La 28 noiembrie 2018, a fost organizat un Atelier de lucru privind Lecțiile învățate și recomandările pentru îmbunătățirea procedurilor de achiziție publică pentru lucrările de construcție în cadrul proiectelor finanțate de Uniunea Europeană (UE) prin intermediul Agenției de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ).
Evenimentul a fost organizat cu suportul proiectului „Modernizarea Serviciilor Publice Locale în Republica Moldova” (MSPL), implementat de GIZ. La atelier au participat 62 specialiști, reprezentanți ai Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului (MADRM), Agențiilor de Dezvoltare Regională (ADR) și ai Camerei de Comerț și Industrie (CCI), manageri de proiecte, consultanții naționali și regionali GIZ/MSPL, inclusiv reprezentanți ai societății civile din Republica Moldova.
Pe parcursul sesiunilor atelierului s-au prezentat principalele rezultate și provocări în contractarea serviciilor de proiectare precum și recomandările de îmbunătățire a procedurilor de achiziții pentru următoarea etapă. De asemenea, participanții au discutat și venit cu propuneri pentru modificarea Manualului și a Regulamentului de proceduri privind achizițiile publice, prezentându-se totodată și procedurile de achiziții publice pentru contractarea lucrărilor de construcții.
Amintim, cu sprijinul UE, 200.000 de cetățeni vor beneficia de o infrastructură îmbunătățită în domeniul aprovizionării cu apă și a energie. Aceasta va fi posibil în urma implementării a 10 proiecte de infrastructură în domeniul aprovizionării cu apă și canalizare și 8 proiecte în domeniul eficienței energetice în clădirile publice. Măsurile de eficiență energetică, care vor fi implementate în cadrul școlilor vor asigura condiții optime pentru activitatea profesională a personalului și studiile elevilor din mai multe localități. Cu privire la măsurile de aprovizionare cu apă și canalizare, principalele rezultate preconizate țin de îmbunătățirea infrastructurii pentru furnizarea serviciilor de aprovizionare cu apă și sporirea ratei de conectare a populației la acestea. Toate aceste măsuri vor contribui eventual la eliminarea disparităților rurale, dar și a celor urbane.
****************
Acest proiect este finanțat de Uniunea Europeană în cooperare cu proiectul „Modernizarea Serviciilor Publice Locale în Republica Moldova”, care este implementat de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ) în parteneriat cu Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului și sprijinit financiar de Ministerul German pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (BMZ), Guvernul Suediei, Guvernul României și Agenţia Elvețiană pentru Dezvoltare şi Cooperare (SDC).
Consiliul Raional Cahul iniţiază, începînd cu data de 4 iulie 2018, consultarea publică a proiectului de decizie ”Cu privire la aprobarea Planului de acțiuni în domeniul aprovizionării cu apă și servicii de canalizare (AAC) a raionului Cahul pentru perioada 2018-2023 (parte componentă a Strategiei de dezvoltare socio-economică a raionului Cahul 2017-2020)”.
Scopul proiectului este aprobarea documentului de planificare strategică în sectorul apă și canalizare, care va oferi o orientare clară pe domeniul dezvoltării sectorului de AAC în scopul asigurării accesului populaţiei la servicii îmbunătăţite cantitativ şi calitativ, prin planificarea adecvată a acțiunilor și intervențiilor în sector pentru perioada 2018 – 2023.
Necesitatea elaborării şi adoptării proiectului de decizie este fundamentată pe faptul că Planul de acțiuni în domeniul aprovizionării cu apă și servicii de canalizare pentru perioada 2012 -2017 este depășit, prin urmare a fost necesară actualizarea acestuia și aprobarea noilor măsuri pentru dezvoltarea și modernizarea sectorului.
Prevederile de bază ale proiectului sunt: Aprobarea Planului de acțiuni în domeniul aprovizionării cu apă și servicii de canalizare a raionului Cahul pentru perioada 2018-2023, parte componentă a Programului de dezvoltare socio-economică a raionului Cahul pe anii 2017- 2020.
