Amalgamarea este un proces extrem de necesar Republicii Moldova. Oameni în țară nu mai sunt. Autoritățile locale nu au pe cine conduce. Cât de curând, în satele mici vor fi mai mulți funcționari decât locuitori. Banii satelor se duc pe întreținerea aparatului primăriilor și nu pe dezvoltarea localităților. „Amalgamarea rezolvă această problemă. Sper foarte mult că acest lucru se va face inteligent, în interesul oamenilor”, a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice al Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul ediției de vineri, 30 iunie, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
Potrivit lui Veaceslav Ioniță, amalgamarea voluntară a primăriilor, conceptul Guvernului Republicii Moldova, este deja înglobat într-un proiect de lege, care în prezent se discută în Parlament. IDIS „Viitorul”, fiind parte a unei coaliții de descentralizare alături de Promo LEX, IPRE, CALM, cu susținerea financiară a USAID, au comandat un studiu la CBS Research, de evaluare a acestei inițiative și au venit cu anumite recomandări.
Expertul susține că prin amalgamarea voluntară a localităților, concept pe care Guvernul și-a propus-să-l realizeze după alegerile locale din toamnă, în decurs de patru ani, dorește să încurajeze primăriile, în special pe cele mici, să ne unească într-o comună, pentru a economisi resurse financiare pentru investiții la nivel local. Totodată, Guvernul va aloca altele circa 250 de milioane de lei satelor și comunelor amalgamate pentru dezvoltarea localităților. „Republica Moldova trebuie să-și rezolve problema legată de depopularea țării. În toate localitățile numărul populației scade, cu excepția municipiilor Chișinăul și Bălți, unde numărul locuitorilor crește în baza migrației interne”.
Către 2000, a spus expertul, o primărie urbană avea circa 14 mii de locuitori, una rurală – 2600. Către 2010, erau circa 12600 în orașe și 2500 în sate. Însă, calitatea datelor statistice lăsa de dorit. Biroul Național de Statistică (BNS) opera cu numărul total al populației Republicii Moldova, deși se știa că moldoveni în țară nu mai sunt așa de mulți. În 2014, când a realizat un nou recensământ al populației, numărul populației era scăzut dramatic. Către 2015, mărimea unei primării urbane era de 8400 de oameni, iar a uneia din mediul rural – 2000. După, situația s-a înrăutățit atât la orașe cât și la sate. În prezent, se poate spune că mărimea medie a unei primării urbane este de 6400 de oameni, de două ori mai mică decât în 2010, iar a unei primării rurale – 1600 de oameni, cu tendință clară de scădere.
„Oamenii pleacă din sate la orașe, din orașe mici la orașe mai mari, din orașe mai mari către capitală. Avem în țară formal 2,5 milioane de oameni, dintre care circa 200 de mii, pe termen scurt, nu se află în țară. În prezent, în țară nu sunt mai mulți de 2,2 milioane de cetățeni. De trei ani avem cel mai dramatic spor natural negativ al populației. Migrația externă, migrația internă, migrația temporară și scăderea numărului populației a dus la ceea că la noi primăriile pur și simplu rămân fără oameni. Avem circa 500 de sate unde populația este mai mică de 1000 de oameni. După recensământul din 2024 vom fi mai triști când vom afla câți oameni suntem cu adevărat în țară”.
Analistul economic mai afirmă că scăderea numărului populației este o presiune administrativă. În cazul amalgamării, pe țară, numărul funcționarilor, la o mie de locuitori, va scădea cu 50%, de la 3,8 persoane în prezent la 2,6 după amalgamare. În cazul primăriilor mari, numărul este în prezent de 2,1 la o mie de locuitori, și va fi de 2. În cadrul primăriilor medii reducerea va fi de la 4,4 la 2,8. În cazul primăriilor mici, în prezent sunt de aproape șapte ori mai mulți funcționari față de o primărie mare. Cu cât primăria este mai mică cu atât presiunea financiară și administrativă este mai mare și banii se cheltuie pentru înțreținerea aparatului administrativ și nu se fac investiții în localitate.
„Dacă va avea loc amalgamarea, în cazul primăriilor mici, economiile financiare pot ajunge la 300%. Banii care se vor economisi, dacă toate primăriile vor participa la amalgamare, sunt estimate la 500 de milioane de lei anual, iar Guvernul propune să mai aloce altele 250 de milioane de lei. Noi am propus ca banii care se vor economisi să fie lăsați la nivel local. Primăriile pot face majorări de salarii și da sporuri la angajații ca să fie menținuți să nu plece. Dacă are loc amalgamarea între 2-3 primării mici, unde acum se angajează pe jumătate de normă salarială, după proces, un funcționar va putea fi angajat cu normă deplină. Banii obținuți în urma amalgamării va permite majorarea de două-trei ori a investițiilor locale. În prezent, primăriile mici sunt nevoite să cheltuie propriile resurse pentru întreținerea aparatului administrativ, cu mult mai mult decât cheltuie pentru treburile din sat”.
Veaceslav Ioniță a mai menționat că ori municipalizarea, inițiativa coaliției pentru descentralizare, sau amalgamarea, inițiativa Guvernului, sunt instrumente necesare care pot permite utilizarea mai eficientă a banilor la nivel local. Întrebându-se dacă se rezolvă sărăcia locală prin amalgamare, Veaceslav Ioniță a spus că nu. Amalgamarea va permite economia banilor, dar nu câștigul banilor. Pentru a câștiga bani este nevoie de alte instrumente, cum ar fi: modificarea politicii bugetar-fiscale, competențe noi primăriilor, ca acestea să devină mai puternice. „Primăriile sărace până la amalgamare aveau o sumă de bani, după vor avea ceva mai mult. Primăriile cu venituri medii rămân la același nivel. În cazul celor bogate situația se îmbunătățește, dar nu semnificativ. Potențialul financiar local va crește nesemnificativ”.
Expertul susține că circa 60% din primăriile din Republica Moldova au venituri pe cap de locuitor de la 17 la 29 de lei. 20% - au venituri medii, iar altele 20% - sunt extra bogate, în mare parte primăriile din componența municipiului Chișinău. „Sunt câteva primării în țară care o duc relativ bine, iar restul, până la 70%, au venituri de 20-30 de ori mai mici decât ale primăriilor bogate. În Republica Moldova estimez că sunt 10-15 orașe care au o situație bună, sunt circa 30 de sate care au bunăstare bună și marea lor majoritate sunt în municipiul Chișinău. Restul 850 de primării sunt întro stare dezastruoasă”.
La realizarea sondajului s-au luat 18 primării, asupra cărora a fost făcută analiza economică și financiară. S-a discutat cu cei 18 primari, iar ca rezultat: 45% dintre primari sunt pentru amalgamare, 33% - categoric împotrivă, restul 22% - nu au avut o poziție clară pe care să o împărtășească.
Totodată, s-a efectuat sondajul și în rândul consilierilor locali. 85% dintre aceștia au spus că au auzit de amalgamare, restul 15% nu au auzit. 63% au menționat că nu au fost informați despre amalgamare, 37% au spus că știu foarte bine despre amalgamare. Fiind întrebați dacă amalgamarea trebuie Republicii Moldova: 47% s-au expus pentru, 53% - contra. „Oamenii mai mult sunt contra decât pentru, în contextul în care el este foarte slab informat despre concept. Este firesc și normal, ca omul de tot ce este nou să aibă îngrijorare. Tot ce trebuie de făcut este să se explice și acolo unde sunt anumite frici să se rezolve problema. Când am întrebat dacă este necesar ca în localitatea sa să fie amalgamare: 32% au spus da, 60% au spus nu. Oamenii spun da amalgamării, da nu la mine în localitate, iar dacă ne amalgamăm cu altă primărie, primăria mea să fie centrul unde toți se adună. Oamenii vor să-și păstreze primăria din satele lor”.
Referitor la modul cum ar trebui să aibă loc amalgamarea, majoritatea au spus că primăriile mici trebuie să se unească cu primării mai mari. La întrebarea dacă accesibilitatea serviciilor se va îmbunătăți ca rezultat al amalgamării: 47% au menționat că se va îmbunătăți, 53% că se va înrăutăți.
Consilierii au mai menționat că în consiliul comunei trebuie să intre un număr reprezentativ de locuitori din fiecare sat amalgamat. Totodată, au mai spus că în satul amalgamat ar trebui să fie un oficiu al primarului. „Noi am propus ca primăriile care vor decide să se amalgameze, dacă se unesc trei sate, unul devine un centru-comună, rămâne un primar de comună, ceilați primari devin viceprimari și rămâne mai departe cu oficiul în sat, unde se să adreseze oamenii”.
