Orașele Bălți, Cimișlia și Cahul sunt cele mai transparente localități din Republica Moldova, iar Strășeni, Fălești și Cahul - cele mai transparente raioane din țară în anul 2018, fapt pentru care au fost premiate. Clasamentul celor mai deschise autorități publice locale, realizat de Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul” împreună cu INEKO Slovacia a fost prezentat astăzi, 8 noiembrie, în cadrul unei conferințe publice.
„Timp de trei ani avem o cooperare frumoasă cu partenerii din Slovacia și în această perioadă am învățat foarte multe. Am învățat metodologia de identificare a celor mai transparente autorități locale și am aflat care sunt instrumentele de măsurare a sustenabilității financiare. Astfel am făcut un pas înainte pentru consolidarea autorităților publice locale din Moldova. De asemenea, cu toate că media de transparență pe țară este mai jos de 40%, există autorități care încep să dicteze tonul în această direcție și tendințele sunt îmbucurătoare la capitolul transparenței”, a declarat Liubomir Chiriac, directorul executiv IDIS „Viitorul”.
La rândul său, Maroš Kramár, Diplomat pentru Dezvoltare și Cooperare din cadrul Ambasadei Republicii Slovace la Chișinău a menționat: „Mă bucur că sprijinul financiar al SlovakAid și colaborarea organizațiilor partenere INEKO și IDIS Viitorul aduce rezultate pozitive sub forma unor premii pentru cele mai deschise autorități publice locale. Multe mulțumiri aparțin și municipalităților, care fac parte din proiect și au încercat să fie mai transparente pentru nevoile cetățenilor lor. Fie ca autoritățile cele mai deschise să devină în viitor, un model pentru celelalte localități din Moldova”.
„Scopul inițiativei noastre a fost să îmbunătățim nivelul de deschidere a autorităților față de cetățeni și după trei ani putem observa un progres semnificativ în acest sens, ceea ce reprezintă un semn bun. Sunt fericit să văd că rezultatele monitorizării transparenței locale în Moldova sunt pozitive și autoritățile au devenit mai transparente. Obiectivul eforturilor noastre este să avem o democrație calitativă în Moldova prin responsabilizarea cetățenilor și informarea lor corectă despre transparență și sustenabilitatea financiară a guvernelor locale”, a spus directorul INEKO, Peter Golias, prezent la eveniment.
Cele 60 de localități (40 de orașe și 20 cele mai mari sate/comune) și 32 de consilii raionale au fost evaluate în baza următoarelor nouă criterii de transparență: accesul la informație, participarea în procesul decizional, procesul bugetar, organizarea și desfășurarea achizițiilor publice, administrarea proprietății publice, conflictul de interese, resursele umane, serviciile sociale și investițiile raionale. Punctajul maxim pentru administrația unui autorități publice locale constituie 100 de puncte. Astfel, cele mai transparente localități sunt municipiul Bălți (82 de puncte), orașul Cimișlia (62 puncte) și municipiul Cahul (62 puncte). La rândul său, cele mai transparente autorități publice locale de nivelul II sunt consiliile raionale din Strășeni (78 de puncte), Fălești (64 de puncte) și Cahul (58 de puncte).
Pe parcursul celor trei ani de monitorizare, administrațiilor publice locale și raionale au evoluat în ce privește deschiderea acestora către cetățeni. Cel mai mult a urcat în clasament municipiul Strășeni, urmat de orașul Sângerei, satul Cărpineni și orașul Ialoveni. Astfel, din 2016 și până în prezent, a crescut media generală de transparență cu 4,87 puncte procentuale pentru administrațiile publice locale de nivelul I și 7,34 puncte procentuale pentru administrațiile publice locale de nivelul II. Deși media generală pentru localități este de 23,55% din 100 maxim posibile, iar media generală pentru raioane este de 37,28%, marea majoritate a autorităților publice locale de nivelul I și II și-au îmbunătățit în continuu nivelul de transparență, fapt ce a dus la acumularea unui punctaj mai mare și ocuparea unui loc mai bun în comparație cu anii precedenți. Printre exemplele pozitive evidențiem municipiul Bălți, care ocupă prima poziție doi ani la rând, cu o medie peste 80% (A+), municipiul Strășeni, care are cel mai mare progres în punctaj (+50,2 puncte) și în clasament (+39 locuri). La nivel de raioane este vorba de raionul Strășeni, care ocupă prima poziție doi ani la rând cu o medie peste 78% în 2018 (A), iar raionul Cahul a avut cea mai mare ascensiune în 2018 (+46,6 puncte) și a urcat pe locul III în clasament (+26 locuri), se arată în raportul de monitorizare a activității administrațiilor publice locale în ce privește deschiderea față de cetățeni.
„Autoritățile publice locale din Moldova au devenit mai deschise în ultimul timp și au început să utilizeze tot mai mult paginile web pentru a aduce la cunoștință cetățenilor informațiile de interes public. Totodată, clasamentul din 2018 constată primul exemplu de elaborare și publicare pe web a Codului de etică pentru aleșii locali și cu toate că în Moldova nu este obligatoriu, trei administrații locale și o administrație raională publică contractele de achiziții pe pagina lor oficială”, este de părere Viorel Pârvan, autorul raportului de transparență.
Potrivit clasamentului, cele mai bune exemple de respectare a accesului la informație este Primăria orașului Cimișlia (97 de puncte) și Consiliul raional Sângerei (94 puncte). La capitolul participarea în procesul decizional, municipiul Bălți și Consiliul raional Strășeni își păstrează, în ultimii ani, prima poziție. În ceea ce privește achizițiile publice, majoritatea autorităților (29 de localități și 9 raioane) publică anunțurile de participare la achizițiile publice, și mai puțin rezultatele achizițiilor. Totodată, deși este important ca autoritățile să publice contractele de achiziții publice pe paginile lor web ca și societatea civilă să le poată monitoriza, acest lucru nu este făcut. Respectiv doar pe pagina web a municipiului Bălți, a satelor Costești, Varnița, dar și a Consiliului raional Strășeni găsim contractele de achiziții publice.