Beneficiarii proiectului de decizie sunt: APL I, cetățenii raionului Cahul.
Rezultatele scontate ca urmare a implementării deciziei supuse consultării publice sunt: Sporirea accesului la servicii de apă și canalizare a populației raionului Cahul (pe clustere) și eficientizarea managementului serviciilor AAC în raionul Cahul.
Impactul estimat al proiectului de decizie este îmbunătăţirea dezvoltării economice și sporirea numărului de persoane care beneficiază de servicii calitative de apă și canalizare în raionul Cahul.
Proiectul de decizie este elaborat în conformitate cu legislaţia în vigoare:
Recomandările pe marginea proiectului de decizie supus consultării publice pot fi expediate pînă pe data de 18.07.2018, dnei Golub Victoria – șef adjunct Direcția Construcții, drumuri și dezvoltare teritorială, pe adresa electronică: sectiaproiecte@gmail.com , la numărul de telefon 0299 31 4 31, sau pe adresa: mun. Cahul, Piața Independenței 2, etaj IV, birou 407.
Proiectul deciziei ”Cu privire la aprobarea Planului de acțiuni în domeniul aprovizionării cu apă și servicii de canalizare (AAC) a raionului Cahul pentru perioada 2018-2023 (parte componentă a Strategiei de dezvoltare socio-economică a raionului Cahul 2017-2020)” şi nota informativă, anexa nr.1: Planul de acțiuni privind alimentarea cu apă și canalizare a raionului Cahul pentru anii 2018 – 2023 sînt disponibile pe pagina web oficială a Consiliului Raional Cahul: www.cahul.md directoriul: Transparența decizională/ Anunţuri privind organizarea consultării publice.
2. Plan acțiuni
http://cahul.md/anunturi-privind-organizarea-consultarii-publice/
În anul 2017, unui locuitor din Republica Moldova i-a revenit în medie 3 791 lei din veniturile bugetelor locale. Cele mai mari venituri pe cap de locuitor le-a avut în acest orașul Briceni (2,8 mii lei), comuna Sipoteni din raionul Călărași (2,7 mii lei) și municipiul Ungheni (2,4 mii lei). Cu toate acestea, bugetele locale din țara noastră rămân a fi critic insuficiente pentru asigurarea dezvoltării durabile a colectivităților locale. Acestea sunt câteva din constatările raportului de evaluare a calității finanțelor publice locale.
Analiza, semnată de Angela Secrieru, expertă în finanțe publice la IDIS „Viitorul”, evaluează capacitățile administrațiilor publice locale în domeniul finanțelor publice locale în 50 cele mai mari localităţile din Republica Moldova.
„Centralizarea financiară cunoaște proporții din ce în ce mai pronunțate și alarmante. Această tendință afectează, printre altele, independența autorităților publice locale în luarea deciziilor la nivel local, generând premise denaturate de dezvoltare a unor anumite localități în detrimentul altora, deseori induse prin motive politice, determinând, în cele din urmă, accentuarea declinului economiilor locale”, consideră Angela Secrieru.
Potrivit raportului de evaluare a finanțelor locale, mărimea veniturilor unităţilor administrativ-teritoriale a fost de 13 462 mln. lei, reprezentând 7,6% din PIB în anul 2017, iar cheltuielile totale ale bugetelor locale au constituit anul trecut 13 274 mln lei. Respectiv, localitățile (cu excepția mun. Chișinău și Bălți) cu cele mai mari venituri au fost municipiul Cahul (81 mln lei), municipiul Ungheni (77 mln lei) și Orhei (59 mln lei). Aceleași orașe au înregistrat și cele mai mari încasări din taxele locale în anul 2017. Impozitul pe bunurile imobile reprezintă însă sursa cu cel mai pronunțat potențial financiar care alimentează bugetete locale. Această sursă a generat cele mai mari venituri în cazul bugetelui municipiului Cahul (4,7 mln. lei) și a orășelului Codru (3,9 mln. lei). Totuși, în 2016-2017, impozitele și taxele locale au înregistrat valori neimportante (cca. 6%), cauzate în special de pasivitatea autorităților locale, mediul politic și economic nefavorabil. Deși veniturile proprii se asociază cu descentralizarea financiară și independența autorităților publice locale, cea mai mare parte din totalul veniturilor bugetelor locale revine transferurilor de la bugetul de stat. În acest caz, cele mai mari transferuri au fost înregistrate anul trecut la nivelul bugetelor municipiilor Cahul, Ungheni și Comrat.
