind în creștere în comparație cu media celor patru clasamente de transparență realizate până în prezent de IDIS ”Viitorul”

Majoritatea autorităților publice locale și raionale au pus accent pe respectarea legii privind accesul la informație, deși unele localități au continuat să ignore cerințele legale. Per general, s-a constatat o pondere mai mare a APL-lor care au răspuns la chestionarul adresat de către IDIS „Viitorul” și anume 93% dintre autoritățile publice raionale și 67% dintre autoritățile publice locale monitorizate. La cererea unei persoane fizice de solicitare a informațiilor publice au răspuns 64% din raioane și 40% din orașe și sate.

Continuă să nu fie aplicate pe deplin în practică normele de drept, menite să asigure un proces decizional local eficient și transparent. În prezent, procesul de consultare publică a proiectelor de decizii în cadrul autorităților publice locale este unul lacunar și are loc sporadic. Rezultatele arată că circa 1/3 din raioane și 1/2 din orașele și satele monitorizate nu au organizat consultări publice în anul 2020. Iar, în cazul organizării unor consultări, rezultatele nu sunt aduse la cunoștința publicului.

Autoritățile publice locale au adus la cunoștința cetățenilor, prin intermediul paginilor web, unele informații privind achizițiile publice, iar alte date, publicul le poate găsi pe platformele electronice de achiziții publice. Rezultatele monitorizării a demonstrat o transparență redusă la toate etapele de desfășurare a achizițiilor publice. La etapa finală, 45% din raioane și circa 3/4 din orașe și sate nu au publicat rapoartele de monitorizare a executării contractelor de achiziție publică. Iar Darea de seamă anuală privind achizițiile publice de valoare mică nu a fost publicată de mai mult de 2/3 din raioane și 1/2 din orașe/sate. Deși nu este o cerință obligatorie în lege, doar un municipiu publică toate contractele de achiziții publice pe web, iar parțial publică astfel de contracte șase autorități publice locale și trei raionale.

Administrarea patrimoniului public rămâne una dintre zonele cu cel mai mic nivel de transparență. Peste 80% din autorități publice locale și 100% din cele raionale nu au adus la cunoștința publicului rezultatele licitațiilor de vânzare/locațiune/arendă a bunurilor imobile proprietate a unității administrativ-teritoriale.

Autoritățile publice locale au arătat un nivel bun de deschidere în ce privește elaborarea bugetului raional și local. Or, circa 2/3 din raioane și 1/2 din orașe/sate au consultat public proiectul de buget. Rezultate bune s-a constatat și în privința comunicării bugetului adoptat. Peste 80% dintre raioane și 70% dintre orașe și sate au publicat bugetul localității pe web. Circa 2/3 dintre autoritățile raionale și 3/4 dintre autoritățile locale nu au publicat pe web rezultatele concursurilor de selecție pentru ocuparea locurilor vacante în anul 2020.

Ca rezultat al monitorizării, au fost identificate doar două raioane care au elaborat și publicat pe paginile web un Cod de etică pentru aleșii locali. Mai mult de 1/3 dintre raioane și 82% dintre orașe/sate nu au publicat documente pentru asigurarea integrității autorităților publice locale. În jur de 1/2 dintre administrațiile raionale și locale nu au adus la cunoștința publicului informații privind serviciile sociale existente, cu descrierea acestor servicii, indicarea beneficiarilor, condițiilor și modalitatea de aplicare pentru persoanele/familiile social-vulnerabile.

Activitatea întreprinderilor municipale și societăților comerciale cu pachet majoritar, deținute de unitățile administrativ – teritoriale, reprezintă un domeniu opac publicului larg. Circa 90% dintre raioane și 85% dintre orașe/sate nu au publicat pe paginile web analizele financiare anuale ale acestor entități publice, deși în calitate de fondatori și conform cerințelor legale, aveau obligația să comunice publicului astfel de informații.

Unitățile administrativ teritoriale au fost selectate în baza portalului web www.localtransparency.viitorul.org unde se găsesc clasamentele celor mai transparente localități din Republica Moldova, elaborate în perioada 2016 - 2020 de către IDIS „Viitorul”.

Urmărește-ne pe

rețele de socializare

Abonează-te la

Știri

Connect with us

Noutăţi

Aproape o sută de APL-uri au fost monitorizate la capitolul asigurarea transparenței, cu ajutorul liderilor locali, în cadrul unui proiect implementat de către IDIS „Viitorul”

Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în perioada septembrie 2020 – iulie 2021, a implementat proiectul „Autorități publice transparente pentru cetățeni activi și informați”. Acesta a fost finanțat de către Uniunea Europeană și Fundația Konrad Adenauer prin intermediul Programului de granturi „Dezvoltarea societății civile la nivel local în Republica Moldova”.

Proiectul a avut ca scop monitorizarea transparenței și responsabilității a 92 de administrații publice locale de nivelul unu și doi. Este vorba de 32 de consilii raionale, 40 de municipii/orașe și 20 de comune/sate. În procesul de monitorizare au fost implicați 28 de lideri locali, monitori civici și reprezentanți ai organizațiilor societății civile din regiunile Nord, Centru și Sud ale Republicii Moldova. Aceștia au participat la sesiuni de instruire, de coaching unde au fost capacitați să poată, pe o de parte, îndeplini acel rol de gardian al societății (watchdog), dar și să participe activ în administrarea treburilor publice.

În cadrul proiectului au fost realizate mai multe activități: a fost elaborată metodologia de promovare și monitorizare a transparenței și responsabilității APL-urilor. Au fost organizate trei emisiuni TV la nivel regional, la Drochia TV, Albast TV din orașul Nisporeni și Media TV din orașul Cimișlia. La fel, au fost desfășurate trei conferințe regionale (online), nord, centru și sud, pentru ca recomandările și concluziile rapoartelor de monitorizare și evaluare să fie aduse la cunoștința autorităților publice locale.

„Elaborarea raportului de monitorizare a transparenței Consiliului raional Cahul și a Primăriei municipiului Cahul a fost un exercițiu extrem de benefic și important, atât pentru organizația care o reprezint, cât și pentru mine. Însăși raportul este un rezultat al efortului depus de IDIS Viitorul pe parcursul a mai multor luni de instruire, iar ca rezultat am valorificat cunoștințele acumulate realizând rapoarte profesioniste, ce reflectă situația reală din instituțiile monitorizate, la capitolul transparență. Noi putem deveni acel model de implicare pentru alți cetățeni, care poate încă nu au curajul să se dedice totalmente, dar care doresc să devină mai activi și mai aproape de autorități”, a spus Irina Bejan, de la „Asociația băștinașilor din Taraclia de Salcie”. 

„Transparența activității administrației publice locale a fost un domeniu de studiu absolut nou pentru mine. Participarea în cadrul acestui proiect mi-a oferit posibilitatea să mă abilitez în domeniul dat, să acumulez cunoștințe și să-mi creez o viziune proprie asupra faptului cum ar trebui să arate o activitate transparentă a structurilor de stat. În urma participării la activitățile proiectului, am concluzionat că funcționarea APL-urilor trebuie să fie una eficientă și transparentă. Elaborarea raportului de monitorizare a fost o experiență utilă și necesară în vederea consolidării informației furnizate în cadrul atelierelor. Analiza paginilor web a autorităților de pe teritoriul tării, mi-a dat posibilitatea să compar, să identific problemele precum și bunele practici existente”, a spus Elena Șoimu, reprezentanta Asociației Obștești  „Aripile Dumbravei" din Soroca. 