Rugați să se expună asupra a trei lucruri bune ale amalgamării, consilierii au menționat că bugetele locale vor crește; se va dezvolta mai bine infrastructura și vor fi realizate mai multe proiecte de investiții. Referitor la trei cele mai grave probleme în cazul amalgamării, au afirmat că va crește distanța către primărie și distanța de la serviciile publice; primăriile nu vor face facă situației create; dar și se va da prioritate primăriei care este centru-comună, iar banii nu se vor distribui echitabil.
------------------------------
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .
Problemele, perspectivele și soluțiile reformei administrației publice locale au fost puse în discuție miercuri, 26 aprilie, în cadrul unei conferințe naționale. Evenimentul a fost organizat în cadrul proiectului „Evaluarea statutului democrației locale în Moldova”, implementat de către Coaliția pentru Descentralizare (IDIS „Viitorul”, CALM, Promo-LEX) cu sprijinul financiar oferit de către NED (National Endowment for Democracy).
Veaceslav Ioniță, expert în politici economice al IDIS „Viitorul”: „Aprofundarea discrepanțelor de dezvoltare dintre regiuni este cea mai mare provocare a Republicii Moldova. Primăriile prestează servici pentru întreaga comunitate, însă baza lor fiscală este îngustă și se resfrânge doar asupra agenților economici. Nu avem instrumente de intervenție ca să plătească toată comunitatea. Toată comunitatea beneficiază de servicii, dar sunt aplicate taxe doar pe un grup mic de agenți economici. Trebuie gândit un mecanism prin care primăriile să aibă capacitatea, din contul serviciilor pe care le prestează populației, să aibă baza fiscală lărgită”.
Pavel Vintilă, expert în politici publice la IDIS „Viitorul”: „Republica Moldova trebuie să asigure o democrație veritabilă la nivel local; trebuie să delimiteze domeniile de competențe; să revizuie profund statutul și locul raioanelor. De asemenea, se consideră oportun să consolideze capacitățile fiscale și financiare ale administrației publice locale de nivelul unu; să liberalizeze legislația cadastrală și să acorde atribuții sporite administrației publice locale de nivelul unu în domeniul evidenței și înregistrării dreptului de proprietate asupra terenurilor și bunurilor din domeniul public/privat”.
Viorel Pîrvan, expert IDIS „Viitorul”: „Soluțiile Coaliției pentru reforma administrativ teritorială constă în municipalizarea raioanelor, cu clarificarea și delimitarea competențelor, iar regionalizarea să fie etapa următoare a reformei. La nivelul unităților administrativ terioriale de nivelul unu, Coaliția a constatat o capacitate fiscală și venituri locale insuficiente; multe responsabilități fără finanțare adecvată; competențele nedelimitate, neclare și dublate; lipsa de progres în delimitarea și înregistrarea proprietății publice a unităților administrativ teritoriale; personal și funcționari publici insuficienți; lipsa unor instrumente de motivare a acestora și de atragere de noi resurse umane pentru ocuparea posturilor vacante”.
Cătălina Scorțescu, expert CALM: „Una dintre concluziile privind noua Strategie de reformare a administrației publice este că nu s-a ținut cont de rezultatele evaluării Strategiei de reformă a administrației publice pentru anii 2016-2020 și a Strategiei Naționale de Descentralizare 2012-2018, precum și de Recomandarea privind democrația locală și regională în Republica Moldova a Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei, precum și de Foaia de parcurs privind democrația locală și regională din 2021. Altă concluzie este că nu există o corelare între problemele constatate în Strategie și direcțiile/activitățile/acțiunile reformelor. Se reliefează intenția de centralizare a domeniilor educației și asistenței sociale, cu încălcarea principiilor autonomiei locale, descentralizării și subsidiarității. Nu se conturează drept o prioritate delimitarea clară a competențelor între autoritățile publice. Finanțarea serviciilor în domeniul educației și serviciilor sociale nu ocupă un loc important, comparativ cu cheltuielile necesare pentru crearea unor structuri desconcentrate ale administrației publice centrale.
Liubomir Chiriac, director executiv IDIS „Viitorul”: „De o perioadă de timp, IDIS împreună cu CALM, Promo-LEX, și alte organizații, au constituit o coaliție, unde a pus accent, în mod special, pe descentralizare. Coaliția a venit cu anumite soluții, cu anumite viziuni, vizavi de modul în care ar trebui să se desfășoare reforma în administrația publică din Republica Moldova. Nu totdeauna, cei care au ascultat aceste puncte de vedere, au fost de acord cu soluțiile propuse. Dar asta nu înseamnă că noi nu trebuie să continuăm. Această reformă este așteptată de prea mulți oameni”.
Ion Creangă, șeful direcției juridice a Parlamentului: „Reforma administrației publice locale a fost un subiect discutat și abordat permanent și nu a fost finalizat niciodată. Reformele întârzie deoarece au loc cu mult mai târziu din momentul scoaterii la suprafață a anumitor procese care se propun a fi implementare. Suntem în proces de integrare europeană, proces care mai cu insistență ne solicită ca autoritățile administrației publice locale să fie consolidate, să aibă capacități întărite, iar activitatea lor să devină autonomă. Noi nu ne dorim să facem o reformă administrativ teritorială cum am făcut în 1998, unde un parlament, o anumită culoare politică a adoptat o reformă și-a asumat-o, dar nu a fost susținută de către opoziție. Iar când s-a schimbat puterea în alegeri a fost anulată reforma respectivă. Lucrul acesta trebuie să fie asumat de către toate forțele politice, să fie voință politică, ca să nu se repete situația din 2001, fiindcă pierde în acest sens administrația publică locală, pierd oamenii, dar nu politicienii. Ei câștigă la moment, dar în timp se pierde din calitate”.
Viorel Rusu, expert CALM: „Reforma administrației publice locale este în așteptare. A fost aprobată Strategia de reformă a administrației publice, care cuprinde perioada 2023-2030. În prezent se elaborează programul privind implementarea Strategiei pe anii 2023-2026. Se elaborează și cadrul normativ necesar. Trebuie să fie scoase la iveală toate nuanțele și sperăm că vor fi luate în considerare în procesul de pregătire a mecanismelor de implementare a reformei administrației publice atât la nivel local cât și central. Sperăm că în rezultatul activităților comune vom avea un sistem al administrației publice eficient, în beneficiul cetățenilor Republicii Moldova”.
Valentin Guznac, ex-secretar general adjunct al Guvernului: „Din 1998 am participat la un număr enorm de mare de mese rotunde, seminare, și alte platforme de discuție, unde era abordată reforma administrației publice. La nivel local, spre regret, lucrurile nu s-au prea schimbat în direcția pe care ne-am dorit-o, și-a dorit-o cetățeanul, alegătorul care votează autoritățile de la nivel local și central. Dar asta nu înseamnă că nu trebuie să continuăm mișcarea. Perfecțiunea nu are limite niciodată și întotdeauna trebuie să găsim cele mai potrivite mecanisme și proceduri care ar duce la un rezultat spre care tindem noi toți”.
Proiectul „Evaluarea statutului democrației locale în Moldova” este implementat de către Coaliția pentru Descentralizare, cu sprijinul financiar oferit de către NED (National Endowment for Democracy) din SUA. Conferința Națională a fost parte a acțiunilor Coaliției pentru Descentralizare, constituită de către Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) și Asociația Promo-LEX.
------------------------------
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .
Reforma administrației publice trebuie și poate să fie făcută fără mari eforturi, la costuri minime și cu beneficii considerabile pentru cetățeni, autorități locale și centrale. Mai ales că reforma administrativ-teritorială este una dintre prioritățile centrale de pe agenda politică a Republicii Moldova.
Un prim pas este municipalizarea, etapă la care raioanele, ca unități administrativ-teritoriale de nivelul II, vor fi asimilate municipiilor. Statutul de municipiu îl vor primi orașele centre raionale, care devin APL (autorități publice locale) de nivelul II. Modelul nu presupune modificarea Constituției deoarece nu vine în contradicție cu textul legii fundamentale privind principiile constituționale de organizare a teritoriului.
Conceptul presupune sporirea reprezentativității politice prin apropierea cetățenilor de APL de nivel II, pe care le vor alege prin vot direct. Toate unitățile administrativ-teritoriale de nivelul I - sate și orașe din fostul raion – devin parte componentă a municipiului. Acesta va fi condus de un primar general și de un consiliu municipal aleși prin vot de toți locuitorii fostului raion.