Ce ține de transparența bugetară, 34 de autorități locale de nivelul I și 27 de raioane au publicat pe web bugetul pe anul 2018. Studiul mai scoate în evidență faptul că deși 24 de primării au făcut public pe pagina web CV-ul primarului, declarațiile de avere și interese personale ale primarului, viceprimarilor și a funcționarilor publice sunt publicate doar pe pagina web a primăriilor din municipiul Cahul și din orașul Cimișlia. În cazul autorităților raionale, Consiliul raional Râșcani este unicul raion care are publicat pe pagina web Codul de etică pentru aleșii locali.
Clasamentul celor mai transparente autorități publice locale mai arată că 58 de primării și 30 de consilii raionale nu au făcut publice prin intermediul paginii web rezultatele funcţiile publice vacante în 2017 și doar primăriile din municipiul Bălți, primăria Călărași și Consiliile raionale din Strășeni și Sângerei au făcut acest lucru.
Alte capitole analizate sunt „serviciile publice” și „investițiile, întreprinderi municipale și participarea în societățile comerciale”. Astfel, Primăria municipiului Bălți și Consiliul raional Fălești reprezintă cele mai bune exemple de accesibilitate pentru populație la informațiile despre serviciile sociale. De asemenea, doar 13 primării și două consilii raionale publică pe web informațiile privind programele şi proiectele, ale căror beneficiari sau executanţi sunt. La nivel raional, doar administrația raionului Fălești a publicat pe web CV-ul conducătorilor întreprinderilor municipale.
Topul celor mai transparente autorități publice locale din Republica Moldova poate fi găsit pe portalul de date deschise www.localtransparency.viitorul.org.
……………..
Evenimentul a avut în cadrul inițiativei „Promovarea transparenței și sustenabilității financiare a politicilor regionale, a întreprinderilor de stat și a autorităților locale din Republica Moldova”, implementată de IDIS „Viitorul”, în parteneriat cu Institutul pentru Reforme Economice și Sociale din Slovacia (INEKO). Inițiativa este susținută financiar de Programul de Asistență Oficială pentru Dezvoltare al Republicii Slovace (SlovakAid) și are ca scop îmbunătățirea transparenței și a stabilității financiare a autorităților publice locale și a întreprinderilor de stat din Moldova prin transferul de know-how din proiectele similare implementate cu succes în Slovacia.
Pentru detalii, contactaţi Ana – Maria Veverița: ana.veverita@viitorul.org sau la numărul de telefon (0 22) 221844.
De la începutul anului, în Regiunea de Dezvoltare Sud au fost valorificate surse financiare în valoare de 39,215 milioane de lei (97,5%) din cei 40,215 milioane de lei alocați din sursele Fondului Național pentru Dezvoltare Regională (FNDR), pentru implementarea a 6 proiecte de dezvoltare regională. Totodată, din surse externe alocate de către partenerii de dezvoltare (Guvernul Germaniei, Guvernul României, UE ș.a.) au fost realizate lucrări de construcție și proiectare în sumă de 61 mln. lei în cadrul altor măsuri investiționale. Mai multe detalii relevante privind situația curentă a proiectelor pe care ADR Sud le implementează au fost prezentate în cadrul celei de-a doua ședințe ordinare din acest an a Consiliului Regional pentru Dezvoltare (CRD) Sud, desfășurată astăzi, 29 octombrie a.c., la Cimișlia.
La lucrările Consiliului Regional pentru Dezvoltare Sud au participat Dorin Andros, Secretar de stat la Ministerul Agricuturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, Igor Malai, șeful Direcției politici de dezvoltare regională a MADRM și Eduard Ungureanu, șeful Secției relații cu instituțiile de dezvoltare regională din cadrul aceluiași minister.
Ședința a fost prezidată de către președintele Consiliului Regional pentru Dezvoltare Sud, Nicolae Molozea, care a dat start lucrărilor forului regional, enunțând principalele obiective de pe agenda evenimentului.
În cele ce urmează, membrii CRD Sud au purces la audierea raportului de activitate al Agenției de Dezvoltare Regională Sud pentru perioada ianuarie-septembrie 2018. Maria Culeșov, directorul ADR Sud a prezentat cele mai importante rezultate obținute de specialiștii Agenției în procesul de implementare a proiectelor de dezvoltare regională, precum și în domeniile planificare strategică și programare, comunicare și transparență, relații internaționale, cooperare, schimb de experiență și atragere investiții.
Potrivit doamnei Culeșov, în perioada de referință instituția și-a focusat activitatea în principal pe activități realizate în scopul valorificării mijloacelor financiare alocate din FNDR și a implementării proiectelor investiționale incluse în Documentul Unic de Program (DUP) 2017-2020 și aprobate spre finanțare în 2018.
Maria Culeșov a menționat că, în anul 2018, ADR Sud are în proces de implementare în total 13 proiecte investiționale, inclusiv 6 proiecte finanțate din sursele Fondului Național pentru Dezvoltare Regională. Prin decizia CNCDR nr.3/18 din 16 februarie 2018, pentru anul 2018 au fost alocate în regiunea sud mijloace financiare din FNDR în sumă totală de 40,215 mln. lei. În perioada ianuarie-septembrie nivelul de valorificare a mijloacelor financiare alocate din fond este de circa 97,5%, iar gradul de valorificare a mijloacelor financiare alocate din surse externe în această perioadă este de circa 76,4 %.
Șefa ADR Sud a adus la cunoștința membrilor CRD Sud informații despre cele mai importante rezultate privind implementarea celor 6 proiecte de dezvoltare regională finanțate din FNDR și a celor 5 proiecte finanțate de Uniunea Europeană prin intermediul Proiectului „Modernizarea Serviciilor Publice Locale în Republica Moldova", implementate de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ).
Totodată, a vorbit cu lux de amănunte și cu o deosebită mândrie despre proiectul de importanță majoră „Construcția apeductului magistral Leova-Iargara", care se află acum pe ultima sută de metri și urmează a fi dat în exploatare la începutul lunii noiembrie curent. Apeductul nou, construit cu suportul Guvernului Federal al Germaniei, al Fondului Național pentru Dezvoltare Regională şi cu implicarea Consiliului raional Leova, se estimează la circa 60 mln. de lei și va aduce beneficii unui număr de peste 20 de mii de locuitori din sudul Moldovei, asigurându-le acestora accesul la servicii moderne de aprovizionare cu apă și de canalizare.