În ce privește cheltuielile efectuate în 2017, cei mai mulți bani au fost cheltuiți pentru personal, bunuri și servicii. Astfel, cele mai mari cheltuieli de personal în structura cheltuielilor bugetare totale au fost înregistrate în cazul bugetului satului Pelinia (54%), satului Congaz (53%) și orașului Taraclia (51%).
„Ponderea veniturilor proprii în totalul veniturilor bugetului locale nu doar că este insuficientă, dar este în continuă scădere. Una din explicațiile posibile ale acestor evoluții este reticența autorităților publice locale de a-și manifesta inițiativa și activismul în dezvoltarea economiilor locale, lucru determinat și de numărul mare de cazuri de urmărire penală împotriva aleșilor locali sub pretextul luptei anticorupție”, spune experta.
Consolidarea bazei de venituri proprii la nivelul autorităților publice locale, transparentizarea alocării tuturor categoriilor de transferuri, creşterea randamentului fiscal al impozitelor şi taxelor locale, reconsiderarea sistemului de facilităţi fiscale, precum și acordarea autorităților publice locale a libertăţii de a introduce taxe şi impozite locale noi sunt câteva dintre soluțiile recomandate în raport pentru asigurarea unei sănătăți financiare și a unei creșteri economice durabile la nivel local.
Transparența bugetară a autorități publice locale din Republica Moldova poate fi accesată pe portalul de date deschise http://localbudgets.viitorul.org/
……………..
Raportul a fost elaborat în cadrul inițiativei „Promovarea transparenței și sustenabilității financiare a politicilor regionale, a întreprinderilor de stat și a autorităților locale din Republica Moldova”, implementată de IDIS „Viitorul”, în parteneriat cu Institutul pentru Reforme Economice și Sociale din Slovacia (INEKO). Inițiativa este susținută financiar de Programul de Asistență Oficială pentru Dezvoltare al Republicii Slovace (SlovakAid) și are ca scop îmbunătățirea transparenței și a stabilității financiare a autorităților publice locale și a întreprinderilor de stat din Moldova prin transferul de know-how din proiectele similare implementate cu succes în Slovacia.
Pentru detalii, contactaţi Ana – Maria Veverița: ana.veverita@viitorul.org sau la numărul de telefon (0 22) 221844.
În premieră, orașul Călărași a fost supus auditului energetic pentru sistemul de iluminat public stradal. Raportul de audit energetic, realizat în cadrul proiectului implementat cu suportul UE „Eficientizarea iluminatului public în orașul Călărași – Licurici în inima Codrilor”, a fost aprobat pe 15 noiembrie, de către reprezentanții Primăriei Călărași, IDIS „Viitorul”, Fondul de Eficiență Energetică și compania „Eco Evolutions” SRL.
Raportul de audit energetic elaborat de compania „Eco Evolutions” SRL cuprinde măsuri complete de eficiență energetică pentru o lungime de 48 km în oraș. Studiul a avut drept scop analiza stării sistemului de iluminat public existent și identificarea zonelor care necesită extindere și modernizare. În baza analizei energetice a sistemului de iluminat au fost de asemenea propuse soluții de eficientizare a energiei.