Competențele municipalității vor fi de gestionare a activității orașului de reședință, ca APL de nivel I, și de gestionare a domeniilor de interes municipal, ca APL de nivel II. Printre avantajele acestui concept se numără:
- modernizarea administrației publice locale de nivel II, optimizarea activității, descentralizarea, creșterea potențialului de dezvoltare
- reducerea cheltuielilor administrative (prin dispariția consiliului raional, a președintelui și vicepreședinților de raion)
- creșterea veniturilor APL de nivel I prin transferarea fondurilor aflate acum în gestiunea raioanelor (APL de nivel II) și a unor noi surse de venit (impozit pe venit, taxa pe resurse naturale)
- servicii publice mai aproape de cetățeni
- punerea în practică a angajamentelor asumate la nivel național și european privind descentralizarea și autonomia locală
- reformă rapidă a administrației și premise pentru următoarele reforme
- diminuarea influenței politice și financiare asupra APL de nivel I
- stabilirea competențelor clare și a finanțării APL, concentrarea APL asupra serviciilor și activităților de interes local pentru toate satele și orașele din componența municipiului
Pentru ca reforma administrației publice să înceapă, iar scrutinul local din 2023 să se desfășoare după noile reguli, este nevoie de o adoptare a legislației electorale necesare până în sfârșitul lunii octombrie a acestui an, astfel încât să intre în vigoare cu un an înainte de alegerile locale din 2023, așa cum prevede legea.
Coaliția pentru Descentralizare consideră că e timp suficient până la sfârșitul lunii octombrie și face apel la factorii politici să depună toate eforturile pentru adoptarea modificărilor legislative necesare, în beneficiul cetățenilor și al autorităților deopotrivă.
Coaliția pentru Descentralizare
068303129
coalițiapentrudescentralizare@gmail.com
facebook.com/CoalitiapentruDescentralizare
http://viitorul.org/files/library/Studiu%20municipalizare.pdf
Un studiu care analizează statutul raioanelor, ca unități administrativ-teritoriale, susține că domeniile de competență continuă să fie un obstacol în realizarea de către autoritățile publice locale a sarcinilor lor și reprezintă un motiv acut de tensiuni și contradicții dintre diferite niveluri de administrație publică în ceea ce privește exercitarea atribuțiilor legale, a modului și a surselor lor de finanțare.
Studiul este scris de către expertul IDIS Viitorul, Viorel Pîrvan, expert juridic, și a fost prezentat astăzi, 20 iulie, în cadrul Coaliției pentru Descentralizare, susținute de CALM (Congresul Autorităților Locale din Moldova), IDIS (Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale) și Asociația Promo-LEX.
Menționăm că și acest studiu, ca și studiul prezentat luni, 18 iulie, pe subiectul dezvoltării sistemului de taxe locale în Republica Moldova, apare în cadrul proiectului finanțat de NED (National Endowment for Democracy), întitulat „Evaluarea Statutului Democrației Locale în Moldova”.
Studiul privind evaluarea competențelor locale de nivelul I și II susține că nivelul de îndeplinire a tuturor angajamentelor asumate de Republica Moldova în raport cu standardele de autonomie locală și descentralizare stagnează, iar tentativele de a definitiva reformarea sistemului de administrare publică la nivel local a suferit eșec. Deși s-au înregistrat și anumite progrese, procesul a fost blocat de interesele politice ale unor guverne de a controla pe verticală puterile locale, transformându-le în simple anexe ale intereselor sale centralizatoare și clientelare.
Din păcate, susține autorul studiului, legile adoptate pe domeniul descentralizării și auto-administrării publice locale nu se aplică corespunzător, iar anumite ambiguități sunt exploatate contra autonomiei locale. Actele normative, strategiile și programele naționale rămân, deseori, simple piese decorative și neimplementate, acumulându-se restanțe serioase în domeniul delimitării de competențe, consolidării bazei financiare pentru asigurarea serviciilor locale descentralizate și respectării autonomiei locale.
Multe dintre competențele atribuite prin lege autorităților publice raionale și locale sunt pur formale, nefiind delimitate strict, ori dublându-se ceea ce conduce la voluntarism și conflicte de autoritate. Autorul propune autorităților RM să adopte un Plan de acțiuni cu privire la delimitarea strictă a competențelor desconcentrate, delegate sau descentralizate, cu indicarea aproximativă a etapelor și termenelor de realizare. Reformarea domeniilor și competențelor, care se va realiza în baza principiului subsidiarității, ar trebui să permită APL de nivelul I să dețină majoritatea domeniilor de importanță locală și regională, care se referă direct la cetățenii acelor comunități locale. Pentru a avea succes, este extrem de important și prioritar de a continua procesul de descentralizare administrativă, de a recupera toate restanțele în domeniul dat și de a implementa efectiv toate documentele de politici din domeniul descentralizării organizaționale, financiare, patrimoniale, sectoriale.
„Reforma teritorial-administrativă trebuie să fie o prioritate de vârf a guvernului”, susține autorul studiului pentru că doar în acest mod putem accelera optimizarea sistemului de autoguvernare locală și dislocare a piedicilor existente pe calea procesului de aderare a RM la UE. Stabilitatea internă, pluralismul politic și buna guvernare sunt garanții pentru modelul de guvernare european, însă fără descentralizare și subsidiaritate, RM va frâna artificial dezvoltarea locală și aducerea de bunăstare mai aproape de cetățenii săi”, se afirmă în studiu.
Liderii Coaliției pentru Descentralizare consideră anul 2022 ca fiind crucial pentru a încuraja guvernul să acționeze spre accelerarea descentralizării și întării puterilor locale. Accelerarea descentralizării și autonomia locală efectivă este o prioritate cel puțin la fel de importantă în procesul de aderare la UE ca și reforma justiției, combaterea corupției și reformele economice. Prezentând al 2 studiu în această săptămână pe subiectul competențelor celor 2 nivel de administrare publică locală, Coaliția pentru Descentralizare își anunță partenerii de dialog la nivel central că este pregătită să reia lucrul în cadrul Comisiei Paritare în susținerea obiectivelor așteptate de puterile locale.
În calitatea sa de platformă națională dedicată reformei puterilor locale și regionale, Coaliția își propune să livreze propuneri și expertiză de calitate autorităților centrale, să creeze consens asupra priorităților reformei, mobilizând toți actorii locali și naționali în acest proces complex.
Pentru mai multe detalii, contactați autorul studiului:
Viorel Pîrvan,
GSM: 069173834, pirvanviorel30@gmail.com
Un studiu recent, care analizează veniturile colectate din taxele locale, susține că actualul sistem nu mai poate servi funcției de consolidare a autonomiei financiare. Studiul, scris de expertul IDIS, Veaceslav Ioniță, și prezentat în cadrul proiectului „Evaluarea Statutului Democrației Locale în Moldova”, susținut de NED, se înscrie în strategia de acțiuni a Coaliției pentru Descentralizare, constituite de CALM (Congresul Autorităților Locale din Moldova), IDIS (Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale) și Asociația Promo-LEX.
Autorul documentului demonstrează că veniturile colectate din taxele locale au stagnat permanent în ultimul deceniu. Astfel, acestea au crescut doar cu 11,8% (de la 476 în 2014 la 532 de milioane de lei în 2020), în timp ce veniturile bugetului public național au crescut cu 50% în aceiași perioadă de timp. Taxele locale nu sunt indexate anual, iar principalii plătitori ai taxelor locale sunt agenții economici. Doar în municipiul Chișinău taxele locale au crescut cu 1,4% anual în ultimii 8 ani, dar această creștere nu acoperă nici măcar rata oficială a inflației. În mod paradoxal, populația locală, beneficiarul de bază al serviciilor prestate de către autoritățile locale aproape nu contribuie cu nimic la formarea bugetului.
Concluzia studiului este că actualul sistem de taxe locale este depășit moral, nu mai răspunde așteptărilor autorităților publice locale și contrastează vizibil cu obligațiile luate de către Republica Moldova în raport cu Consiliul Europei. Astfel, studiul demonstrează că toate taxele locale acoperă numai 2,8% din volumul total al cheltuielilor bugetelor locale, iar cota lor scade an de an, menținând o dependență dramatică a administrației publice locale față de Ministerul Finanțelor. Taxele locale sunt extrem de prost aplicate – o singură taxă asigură mai mult de 50% din totalul veniturilor colectate, iar restul sunt doar formale. Municipiul Chișinău colectează peste 50% din volumul tuturor taxelor locale (350 din 670 de milioane de lei), arătând lipsa de fiabilitate a sistemului actual de taxe locale.