„Participarea mea și a colegelor mele, membre a Asociației Obștești „Pro Cimișlia” în cadrul proiectului a fost una foarte utilă și benefică. Am beneficiat de un ciclu de seminare de instruire privind consolidarea capacităților reprezentanților organizațiilor societății civile de la nivel local în domeniul bunei guvernări, dar și de sesiuni de mentorat. Exercițiul de evaluare a transparenței în activitatea APL-urilor, pe care l-am realizat, a fost pentru mine unul foarte interesant, dar totodată responsabil. Experiența acumulată în acest proiect, ne va permite să o replicăm și în continuare, să învățăm și alți membri și beneficiari ai asociației noastre să cunoască mai bine care sunt competențele și responsabilitățile APL de nivelul I și II, cum și unde să găsească o informație publică necesară și cum și când se pot implica în treburile publice ale localității, să devină membrii activi și implicați ai societății”, a declarat Natalia Răileanu, președinta Asociației Obștești „Pro Cimișlia”.

„Acest proiect este unul important din mai multe considerente. În primul rând, ne-am propus să capacităm organizațiile civile la nivel local în domeniul transparenței decizionale și utilizării datelor deschise. În al doilea rând, am dorit ca cetățenii din localitățile monitorizate să fie informați privind transparența decizională nivel local. O administrație este pe deplin transparentă dacă informează cetățeanul referitor la activitatea sa. Pe parcursul acestui proiect majoritatea APL-urilor au dat dovadă de deschidere și sperăm mult că cooperarea între societatea civilă și autoritățile locale să continue. IDIS „Viitorul” va continua să împărtășească experiența sa în acest domeniu și să monitorizeze transparența autorităților publice locale”, a menționat Ana Znaceni, coordonatorul proiectului.
***
Programul de granturi „Dezvoltarea societății civile la nivel local în Republica Moldova”, finanțat de Uniunea Europeană și Fundația Konrad Adenauer (KAS), va oferi în perioada anilor 2019-2021 granturi în valoare de circa 3 milioane de euro Organizațiilor Societății Civile, care își desfășoară activitatea în afara orașului Chișinău.

Scopul Programului este de a contribui la dezvoltarea societății civile de nivel local din Republica Moldova care promovează și monitorizează transparența și responsabilitatea instituțiilor publice, inclusiv în implementarea Acordului de Asociere RM-UE.

Acest comunicat de presă a fost realizat cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. Conținutul său este responsabilitatea exclusivă a proiectului „Autorități publice transparente pentru cetățeni activi și informați” și nu reflectă neapărat punctele de vedere ale Uniunii Europene.
 

 

Urmărește-ne pe

rețele de socializare

Abonează-te la

Știri

Connect with us

Noutăţi

Nivelul de transparență al administrației publice locale din Republica Moldova în 2020 a cunoscut un anumit progres, raport

Nivelul de transparență al administrației publice locale din Republica Moldova în 2020 a cunoscut un anumit progres. Media generală de transparență obținută de către raioane este de 42,22%, iar de către orașe/municipii și comune/sate - 30,44%. Este concluzia raportului de monitorizare „Transparența administrației publice locale din Republica Moldova în anul 2020”, realizat de către Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul” în cadrul proiectului „Autorități publice transparente pentru cetățeni activi și informați”.

Raportul a constat în evaluarea a 32 de raioane și 60 de unități administrativ teritoriale de nivelul întâi: 40 de orașe (municipii) și 20 din cele mai mari sate (comune) din țară. Unitățile administrativ teritoriale au fost selectate în baza portalului web www.localtransparency.viitorul.org unde se găsesc clasamentele celor mai transparente localități din Republica Moldova, elaborate în perioada 2016 - 2020 de către IDIS „Viitorul”.

Evaluarea autorităților publice cuprinde nouă zone de transparență cu 56 de indicatori pentru autoritățile publice raionale 55 de indicatori pentru autoritățile publice locale. Zonele evaluate cuprind competențele și obligațiile cu care sunt investite în mod legal administrațiile raioanelor/localităților, precum și domeniile considerate importante pentru o bună guvernare, care potrivit standardelor internaționale, se supun cerințelor de transparență.

Potrivit raportului, doar trei sate monitorizate nu dispun de pagini web oficiale și nu reflectă activitatea lor în sensul informării cetățenilor despre chestiunile publice. Circa 97% dintre raioane și 87% dintre orașe/municipii și comune/sate utilizează rețele sociale, preponderent Facebook, pentru interacțiune și comunicare cu publicul. Deși există în majoritatea cazurilor, paginile web nu cuprind toate informațiile obligatorii prevăzute de cadrul normativ național. Multe dintre acestea sunt dificile în utilizare pentru un cetățean simplu, care cu greu poate găsi informațiile cere îl interesează.

În 2020 administrațiile publice locale și raionale au dat dovadă de deschidere la solicitările de acces la informație din partea persoanelor fizice și juridice. La chestionarul adresat de către ONG-le care au efectuat monitorizarea, au răspuns 93% dintre autoritățile publice raionale și 67% dintre autoritățile publice locale, iar la cererea unei persoane fizice au răspuns 64% dintre raioane și 40% din orașe/municipii și comune/sate.

Nivelul de respectare al transparenței în elaborarea și adoptarea deciziilor raionale și locale, precum și implicarea cetățenilor în acest proces, rămâne a fi unul destul de jos. Circa 32% dintre autoritățile publice raionale și circa 48% dintre autoritățile publice locale nu au organizat consultări publice în 2020. Acolo unde au avut loc, procesul de consultări publice a fost influențat și de nepublicarea tuturor proiectelor de decizii pe web. Astfel, 48% dintre orașe/municipii/sate/comune și 19% dintre raioane nu au adus la cunoștința cetățenilor proiectele de decizii, iar 32% dintre APL I și 28% dintre APL II au publicat doar unele proiecte de decizii pe pagina web.

Totodată, în cazul organizării consultărilor publice, autoritățile publice nu au adus la cunoștința publicului rezultatele acestor consultări, sinteza recomandărilor (95% din orașe/sate și 77% din raioane), propunerile respinse cu justificarea acestei decizii.

Autoritățile publice locale sunt restanțiere în asigurarea implicării cetățeanului în actul decizional, nefiind identificate și informate părțile interesate de examinarea proiectelor de decizii care le pot afecta, nu sunt create grupuri și consilii consultative pe lângă autoritățile publice locale, care să participe la elaborarea și examinarea proiectelor de decizie. Circa 74% dintre administrațiile raionale și 75% dintre administrațiile locale nu au creat astfel de mecanisme de consultare cu publicul.

Ședințe consiliului local și raional nu sunt înregistrate și publicate în format audio/video, fapt ce împiedică o informare mai largă a cetățenilor despre chestiunile examinate și adoptate. Înregistrarea și publicarea tuturor ședințelor este realizată doar de către 30% dintre raioane și 19% dintre orașe/municipii/sate/comune.

Informațiile privind desfășurarea și rezultatele procedurilor de achiziții publice, documentele de achiziții la fiecare etapă a procedurii, sunt publicate selectiv sau nu sunt publicate pe paginile web. Autoritățile publice omit să publice anunțurile de participare, anunțurile de atribuire, rapoartele de monitorizare privind executarea contractelor de achiziție publică și Darea de seamă anuală privind achizițiile publice de valoare mică. Mai multe unități administrativ teritoriale de nivelul întâi și doi publică parțial unele documente de achiziții din categoriile menționate. În special lipsesc informațiile privind achizițiile de valoare mică.