„În baza raportului de audit energetic va fi elaborat proiectul tehnic - documentul după care se va ghida compania ce va fi selectată pentru efectuarea lucrărilor care țin de iluminatul public. În felul acesta, a fost realizat primul pas concret care, sperăm noi, va conduce la implementarea mai eficientă a următoarelor etape din cadrul proiectului”, a punctat Liubomir Chiriac, managerul proiectului.
„Auditul energetic este cartea de vizită a sistemului de iluminare stradală din oraș, care ne permite să cunoaștem în detaliu starea sistemului de iluminat și eficiența acestuia. Documentul va putea fi accesat nu doar de către cetățeni sau specialiștii din domeniu, dar și de finanțatorii care vor dori să investească în dezvoltarea orașului nostru”, este de părere primarul orașului Călărași, Nicolae Melnic.
Potrivit raportului de audit energetic, sistemul de iluminat stradal din orașul Călărași are un grad de funcționare de 54%, iar tehnologiile LED ar permite reducerea costurilor de întreținere pentru un sistem public de iluminat modern . În baza investițiilor totale și a economiilor obținute pentru perioada de recuperare de 3,7 ani se obține o rată de rentabilitate de 19%. „Efectuând un calcul estimativ din cei 47,76 km străzi analizate, ca grad de potențial de funcționare avem 54,2%, iar ca lungimea acest lucru reflectă circa 25,9 km de străzi. Consumul actual mediu lunar de energie este de aproximativ 7 550 kWh, sau circa 90 600 kWh anual. În termeni financiar, acest lucru indică un cost de 216 350 lei anual, ce va fi redus ca rezultat al implementării tehnologiilor LED”, este de părere Mihai Socolovschi, directorul companiei „Eco Evolutions” SRL
Sistemul de iluminat din orașul Călărași este creat în anii 1960-1970. Cu toate că în perioada 2013-2017 au avut loc câteva renovări, situația sistemului de iluminat în oraș este una proastă, cu o iluminare mai redusă de 21%, cu prezența masivă a liniilor aeriene neizolate, cu foarte mulți piloni de lemn și piloni ce necesită a fi îndreptați, cu a amplasare a pilonilor mai puțin reușită și care nu respectă distanțele. Prin urmare, Primăria orașului Călărași nu dispune actualmente de un serviciu specializat de gestiune a iluminatului public stradal, se arată în raportul de audit energetic.
Conform legislației naționale privind eficiența energetică, auditul energetic este obligatoriu pentru toate proiectele de eficiență energetică finanțate sau cofinanțate din bani publici. Auditul energetic este necesar pentru a identifica cele mai eficiente măsuri de economisire a energiei și pentru a aprecia costurile de investiție din cadrul proiectului.
Mulțumită proiectului de eficiență energetică, în orașul Călărași vor fi înlocuite 500 corpuri de iluminat, fiind asigurată o economie reală de 6 500 euro/an. Actualmente, liniile electrice din orașul Călărași au o vechime de peste de 60 de ani, iar din această cauză, se defectează foarte des, iar localitatea rămâne în beznă.
Proiectul „Eficientizarea iluminatului public în orașul Călărași – Licurici în inima Codrilor” este implementat de Primăria orașului Călărași, în parteneriat cu IDIS „Viitorul” și are o perioadă de 30 de luni. Proiectul este finanțat de Uniunea Europeană prin intermediul programului UE „Convenţia primarilor - proiecte demonstraționale" (CoM-DeP). Proiectul de eficiența energetică în orașul Călărași presupune instalarea unei rețele de iluminat de 21 de kilometri și iluminarea arhitecturală a două clădiri publice. Ca rezultat, proiectul va asigura o economie reală de 6 500 euro/an, va permite reducerea emisiilor de CO2 și a costurilor de întreținere și exploatare.
***
Pentru mai multe informații, contactați Ofițerul de presă al proiectului, Ana – Maria Veverița: ana.veverita@viitorul.org sau la numărul de telefon (0 22) 221844.