Totodată, autorul analizează câteva taxe locale, susținând potențialul lor considerabil, dacă autoritățile locale s-ar bucura de mai multă autonomie funcțională și nu ar fi ținute în chingi de reglementări centraliste. Acestea sunt - taxa de parcare, taxa de salubrizare, taxa pentru dezvoltare, taxa pentru iluminatul public - și propune o serie de măsuri pentru a îmbunătăți baza fiscală a puterilor locale în Republica Moldova.
Studiul deschide seria de acțiuni lansate de către IDIS „Viitorul!” și partenerii săi în cadrul Coaliției pentru Descentralizare în Republica Moldova. Operând în calitate de platformă națională consacrată pentru comunicare și consultarea opțiunilor acestei reforme, Coaliția își propune să creeze consens asupra priorităților reformei, mobilizând toți actorii locali și naționali, oferindu-și expertiza, viziunile și experiența sa în acest proces complex.
Un vehicul important al Coaliției pentru descentralizare ține de Comisia Paritară pe care actualul guvern intenționează s-o re-activeze în cel mai scurt timp. Accelerarea descentralizării și autonomia locală efectivă este o prioritate cel puțin la fel de importantă în procesul de aderare la UE ca și reforma justiției, combaterea corupției și reformele economice.
Pentru mai multe detalii, contactați autorul studiului:
Veaceslav Ioniță, doctor în economie,
GSM: 069134567, veaceslav.ionita@gmail.com
Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM), Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale Viitorul (IDIS Viitorul) și Asociația Obștească Promo-LEX (Promo-LEX) au decis să constituie „Coaliția pentru descentralizare” prin semnarea unui Memorandum de colaborare și stabilirea unui plan de acțiuni.
Marți, 21 iunie, la sediul agenției de presă IPN a avut loc o conferință de presă în cadrul căreia reprezentanții celor 3 instituții (Viorel Furdui, Igor Munteanu, Veaceslav Ioniță și Nicolae Panfil) au prezentat ce își propune să întreprindă Coaliția pentru descentralizare, de ce este nevoie de mai multă descentralizare și autonomie locală și care este impactul așteptat al eforturilor coaliției.
Coaliția pentru descentralizare va coordona și gestiona mai multe platforme de susținere și dialog între guvernul central și autoritățile locale pentru a fixa, de comun acord, o agendă națională pentru cele mai importante modificări legislative și ajustări instituționale în domeniul puterilor locale.
Coaliția pentru descentralizare își propune:
Coaliția este o inițiativă voluntară formată la inițiativa celor 3 asociații. Ideea creării unei asemenea platforme a pornit de la faptul că reformarea administrației publice a fost mereu o prioritate strategică a autorităților, fiind prevăzută în mai multe documente de politici naționale, programe de guvernare și angajamente politice, inclusiv în raport cu obligațiile Congresului Puterilor Locale și Regionale al Consiliului Europei, deopotrivă cu angajamentele mult mai complexe pe care statutul de țară-candidat în procesul de aderare la Uniunea Europeană le comportă.
Primăria municipiului Cahul, Primăria municipiului Bălți și Primăria orașului Cimișlia au avut, în anul 2020, cea mai transparentă activitate și au fost cele mai deschise la solicitările cetățenilor. Consiliul raional Strășeni, cel de la Criuleni, dar și cel de la Fălești, dintre toate autoritățile publice locale (APL) de nivelul II, au fost, în 2020, cele mai transparente în activitatea lor și cele mai deschise față de cetățeni. Clasamentul celor mai transparente APL-uri din Republica Moldova, realizat anual de către Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, a fost prezentat miercuri, 22 decembrie, în cadrul unei ceremonii, unde a fost prezentat și raportul monitorizării transparenței și deschiderii a 92 de APL-uri de nivelul I și II în 2020: 32 de consilii raionale, 40 de municipii/orașe și 20 de comune/sate.
În cadrul ceremoniei au fost menționate alte două primării și alte două consilii raionale care au înregistrat un grad bun al indicatorilor de transparență și deschidere. Este vorba de primăriile din Fălești și Ungheni și de consiliile raionale din Cimișlia și Ungheni. Topul APL-urilor transparente și deschise a fost realizat ca rezultat al implementării de către IDIS „Viitorul” a proiectului „Autorități publice transparente pentru cetățeni activi și informați”, finanțat de către Uniunea Europeană și Fundația Konrad Adenauer, prin intermediul Programului de granturi „Dezvoltarea societății civile la nivel local în Republica Moldova”.
Evaluarea autorităților publice cuprinde nouă zone de transparență cu 56 de indicatori pentru autoritățile publice raionale 55 de indicatori pentru autoritățile publice locale. Zonele evaluate cuprind competențele și obligațiile cu care sunt investite în mod legal administrațiile raioanelor/localităților, precum și domeniile considerate importante pentru o bună guvernare, care potrivit standardelor internaționale, se supun cerințelor de transparență.
Potrivit raportului, Primăria municipiului Cahul a avut în 2020 un nivel de transparență și deschidere de 76,99%, Primăria municipiului Bălți – 73,15%, Primăria orașului Cimișlia – 57,23%, Primăria orașului Fălești – 57,11%, iar Primăria municipiului Ungheni – 52,58%.
Dintre autoritățile publice de nivelul II, Consiliul raional Strășeni a ocupat locul de frunte, realizând 66,97% a indicatorilor de transparență, Consiliul raional Criuleni – 64,78%, Consiliul raional Fălești – 63,73%, Consiliul raional Cimișlia – 57,17%, iar Consiliul raional Ungheni – 56,81%.
Nicolae Dandiș, primar al municipiului Cahul: „Acest premiu înseamnă foarte mult pentru municipiul nostru. Cel mai important lucru pe care îl poate face un ales local este să obțină încrederea și susținerea cetățenilor. Să obții o performanță este una, dar să o menții și să o crești este și mai complicat. Pentru mine acest premiu este o motivație în plus, o apreciere din partea comunității. Este un indicator care arată că se poate dacă există dorință. Doi ani în urmă, analizând un asemenea raport de transparență, am văzut capitolele unde eram mai slab apreciați și respectiv am împărțit sarcinile tuturor ca să îmbunătățim aceste capitole. Unde mai avem restanțe ne-am propus să îmbunătățim și aceste capitole. Nu există limite. Oricând este loc de mai bine”.
Irina Serdiuc, secretar al Consiliului municipal Bălți: „Este un premiu mult așteptat și meritat fiindcă suntem la a cincea ediție și de fiecare dată venim aici la dumneavoastră cu multe planuri și idei. Vă mulțumim pentru susținere, pentru practicile bune ale colegilor pe care le împărtășiți tuturor ca să ajungem să fim cei mai buni și cei mai transparenți. Trofeul acesta nu l-am fi obținut fără efortul colegilor mei care au depus toată străduința ca să fim transparenți”.
Vladimir Aculov, specialist în atragerea investițiilor din cadrul Primăriei orașului Cimișlia: „Mulțumesc colegilor din cadrul primăriei care au depus un efort foarte mare pentru a realiza această transparență și care ne-a permis nouă să fim astăzi aici pentru a lua acest premiu. În continuare ne vom strădui, vom depune tot efortul pentru a crește în acest clasament”.
Alexandr Severin, primar al orașului Fălești: „Mulțumesc în primul rând echipei IDIS „Viitorul” pentru menținerea, pentru al cincilea an, a acestei idei de a premia transparența în rândul autorităților publice locale. Eu având doar doi ani de mandat și menținerea în top 5 este pentru mine un lucru important. Tot timpul este loc pentru poziția de a munci și de a lua un rezultat mai bun și spre asta ne îndreptăm”.
Dionisie Ternovschi, viceprimar al Primăria municipiului Ungheni: „Este un premiu absolut valoros pentru municipiul nostru. Într-adevăr aceste recomandări vor fi foarte utile pentru noi. Avem foarte mult de lucru, dar avem persoane capabile care vor ajuta ca acest proces să fie unul și mai transparent. Aici vorbim despre factorul uman. Nu poate să facă totul primarul sau viceprimarul. Trebuie să fie persoane care să preia informația, să știe cum să o publice, ca să fie cât mai accesibilă pentru cetățeni”.
Ion Malic, jurist în cadrul Consiliului raional Strășeni: „Din numele consiliului raional și al președintelui raionului vă mulțumim pentru aprecierea acordată. Această monitorizare pe care o faceți este un factor care influențează asupra autorităților locale și le face mai responsabile și disciplinate. Consiliul raional Strășeni depune mult efort în acest sens, are o echipă foarte bună și mereu tindem să fim cei mai buni”.