Maria Culeșov a specificat că ADR Sud își va continua cu brio demersul său de organizare a procesului de implementare a proiectelor și de asigurare a unui management financiar eficient al resurselor, coordonând, totodată, implicarea tuturor părților în procesul de implementare a proiectelor, astfel încât să se depună eforturi maxime în exercitarea corespunzătoare a responsabilităților. Acest demers a fost susținut și de Secretarul de stat, Dorin Andros, care a subliniat importanța cooperării strânse între ADR Sud și autoritățile publice centrale și locale, asociațiile obștești, alte instituții și organizații și sectorului privat pentru soluționarea problemelor și provocărilor existente în domeniul dezvoltării regionale.
În cadrul ședinței au fost prezentate, de asemenea, informații despre activitatea Comisiei regionale sectoriale (CRS) în domeniul Aprovizionare cu apă și canalizare (AAC) și a CRS în domeniul Managementul deșeurilor solide (MDS) din cadrul CRD Sud, în perioada ianuarie-septembrie 2018. Ion Gudumac, președinte al raionului Leova și copreședinte al CRS/AAC, și Tatiana Marin, membră a CRS/MDS, au menționat că numai perspectiva regionalizării poate asigura prestarea serviciilor de calitate cetățenilor. Totodată, reprezentanții CRS și-au exprimat încrederea că doar abordarea strategică și participativă în procesul de luare a deciziilor cu impact pentru regiune va contribui la consolidarea cooperării intercomunitare în cele două sectoare.
În context, Secretarul de stat al MADRM, Dorin Andros, i-a îndemnat pe membrii celor două comisii să ofere, în cadrul viitoarelor ședințe ale CRD Sud, propuneri pentru îmbunătățirea situației în sectoarele AAC și MDS. Eventualele propuneri ar putea fi analizate inclusiv la nivel național, ulterior regăsindu-se și în programele sectoriale vizate.
Despre rolul și importanța implicării societății civile în procesul de realizare a programelor implementate în cadrul Proiectului „Modernizarea Serviciilor Publice Locale în Republica Moldova" a vorbit experta IDIS „Viitorul", Carolina Ungureanu. Experta a precizat că obiectivul principal în acest sens este susținerea participării cetățenilor în comunitățile locale în procesul de planificare, implementare și monitorizare a proiectelor de investiții în sectoarele Alimentare cu apă și canalizare și Eficiență energetică, precum și realizarea unor măsuri de sensibilizare pentru dezvoltarea proiectelor de cooperare intercomunitară.
La ședință s-a discutat și despre crearea și funcționarea Platformei de comunicare on-line pentru membrii CRD Sud și CRS, creată cu sprijinul proiectului MSPL. Detalii în acest sens a oferit Natalia Dubalari, specialistă în cadrul Secției planificare strategică și programare în cadrul ADR Sud. Platforma on-line va facilita activitatea membrilor CRD Sud și CRS. Platforma este integrată în site-ul www.adrsud.md și în prezent se află în proces de testare.
Ședința CRD Sud s-a încheiat cu desfășurarea unei sesiuni de audieri pe marginea proiectului de politici publice privind Dezvoltarea urbană în Republica Moldova. După cum a comunicat șeful Direcției politici de dezvoltare regională în cadrul MADRM, Igor Malai, obiectivul general al politicii publice menționate este crearea în Republica Moldova a unei rețele de orașe atractive pentru locuitori, antreprenori și vizitatori care generează creștere, ocupare a forței de muncă și stimulează dezvoltarea zonelor adiacente. În acest sens, au fost enumerate trei opțiuni: 1) menținerea situației existente; 2) identificarea și susținerea unei rețele de orașe - poli de creștere; 3) sprijinirea tuturor celor 26 de orașe cu peste 10 mii de locuitori.
***
CRD Sud este o structură regională deliberativă, fără personalitate juridică, constituită în vederea elaborării, coordonării și monitorizării politicii de dezvoltare regională la nivelul Regiunii de Dezvoltare Sud (RDS), în componența căreia intră raioanele Cimișlia, Ștefan Vodă, Căușeni, Cahul, Cantemir, Leova, Taraclia și Basarabeasca. CRD Sud are 32 de membri, fiind alcătuit din președinții raioanelor componente, câte un reprezentant al asociațiilor de primari, societății civile și sectorului privat din fiecare raion al RDS. Membrii CRD Sud își exercită atribuțiile cu titlu gratuit.
INFORMAȚII RELEVANTE PREZENTATE ÎN CADRUL ȘEDINȚEI:
Raport_9_luni_2018_CRD_SUD.pdf
Notă_informativă_privind_CRS_AAC.pdf
Platforma_de_comunicare_CRDCRS.pdf
Propunere proiect de politică publică privind Dezvoltarea urbană în Republica Moldova
Sursa:adrsud.md
Comunităţile cu cele mai bune practici vor organiza Ziua Uşilor Deschise în localităţile lor în perioada 27 octombrie - 16 noiembrie 2018. Astfel, reprezentanții autorităților locale din nouă localități vor împărtăşi experienţa lor de succes altor primari și publicului larg.
Evenimentele au loc cu susţinerea financiară a Consiliului Europei şi asigurarea logistică a Institutului pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul". Astfel, itinerarul Zilelor Ușilor Deschise va include următoarele destinații:
Sâmbătă, 27 octombrie
Primăria orașului Ialoveni
Transparența face diferența!
Marți, 30 octombrie
Primăria satului Varnița, raionul Anenii Noi
Varnița – Capitala Tineretului și a regelui suedez Carol al XII-lea
Joi, 1 noiembrie
Primăria orașului Telenești
Servicii publice de calitate pentru locuitori
Luni, 5 noiembrie
Primăria satului Crihana Veche, raionul Cahul
Crihana muzeistică și turistică
Marți, 6 noiembrie
Grupul de Acțiune Locală „Plaiul Codrilor”
Implicare locală pentru dezvoltare comunitară
Joi, 8 noiembrie
Primăria orașului Vadul lui Vodă, municipiul Chișinău
Investiția în cultură înseamnă investiția în cetățeni!