Deși nu este o obligație publicarea contractelor de achiziții publice, au fost înregistrate mai multe practici pozitive în acest sens. Contractele de achiziții publice din 2020 au fost publicate de către autoritățile din Bălți, Briceni, Ceadâr-Lunga, Fălești, Strășeni, Varnița și raioanele Criuleni, Strășeni, Telenești. Doar municipiul Cahul a publicat toate contractele de achiziții publice pe web. 

Administrarea proprietății publice reprezintă o zonă de transparență cu mari lacune și deficiențe. Autoritățile publice locale și raionale nu publică anunțurile privind desfășurarea licitațiilor de vânzare/locațiune/arendă a bunurilor din proprietate și omit să aducă la cunoștință informațiile cu privire la rezultatele licitațiilor. Anunțurile nu sunt publicate de 73% dintre raioane și 50% dintre orașe/municipii și comune/sate, iar rezultatele nu sunt aduse la cunoștința publicului de 100% dintre raioane și 84% dintre orașe/municipii și sate/comune.

În mare parte, autoritățile publice supun consultărilor proiectul de buget sau cel puțin publică anunțurile de organizare a consultărilor publice și/sau proiectul bugetului. Însă, implicarea și participarea publicului în procesul bugetar scade din cauza că cetățenilor nu le este facilitată înțelegerea cifrelor din proiectul bugetului. 39% dintre raioane și 50% dintre orașe/municipii/sate/comune nu au adus la cunoștința cetățenilor o justificare a veniturilor și cheltuielilor prognozate.

Funcțiile vacante nu sunt publicate pe web de către 6% dintre raioane și 36% dintre orașe/municipii și sate/comune, iar rezultatele concursurilor de selecție nu sunt publicate de către 68% dintre autoritățile raionale și 76% dintre autoritățile locale.

Autoritățile publice locale sunt restanțiere la realizarea măsurilor de asigurare a integrității instituționale. 35% dintre raioane și 82% dintre orașe/municipii/sate/comune nu publică pe web regulamentele sau alte informații referitor la denunțarea manifestărilor de corupție, procedurile privind recepționarea, înregistrarea și examinarea în condiții de confidențialitate a dezvăluirilor interne ale practicilor ilegale și a avertizărilor de integritate, registrele de evidență (a cadourilor, a riscurilor) etc. Totodată, nici un oraș și sat monitorizat nu are publicat un Cod de etică pentru aleșii locali și doar consiliile raionale din Leova și Râșcani au astfel de coduri pe paginile web. În plus, 84% de raioane și 83% de orașe/municipii/sate/comune nu au adus la cunoștința publicului mecanisme de raportare a actelor de corupție.

Administrațiile publice locale nu aduc la cunoștința publicului programele de asistență socială adoptate, informații despre serviciile sociale furnizate de către unitatea administrativ-teritorială și modalitatea de aplicare pentru un potențial beneficiar. Rezultatele monitorizării arată că 45% dintre autoritățile publice raionale și 55% dintre autorități publice locale nu a adus la cunoștință nici o informație privind serviciile sociale existente.

Cele mai multe dintre autoritățile publice raionale și locale nu publică informații despre activitățile și rezultatele obținute în urma implementării proiectelor de asistență (64% din raioane și 52% din orașe/municipii și sate/comune). Aceste rezultate pot fi cauzate și de dispersarea informațiilor despre proiectele realizate în mai multe rubrici ale paginilor web sau pe rețelele de socializare, fapt ce face dificilă identificarea acestor informații.

Se constată un nivel redus de deschidere a administrațiilor publice în ce privește publicarea analizelor financiare anuale ale întreprinderilor municipale și societăților comerciale cu pachet majoritar deținute. Deși legea prevede obligația plasării acestor analize financiare pe pagina web a fondatorului, rezultatele monitorizării arată că 90% dintre raioane și 85% dintre orașe/municipii și sate/comune monitorizate nu realizează această cerință legală.

IDIS „Viitorul”, în perioada septembrie 2020 – iulie 2021, a implementat proiectul „Autorități publice transparente pentru cetățeni activi și informați”. Acesta a fost finanțat de către Uniunea Europeană și Fundatia Konrad Adenauer prin intermediul Programului de granturi „Dezvoltarea societății civile la nivel local în Republica Moldova”.

Proiectul a avut ca scop realizarea a 30 de rapoarte de monitorizare a transparenței și responsabilității a 92 de administrații publice locale de nivelul unu și doi: 32 de consilii raionale, 20 de municipii/orașe și 20 de comune/sate. În procesul de monitorizare au fost implicați 28 de lideri locali, monitori civici și reprezentanți ai organizațiilor societății civile din regiunile Nord, Centru și Sud ale Republicii Moldova. Aceștia au participat la sesiuni de instruire, de coaching unde au fost capacitați să poată face monitorizarea

În cadrul proiectului au fost realizate mai multe activități: a fost elaborată metodologia de promovare și monitorizare a transparenței și responsabilității APL-urilor. Au fost organizate trei emisiuni TV la nivel regional, la Drochia TV, Albast TV din orașul Nisporeni și Media TV din orașul Cimișlia. La fel, au fost desfășurate trei conferințe regionale (online), nord, centru și sud, pentru ca recomandările și concluziile rapoartelor de monitorizare și evaluare să fie aduse la cunoștința autorităților publice locale.

***

Programul de granturi „Dezvoltarea societății civile la nivel local în Republica Moldova”, finanțat de Uniunea Europeană și Fundația Konrad Adenauer (KAS), va oferi în perioada anilor 2019-2021 granturi în valoare de circa 3 milioane de euro Organizațiilor Societății Civile, care își desfășoară activitatea în afara orașului Chișinău.

Scopul Programului este de a contribui la dezvoltarea societății civile de nivel local din Republica Moldova care promovează și monitorizează transparența și responsabilitatea instituțiilor publice, inclusiv în implementarea Acordului de Asociere RM-UE.

Acest comunicat de presă a fost realizat cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. Conținutul său este responsabilitatea exclusivă a proiectului „Autorități publice transparente pentru cetățeni activi și informați” și nu reflectă neapărat punctele de vedere ale Uniunii Europene.

Urmărește-ne pe

rețele de socializare

Abonează-te la

Știri

Connect with us

Noutăţi

APL-urile din sudul țării au aflat cât de transparente au fost în 2020, după ce au fost monitorizate de către OSC-uri de la nivel local

Rezultatele monitorizării transparenței activității administrațiilor publice locale de nivelul I și II din sudul țării pentru anul 2020 au fost prezentate luni, 26 iulie, online, în cadrul unei dezbateri. La eveniment au participat reprezentanți ai organizațiilor societății civile, care au realizat rapoartele de monitorizare, și ai autorităților publice locale, care au fost invitate să fie informate asupra concluziilor și recomandărilor. Activitatea a fost parte a proiectului „Autorități publice transparente pentru cetățeni activi și informați”, implementat de către Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”.

În deschiderea dezbaterilor, Ana Znaceni, coordonatorul de proiect, a spus că exercițiul a avut ca scop să împărtășească cu reprezentanții societății civile de la nivel local experiența pe care o are IDIS „Viitorul” în monitorizarea transparenței autorităților publice locale. „În cadrul acestui proiect ne-am propus să consolidăm capacitatea ONG-urilor de la nivel local astfel încât acestea să poate îndeplini acel rol de gardian al societății, dar și să poată contribui la administrarea treburilor publice, și de ce nu să aibă în viitor o cooperare bună cu autoritățile din comunitățile lor”, a spus Ana Znaceni.