Oleg Ogor, vicepreședinte al raionului Criuleni: „Vreau să mulțumesc echipei consiliului raional pentru această reușită. Vreau să vă spun că avem o echipă destul de bună. Ne străduim în măsura posibilităților să îi susține, să rămâne în continuare alături de echipă, să nu plece”.
Sergiu Fîntînă, președinte al raionului Fălești: „Mulțumesc tuturor angajaților din cadrul consiliului raional fiindcă această transparență este posibilă datorită dorinței tuturor angajaților. Este o muncă de echipă și doar împreună reușim să facem această transparență. Ascultând cele constatate în cadrul monitorizării am văzut unde avem de lucrat ca să ajungem să fim și cei mai buni”.
Tamara Aramă, vicepreședinte al raionului Cimișlia: „Acest proiect este cu adevărat motivant pentru autoritățile publice locale. Să fii în clasamentul transparenței cred că este un indiciu și pentru investitori, dar și pentru cei care lucrează cu autoritățile publice locale. Vreau în special să mulțumesc colectivului de angajați din cadrul Consiliului raional Cimișlia, de fapt ei muncesc la acest compartiment. Am văzut din prezentare că mai avem mult de lucru. Întotdeauna este loc pentru mai bine. Ne vom strădui. Eu cred că în 2021 am progresat mai mult”.
Liubomir Chiriac, director executiv IDIS „Viitorul”: „Transparența este un element cheie într-o societate democratică. Transparența dă de înțeles că societatea se democratizează și cu cât gradul de transparență este mai mare, cu atât comunitatea demonstrează un grad mai înalt al democrației locale. Cetățeanul fiind informat, are o anumită opinie vizavi de ceea ce se întâmplă în comunitate și la momentul oportun poate să se implice cu dedicație. Doar prin informare se pot mobiliza atât cetățenii, atât societatea civilă, cât și oamenii de afaceri. Într-o comunitate informată, unde sunt implicați cetățenii în procesul decizional, rezultatele privind dezvoltarea socio-economică a localității sunt altele. Din an în an numărul indicatorilor care este acoperit de către primării și consilii raionale privind transparența este în creștere și acest lucru este îmbucurător că APL-urile sunt mai deschise, mai orientate ca comunitățile să știe exact ce faceți și în felul acesta să fie realizate împreună obiectivele stabilite la nivel de comunități”.
Igor Munteanu, fondator IDIS „Viitorul”: „Sunt foarte bucuros de faptul că IDIS „Viitorul” deja de foarte mulți ani este alături de primari și de autoritățile locale pentru ca să îi îndemne să fie mai buni, mai perfectibile, pentru că toată lumea trebuie să învețe dintr-un proces anevoios de a comunica cu cetățenii și de a fi în fruntea comunităților. Pentru noi, chiar dacă IDIS „Viitorul” de-a lungul timpului a avut și are în continuare o implicare și-n procese de analiză economică, a proceselor politice, relația cu autoritățile locale reprezintă un briliant, diamant deosebit. Știm foarte bine că Republica Moldova se va ridica din genunchi atunci când comunitățile vor fi mai bine gestionate, administrate și vor fi mai mulți bani pentru nevoile cetățenilor. Această evaluare a transparenței pentru noi înseamnă și o stimulare a Guvernului de a descentraliza mai multe competențe și de a le descentraliza cu mai mulți bani, de a pune umărul la continuarea procesului prin care Republica Moldova nu folosește în van ideea de autonomie locală, descentralizarea competențelor și să fie mai multă putere la nivel local”.
Raportului de monitorizare a arătat că nivelul de transparență al APL-urilor de nivelul I și II din Republica Moldova a cunoscut în 2020 un anumit progres. Media generală de transparență obținută de către raioane a fost de 42,22%, iar de către cele 60 de orașe/municipii și comune/sate - 30,44%, fiind în creștere în comparație cu media celor patru clasamente de transparență realizate până în prezent de IDIS ”Viitorul”
Majoritatea autorităților publice locale și raionale au pus accent pe respectarea legii privind accesul la informație, deși unele localități au continuat să ignore cerințele legale. Per general, s-a constatat o pondere mai mare a APL-lor care au răspuns la chestionarul adresat de către IDIS „Viitorul” și anume 93% dintre autoritățile publice raionale și 67% dintre autoritățile publice locale monitorizate. La cererea unei persoane fizice de solicitare a informațiilor publice au răspuns 64% din raioane și 40% din orașe și sate.
Continuă să nu fie aplicate pe deplin în practică normele de drept, menite să asigure un proces decizional local eficient și transparent. În prezent, procesul de consultare publică a proiectelor de decizii în cadrul autorităților publice locale este unul lacunar și are loc sporadic. Rezultatele arată că circa 1/3 din raioane și 1/2 din orașele și satele monitorizate nu au organizat consultări publice în anul 2020. Iar, în cazul organizării unor consultări, rezultatele nu sunt aduse la cunoștința publicului.
Autoritățile publice locale au adus la cunoștința cetățenilor, prin intermediul paginilor web, unele informații privind achizițiile publice, iar alte date, publicul le poate găsi pe platformele electronice de achiziții publice. Rezultatele monitorizării a demonstrat o transparență redusă la toate etapele de desfășurare a achizițiilor publice. La etapa finală, 45% din raioane și circa 3/4 din orașe și sate nu au publicat rapoartele de monitorizare a executării contractelor de achiziție publică. Iar Darea de seamă anuală privind achizițiile publice de valoare mică nu a fost publicată de mai mult de 2/3 din raioane și 1/2 din orașe/sate. Deși nu este o cerință obligatorie în lege, doar un municipiu publică toate contractele de achiziții publice pe web, iar parțial publică astfel de contracte șase autorități publice locale și trei raionale.
Administrarea patrimoniului public rămâne una dintre zonele cu cel mai mic nivel de transparență. Peste 80% din autorități publice locale și 100% din cele raionale nu au adus la cunoștința publicului rezultatele licitațiilor de vânzare/locațiune/arendă a bunurilor imobile proprietate a unității administrativ-teritoriale.
Autoritățile publice locale au arătat un nivel bun de deschidere în ce privește elaborarea bugetului raional și local. Or, circa 2/3 din raioane și 1/2 din orașe/sate au consultat public proiectul de buget. Rezultate bune s-a constatat și în privința comunicării bugetului adoptat. Peste 80% dintre raioane și 70% dintre orașe și sate au publicat bugetul localității pe web. Circa 2/3 dintre autoritățile raionale și 3/4 dintre autoritățile locale nu au publicat pe web rezultatele concursurilor de selecție pentru ocuparea locurilor vacante în anul 2020.
Ca rezultat al monitorizării, au fost identificate doar două raioane care au elaborat și publicat pe paginile web un Cod de etică pentru aleșii locali. Mai mult de 1/3 dintre raioane și 82% dintre orașe/sate nu au publicat documente pentru asigurarea integrității autorităților publice locale. În jur de 1/2 dintre administrațiile raionale și locale nu au adus la cunoștința publicului informații privind serviciile sociale existente, cu descrierea acestor servicii, indicarea beneficiarilor, condițiilor și modalitatea de aplicare pentru persoanele/familiile social-vulnerabile.
Activitatea întreprinderilor municipale și societăților comerciale cu pachet majoritar, deținute de unitățile administrativ – teritoriale, reprezintă un domeniu opac publicului larg. Circa 90% dintre raioane și 85% dintre orașe/sate nu au publicat pe paginile web analizele financiare anuale ale acestor entități publice, deși în calitate de fondatori și conform cerințelor legale, aveau obligația să comunice publicului astfel de informații.
Unitățile administrativ teritoriale au fost selectate în baza portalului web www.localtransparency.viitorul.org unde se găsesc clasamentele celor mai transparente localități din Republica Moldova, elaborate în perioada 2016 - 2020 de către IDIS „Viitorul”.
Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în perioada septembrie 2020 – iulie 2021, a implementat proiectul „Autorități publice transparente pentru cetățeni activi și informați”. Acesta a fost finanțat de către Uniunea Europeană și Fundația Konrad Adenauer prin intermediul Programului de granturi „Dezvoltarea societății civile la nivel local în Republica Moldova”.
Proiectul a avut ca scop monitorizarea transparenței și responsabilității a 92 de administrații publice locale de nivelul unu și doi. Este vorba de 32 de consilii raionale, 40 de municipii/orașe și 20 de comune/sate. În procesul de monitorizare au fost implicați 28 de lideri locali, monitori civici și reprezentanți ai organizațiilor societății civile din regiunile Nord, Centru și Sud ale Republicii Moldova. Aceștia au participat la sesiuni de instruire, de coaching unde au fost capacitați să poată, pe o de parte, îndeplini acel rol de gardian al societății (watchdog), dar și să participe activ în administrarea treburilor publice.