Luni, 12 noiembrie
Primăria comunei Cotul Morii, raionul Hâncești
Soarele aduce energie la grădinița din Cotul Morii
Miercuri, 14 noiembrie
Primăria comunei Cruzești, municipiul Chișinău
Optimizările bine gândite aduc beneficii comunităților
Vineri, 16 noiembrie
Primăria orașului Călărași
Călărași se mândrește cu cea mai energo-eficientă grădiniță din țară
Mai multe detalii găsiți în flyerul promoțional „Ziua Ușilor Deschise: Schimb de experiență și bune practici"
La Zilele Ușilor Deschise sunt invitaţi reprezentanţi ai autorităţilor locale, ONG-urilor şi mass-media. IDIS „Viitorul" va asigura transportul participanţilor. Pentru deplasarea din Chişinău în localitățile menționate, contactați Coordonatorul Programului Bunelor Practici - Ana-Maria Veverița, la numărul de telefon 022 22 18 44 sau prin e-mail la programul.bunelepractici@gmail.com
Programul Bunelor Practici ale Autorităţilor Publice Locale din Moldova a fost lansat în anul 2005, cu suportul Consiliului Europei și implementat de către IDIS „Viitorul”. Scopul acestei program este acela de a identifica și disemina inițiative inovative și eficiente din administrația publică locală din Republica Moldova, precum și a face cunoscute experiența și rezultatele remarcabile ale autorităților și instituțiilor publice locale din țară.
Mărimea bugetelor unităților administrativ teritoriale (BUAT) este critic insuficientă pentru asigurarea dezvoltării durabile a colectivităţilor locale. În același timp, se amplifică restrângerea rolului bugetelor locale în finanțarea economiilor locale. Aceste evoluții indică asupra subestimării de către decidenții politici de la nivelul autoritățile publice locale (APC) a dezvoltării economice locale în calitate de soluție menită să reducă sărăcia și să consolideze sustenabilitatea proceselor de creștere economică în Republica Moldova, susține Angela Secrieru autoarea studiului „Bugetele unităților administrativ-teritoriale de nivelul doi: dimensiune, structură și calitate, care este expertă în finanțe publice la IDIS Viitorul.
Potrivit studiului, centralizarea financiară, manifestată prin restrângerea ponderii veniturilor proprii în totalul veniturilor bugetare și creșterea concomitentă a ponderii transferurilor, cunoaște proporții din ce în ce mai pronunțate și alarmante. Această tendință afectează, printre altele, independența autorităților APL în luarea deciziilor la nivel local, generând premise denaturate de dezvoltare a unor anumite localități în detrimentul altora, deseori induse prin motive politice, determinând, în cele din urmă, accentuarea declinului economiilor locale. În plus, reducerea veniturilor proprii înseamnă pentru APL mai puține resurse pentru finanțarea exercitării competențelor proprii. Reticența autorităților APL de a-și manifesta inițiativa și activismul în dezvoltarea economiilor locale este determinată și de numărul mare de cazuri de urmărire penală întocmite împotriva aleșilor locali sub pretextul luptei anticorupție.
Igor Munteanu, directorul IDIS „Vitorul” a spus că „guvernarea locală ar putea fi îmbunătățită prin descentralizare, care este înfăptuită mai puțin, iar autoritățile locale sunt la cheremul administrației centrale, care decide asupra transferurilor. În Olanda autoritățile locale convin cu cele centrale asupra transferurilor. Același lucru ar trebui să se întâmple și în Republica Moldova pentru ca guvernul central să-și dovedească motivația și dorința de a dezvolta economic țara”.
„Dezvoltarea socio-economică este o sarcină importantă a administrației publice locale, fiind totodată și o competență descentalizată a acesteia. Cu toate acestea, în situația în care descentralizarea administrativă și autonomia financiară rămân doar scopuri declarate, realizarea competențelor APL rămâne o provocare. Pentru a-i încuraja să lucreze în vederea unei creșteri economice sustenabile, reprezentanții puterii locale au nevoie de suport, de tratament echitabil din partea APC, dar mai ales de autonomie financiară în gestiunea bugetară” a menționat Ana Mihailov, Coordonatoare de Programe a Fundației Friedrich Ebert din Moldova.
”Se atestă o tendință negativă în autonomia locală care se manifestă prin scăderea veniturilor proprii. Aceasta arată cum sunt implementate angajamentele statului ce țin de respectarea principiilor autonomiei locale și angajamentele internaționale. Există o discrepanță majoră dintre prevederile legale și situația de facto. Cât despre atribuțiile autorităților publice locale de nivelul II, constatăm că modul de finanțare și de gestionare a competențelor arată ca nu avem autorități publice locale, ci niște reprezentanți ai guvernului în teritoriu, care prestează servicii naționale la nivel local”, a declarat Viorel Furdui, președintele CALM.
Gheorghe Răileanu, primar de Cimișlia a afirmat că „repartizarea banilor de către consiliile raionale către autoritățile administrației publice locale de nivelul I se realizează după criteriul politic. Acest fapt demonstrează lipsa unei viziuni a statului în privința politicilor de dezvoltare ale localităților”
Potrivit lui Victor Giosan, Înalt Consilier al UE pe reforma administrației publice locale, „este foarte important de a consolida baza veniturilor proprii la nivel local. Impozitul pe proprietate pentru persoanele fizice și juridice este foarte important în acumularea veniturilor la nivel local. De aceea, este necesar un sistem cât mai funcțional de evaluare a acestor proprietăți . Or, evaluarea înseamnă și capacitatea oamenilor de a plăti pentru acea proprietate. Acea valoare depinde de nivelul de dezvoltare a localității”.
În concluzie, autoarea studiului, Angela Secrieru recomandă consolidarea bazei de venituri proprii la nivelul APL, inclusiv prin implementarea deplină și în bune condiții a prevederilor SND și transparentizarea alocării tuturor categoriilor de transferuri, inclusiv a transferurilor între diferitele niveluri ale APL.
Raportul poate fi descărcat aici.
Raportul a fost elaborat în cadrul proiectului privind monitorizarea politicilor publice și formulare de recomandări de politici, implementat de IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Fundația Friedrich Ebert (FES).
Pentru mai multe detalii contactați Coordonatorul Relații Publice IDIS Viitorul, Victor URSU la adresa de email ursu.victoor@gmail.com sau la telefonul 069017396.