Viorel Pîrvan, expert al proiectului, a menționat că IDIS „Viitorul” în 2016 a început acest proces de monitorizare a transparenței APL-urilor, care vizează 32 de raioane, 40 de orașe/municipii și 20 de sate/comune. „Spre deosebire de anii precedenți, anul acesta am dorit să dezvoltăm și capacitățile societății civile de la nivel local în a monitoriza autoritățile publice locale și a vedea cât de transparente sunt acestea și de a veni cu anumite constatări, recomandări pentru a îmbunătăți transparența la nivel local”, a menționat Viorel Pîrvan.

Potrivit Dianei Enachi, la fel expert al proiectului, au fost monitorizați 55 de indicatori pentru APL-urile de nivelul I și 56 – pentru APL-urile de nivelul II. Este vorba de acele obligații legale prevăzute de către actele normative. Indicatorii au fost grupați în nouă zone de transparență: accesul al informație; participarea în procesul decizional; achizițiile publice; administrarea proprietății publice; procesul bugetar; resursele umane; serviciile sociale; etica profesională și conflictele de interese; investițiile, întreprinderile municipale și societățile comerciale. Fiecare indicator a fost notat cu calificativul: realizat, nerealizat, parțial realizat sau neaplicabil.

Natalia Procopii-Scobioală, de la AO Genesis, a prezentat rezultatele evaluării transparenței Consiliului raional Leova și a Primăriei orașului Leova. Despre CR Leova a spus că în 2020 a fost transparent la capitolul accesul la informație în proporție de 60%. Procesul decizional a fost transparent la nivel de 40%, achiziții publice - 50%; administrarea proprietății publice - 67%; procesul bugetar – 40%; etica profesională și conflictul de interese – 67%; pentru serviciile sociale - peste 60% dintre indicatori nu au fost realizați; iar la capitolul investiții, întreprinderile municipale și societățile comerciale doar 25% dintre indicatori au fost realizați.

Referindu-se la Primăria orașului Leova a menționat că accesul la informație a fost la nivel de 33% realizat; participarea în procesul decizional - 50%, dar și aproape 40% nerealizat; achizițiile publice - slab realizat; administrarea proprietății publice - 70% nerealizat; procesul bugetar a fost în mare parte transparent; etica profesională și conflictul de interese - slab realizat; iar serviciile sociale - la fel, slab de tot realizat.

„Noi ne străduim să fim cât se poate de transparenți, poate este necesitate de mai mult. Orice tendință de a îmbunătăți lucrurile în raion, noi le privim cu bine. Ni s-a reproșat unele măsuri netransparente. Ne vom strădui ca toată activitatea noastră să fie transparentă și vizibilă”, a spus Nicolae Prițcan, președintele raionului Leova.

„Mi-am făcut notițe unde avem scăpări. Sunt sugestii constructive. Recunosc, am pus accentul în mare parte de comunicarea pe Facebook, pentru că este mai folosită de către cetățeni, dar am adaptat și site-ul pentru o comunicare eficientă cu cetățenii. Sunt de acord, este loc de mai bine și ne vom perfecționa”, a menționat Alexandru Bujorean, primarul orașului Leova.

Margarita Rotari, de la AO Ișcălenii, a monitorizat Consiliul raional Taraclia, Primăria orașului Taraclia și Primăria satului Copceac. Potrivit monitoarei, Consiliul Raional a realizat în 2020 9% dintre indicatorii de transparență, 14% au fost parțial realizați, iar 77% - nerealizați. Primăria municipiului Taraclia a avut 13% dintre indicatorii de transparență realizați, 13% au fost parțial realizați, iar 74% - nerealizați. În cazul Primăria Copceac – 69% au fost nerealizați, 20% - realizați, iar 11% - parțial realizat.

La ședință nu a fost nici un reprezentant al celor trei autorități pentru a comenta constatările rapoartelor.

Conform Anei Donia, de la AO Pro Cimișlia, din cele nouă zone de transparență cu 56 de indicatori ale Consiliului Raional Cimișlia, 29 au fost realizați în 2020, 10 - parțial realizați și nerealizați - 17. „Resursele umane au fost cele mai transparente, urmează participarea în procesul decizional, etica profesională și conflictul de interese. Cei mai slabi indicatori realizați se referă la investiții, întreprinderi municipale și societăți comerciale”, a declarat Ana Donia.

„Sunt de acord cu unele dintre cele menționate. Lucrăm asupra paginii cum să fie mai accesibilă. Cunoaștem foarte bine ceea ce lipsește și asupra a ce trebuie să lucrăm, despre lipsa materialului care se referă la achizițiile publice. Nu aș fi de acord cu constatările făcute privind consultările publice. Deciziile sunt supuse consultărilor, dar din cauza că nu participă societatea civilă la aceste consultări, nu avem propuneri pe care să le plasăm pe site”, a afirmat Tamara Ciubotaru, din cadrul secției administrație publică a CR Cimișlia.

„Am întâlnit o rezistență destul de stranie din partea conducerii Primăriei satului Gura Galbenei de a răspunde la solicitările noastre. Pagina web nu conține informații actualizate. Din cei 55 de indicatori evaluați, doar 2 au fost realizați, 40 - nerealizați și 13 - parțial realizați”, a spus Natalia Răileanu, de la AO Pro Cimișlia, care a monitorizat Primăria satului Gura Galbenei, din raionul Cimișlia.

Eugenia Țânțari, reprezentanta AO Asociația Băștinașilor Copceac, a evaluat transparența Consiliului raional Ștefan Vodă, Primăria orașului Ștefan Vodă și Primăria satului Talmaza din raionul Ștefan Vodă. Cu referire la consiliul raional, monitorul a spus că instituția, din cei 56 de indicatori evaluați, a realizat 17 indicatori, parțial realizați – 21, iar nerealizați – 17. Despre Primăria satului Talmaza a spus că aceasta a avut un nivel de transparență de 60% privind accesul la informație; 40% în ceea ce privește participarea în procesul decizional; 25% cu privire la achiziții publice, 30% la capitolul administrarea proprietății publice și 28,6% în ceea ce privește procesul bugetar.

„Recunoaștem că avem rezerve ce ține de pagina oficială a autorității. Am inițiat renovarea paginii după formă și conținut, ca să răspundă cerințelor de acces public, să ofere informații publicului larg, să corespundă criteriilor de transparență, să fie pe măsura așteptărilor comunității și cerințelor legale”, a spus Lia Banari, din cadrul aparatului președintelui raionului Ștefan Vodă.

„Sunt și de acord cu ceea ce s-a prezentat, dar și cu multe nu sunt de acord. Da, este mult de muncit încă la capitolul transparență, dar nu s-a pomenit de grupul Viber acolo unde suntem foarte mulți. Prea multe cerințe privind asigurarea transparenței și așa secretarul nu se vede din hârtii, lucru care ne ia mult timp”, a reacționat Prutean Eugen, primarul satului Talmaza, raionul Ștefan Vodă.

Irina Bejan, de la „Asociația băștinașilor din Taraclia de Salcie”, a evaluat transparența Consiliului raional Cahul, a Primăriei municipiului Cahul. Potrivit monitoarei, solicitările de informație transmise în adresa instituțiilor au arătat că acestea sunt deschise și își doresc să ajungă informația de care dispun la cetățeni, doar că sunt încă multe nuanțe la fiecare zonă asupra cărora este de muncit pentru a asigura transparența la nivelul așteptat de către cetățeni.