În cadrul proiectului au fost realizate mai multe activități: a fost elaborată metodologia de promovare și monitorizare a transparenței și responsabilității APL-urilor. Au fost organizate trei emisiuni TV la nivel regional, la Drochia TV, Albast TV din orașul Nisporeni și Media TV din orașul Cimișlia. La fel, au fost desfășurate trei conferințe regionale (online), nord, centru și sud, pentru ca recomandările și concluziile rapoartelor de monitorizare și evaluare să fie aduse la cunoștința autorităților publice locale.
„Elaborarea raportului de monitorizare a transparenței Consiliului raional Cahul și a Primăriei municipiului Cahul a fost un exercițiu extrem de benefic și important, atât pentru organizația care o reprezint, cât și pentru mine. Însăși raportul este un rezultat al efortului depus de IDIS Viitorul pe parcursul a mai multor luni de instruire, iar ca rezultat am valorificat cunoștințele acumulate realizând rapoarte profesioniste, ce reflectă situația reală din instituțiile monitorizate, la capitolul transparență. Noi putem deveni acel model de implicare pentru alți cetățeni, care poate încă nu au curajul să se dedice totalmente, dar care doresc să devină mai activi și mai aproape de autorități”, a spus Irina Bejan, de la „Asociația băștinașilor din Taraclia de Salcie”.
„Transparența activității administrației publice locale a fost un domeniu de studiu absolut nou pentru mine. Participarea în cadrul acestui proiect mi-a oferit posibilitatea să mă abilitez în domeniul dat, să acumulez cunoștințe și să-mi creez o viziune proprie asupra faptului cum ar trebui să arate o activitate transparentă a structurilor de stat. În urma participării la activitățile proiectului, am concluzionat că funcționarea APL-urilor trebuie să fie una eficientă și transparentă. Elaborarea raportului de monitorizare a fost o experiență utilă și necesară în vederea consolidării informației furnizate în cadrul atelierelor. Analiza paginilor web a autorităților de pe teritoriul tării, mi-a dat posibilitatea să compar, să identific problemele precum și bunele practici existente”, a spus Elena Șoimu, reprezentanta Asociației Obștești „Aripile Dumbravei" din Soroca.
„Participarea mea și a colegelor mele, membre a Asociației Obștești „Pro Cimișlia” în cadrul proiectului a fost una foarte utilă și benefică. Am beneficiat de un ciclu de seminare de instruire privind consolidarea capacităților reprezentanților organizațiilor societății civile de la nivel local în domeniul bunei guvernări, dar și de sesiuni de mentorat. Exercițiul de evaluare a transparenței în activitatea APL-urilor, pe care l-am realizat, a fost pentru mine unul foarte interesant, dar totodată responsabil. Experiența acumulată în acest proiect, ne va permite să o replicăm și în continuare, să învățăm și alți membri și beneficiari ai asociației noastre să cunoască mai bine care sunt competențele și responsabilitățile APL de nivelul I și II, cum și unde să găsească o informație publică necesară și cum și când se pot implica în treburile publice ale localității, să devină membrii activi și implicați ai societății”, a declarat Natalia Răileanu, președinta Asociației Obștești „Pro Cimișlia”.
„Acest proiect este unul important din mai multe considerente. În primul rând, ne-am propus să capacităm organizațiile civile la nivel local în domeniul transparenței decizionale și utilizării datelor deschise. În al doilea rând, am dorit ca cetățenii din localitățile monitorizate să fie informați privind transparența decizională nivel local. O administrație este pe deplin transparentă dacă informează cetățeanul referitor la activitatea sa. Pe parcursul acestui proiect majoritatea APL-urilor au dat dovadă de deschidere și sperăm mult că cooperarea între societatea civilă și autoritățile locale să continue. IDIS „Viitorul” va continua să împărtășească experiența sa în acest domeniu și să monitorizeze transparența autorităților publice locale”, a menționat Ana Znaceni, coordonatorul proiectului.
***
Programul de granturi „Dezvoltarea societății civile la nivel local în Republica Moldova”, finanțat de Uniunea Europeană și Fundația Konrad Adenauer (KAS), va oferi în perioada anilor 2019-2021 granturi în valoare de circa 3 milioane de euro Organizațiilor Societății Civile, care își desfășoară activitatea în afara orașului Chișinău.
Scopul Programului este de a contribui la dezvoltarea societății civile de nivel local din Republica Moldova care promovează și monitorizează transparența și responsabilitatea instituțiilor publice, inclusiv în implementarea Acordului de Asociere RM-UE.
Acest comunicat de presă a fost realizat cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. Conținutul său este responsabilitatea exclusivă a proiectului „Autorități publice transparente pentru cetățeni activi și informați” și nu reflectă neapărat punctele de vedere ale Uniunii Europene.
Nivelul de transparență al administrației publice locale din Republica Moldova în 2020 a cunoscut un anumit progres. Media generală de transparență obținută de către raioane este de 42,22%, iar de către orașe/municipii și comune/sate - 30,44%. Este concluzia raportului de monitorizare „Transparența administrației publice locale din Republica Moldova în anul 2020”, realizat de către Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul” în cadrul proiectului „Autorități publice transparente pentru cetățeni activi și informați”.
Raportul a constat în evaluarea a 32 de raioane și 60 de unități administrativ teritoriale de nivelul întâi: 40 de orașe (municipii) și 20 din cele mai mari sate (comune) din țară. Unitățile administrativ teritoriale au fost selectate în baza portalului web www.localtransparency.viitorul.org unde se găsesc clasamentele celor mai transparente localități din Republica Moldova, elaborate în perioada 2016 - 2020 de către IDIS „Viitorul”.
Evaluarea autorităților publice cuprinde nouă zone de transparență cu 56 de indicatori pentru autoritățile publice raionale 55 de indicatori pentru autoritățile publice locale. Zonele evaluate cuprind competențele și obligațiile cu care sunt investite în mod legal administrațiile raioanelor/localităților, precum și domeniile considerate importante pentru o bună guvernare, care potrivit standardelor internaționale, se supun cerințelor de transparență.
Potrivit raportului, doar trei sate monitorizate nu dispun de pagini web oficiale și nu reflectă activitatea lor în sensul informării cetățenilor despre chestiunile publice. Circa 97% dintre raioane și 87% dintre orașe/municipii și comune/sate utilizează rețele sociale, preponderent Facebook, pentru interacțiune și comunicare cu publicul. Deși există în majoritatea cazurilor, paginile web nu cuprind toate informațiile obligatorii prevăzute de cadrul normativ național. Multe dintre acestea sunt dificile în utilizare pentru un cetățean simplu, care cu greu poate găsi informațiile cere îl interesează.
În 2020 administrațiile publice locale și raionale au dat dovadă de deschidere la solicitările de acces la informație din partea persoanelor fizice și juridice. La chestionarul adresat de către ONG-le care au efectuat monitorizarea, au răspuns 93% dintre autoritățile publice raionale și 67% dintre autoritățile publice locale, iar la cererea unei persoane fizice au răspuns 64% dintre raioane și 40% din orașe/municipii și comune/sate.
Nivelul de respectare al transparenței în elaborarea și adoptarea deciziilor raionale și locale, precum și implicarea cetățenilor în acest proces, rămâne a fi unul destul de jos. Circa 32% dintre autoritățile publice raionale și circa 48% dintre autoritățile publice locale nu au organizat consultări publice în 2020. Acolo unde au avut loc, procesul de consultări publice a fost influențat și de nepublicarea tuturor proiectelor de decizii pe web. Astfel, 48% dintre orașe/municipii/sate/comune și 19% dintre raioane nu au adus la cunoștința cetățenilor proiectele de decizii, iar 32% dintre APL I și 28% dintre APL II au publicat doar unele proiecte de decizii pe pagina web.
Totodată, în cazul organizării consultărilor publice, autoritățile publice nu au adus la cunoștința publicului rezultatele acestor consultări, sinteza recomandărilor (95% din orașe/sate și 77% din raioane), propunerile respinse cu justificarea acestei decizii.
Autoritățile publice locale sunt restanțiere în asigurarea implicării cetățeanului în actul decizional, nefiind identificate și informate părțile interesate de examinarea proiectelor de decizii care le pot afecta, nu sunt create grupuri și consilii consultative pe lângă autoritățile publice locale, care să participe la elaborarea și examinarea proiectelor de decizie. Circa 74% dintre administrațiile raionale și 75% dintre administrațiile locale nu au creat astfel de mecanisme de consultare cu publicul.