Inițiativa EU4Energy acoperă tot sprijinul UE ce vizează îmbunătățirea furnizării energiei, a securității energetice și conectivității, precum și promovarea eficienței energetice și a utilizării resurselor regenerabile în țările Parteneriatului Estic: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova și Ucraina. UE oferă acest sprijin prin intermediul finanțării proiectelor și programelor care contribuie la reformarea piețelor energetice și la reducerea dependenței și consumului național de energie. Pe termen mai lung, aceasta face furnizarea de energie mai fiabilă, transparentă și accesibilă, reducând astfel deficitul energetic și facturile la energie atât pentru cetățeni, cât și pentru sectorul privat. Mai multă informație pe: www.EU4Energy.eu.
Zece cele mai bune și mai proaste politici locale și regionale din Moldova implementate în august-octombrie 2018 au fost identificate și evaluate de către membrii unui Consiliu de Evaluare, la invitația IDIS „Viitorul” și institutul INEKO din Slovacia. Activitatea urmărește descrierea practicilor durabile, rezistente în timp, care pot fi transferate și în alte comunități, având ca rezultat final îmbunătățirea calității politicilor locale și regionale de dezvoltare.
Politicile publice au fost măsurate pe baza a două criterii aprobate metodologic, luând în considerare importanța lor pentru comunitate și sustenabilitatea acestora. Astfel, membrii Consiliului de Evaluare au apreciat și clasificat politicile analizate după (a) calitate, criteriu care cuprinde valori situate între -3 și 3 și (b) importanța acestei politici pentru comunitate și economie, adică impactul care îl produce, utilizând o scară procentuală de la 0 la 100%. Iar înmulțirea celor două criterii reprezintă scorul final al fiecărei politici, care se încadrează între -300 și 300 de puncte.
Potrivit analizei, cele mai bune cinci politici publice locale din țara noastră se referă la traseul turistic lansat pe 30 septembrie în comuna Chișcăreni, raionul Sângerei – cu un scor final de 202,6 puncte, sala polivalentă de sport din satul Colibași, raionul Cahul – 161,5 puncte, Centrul comunitar „Bătrânețe activă” din satul Sămășcani, raionul Șoldănești – 151,6 puncte, harta serviciilor sociale din municipiul Bălți, cu un scor final de 147,8, dar și harta resurselor locale a teritoriului Grupului de Acțiune Locală „Plaiul Codrilor” din raionul Strășeni, care a acumulat un scor final de 145,4 puncte.
Astfel, pe lângă faptul că comuna Chișcăreni din raionul Sângerei este renumită pentru Festivalul sarmalelor și plăcintelor organizat anual, localitatea are toate șansele să devină o atracție turistică în Moldova. Traseul turistic „La Chișcăreni - ACASĂ” le va permite vizitatorilor să descopere istoria și locurile frumoase ale localității. „Impactul acestei politici locale este unul pe termen lung și ține de atragerea investițiilor, crearea locurilor de muncă și impulsionarea dezvoltării socio-economice a comunei. Ba mai mult, noul traseu turistic din comuna Chișcăreni dezvoltă turismul rural, ramură cu un potențial enorm de dezvoltare”, consideră Diana Enachi, membra a Consiliului de Evaluare. Principalele puncte de atracție sunt monumente istorice din perioada boierului Nicolae Casso, popasuri turistice în spații forestiere, un centru de artizanat, precum și patru agro-pensiuni cu servicii turistice complete. Ideea creării traseului turistic aparține primăriei și a fost susținută prin contribuțiile băștinașilor.