„Rapoartele sunt un imbold pentru a îmbunătăți activitatea noastră. Sigur nu este o scuză lipsa personalului calificat. Ne străduim ca transparența activității consiliului raional să corespundă cerințelor legale. Analiza de astăzi ne va ajuta să îmbunătățim lucrurile”, a spus Cornelia Prepeliță, secretarul CR Cahul.

„Am luat în vedere toate recomandările. Sperăm să îmbunătățim lucrurile spre bine”, a afirmat specialista Primăriei municipiului Cahul.

Proiectului „Autorități publice transparente pentru cetățeni activi și informați” este implementat în perioada septembrie 2020 – iulie 2021 de către IDIS „Viitorul”. Acesta este finanțat de către Uniunea Europeană și Fundația Konrad Adenauer, prin intermediul Programului de granturi „Dezvoltarea societății civile la nivel local în Republica Moldova”.

Programul oferă în perioada anilor 2019-2021 granturi în valoare de circa 3 milioane de euro Organizațiilor Societății Civile, care își desfășoară activitatea în afara orașului Chișinău.

Scopul proiectului este de a contribui la dezvoltarea societății civile de nivel local din Republica Moldova care promovează și monitorizează transparența și responsabilitatea instituțiilor publice, inclusiv în implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova-Uniunea Europeană.

Acest comunicat de presă a fost realizat cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. Conținutul său este responsabilitatea exclusivă a proiectului „Autorități publice transparente pentru cetățeni activi și informați” și nu reflectă neapărat punctele de vedere ale Uniunii Europene.  

Urmărește-ne pe

rețele de socializare

Abonează-te la

Știri

Connect with us

Noutăţi

APL-urile din centrul țării au aflat cât de transparente au fost în 2020, după ce au fost monitorizate de către OSC-uri de la nivel local

Rapoarte privind asigurarea transparenței activității în anul 2020 de către autoritățile publice locale din centrul țării au fost prezentate joi, 15 iulie, online, în cadrul unei dezbateri. La eveniment au participat peste 60 de persoane: reprezentanți ai organizațiilor societății civile, care au realizat rapoartele de monitorizare și ai autorităților publice locale, care au fost chemate să fie informate asupra concluziilor și recomandărilor rapoartelor. Activitatea este parte a proiectului „Autorități publice transparente pentru cetățeni activi și informați”, implementat de către Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”.

În deschiderea dezbaterilor, Ana Znaceni, coordonatorul de proiect, a spus că IDIS „Viitorul” monitorizează APL-urile de câțiva ani, iar experiența acumulată a putut fi împărtășită cu societatea civilă de la nivel local, astfel încât aceștia să poată monitoriza transparența și deschiderea acestora către comunitate. „De ce este important să avem o transparență a autorităților?, pentru că cetățeanul trebuie să fie în centrul administrării treburilor publice. Ne dorim ca nevoile sale să fie luate în considerare și el are dreptul să fie informat cât mai corect despre cum își desfășoară activitatea autoritatea locală, să participe în administrarea treburilor publice. Fie la nivel local, fie la nivel central, o administrație este pe deplin transparentă dacă informează cetățeanul referitor la activitatea sa, iar participarea lui la procesul decizional reprezintă un principiu indispensabil al statului de drept”, a spus Ana Znaceni.

Viorel Pîrvan, expert în administrația publică locală, a menționat că IDIS „Viitorul” din 2016 monitorizează 92 de APL-uri de nivelul I și II privind nivelul de transparență, de deschidere față de cetățeni. Au fost monitorizate nouă zone de transparență: accesul al informație; participarea în procesul decizional; achizițiile publice; administrarea proprietății publice; procesul bugetar; resursele umane; serviciile sociale; etica profesională și conflictele de interese; și investițiile, întreprinderile municipale și societățile comerciale. Aceste zone au inclus mai mulți indicatori, care sunt, potrivit lui Viorel Pîrvan, obligații, responsabilități ale APL-urilor, prevăzute de lege de a activa transparent, de a publica informații, proiecte de decizii, de a implica cetățenii în procesul decizional și de a asigura accesul la anumite informații cu caracter public. Pe lângă indicatorii obligatorii sunt câțiva care nu sunt obligații legale, însă realizarea lor ar arăta intenția autorității de a deveni cât mai transparente.

Valeriu Rusu, director executiv la AO ADR "Habitat", care a monitorizat Consiliul raional Ialoveni, Primăria orașului Ialoveni, Primăria satului Costești și Primăria satului Ruseștii Noi din același raion, a spus că la nivel raional în 2020 s-au realizat 16 indicatori din 56. Primăria orașului a realizat 19 indicatori din 55. Primăria Costești, la fel, 19 indicatori din 55, iar Primăria Ruseștii Noi doar 7 indicatori din 55. „După mine accesul la informație rămâne încă o problemă pentru aceste APL-uri. Deși acestea au răspuns la chestionar, nu au reacționat la solicitarea de acces la informație din partea persoanei fizice. Paginile web nu sunt completate cu toate informațiile cu caracter public și importante pentru comunitate. Acestea sunt publicate de multe ori într-o manieră neprietenoasă utilizatorilor, care trebuie să depună eforturi ca să găsească informația care îi interesează”, a spus Valeriu Rusu.

„Recunoaștem că avem scăpări, dar nu depinde totul de noi. Publicul din păcate nu este receptiv, nu este activ. Dacă vine, cere bani doar, dar nu se implică în procesul decizional. Dar, promitem că ceea la ce ni s-a atras atenția se va rezolva”, a spus Nicolae Mereacre, secretar Consiliului raional Ialoveni.

Ruslana Lichii, de la Centru de Tineret ”UniT”, a monitorizat Consiliul raional Criuleni, Primăria orașului Criuleni și Primăria satului Măgdăcești. Potrivit monitoarei, consiliul raional a demonstrat pe parcursul anului 2020 un nivel mediu spre înalt a nivelului de transparență. Din 56 de indicatori, 12 au fost nerealizați, 11 – parțial realizați, iar 33 – realizați. Primăria orașului Criuleni a prezentat un nivel scăzut de transparență. Din 55 de indicatori, 40 au fost evaluați cu nerealizați, 8 au obținut calificatul parțial realizați și doar 7 au fost realizați. Primăria satului Măgdăcești a avut un nivel mediu de transparență. Din 55 de indicatori, 23 au fost nerealizați, 9 – parțial realizați, iar 19 – realizați.

„Sunt de acord cu concluziile generale, transparența în primăria Criuleni este de parte de cea așteptată și descrisă în lege”, a menționat Serghei Lisenco, consilier în consiliul orășenesc al Primăriei Criuleni.

Potrivit Ionelei Tatarciuc, reprezentanta Asociației Obștești „Epitrop”, satul Sipoteni din raionul Călărași a realizat doar 7 indicatori din 55,  7 au fost parțial realizați, iar 41 – nerealizați. Primăria orașului Călărași a avut în 2020 24 de indicatori realizați, 7 – parțial realizați și 24 – nerealizați. Consiliul raional Călărași a avut 17 indicatori realizați din 56, 6 – parțial realizați, 30 – nerealizați și 3 neaplicabili. „Eu consider că acest raport este asemenea unui ghid pentru APL-uri, deoarece prin prisma acestui ei pot vedea ce ar trebui îmbunătățit și ce ar trebui să continue să facă din punct de vedere pozitiv”, a spus Ionela Tatarciuc.