Ședințe consiliului local și raional nu sunt înregistrate și publicate în format audio/video, fapt ce împiedică o informare mai largă a cetățenilor despre chestiunile examinate și adoptate. Înregistrarea și publicarea tuturor ședințelor este realizată doar de către 30% dintre raioane și 19% dintre orașe/municipii/sate/comune.
Informațiile privind desfășurarea și rezultatele procedurilor de achiziții publice, documentele de achiziții la fiecare etapă a procedurii, sunt publicate selectiv sau nu sunt publicate pe paginile web. Autoritățile publice omit să publice anunțurile de participare, anunțurile de atribuire, rapoartele de monitorizare privind executarea contractelor de achiziție publică și Darea de seamă anuală privind achizițiile publice de valoare mică. Mai multe unități administrativ teritoriale de nivelul întâi și doi publică parțial unele documente de achiziții din categoriile menționate. În special lipsesc informațiile privind achizițiile de valoare mică.
Deși nu este o obligație publicarea contractelor de achiziții publice, au fost înregistrate mai multe practici pozitive în acest sens. Contractele de achiziții publice din 2020 au fost publicate de către autoritățile din Bălți, Briceni, Ceadâr-Lunga, Fălești, Strășeni, Varnița și raioanele Criuleni, Strășeni, Telenești. Doar municipiul Cahul a publicat toate contractele de achiziții publice pe web.
Administrarea proprietății publice reprezintă o zonă de transparență cu mari lacune și deficiențe. Autoritățile publice locale și raionale nu publică anunțurile privind desfășurarea licitațiilor de vânzare/locațiune/arendă a bunurilor din proprietate și omit să aducă la cunoștință informațiile cu privire la rezultatele licitațiilor. Anunțurile nu sunt publicate de 73% dintre raioane și 50% dintre orașe/municipii și comune/sate, iar rezultatele nu sunt aduse la cunoștința publicului de 100% dintre raioane și 84% dintre orașe/municipii și sate/comune.
În mare parte, autoritățile publice supun consultărilor proiectul de buget sau cel puțin publică anunțurile de organizare a consultărilor publice și/sau proiectul bugetului. Însă, implicarea și participarea publicului în procesul bugetar scade din cauza că cetățenilor nu le este facilitată înțelegerea cifrelor din proiectul bugetului. 39% dintre raioane și 50% dintre orașe/municipii/sate/comune nu au adus la cunoștința cetățenilor o justificare a veniturilor și cheltuielilor prognozate.
Funcțiile vacante nu sunt publicate pe web de către 6% dintre raioane și 36% dintre orașe/municipii și sate/comune, iar rezultatele concursurilor de selecție nu sunt publicate de către 68% dintre autoritățile raionale și 76% dintre autoritățile locale.
Autoritățile publice locale sunt restanțiere la realizarea măsurilor de asigurare a integrității instituționale. 35% dintre raioane și 82% dintre orașe/municipii/sate/comune nu publică pe web regulamentele sau alte informații referitor la denunțarea manifestărilor de corupție, procedurile privind recepționarea, înregistrarea și examinarea în condiții de confidențialitate a dezvăluirilor interne ale practicilor ilegale și a avertizărilor de integritate, registrele de evidență (a cadourilor, a riscurilor) etc. Totodată, nici un oraș și sat monitorizat nu are publicat un Cod de etică pentru aleșii locali și doar consiliile raionale din Leova și Râșcani au astfel de coduri pe paginile web. În plus, 84% de raioane și 83% de orașe/municipii/sate/comune nu au adus la cunoștința publicului mecanisme de raportare a actelor de corupție.
Administrațiile publice locale nu aduc la cunoștința publicului programele de asistență socială adoptate, informații despre serviciile sociale furnizate de către unitatea administrativ-teritorială și modalitatea de aplicare pentru un potențial beneficiar. Rezultatele monitorizării arată că 45% dintre autoritățile publice raionale și 55% dintre autorități publice locale nu a adus la cunoștință nici o informație privind serviciile sociale existente.
Cele mai multe dintre autoritățile publice raionale și locale nu publică informații despre activitățile și rezultatele obținute în urma implementării proiectelor de asistență (64% din raioane și 52% din orașe/municipii și sate/comune). Aceste rezultate pot fi cauzate și de dispersarea informațiilor despre proiectele realizate în mai multe rubrici ale paginilor web sau pe rețelele de socializare, fapt ce face dificilă identificarea acestor informații.
Se constată un nivel redus de deschidere a administrațiilor publice în ce privește publicarea analizelor financiare anuale ale întreprinderilor municipale și societăților comerciale cu pachet majoritar deținute. Deși legea prevede obligația plasării acestor analize financiare pe pagina web a fondatorului, rezultatele monitorizării arată că 90% dintre raioane și 85% dintre orașe/municipii și sate/comune monitorizate nu realizează această cerință legală.
IDIS „Viitorul”, în perioada septembrie 2020 – iulie 2021, a implementat proiectul „Autorități publice transparente pentru cetățeni activi și informați”. Acesta a fost finanțat de către Uniunea Europeană și Fundatia Konrad Adenauer prin intermediul Programului de granturi „Dezvoltarea societății civile la nivel local în Republica Moldova”.
Proiectul a avut ca scop realizarea a 30 de rapoarte de monitorizare a transparenței și responsabilității a 92 de administrații publice locale de nivelul unu și doi: 32 de consilii raionale, 20 de municipii/orașe și 20 de comune/sate. În procesul de monitorizare au fost implicați 28 de lideri locali, monitori civici și reprezentanți ai organizațiilor societății civile din regiunile Nord, Centru și Sud ale Republicii Moldova. Aceștia au participat la sesiuni de instruire, de coaching unde au fost capacitați să poată face monitorizarea
În cadrul proiectului au fost realizate mai multe activități: a fost elaborată metodologia de promovare și monitorizare a transparenței și responsabilității APL-urilor. Au fost organizate trei emisiuni TV la nivel regional, la Drochia TV, Albast TV din orașul Nisporeni și Media TV din orașul Cimișlia. La fel, au fost desfășurate trei conferințe regionale (online), nord, centru și sud, pentru ca recomandările și concluziile rapoartelor de monitorizare și evaluare să fie aduse la cunoștința autorităților publice locale.
***
Programul de granturi „Dezvoltarea societății civile la nivel local în Republica Moldova”, finanțat de Uniunea Europeană și Fundația Konrad Adenauer (KAS), va oferi în perioada anilor 2019-2021 granturi în valoare de circa 3 milioane de euro Organizațiilor Societății Civile, care își desfășoară activitatea în afara orașului Chișinău.
Scopul Programului este de a contribui la dezvoltarea societății civile de nivel local din Republica Moldova care promovează și monitorizează transparența și responsabilitatea instituțiilor publice, inclusiv în implementarea Acordului de Asociere RM-UE.
Acest comunicat de presă a fost realizat cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. Conținutul său este responsabilitatea exclusivă a proiectului „Autorități publice transparente pentru cetățeni activi și informați” și nu reflectă neapărat punctele de vedere ale Uniunii Europene.
Rezultatele monitorizării transparenței activității administrațiilor publice locale de nivelul I și II din sudul țării pentru anul 2020 au fost prezentate luni, 26 iulie, online, în cadrul unei dezbateri. La eveniment au participat reprezentanți ai organizațiilor societății civile, care au realizat rapoartele de monitorizare, și ai autorităților publice locale, care au fost invitate să fie informate asupra concluziilor și recomandărilor. Activitatea a fost parte a proiectului „Autorități publice transparente pentru cetățeni activi și informați”, implementat de către Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”.
În deschiderea dezbaterilor, Ana Znaceni, coordonatorul de proiect, a spus că exercițiul a avut ca scop să împărtășească cu reprezentanții societății civile de la nivel local experiența pe care o are IDIS „Viitorul” în monitorizarea transparenței autorităților publice locale. „În cadrul acestui proiect ne-am propus să consolidăm capacitatea ONG-urilor de la nivel local astfel încât acestea să poate îndeplini acel rol de gardian al societății, dar și să poată contribui la administrarea treburilor publice, și de ce nu să aibă în viitor o cooperare bună cu autoritățile din comunitățile lor”, a spus Ana Znaceni.
Viorel Pîrvan, expert al proiectului, a menționat că IDIS „Viitorul” în 2016 a început acest proces de monitorizare a transparenței APL-urilor, care vizează 32 de raioane, 40 de orașe/municipii și 20 de sate/comune. „Spre deosebire de anii precedenți, anul acesta am dorit să dezvoltăm și capacitățile societății civile de la nivel local în a monitoriza autoritățile publice locale și a vedea cât de transparente sunt acestea și de a veni cu anumite constatări, recomandări pentru a îmbunătăți transparența la nivel local”, a menționat Viorel Pîrvan.