O altă o politică care a devenit posibilă mulțumită băștinașilor este și sala polivalentă de sport din satul Colibași, deschisă în luna august. Astfel, a fost renovată clădirea fostului cinematograf prin reorganizarea spațiului interior, dar și reparația capitală a clădirii. Sala polivalentă de sport are o suprafață de circa 200 metri pătrați și include spații construite conform celor mai moderne tehnologii. Pe lângă spațiul dotat cu aparate de fitness, localnicii de diferite vârste pot practica și alte activități: dansuri sportive, lupte libere, atletică, gimnastică etc. „Impresionează efortul localnicilor, fapt ce denotă spiritul și inițiativa civică dezvoltată din localitate”, este de părere Igor Bucătaru, membru al Consiului de Evaluare.
Iar pentru a le asigura tinerilor în etate o bătrânețe activă, Primăria satului Sămășcani din raionul Șoldănești, în parteneriat cu HelpAge International, a deschis pe 10 august Centrul comunitar „Bătrânețe activă”, care este unul dintre primele instituții de acest gen în raion. „Această instituție reprezintă o practică concretă și cu beneficiari direcți; un model demn de urmat și de replicat și în alte localități din țară”, spune membrul Consiliului de Evaluare, Veaceslav Aftene. Centrul comunitar, care se află în blocul vechi al grădiniței din localitate, asigură accesul la activități sociale, educaționale şi recreative a cel puțin 300 de persoane în etate din comunitatea locală, susținând-le astfel integrarea socială.
La rândul său, membrii Consiliului de Evaluare au evaluat și două politici negative care prezintă anumite încălcări ale principiilor de transparență. Este vorba de două cazuri intens mediatizate, dar care însă trebuie apreciate de către instituțiile competente și anume posibilul conflict de interese în decizia Primăriei satului Măgdăcești de achiziționare a imobilului pentru grădinița din sat și imperiul de construcții al primarului din satul Băgzești, raionul Telenești.
Acest sumar reprezintă cea de-a patra ediție a seriei de politici și acțiuni de interes public inițiate sau implementate la nivel local în perioada august – octombrie 2018. Prima ediție a fost lansată în februarie 2018, încorporând 13 politici - Sumarul celor mai bune și cele mai proaste 13 politici locale și regionale din Republica Moldova (noiembrie 2017 – ianuarie 2018), în timp ce ediția a doua a cuprins 11 politici locale și regionale și a fost prezentată în luna mai a.c - Sumarul celor mai bune și cele mai proaste 11 politici locale și regionale din Republica Moldova (februarie – aprilie 2018). Iar în luna iulie a fost prezentat Sumarul celor mai bune și cele mai proaste 10 politici locale și regionale din Republica Moldova, (mai-iulie 2018), evaluarea fiind la cea de-a treia ediție.
Ediția următoare a celor mai bune și mai proaste politici locale și regionale din Moldova urmează să apară în februarie 2019.
……………..
Analiza a fost elaborată în cadrul inițiativei „Promovarea transparenței și sustenabilității financiare a politicilor regionale, a întreprinderilor de stat și a autorităților locale din Republica Moldova”, implementată de IDIS „Viitorul”, în parteneriat cu Institutul pentru Reforme Economice și Sociale din Slovacia (INEKO). Inițiativa este susținută financiar de Programul de Asistență Oficială pentru Dezvoltare al Republicii Slovace (SlovakAid) și are ca scop îmbunătățirea transparenței și a stabilității financiare a autorităților publice locale și a întreprinderilor de stat din Moldova prin transferul de know-how din proiectele similare implementate cu succes în Slovacia.
Pentru detalii, contactaţi Ana – Maria Veverița: ana.veverita@viitorul.org sau la numărul de telefon (0 22) 221844.
Primăriile din municipiul Bălți, municipiul Cahul și orașul Cimișlia, cât și Consiliile raionale din Strășeni, Fălești și Cahul au fost premiate de către IDIS „Viitorul” pentru asigurarea transparenței în activitatea administrației publice locale. Evenimentul de premiere a avut loc pe 8 noiembrie, în cadrul unei conferințe publice.