Elena Calmâș, de al Consiliul Local al Tinerilor Pănășești, Strășeni, a declarat că Primăria municipiului Strășeni a realizat în 2020 17 indicatori, 16 – parțial realizați, 20 – nerealizați, iar 2 nu au fost aplicabili. Consiliul raional Strășeni a avut anul trecut 29 de indicatori realizați, 17 – parțial realizați și 8 – nerealizați. La fel, 2 au fost neaplicabili.

Ana Donia de la AO „Pro Cimișlia” a monitorizat Primăria municipiului Orhei. Potrivit acesteia, site-ul primăriei municipiului Orhei este folosit în mare parte pentru a mediatiza activitățile unui partid politic, al cărui lider este în prezent primar de Orhei, dar nu pentru a asigura transparența autorității în fața cetățenilor și de a reflecta clar activitatea primăriei și de a aduce informații cetățenilor. Din cei 55 de indicatori de transparență, 26 sunt evaluați ca realizați, 22 nerealizați, iar 7 parțial realizați.

Serghei Caraman, secretarul primăriei Orhei, a afirmat că raportul nu este unul obiectiv, deoarece nu este așa cum s-a relatat în activitatea Primăriei Orhei.

Rodica Zelinschii, de la Asociația Obștească „Asociația Băștinașilor din Mândrești”,  a evaluat transparența consiliului raional Telenești și Primăria orașului Telenești. „Continuă să fie înregistrate probleme în activitatea acestor instituții privind asigurarea transparenței. Consiliul raional Telenești a demonstrat un nivel scăzut de transparență. Din totalul de 56 de indicatori 19 au fost realizați, 7 parțial realizați, iar 30 nerealizați. Primăria Telenești a demonstrat că din 55 de indicatori a realizat 14 indicatori, 14 parțial realizați și 27 nerealizați. Aceasta arata că sunt încă niște lacune mari în activitatea acestor instituții”, a spus autorul raportului.

Diana Enachi, expert în cadrul proiectului, a afirmat că transparența nu înseamnă doar publicarea pe pagina web a unor documente, care pot fi destul de complicate pentru cetățeni, dar transparența trebuie asigurată într-o manieră clară și accesibilă, prin publicare de informații care să motiveze oamenii să se implice.

„Nivelul de transparență este foarte diferit. Dacă se dorește, poate a fi atins un nivel mai mare de transparență. Pot fi cooptați cetățenii mai activi în acest proces. Doar publicarea unor documente și informații nu întotdeauna contribuie la sporirea participării comunității, a cetățenilor”, a spus Diana Enachi.

„Problemele sunt similare pentru toate autoritățile locale. În unele localități poate mai accentuat, în altele poate mai puțin, dar cam sunt aceleași lacune. Este vorba de publicarea informațiilor, pagina web nefuncțională, puține informații publicate și greu de accesat, omiterea aducerii la cunoștința cetățenilor a unor informații importante. Este vorba și de necunoașterea de către APL-uri ce informații trebuie să aducă la cunoștința publicului și ce nu”, a conchis Viorel Pîrvan.

Pentru desfășurarea proiectului au fost selectate 30 de ONG-uri din toate regiunile țării, care au fost capacitate să monitorizeze transparența a 92 de APL-uri de nivelul I și II. Au fost desfășurate seminare de instruire, sesiuni de coaching, iar ca rezultat - elaborate 30 de rapoarte. Totodată, au avut loc trei emisiuni TV la nivel regional, la Drochia TV din orașul Drochia, la Albasat TV din orașul Nisporeni și la Media TV din orașul Cimișlia, pentru a aduce la cunoștința cetățenilor concluziile și recomandările rapoartelor de monitorizare. De asemenea, trei evenimente publice sunt organizate pentru a aduce la cunoștința APL-urilor concluziile și recomandările rapoartelor. Prima a avut loc la 14 iulie.

Proiectului „Autorități publice transparente pentru cetățeni activi și informați” este implementat în perioada septembrie 2020 – iulie 2021 de către IDIS „Viitorul”. Acesta este finanțat de către Uniunea Europeană și Fundația Konrad Adenauer, prin intermediul Programului de granturi „Dezvoltarea societății civile la nivel local în Republica Moldova”.

Programul oferă în perioada anilor 2019-2021 granturi în valoare de circa 3 milioane de euro Organizațiilor Societății Civile, care își desfășoară activitatea în afara orașului Chișinău.

Scopul proiectului este de a contribui la dezvoltarea societății civile de nivel local din Republica Moldova care promovează și monitorizează transparența și responsabilitatea instituțiilor publice, inclusiv în implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova-Uniunea Europeană.

Acest comunicat de presă a fost realizat cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. Conținutul său este responsabilitatea exclusivă a proiectului „Autorități publice transparente pentru cetățeni activi și informați” și nu reflectă neapărat punctele de vedere ale Uniunii Europene.

Urmărește-ne pe

rețele de socializare

Abonează-te la

Știri

Connect with us

Noutăţi

Transparența APL-urilor din nordul țării, discutată în cadrul unei dezbateri

Rapoarte privind asigurarea transparenței activității în anul 2020 de către autoritățile publice locale din nordul țării au fost prezentate miercuri, 14 iulie, online, în cadrul unei dezbateri. La eveniment au participat circa 40 de persoane: reprezentanți ai organizațiilor societății civile, care au realizat rapoartele de monitorizare și ai autorităților publice locale, care au fost chemate să fie informate asupra concluziilor și recomandărilor rapoartelor. Activitatea este parte a proiectului „Autorități publice transparente pentru cetățeni activi și informați”, implementat de către IDIS „Viitorul”.

Expertul proiectului, Mihai Țurcanu, a informat participanții că în cadrul proiectului au fost selectate 30 de ONG-uri din toate regiunile țării, care au fost capacitate să monitorizeze transparența a 92 de APL-uri de nivelul I și II. Au fost desfășurate seminare de instruire, sesiuni de coaching, iar ca rezultat - elaborate 30 de rapoarte. Totodată, au avut loc trei emisiuni TV la nivel regional, la Drochia TV din orașul Drochia, la Albasat TV din orașul Nisporeni și la Media TV din orașul Cimișlia, pentru a aduce la cunoștința cetățenilor concluziile și recomandările rapoartelor de monitorizare. De asemenea, trei evenimente publice sunt organizate pentru a aduce la cunoștința APL-urilor concluziile și recomandările rapoartelor.

Viorel Pîrvan, le-a spus participanților că au fost monitorizate nouă zone de transparență: accesul al informație; participarea în procesul decizional; achizițiile publice; administrarea proprietății publice; procesul bugetar; resursele umane; serviciile sociale; etica profesională și conflictele de interese; și investițiile, întreprinderile municipale și societățile comerciale. Aceste zone de transparență au inclus mai mulți indicatori, care sunt în mare parte acele obligații, responsabilități pe care le au APL-urile, prevăzute de cadrul normativ de a activa într-un mod transparent, de a publica informații, proiecte de decizii și de a implica cetățenii în procesul decizional.

Raisa Adescenco, reprezentant al Asociației Obștești „Lingureni cu suflet mare”, care a monitorizat Primăria orașului Briceni, a spus ca a întâmpinat mari dificultăți în colectarea informației pentru a determina nivelul de transparență în activitatea acesteia. „Analizând pagina oficială a primăriei am constatat că dispune de mai multe compartimente dedicate transparenței, dar informațiile prezentate sunt sumare, neactualizate din 2018, ceea ce arată că nu este deschisă pentru cetățeni. 23% dintre indicatori au fost realizați, 30,8% - parțial realizați, iar 46,2% - nerealizați”, a spus Raisa Adescenco.