Potrivit Dianei Enachi, la fel expert al proiectului, au fost monitorizați 55 de indicatori pentru APL-urile de nivelul I și 56 – pentru APL-urile de nivelul II. Este vorba de acele obligații legale prevăzute de către actele normative. Indicatorii au fost grupați în nouă zone de transparență: accesul al informație; participarea în procesul decizional; achizițiile publice; administrarea proprietății publice; procesul bugetar; resursele umane; serviciile sociale; etica profesională și conflictele de interese; investițiile, întreprinderile municipale și societățile comerciale. Fiecare indicator a fost notat cu calificativul: realizat, nerealizat, parțial realizat sau neaplicabil.
Natalia Procopii-Scobioală, de la AO Genesis, a prezentat rezultatele evaluării transparenței Consiliului raional Leova și a Primăriei orașului Leova. Despre CR Leova a spus că în 2020 a fost transparent la capitolul accesul la informație în proporție de 60%. Procesul decizional a fost transparent la nivel de 40%, achiziții publice - 50%; administrarea proprietății publice - 67%; procesul bugetar – 40%; etica profesională și conflictul de interese – 67%; pentru serviciile sociale - peste 60% dintre indicatori nu au fost realizați; iar la capitolul investiții, întreprinderile municipale și societățile comerciale doar 25% dintre indicatori au fost realizați.
Referindu-se la Primăria orașului Leova a menționat că accesul la informație a fost la nivel de 33% realizat; participarea în procesul decizional - 50%, dar și aproape 40% nerealizat; achizițiile publice - slab realizat; administrarea proprietății publice - 70% nerealizat; procesul bugetar a fost în mare parte transparent; etica profesională și conflictul de interese - slab realizat; iar serviciile sociale - la fel, slab de tot realizat.
„Noi ne străduim să fim cât se poate de transparenți, poate este necesitate de mai mult. Orice tendință de a îmbunătăți lucrurile în raion, noi le privim cu bine. Ni s-a reproșat unele măsuri netransparente. Ne vom strădui ca toată activitatea noastră să fie transparentă și vizibilă”, a spus Nicolae Prițcan, președintele raionului Leova.
„Mi-am făcut notițe unde avem scăpări. Sunt sugestii constructive. Recunosc, am pus accentul în mare parte de comunicarea pe Facebook, pentru că este mai folosită de către cetățeni, dar am adaptat și site-ul pentru o comunicare eficientă cu cetățenii. Sunt de acord, este loc de mai bine și ne vom perfecționa”, a menționat Alexandru Bujorean, primarul orașului Leova.
Margarita Rotari, de la AO Ișcălenii, a monitorizat Consiliul raional Taraclia, Primăria orașului Taraclia și Primăria satului Copceac. Potrivit monitoarei, Consiliul Raional a realizat în 2020 9% dintre indicatorii de transparență, 14% au fost parțial realizați, iar 77% - nerealizați. Primăria municipiului Taraclia a avut 13% dintre indicatorii de transparență realizați, 13% au fost parțial realizați, iar 74% - nerealizați. În cazul Primăria Copceac – 69% au fost nerealizați, 20% - realizați, iar 11% - parțial realizat.
La ședință nu a fost nici un reprezentant al celor trei autorități pentru a comenta constatările rapoartelor.
Conform Anei Donia, de la AO Pro Cimișlia, din cele nouă zone de transparență cu 56 de indicatori ale Consiliului Raional Cimișlia, 29 au fost realizați în 2020, 10 - parțial realizați și nerealizați - 17. „Resursele umane au fost cele mai transparente, urmează participarea în procesul decizional, etica profesională și conflictul de interese. Cei mai slabi indicatori realizați se referă la investiții, întreprinderi municipale și societăți comerciale”, a declarat Ana Donia.
„Sunt de acord cu unele dintre cele menționate. Lucrăm asupra paginii cum să fie mai accesibilă. Cunoaștem foarte bine ceea ce lipsește și asupra a ce trebuie să lucrăm, despre lipsa materialului care se referă la achizițiile publice. Nu aș fi de acord cu constatările făcute privind consultările publice. Deciziile sunt supuse consultărilor, dar din cauza că nu participă societatea civilă la aceste consultări, nu avem propuneri pe care să le plasăm pe site”, a afirmat Tamara Ciubotaru, din cadrul secției administrație publică a CR Cimișlia.
„Am întâlnit o rezistență destul de stranie din partea conducerii Primăriei satului Gura Galbenei de a răspunde la solicitările noastre. Pagina web nu conține informații actualizate. Din cei 55 de indicatori evaluați, doar 2 au fost realizați, 40 - nerealizați și 13 - parțial realizați”, a spus Natalia Răileanu, de la AO Pro Cimișlia, care a monitorizat Primăria satului Gura Galbenei, din raionul Cimișlia.
Eugenia Țânțari, reprezentanta AO Asociația Băștinașilor Copceac, a evaluat transparența Consiliului raional Ștefan Vodă, Primăria orașului Ștefan Vodă și Primăria satului Talmaza din raionul Ștefan Vodă. Cu referire la consiliul raional, monitorul a spus că instituția, din cei 56 de indicatori evaluați, a realizat 17 indicatori, parțial realizați – 21, iar nerealizați – 17. Despre Primăria satului Talmaza a spus că aceasta a avut un nivel de transparență de 60% privind accesul la informație; 40% în ceea ce privește participarea în procesul decizional; 25% cu privire la achiziții publice, 30% la capitolul administrarea proprietății publice și 28,6% în ceea ce privește procesul bugetar.
„Recunoaștem că avem rezerve ce ține de pagina oficială a autorității. Am inițiat renovarea paginii după formă și conținut, ca să răspundă cerințelor de acces public, să ofere informații publicului larg, să corespundă criteriilor de transparență, să fie pe măsura așteptărilor comunității și cerințelor legale”, a spus Lia Banari, din cadrul aparatului președintelui raionului Ștefan Vodă.
„Sunt și de acord cu ceea ce s-a prezentat, dar și cu multe nu sunt de acord. Da, este mult de muncit încă la capitolul transparență, dar nu s-a pomenit de grupul Viber acolo unde suntem foarte mulți. Prea multe cerințe privind asigurarea transparenței și așa secretarul nu se vede din hârtii, lucru care ne ia mult timp”, a reacționat Prutean Eugen, primarul satului Talmaza, raionul Ștefan Vodă.
Irina Bejan, de la „Asociația băștinașilor din Taraclia de Salcie”, a evaluat transparența Consiliului raional Cahul, a Primăriei municipiului Cahul. Potrivit monitoarei, solicitările de informație transmise în adresa instituțiilor au arătat că acestea sunt deschise și își doresc să ajungă informația de care dispun la cetățeni, doar că sunt încă multe nuanțe la fiecare zonă asupra cărora este de muncit pentru a asigura transparența la nivelul așteptat de către cetățeni.
„Rapoartele sunt un imbold pentru a îmbunătăți activitatea noastră. Sigur nu este o scuză lipsa personalului calificat. Ne străduim ca transparența activității consiliului raional să corespundă cerințelor legale. Analiza de astăzi ne va ajuta să îmbunătățim lucrurile”, a spus Cornelia Prepeliță, secretarul CR Cahul.
„Am luat în vedere toate recomandările. Sperăm să îmbunătățim lucrurile spre bine”, a afirmat specialista Primăriei municipiului Cahul.
Proiectului „Autorități publice transparente pentru cetățeni activi și informați” este implementat în perioada septembrie 2020 – iulie 2021 de către IDIS „Viitorul”. Acesta este finanțat de către Uniunea Europeană și Fundația Konrad Adenauer, prin intermediul Programului de granturi „Dezvoltarea societății civile la nivel local în Republica Moldova”.
Programul oferă în perioada anilor 2019-2021 granturi în valoare de circa 3 milioane de euro Organizațiilor Societății Civile, care își desfășoară activitatea în afara orașului Chișinău.
Scopul proiectului este de a contribui la dezvoltarea societății civile de nivel local din Republica Moldova care promovează și monitorizează transparența și responsabilitatea instituțiilor publice, inclusiv în implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova-Uniunea Europeană.
Acest comunicat de presă a fost realizat cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. Conținutul său este responsabilitatea exclusivă a proiectului „Autorități publice transparente pentru cetățeni activi și informați” și nu reflectă neapărat punctele de vedere ale Uniunii Europene.