O nouă ediție a Conferințelor Smart City a avut loc la Alba Iulia, România în perioada 8-9 octombrie, cu sprijinul Primăriei Alba Iulia, FNTM (Fundația Națională a Tinerilor Manageri din România) și numeroși parteneri din sectorul privat. Conferința a întrunit peste 105 inovații, proiecte testate de administrația orașului, soluții propuse și proiecte desfășurate în parteneriat public privat, creând un eveniment simbiotic între industriile IT și autoritățile locale. Într-un al al Centenarului de la Marea Unire, Alba Iulia se trasformă înr-o capitală a inovației tehnologice și a deschiderii spre proresul digitalizări datelor urbane, a declarat Primarul Orașului Alba Iulia, Mircea Hava.
Evenimentul a trezit interesul mai multor orașe din România, Polonia, Republica Moldova, Ungaria, Germania și SUA, care au găsit deosebit de interesante soluțiile Smart City din domeniul platformelor de date integrate privind serviciile furnizate de administrația publică; mobilitatea urbană; ICT și utilități publice; educație și sănătate; turism; planificare urbană și clădiri sustenabile; inovație și afaceri locale inteligente.
Companiile care au dat curs invitației au venit cu soluții noi și au demonstrat cum un astfel de proiect dezvoltat pe baza de protocoale de colaborare public-private va conduce la integrarea lanțurilor valorice din diverse sectoare de activitate la nivel local și regional și poate adapta cerințele și nevoile comunităților urbane, dar și cerințele actului administrativ. Au fost prezentate soluții noi, care au nevoie de parteneri și finanțare pentru dezvoltare și implementare, indiferent de domeniul de aplicabilitate dintr-un smart city.
Compania E.ON a prezentat în cadrul evenimentului conceptul Drive - pachete de echipamente de încărcare a autovehiculelor electrice și servicii care răspund nevoilor specifice de pe piața de mobilitate electrică din România.
La fel, compania Orange a făcut o demonstrație a conceptului IoT - Internetul lucrurilor – care crează valoare adăugată integrării datelor digitale pe platforme complexe, care face organizațiile mai agile și mai eficiente, ceea ce le permite să își crească capabilitățile de inovare, reinventând totodată relațiile acestora cu clienții.
Microsoft Romania și-a prezentat soluțiile smart implementate în educație la Alba Iulia. Compania a demonstrat cum a venit în ajutorul elevilor și al profesorilor prin intermediul programului Minecraft prin intermediul căruia susține introducerea programării într-un stadiu timpuriu al ciclului educațional.
La eveniment au participat peste 30 de speakeri și multe companii dornice să-și prezinte realizările care au menirea de a transparentiza relația oamenilor cu administrația publică și de a aduce îmbunătățiri substanțiale în viața comunității. Mai mulți primari și companii IT și-au arătat disponibilitatea de a coopera cu autoritățile locale și businessu ldin RM în direcția implementării soluțiilor smart. Menționăm că în perioada 26-27 octombrie, 2018, IDIS Viitorul, împreună cu partenerii săi FNTM, Martens Center, Hanns Seidel și Societatea Liberală din România, va organiza la Chișinău un eveniment Smart City, care va prelua și dezvolta exemplul excepțional de inovare urbană prin tehnologie de la Alba Iulia, în scopul promovării unei dezvoltări sustenabile și în beneficiul comunităților.
Pentru alte detalii, vă rugăm să contactaţi responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.
Administrația raionului Basarabeasca a elaborat Programul Local pentru Îmbunătățirea Eficienței Energetice (PLEE) a clădirilor publice care stabilește prioritățile de renovare a clădirilor publice și a iluminatului stradal în perioada 2019-2021. Pentru realizarea obiectivelor de eficientizare a consumului de energie, PLEE estimează un efort financiar de aproximativ 92,9 mil. MDL în perioada 2019-2021. Mijloacele financiare vor fi asigurate din diferite surse precum bugetul raionului, Uniunea Europeană, Guvernul României, Guvernul Turciei, FEE și altele care urmează a fi identificate. În rezultatul implementării PLEE în anul 2022 se preconizează economisirea energiei cu aproximativ 3407 MWh/an echivalentul a 2,9 mil. MDL/an. Totodată emisiile de gaze cu efect de seră se vor reduce cu 835 tCO2/an.
În calitate de instrument pentru implementarea PLEE este elaborat Planul Local de Acțiuni în domeniul Eficienței Energetice (PLAEE) pentru anul 2019. PLAEE include măsurile prioritare de eficientizare a consumului de energie care urmează a fi implementate pe parcursul anului 2019. Printre proiectele propuse spre implementare în anul 2019 se regăsesc proiecte inițiate în ultimi 2 ani, precum și proiecte prioritare identificate de către grupul de lucru de planificare strategică în sectorul EE, creat prin dispoziția președintelui raionului Basarabeasca Nr.06 din 25 ianuarie 2018. Deoarece în anul 2018 au început implementarea proiectelor incluse în planul de acțiuni, se preconizează ca primele economii de energie să fie obținute în anul 2019.
Planul Local de Acțiuni în domeniul Eficienței Energetice a raionului Basarabeasca pentru anul 2019 a fost elaborat în baza Programul Local pentru îmbunătățirea Eficienței Energetice a raionului Basarabeasca pentru perioada 2019-2021, în conformitate cu prevederile legii nr. 142 din 2010 cu privire la eficiența energetică, prin care autoritățile publice locale de nivelul II sunt obligate să elaboreze propriile programe și planuri de acțiuni pentru îmbunătățirea eficienței energetice. Astfel PLAEE este un instrument de implementare a PLEE pe o perioadă de 1 an, urmând a fi actualizat anual și aprobat de către Consiliul Raional.
III. Obiectiv
Pentru anul 2019 sunt calculate economii de energie în mărime de 151 MWh, ca rezultat al implementării proiectului de reabilitare a clădirii Departamentului terapeutic al spitalului raional din or. Basarabeasca. Bugetul necesar pentru acoperirea financiară a măsurilor pentru anul 2019 constituie – 21,01 mil. MDL. Detalii privind sumele alocate pe activitate și sursa de acoperire financiară sunt prezentate în planul de acțiuni din Tabelul 1.
Tabelul 1. Planul de acțiuni privind eficiența energetică, 2019
Tabelul 1. Planul de acțiuni privind eficiența energetică, 2019
În total, pentru anul 2019, au fost planificate 7 activități detaliate pe acțiuni, așa cum este prezentat în tabelul 1 conform PLEE 2019-2021 (Aprobat prin Decizia Consiliului raional nr_____ din data de ___ ____________ 2018).