„Administrația Consiliului raional Glodeni a demonstrat pe parcursul anului 2020 un nivel scăzut  de transparență. Din totalul de 56 de indicatori, 29 indicatori au fost evaluați cu calificativul nerealizat, 17 au obținut calificativul parțial realizat, 10 – realizat”, a spus Rodica Nemerenco, reprezentanta organizației „Media Regional” de la Glodeni care a monitorizat nivelul de transparență al Consiliului raional Glodeni și Primăria orașului Glodeni.

Zinaida Scripcari, specialist în problemele relației cu publicul la Consiliul raional Glodeni, cu referire la cele constatate, a spus că „toate abaterile vor fi remediate”. „Transparența pentru noi este importantă, pentru că ne permite să aducem mai multă lumină asupra a ceea ce se întâmplă în raionul Glodeni. Vom face toate corectările necesare, poate niște rubrici noi, ca cetățenii să cunoască mai multe despre raionul Glodeni”, a spus Zinaida Scripcari.

Svetlana Olaru, monitori civic din Ungheni, a menționat cu referire la activitatea Consiliului raional Ungheni și a Primăriei orașului Ungheni că în ambele cazuri nu este suficientă transparență. Din cei 56 de indicatori privind transparența Consiliului raional Ungheni: 28 au fost realizați, 8 - parțial realizați, iar 17 – nerealizați, alți 3 indicatori nu au fost aplicabili. Din cei 55 de indicatori privind transparența activității Primăriei orașului Ungheni: 25 au fost realizați, 14 - parțial realizați, iar 17 – nerealizați.

Rodica Postolachi, secretarul Consiliului raional Rîșcani, a menționat că toate aceste concluzii, constatări și recomandări incluse în rapoarte va oferi autorității pe care o reprezintă posibilitatea să eficientizeze activitatea birocratică.

„Noi depunem efort cu întreaga echipă pentru ca să asigurăm transparența atât pe pagina web, cât și în luarea unor decizii. Ca și în orice sistem sunt lacune, lucrul acesta trebuie să-l recunoaștem. Este loc de mai bine. Noi avem un singur obiectiv, ca lucrurile să fie transparente. Atunci când sunt transparente pentru toți este simplu”, a declarat Sergiu Fîntînă, președintele Consiliul raional Fălești.

 „Lipsa transparenței este in indicator de risc, inclusiv de corupție. În lipsa transparenței apar astfel de suspiciuni. Prin urmare, asigurarea transparenței nu face decât să elimine în primul rând aceste suspiciuni pentru cetățeni și să nu mai planeze în activitatea locală și astfel, să nu fie învinuiți cei responsabili de acte de corupție. Colaborarea dintre autorități și societatea civilă, cetățeni, duce la îmbunătățirea activității autorităților. Astfel de evaluări scot în evidență anumite carențe și trebuie mai întâi să recunoaștem problema ca să o putem rezolva”, a conchis Diana Enachi, de asemenea expert al proiectului.

Proiectului „Autorități publice transparente pentru cetățeni activi și informați” este implementat în perioada septembrie 2020 – iulie 2021 de către IDIS „Viitorul”. Acesta este finanțat de către Uniunea Europeană și Fundația Konrad Adenauer, prin intermediul Programului de granturi „Dezvoltarea societății civile la nivel local în Republica Moldova”.

Programul oferă în perioada anilor 2019-2021 granturi în valoare de circa 3 milioane de euro Organizațiilor Societății Civile, care își desfășoară activitatea în afara orașului Chișinău.

Scopul proiectului este de a contribui la dezvoltarea societății civile de nivel local din Republica Moldova care promovează și monitorizează transparența și responsabilitatea instituțiilor publice, inclusiv în implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova-Uniunea Europeană.

Acest comunicat de presă a fost realizat cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. Conținutul său este responsabilitatea exclusivă a proiectului „Autorități publice transparente pentru cetățeni activi și informați” și nu reflectă neapărat punctele de vedere ale Uniunii Europene.

Urmărește-ne pe

rețele de socializare

Abonează-te la

Știri

Connect with us

Noutăţi

Transparența principalelor APL-uri din Nisporeni a fost discutată la Albasat TV

O administrație publică locală transparență înseamnă o administrație cu mai puține riscuri și suspiciuni de corupție, care își realizează eficient atribuțiile. Transparența sporește încrederea cetățenilor în actul guvernării la nivel local, îmbunătățește calitatea deciziilor luate. Nu în ultimul rând, transparența duce la edificarea unui stat de drept. Opiniile au fost exprimate de către experții proiectului „Autorități publice transparente pentru cetățeni activi și informați”, Viorel Pîrvan, Diana Enachi și Mihai Țurcanu, în cadrul celei de-a doua emisiune realizată în parteneriat cu Albasat TV din Nisporeni.

Potrivit lui Viorel Pîrvan, monitorizarea APL-urilor este un exercițiu început în 2016 și vizează cele 32 de raioane ale Republicii Moldova, 40 de orașe/municipii și 20 de sate/comune. Au fost monitorizați mai mulți indicatori, grupați în 9 zone de transparență. Începând de la accesul la informație, participarea în procesul decizional, achizițiile publice, procesul bugetar, administrarea proprietății publice, serviciile sociale, resursele umane, etica și conflictul de interese etc. S-a monitorizat dacă APL-rile au realizat sau nu fiecare indicator în parte.

„Primăria orașului Nisporeni se afla pe locul 35 din 40 de orașe monitorizate în 2020. În 2016 situația era puțin mai bună, era pe locul 21. Ulterior a regresat și a ajuns pe locul 35. La nivel raional, situația este cam aceeași. În clasamentul anului 2020 a fost pe locul 29 din cele 32 de raioane monitorizate. Iar în 2016 a fost pe locul 11. Foarte mulți indicatori efectiv nu se realizează. Fie că nu sunt publicate anumite informații pe pagina web, fie nu sunt aduse la cunoștința cetățenilor anumite informații cu caracter public, elementar desfășurarea ședințelor, proiectele de decizii. Toate aceste momente le notăm și în final vedem că situația nu este bună”, a spus Viorel Pîrvan.

Viorel Pîrvan a specificat faptul că pentru a afla cât de transparent este Consiliul raional Nisporeni și Primăria orașului Nisporeni au fost expediate chestionare din partea unei organizații a societății civile acestor APL-uri, cu solicitarea de a le completa. Prin intermediul unei persoane fizice a fost expediată o altă solicitare de acces la informație. Ca rezultat, doar consiliul raional a reacționat și doar la chestionar, nu și la cererea persoanei fizice.

„Este un indicator care arată din start nivelul scăzut de deschidere a APL-urilor față de solicitările de acces la informație. Am constatat că la nivel raional nu sunt publicate anunțurile de convocare a consiliului raional, ordinile de zi, subiectele care se discută. Primăria utilizează Facebook pentru a publica aceste anunțuri, respectiv acest indicator este mai bun. Proiectele de decizii parțial sunt publicate de către consiliu. Din cele 6 ședințe organizate, doar pentru două ședințe au fost publicate proiectele de decizie. La nivel local nu a fost publicat nici un proiect de decizie. Si aceste lucruri sunt unele obligatorii prevăzute de legea privind transparența decizională. La acest capitol, accesul la informație, lacunele sunt foarte mari”, a afirmat Viorel Pîrvan.