Potrivit raportului de monitorizare a evoluției administrațiilor publice locale în ce privește deschiderea acestora către cetățeni, cele mai deschise localități din Moldova sunt municipiul Bălți (82 de puncte), orașul Cimișlia (62 puncte) și municipiul Cahul (62 puncte). Aceste primării s-au aflat în top 10 cele mai transparente localități și în anul 2017. Astfel, doar primăria municipiului Bălți a publicat pe pagina oficială - http://balti.md/ contractele de achiziții publice desfășurate anul trecut. La fel, doar pe pagina web a Primăriei municipiului Bălți sunt prezentate rezultatele licitațiilor publice, cu indicarea bunului imobil, adresa, suprafața, destinația, prețul și decizia consiliului orășenesc. „Ca să asigurăm transparența, Primăria Bălți publică săptămânal pe website un calendar al evenimentelor, transmitem live toate ședințele și avem chiar și două rubrici noi «Opinia Ta contează» și «Feedback», pentru că părerea cetățenilor despre activitatea primăriei este importantă pentru noi”, povestește Irina Serdiuc, secretarul Consiliului municipal Bălți.
Primăria municipiului Cahul, care este a doua cea mai transparentă autoritate din țară, publică, alături de Primăria municipiului Strășeni rapoartele de activitate și analizele financiare anuale ale întreprinderilor municipale din 2017. Pe pagina web a orașului Cahul - http://www.primariacahul.md/, la fel ca și a celui din Cimișlia găsim declaraţiile cu privire la avere ale primarilor.
Pe lângă primăriile din cele trei orașe, premii de transparență au obținut și consiliile raionale. Astfel, conform celui mai recent clasament realizat de IDIS „Viitorul”, cele mai deschise autorități raionale din Moldova sunt cele din Strășeni (78 de puncte), Fălești (64 de puncte) și Cahul (58 de puncte). Consiliul raional Strășeni publică pe web – www.crstraseni.md toate proiectele de decizii ale consiliului raional, oferind timp suficient persoanelor interesate să le analizeze. De asemenea, proiectele de decizii sunt ușor de găsit pe pagina web, acestea fiind structurate după data ședinței preconizate a consiliului raional. Consiliul raional Strășeni este și cel mai bun exemplu de participare în procesul decizional la nivel raional. Administrația raională din Strășeni publică contractele de achiziții pe pagina web și informațiile detaliate despre tipurile de servicii sociale, fiind un exemplu de urmat pentru toate raioanele țării. „Obținerea unui grad înalt de transparență în procesul decizional depinde foarte mult de activitatea întregii echipe a autorității, de cunoașterea legislației în domeniul vizat, de profesionalismul și responsabilitatea în realizarea sarcinilor stabilite”, subliniază Mihail Popa, președintele raionului Strășeni.
Totodată, doar administrația raionului Fălești a publicat pe web CV-ul conducătorilor întreprinderilor municipale și analizele financiare anuale de activitate, fiind și cel mai bun exemplu la acest capitol. „Transparența este un proces de activitate zilnică în scopul eficientizării activității autorităților publice și sporirea gradului de încredere a populației în actul administrativ. Considerăm că autoritatea noastră raională a înregistrat un grad înalt de transparență prin asigurarea participării societății civile la procesul de administrare și decizional”, spune Iraida Bânzari, președinte al raionului Fălești.
Chiar dacă a acumulat 58 de puncte din 100, Consiliul raional Cahul este autoritatea care a urcat cel mai mult în clasament (de la locul 29 în 2016 la locul 3 în 2018). În acest sens, la nivel raional a fost creat Consiliul raional pentru participare, toate proiectele de decizii, cât și deciziile aprobate sunt făcute publice pe pagina web http://cahul.md/, iar cetățenii sunt implicați activ în consultări și audieri publice. „Consiliul Raional Cahul tinde să sporească gradul de responsabilitate a administrației publice față de cetățean, deoarece anume acesta este beneficiar al deciziilor aprobate. Implicarea activă a cetățenilor în procesul de elaborare a actelor normative este un obiectiv de care ne conducem în activitatea de zi cu zi”, este de părere secretarul Consiliului raional Cahul, Cornelia Prepeliță.