Astfel, în anul 2019, urmează a fi finalizate lucrările de reconstrucție a clădirii departamentului terapeutic al Spitalului Raional Basarabeasca, și vor începe lucrările de proiectare pentru Liceul Teoretic „Matei Basarab”. Totodată vor fi inițiate lucrările de pregătire a unor proiecte noi cum ar fi grădinița de copii „Andrieș”, grădinița de copii „Soare”, LT „Pușkin” și Policlinica Basarabeasca. În plus, va fi elaborat un audit energetic și un proiect de reconstrucție a sistemului de iluminat stradal inclus în PLEE. Lucrările de reparații ale sistemului de iluminat vor fi inițiate numai în orașul Basarabeasca și în satul Sadaclia.
La fel în PLAEE sunt incluse acțiuni de instruire și sensibilizare. Pentru implementarea PLAEE în anul 2019 se estimează cheltuieli în valoare de aproximativ 21,01 mil. MDL din diferite surse printre care bugetul raionului, GIZ/MLSP, Guvernul României, Guvernul Turciei și Uniunea Europeană.
În perioada ianuarie 2014 – 31 august 2018, instanțele de judecată au emis 43 de hotărâri în privința aleșilor locali din RM pe cauze penale conexe corupției, atestă un raport recent de monitorizare a cauzelor penale efectuat de Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) și Congresul Autorităților Locale din RM (CALM). În aceiași perioadă de referință au fost identificate pe rol în instanțele de judecată alte 21 cauze penale nefinalizate, aflate la diferite etape de examinare.
Concluzia raportului ”Monitorizarea cauzelor penale și contravenționale în privința reprezentanților administrațiilor publice locale referitor la actele conexe corupției” este că cei mai mulți dintre aleșii locali care s-au ales cu dosare în perioada monitorizată au decis să migreze spre alte partide politice, iar ulterior, majoritatea acestor cauze au fost încetate, potrivit autorului acestui raport, Viorel Pârvan, Expert IDIS Viitorul, care a prezentat aceste concluzii într-o conferință de presă deschisă publicului.
Raportul spune că 50% din deciziile finale emise de instanțele de judecată au fost de condamnare a aleșilor locali pentru faptele conexe corupției incriminate, restul deciziilor fiind de achitare sau de încetare a proceselor penale. Cel mai des, instanțele de judecată au aplicat amenda și doar în 4 cazuri a fost stabilită o pedeapsa cu privarea de libertate. Totodată, circa 1/3 din cei condamnați au fost liberați de răspundere penală sau le-a fost suspendată condiţionat executarea pedepsei penale.
”S-a vorbit mult în ultima vreme despre influența puterii politice centrale asupra aleșilor locali, despre vulnerabilitatea autorităților locale în fața unor intimidări sau persecuții care ar destabiliza sistemul guvernării locale. Constatăm prin intermediul acestui raprot de monitorizare că există zeci de cazuri în care deschiderea unor cauze penale sau administrative se face pentru a vulnerabiliza primarii, controlându-i prin dosare instrumentate politci. Datele acumulate prin intermediul acestui raport dovedește existența unei justiții selective. Noi credem că aceste dosare politice trebuie să înceteze. Ele reprezintă o auto-acuzare în adresa organelor de drept care-și dezonorează profesia, provocând pierderi masive de imagine și de resurse în scopul unor interese politice. Acest raport va reprezenta un instrument de sprijinire a puterilor locale să-și apere autonomia, independența și integritatea profesională, care să le ajute să-și exercite atribuțiile”, a declarat directorul IDIS, Igor Munteanu.
Cauze contravenționale conexe corupției, intentate și examinate în privința reprezentanților administrațiilor publice locale, sunt mai puține, fiind identificate în perioada de referință 20 de astfel de cauze, dintre care 80% sunt finalizate, iar restul se află încă pe rol. În 94% din dosarele finalizate au fost soluții de încetare a procesului contravențional.
Observăm un număr mare de cauze penale pentru abuz, exces și neglijență examinate de Centrul Național Anticorupție. În perioada 2015 – 2018 au fost intentate 192 de astfel de cauze penale, ce reprezintă 55% din numărul total al cauzelor de corupție și conexe corupției în administrația publică locală. Doar o mică parte din ele ajung să fie examinate în instanțele de judecată (9%), în rest aceste cauze au fost încetate sau clasate, fie s-a refuzat în pornirea urmării penale” a spus Viorel Pîrvan.
Tabloul dosarelor monitorizate în acest Raport al IDIS și CALM indică asupra unor carențe fundamentale de proceduri la examinarea dosarelor penale în funcție de soluțiile finale ale instanțelor de judecată. Observăm că, în cazurile hotărârilor de condamnare, procesele de judecată în majoritatea cazurilor fie durează între 3 și 4 ani, fie este finalizat într-un termen de 1 - 2 ani. Cele mai multe cazuri de achitare s-au finalizat în 2 – 3 ani de zile. În mare parte dosarele prin care s-au încetat procesele penale au durat nu mai mult de 2 ani. Dosarele care la moment sunt pe rol au termene mari de examinare, acestea depășind 3 ani de zile, chiar fiind examinate deja mai mult de 5 ani. Totodată 1/3 din dosarele pe rol nu au mai mult de 2 ani de când se examinează.
Totodată, tabloul politic al aleșilor locali cu dosare penale conexe corupției, examinate în perioada 2014 – 31 august 2018 în instanțele de judecată, diferă pentru cauzele penale începute anterior anului 2014 și cele care au început din anul 2014. Astfel, până în 2014, cele mai multe cauze penale au fost în privința aleșilor locali membri ai PCRM (Partidului Comuniștilor din RM) (21%), urmate de PLDM și PL cu 19% ambele, iar PDM cu 17%. Începând cu 2014, 29% din cauzele penale sunt împotriva aleșilor locali din PLDM (Partidul Liberal Democrat), urmat de PL cu 21%, PCRM cu 18% și PDM cu 14%. Subliniem faptul că nu a putut fi identificată apartenența politică în privința a 9% din aleșii locali cu dosare penale în perioada monitorizată. Din 2014 au început să fie examinate 60% din totalul dosarelor penale pornite pe aleșii locali membrii PLDM și 55% pe aleșii locali din PL, iar până la 2014 au fost pornite șase din zece dosare pe numele aleșilor locali din PDM și 58% din numărul total de dosare au vizat afiliații din PCRM.