La rândul său, Mihai Țurcanu, a remarcat faptul că în cazul ambelor APL-uri tendința este una negativă. Consiliul raional Nisporeni din cei 56 de indicatori de transparență, realizați sunt 14, parțial realizați - 5 și nerealizați - 36. În ceea ce privește Primăria orașului Nisporeni tabloul nu este foarte diferit. 11 indicatori sunt realizați, 6 - parțial realizați și nerealizați - 38. „Până la urmă, responsabilitatea finală pentru această situație precară și instrumentele prin care ea poate fi corectată țin de comunitatea locală, de activismul și de capacitatea oamenilor de a înțelege obligațiile și rolul ca membri ai comunității”, a spus expertul.

Diana Enachi a menționat în context că motivul principal al transparenței este de a asigura accesul comunităților locale la procesul decizional, la cel bugetar, achiziții publice și la toate procesele care au loc la nivel local. Cetățenii având acces la toate aceste procese, de la etapa de planificare, elaborarea proiectelor de acte normative și până la etapa de adoptare a acestora, pot să se implice, pot să-și expună opinia, să stabilească împreună cu APL-urile prioritățile pentru comunitatea lor.

„În general necesitățile unei comunități cresc într-un ritm alert, sunt foarte mari, iar posibilitățile financiare sunt cumva totdeauna limitate. Din acest considerent, comunitatea trebuie să stabilească prioritățile. O comunitate care este informată, care participă în procesul decizional, responsabilizează autoritățile locale să fie mai eficiente, să activeze în beneficiul public, să fie excluse acele riscuri, suspiciuni de corupție, acele utilizări ineficiente a banului public și până la urmă să fie îmbunătățită calitatea serviciilor publice. Aceasta este și dorința oricărui cetățean”, a spus Diana Enachi.

„Transparența este un instrument prin care membrii unei comunități pot vedea în ce măsură cei pe care ei îi aleg să le rezolve și să le gestioneze problemele își îndeplinesc această sarcină, dacă o fac în mod corect, onest, profesionist și dacă sunt rezultate. În lipsa implementării acestui principiu de transparență, a posibilității cetățenilor de a înțelege ce se petrece la nivelul gestionării problemelor lor, nu ar putea fi asigurată funcționarea unui stat de drept, a unei societăți democratice, o guvernare nu ar putea fi eficientă și nu ar putea fi efectuată în interesul cetățenilor”, a spus Mihai Țurcanu.

„La capitolul achiziții publice constatăm o situație nu foarte bună. Primăria orașului Nisporeni în 2020 practic nu a publicat nici o informație, nici un document pe pagina web la acest capitol, deși legislația cere publicarea anuală a planurilor de achiziție publică. Nu sunt publicate anunțurile de participare, rapoartele de monitorizare a contractelor de achiziție ca să vadă cetățeanul ce contracte s-au desfășurat, care este valoarea acestora, ce concret s-a achiziționat. Nici un indicator nu a fost realizat. Prin comparație la consiliul raional situația nu este cu mult mai bună. Un singur indicator a fost realizat și anume publicarea planului de achiziție pentru 2020”, a menționat Diana Enachi.

Potrivit experților, atât consiliul raional cât și primăria șchiopătează la capitolul asigurarea procesul decizional. APL-urile nu consultă cetățenii, sau o fac la un nivel destul de scăzut, la etapa de elaborare și adoptare a proiectelor de decizie.

Viorel Pîrvan a recomandat APL-urilor de la Nisporeni să publice informațiile cu caracter public, să utilizeze site-ul într-o așa manieră ca acesta să devină o sursă de informație pentru cetățeni. La fel, să răspundă efectiv la solicitările de acces la informație, să implice cetățenii în toate proiectele de decizie care pot avea impact asupra acestora. „Oricât de competenți ar fi funcționarii publici din primărie sau de la consiliul raional ei nu pot să cunoască toate problemele cu care se confruntă cetățenii. Cetățenii trebuie să fie implicați în acest proces”, a afirmat Viorel Pîrvan.

„Populația de la Nisporeni, societatea civilă, trebuie să înțeleagă că viața lor este afectată de modul în care procesul decizional și transparența acestuia este asigurată. Ei sunt acei care pot produce schimbarea sau pot face acea presiune prin care schimbarea să se producă, pentru că foarte mulți dintre acești indicatori nu sunt îndepliniți nu pentru că nu pot fi îndepliniți ci pentru că nu se vrea să fie îndepliniți”, a conchis Mihai Țurcanu.

Potrivit Dianei Enachi, în total în cadrul acestui proiect sunt elaborate 30 de rapoarte de monitorizare pentru 30 de APL-uri de nivelul I și II. Acestea sunt realizate după ce a fost acordat suport metodologic și expertiză pentru 30 de organizații locale, din diferite regiuni ale țării. Scopul acestora este de a responsabiliza autoritățile, de a ajunge la comunități, la cetățeni, ca ei să fie vocali, activi, să meargă la primărie și să ceară. „Din acest exercițiu noi am constatat că cetățenii sunt reticenți și au frică să facă o solicitare de acces la informație la primărie, la consiliul raional. Autoritățile locale pot fi responsabilizate foarte mult de către comunități”, a concluzionat Diana Enachi.

Proiectului „Autorități publice transparente pentru cetățeni activi și informați” este implementat în perioada septembrie 2020 – iulie 2021 de către IDIS „Viitorul”. Acesta este finanțat de către Uniunea Europeană și Fundația Konrad Adenauer, prin intermediul Programului de granturi „Dezvoltarea societății civile la nivel local în Republica Moldova”.

Programul oferă în perioada anilor 2019-2021 granturi în valoare de circa 3 milioane de euro Organizațiilor Societății Civile, care își desfășoară activitatea în afara orașului Chișinău.

Scopul proiectului este de a contribui la dezvoltarea societății civile de nivel local din Republica Moldova care promovează și monitorizează transparența și responsabilitatea instituțiilor publice, inclusiv în implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova-Uniunea Europeană.

Acest comunicat de presă a fost realizat cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. Conținutul său este responsabilitatea exclusivă a proiectului „Autorități publice transparente pentru cetățeni activi și informați” și nu reflectă neapărat punctele de vedere ale Uniunii Europene.

https://www.youtube.com/watch?v=0r8vziBy0DA

https://albasat.md/activitatea-administratiei-publice-locale-din-nisporeni-insuficient-de-transparenta-emisiune-tv/

https://www.facebook.com/groups/683545608833983/posts/1214151042440101/?__cft__[0]=AZU_aWnGZgNRax61vxZbT4OTJ-UGD9_85iZ9eka1gGMNJE6bFovm1vUOtXpuXYrx74RvmIsMIq0laBhjrmgStdJbX--UIzbMnImn2fTRBgX4zbv7aTFthNO2JWPqHuu0WTxzWAx0ryP3WDbSdhu18WwI&__tn__=%2CO%2CP-R

https://www.facebook.com/albasat.nisporeni/posts/189358053201113?__cft__[0]=AZXhlaQd4GP1Kd7JjEBXrA4jfP_oQDJBR15PNjwybxEvD8OBs_wdV2TQT5aMkMFE57rTdxIY4ZSq8AeGzm1fQ2Rq0vIew6teGEPoHYXDaNuKZOEOzxKi5e-pS-dn1wuOqBA&__tn__=%2CO%2CP-R

Urmărește-ne pe

rețele de socializare

Abonează-te la

Știri

Connect with us

Pages