Raportul poate fi descărcat aici
Raportul ”Monitorizarea cauzelor penale și contravenționale în privința reprezentanților administrațiilor publice locale referitor la actele conexe corupției” este realizat de IDIS Viitorul și CALM cu susținerea financiară a Fundației Soros-Moldova/Departamentul Buna Guvernare. Acțiunile întreprinse în cadrul proiectul și opiniile exprimate în cadrul acestei publicații țin de responsabilitatea implementatorilor și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros-Moldova.
Pentru alte detalii, vă rugăm să contactaţi responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.
Astăzi, 27 septembrie 2018, în incinta Consiliului raional Cahul a avut loc evenimentul de Audiere Publică a proiectului de Plan de acțiuni în domeniul aprovizionării cu apă și servicii de canalizare (AAC) a raionului Cahul pentru perioada 2018-2023 din cadrul Strategiei de Dezvoltare Socio-Economică a raionului Cahul. La eveniment au fost prezenți, dl Calmîc Vladimir, vicepreședintele raionului Cahul, anagajați ai aparatului președintelui raionului, consilieri raionali, primari ai localităților raionului Cahul, reprezentanți ai serviciilor desconcentrate ale raionului, reprezentanți ai societății civile, mass media locală și ai Agenției de Cooperare Internațională a Germaniei GIZ.
Scopul evenimentului a fost prezentarea și punerea în discuții a documentului strategic de planificare în sectorul de apă și canalizare, care va ghida activitatea raionului Cahul în domeniul AAC pe perioada 2018-2023, contribuind în final la sporirea accesului populației raionului la servicii calitative de apă și de canalizare.
Dl Vladimir Calmîc, vicepreședintele raionului a menționat că procesul de actualizare a Planului de Acțiuni a fost organizat la solicitarea Consiliului raional Cahul, cu suportul tehnic al Agenției de Cooperare Internațională a Germaniei GIZ, în cadrul grupului de lucru pentru actualizarea Planului de Acțiuni privind alimentarea cu apă și canalizare a raionului Cahul pentru anii 2018 – 2023 instituit prin dispozitia presedintelui raionului Cahul nr. 57 – d din 06.03.2018. Acest grup este alcătuit din 31 persoane, reprezentanți ai Consiliului raional – angajați ai aparatului președintelui, consilieri raionali, primari – reprezentanți ai celor 5 clustere de AAC din raionul Cahul, reprezentanți ai operatorului regional S.A. Apa Canal și ai serviciilor desconcentrate (Agenția ecologică, Centrul de Sănătate Publică, etc. ). Procesul de actualizare a fost coordonat de 2 experți angajați de GIZ – Dna Silvia Strelciuc, expert GIZ în planificarea strategică și Dl Vitalie Cernomoreț, expert tehnic GIZ. Pentru actualizarea planului de acțiuni în perioada martie – august 2018 au fost organizate 9 ședințe de lucru, dintre care 4 ședințe cu Grupul de lucru sus menționat, iar 5 ședințe au fost desfășurate în teritoriu pe clustere, sub formă de focus grupuri.
În cadrul evenimentului, autoritățile publice locale de nivel I au venit cu un șir de propuneri pentru îmbunătățirea documentului, cu privire la activitățile de dezvoltare a măsurilor investiționale în modernizarea infrastructurii de apă în raion. Documentul final, cu propunerile prezentate urmează a fi aprobat de către Consiliul raional Cahul. Termenul de recepționare a sugestiilor și propunerilor fiind stabilit pentru data de 4 octombrie curent.
Această activitate este realizată în cadrul proiectului „Modernizarea Serviciilor Publice Locale în Republica Moldova”, implementat de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ) în parteneriat cu Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului și sprijinit financiar de Uniunea Europeană, Ministerul German pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (BMZ), Guvernul Suediei, Guvernul României și Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare (SDC).
Sursa: cahul.md
Reprezentanți IDIS „Viitorul”, ai Primăriei Călărași, de la Fondul de Eficiență Energetică și firma „Eco Evolutions” SRL și-au dat întâlnire pe 26 septembrie în cadrul unei ședințe pentru a discuta raportul intermediar de audit energetic pentru sistemul de iluminat stradal în orașul Călărași.
Evenimentul a avut loc în cadrul proiectului „Eficientizarea iluminatului public în orașul Călărași – Licurici în inima Codrilor”, implementat de autoritatea publică locală din orașul Călărași, în colaborare cu IDIS „Viitorul”, cu sprijinul financiar al Uniunii Europene (UE).
„În cadrul ședinței au fost scoase în evidență dificultățile care pot apărea în cadrul implementării proiectului și anume pilonii de electricitate care trebuie schimbați și îndreptați. De asemenea, luând în considerare că anumite cerințe din caietul de sarcini al proiectului nu au fost incluse în raportul prezentat, urmează ca aspectele tehnice să fie revăzute și integrate în varianta finală a raportului energetic”, a declarat Managerul proiectului, Liubomir Chiriac.
Auditul energetic pentru sistemul de iluminat stradal este efectuat în premieră pentru orașul Călărași. În acest sens, raportul de audit energetic elaborat de compania „Eco Evolutions” SRL cuprinde măsuri complete de eficiență energetică pentru o lungime de 48 km în oraș. Documentul urmărește scopul de a reduce consumul de resurse energetice prin majorarea performanței energetice a sistemului de iluminat stradal, reducerea cheltuielilor financiar, cât și creșterea gradului de siguranță a locuitorilor.
La rândul său, primarul orașului Călărași, Nicolae Melnic, a menționat: „Proiectul este unul ambițios și orice lucru care costă are nevoie de un audit bun. Din acest motiv, auditul energetic ne va permite să evităm anumite greșeli în proiectare, realizarea lucrărilor tehnice care vor începe în 2019 și implementarea în ansamblu a proiectului de eficiență energetică”.
În baza investițiilor totale și a economiilor obținute pentru perioada de recuperare de 3,7 ani se obține o rată de rentabilitate de 19%. Din acest punct de vedere, proiectul este unul fezabil și se încadrează perfect în categoria proiectelor de eficiență energetică, se arată în proiectul raportului de audit energetic. „În calitate de măsuri de eficientizare a consumului de energie electrică la iluminatul stradal din orașul Călărași se propune instalarea corpurilor de iluminat cu LED-uri, care vor reduce consumul de până la 60%. Totodată, trebuie de menționat că punctele de aprindere sunt în stare bună și nu necesită mari schimbări, cu excepția ceasului electronic care trebuie înlocuit cu unul astranomic pentru a evita necesitatea de ajustare a acestuia în funcție de perioada anului”, a menționat Mihai Socolovschi, directorul companiei „Eco Evolutions” SRL.
Raportul final de audit energetic pentru măsurile de modernizare și eficientizare energetică a sistemului de iluminat public în orașul Călărași urmează să fie gata în luna octombrie a anului curent.
Conform legislației naționale privind eficiența energetică, auditul energetic este obligatoriu pentru toate proiectele de eficiență energetică finanțate sau cofinanțate din bani publici. Auditul energetic este necesar pentru a identifica cele mai eficiente măsuri de economisire a energiei și pentru a aprecia costurile de investiție din cadrul proiectului.
Proiectul „Eficientizarea iluminatului public în orașul Călărași – Licurici în inima Codrilor” este implementat de Primăria orașului Călărași, în parteneriat cu IDIS „Viitorul” și are o perioadă de 30 de luni. Proiectul este finanțat de Uniunea Europeană prin intermediul programului UE „Convenţia primarilor - proiecte demonstraționale" (CoM-DeP). Proiectul de eficiența energetică în orașul Călărași presupune instalarea unei rețele de iluminat de 21 de kilometri și iluminarea arhitecturală a două clădiri publice. Ca rezultat, proiectul va asigura o economie reală de 6 500 euro/an, va permite reducerea emisiilor de CO2 și a costurilor de întreținere și exploatare.
***
Pentru mai multe informații, contactați Ofițerul de presă al proiectului, Ana – Maria Veverița: ana.veverita@viitorul.org sau la numărul de telefon (0 22) 221844.
Inițiativa EU4Energy acoperă tot sprijinul UE ce vizează îmbunătățirea furnizării energiei, a securității energetice și conectivității, precum și promovarea eficienței energetice și a utilizării resurselor regenerabile în țările Parteneriatului Estic: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova și Ucraina. UE oferă acest sprijin prin intermediul finanțării proiectelor și programelor care contribuie la reformarea piețelor energetice și la reducerea dependenței și consumului național de energie. Pe termen mai lung, aceasta face furnizarea de energie mai fiabilă, transparentă și accesibilă, reducând astfel deficitul energetic și facturile la energie atât pentru cetățeni, cât și pentru sectorul privat. Mai multă informație pe: www.EU4Energy.eu.
Membrii Comitetului Director ai proiectului „Eficientizarea iluminatului public în orașul Călărași – Licurici în inima Codrilor”, implementat de Primăria Călărași, în parteneriat cu IDIS „Viitorul”, cu suportul UE, s-au întrunit pe 11 septembrie într-o ședință de lucru în cadrul căreia au discutat despre progresul, activitățile și provocările proiectului din perioada iulie-septembrie, precum și despre acțiunile care urmează a fi implementate până la finele anului.
La eveniment au participat reprezentanții Primăriei Călărași, ai Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova, membri ai societății civile și furnizorul de energie electrică „Red Union Fenosa”.
În cadrul evenimentului, Nicolae Melnic, primarul orașului Călărași a subliniat: „Activitățile proiectul de modernizare a iluminării stradale se încadrează în prioritățile Planului de Acțiune pentru Energia Durabilă a orașului pentru perioada 2014-2020, (PAED) și urmărește să implementeze măsurile de eficiență energetice în conformitate cu obiectivele Convenției Primarilor privind Clima și Energia - cea mai mare inițiativă mondială care reunește administrațiile orașelor pentru acțiuni locale privind clima și energia”.
La rândul său, managerul proiectului, Liubomir Chiriac a declarat în cadrul ședinței că IDIS „Viitorul” va continuă să ofere suportul necesar primăriei orașului Călărași în implementarea cu succes a proiectului și promovarea măsurilor de eficiență energetică durabilă.
Comitetul Director al proiectului „Eficientizarea iluminatului public în orașul Călărași – Licurici în inima Codrilor” are misiunea de a asigura realizarea calitativă a activităților proiectului, a coordona implementarea și monitorizarea acestuia, cât și a propune soluții la problemele identificate în procesul de realizare. Comitetul este condus de viceprimarul orașului Călărași – Victor Ambroci; Veaceslav Arapan - vicepreședinte al Comitetului și Elena Lungu, reprezentantul societății civile, care asigură secretariatul Comitetului.
Proiectul „Eficientizarea iluminatului public în orașul Călărași – Licurici în inima Codrilor” este implementat de Primăria orașului Călărași, în parteneriat cu IDIS „Viitorul” și are o perioadă de 30 de luni. Proiectul este finanțat de Uniunea Europeană prin intermediul programului UE „Convenţia primarilor - proiecte demonstraționale" (CoM-DeP). Proiectul de eficiența energetică în orașul Călărași presupune instalarea unei rețele de iluminat de 21 de kilometri și iluminarea arhitecturală a două clădiri publice. Ca rezultat, proiectul va asigura o economie reală de 6 500 euro/an, va permite reducerea emisiilor de CO2 și a costurilor de întreținere și exploatare.
***
Pentru mai multe informații, contactați Ofițerul de presă al proiectului, Ana – Maria Veverița: ana.veverita@viitorul.org sau la numărul de telefon (0 22) 221844.
Inițiativa EU4Energy acoperă tot sprijinul UE ce vizează îmbunătățirea furnizării energiei, a securității energetice și conectivității, precum și promovarea eficienței energetice și a utilizării resurselor regenerabile în țările Parteneriatului Estic: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova și Ucraina. UE oferă acest sprijin prin intermediul finanțării proiectelor și programelor care contribuie la reformarea piețelor energetice și la reducerea dependenței și consumului național de energie. Pe termen mai lung, aceasta face furnizarea de energie mai fiabilă, transparentă și accesibilă, reducând astfel deficitul energetic și facturile la energie atât pentru cetățeni, cât și pentru sectorul privat. Mai multă informație pe: www.EU4Energy.eu.