Toate autoritățile câștigătoare s-au ales cu trofee și diplome de onoare.
……………..
Topul celor mai transparente autorități publice locale din Republica Moldova poate fi găsit pe portalul de date deschise www.localtransparency.viitorul.org.
Evenimentul a avut în cadrul inițiativei „Promovarea transparenței și sustenabilității financiare a politicilor regionale, a întreprinderilor de stat și a autorităților locale din Republica Moldova”, implementată de IDIS „Viitorul”, în parteneriat cu Institutul pentru Reforme Economice și Sociale din Slovacia (INEKO). Inițiativa este susținută financiar de Programul de Asistență Oficială pentru Dezvoltare al Republicii Slovace (SlovakAid) și are ca scop îmbunătățirea transparenței și a stabilității financiare a autorităților publice locale și a întreprinderilor de stat din Moldova prin transferul de know-how din proiectele similare implementate cu succes în Slovacia.
Pentru detalii, contactaţi Ana – Maria Veverița: ana.veverita@viitorul.org sau la numărul de telefon (0 22) 221844.
Orașele Bălți, Cimișlia și Cahul sunt cele mai transparente localități din Republica Moldova, iar Strășeni, Fălești și Cahul - cele mai transparente raioane din țară în anul 2018, fapt pentru care au fost premiate. Clasamentul celor mai deschise autorități publice locale, realizat de Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul” împreună cu INEKO Slovacia a fost prezentat astăzi, 8 noiembrie, în cadrul unei conferințe publice.
„Timp de trei ani avem o cooperare frumoasă cu partenerii din Slovacia și în această perioadă am învățat foarte multe. Am învățat metodologia de identificare a celor mai transparente autorități locale și am aflat care sunt instrumentele de măsurare a sustenabilității financiare. Astfel am făcut un pas înainte pentru consolidarea autorităților publice locale din Moldova. De asemenea, cu toate că media de transparență pe țară este mai jos de 40%, există autorități care încep să dicteze tonul în această direcție și tendințele sunt îmbucurătoare la capitolul transparenței”, a declarat Liubomir Chiriac, directorul executiv IDIS „Viitorul”.
La rândul său, Maroš Kramár, Diplomat pentru Dezvoltare și Cooperare din cadrul Ambasadei Republicii Slovace la Chișinău a menționat: „Mă bucur că sprijinul financiar al SlovakAid și colaborarea organizațiilor partenere INEKO și IDIS Viitorul aduce rezultate pozitive sub forma unor premii pentru cele mai deschise autorități publice locale. Multe mulțumiri aparțin și municipalităților, care fac parte din proiect și au încercat să fie mai transparente pentru nevoile cetățenilor lor. Fie ca autoritățile cele mai deschise să devină în viitor, un model pentru celelalte localități din Moldova”.
„Scopul inițiativei noastre a fost să îmbunătățim nivelul de deschidere a autorităților față de cetățeni și după trei ani putem observa un progres semnificativ în acest sens, ceea ce reprezintă un semn bun. Sunt fericit să văd că rezultatele monitorizării transparenței locale în Moldova sunt pozitive și autoritățile au devenit mai transparente. Obiectivul eforturilor noastre este să avem o democrație calitativă în Moldova prin responsabilizarea cetățenilor și informarea lor corectă despre transparență și sustenabilitatea financiară a guvernelor locale”, a spus directorul INEKO, Peter Golias, prezent la eveniment.
Cele 60 de localități (40 de orașe și 20 cele mai mari sate/comune) și 32 de consilii raionale au fost evaluate în baza următoarelor nouă criterii de transparență: accesul la informație, participarea în procesul decizional, procesul bugetar, organizarea și desfășurarea achizițiilor publice, administrarea proprietății publice, conflictul de interese, resursele umane, serviciile sociale și investițiile raionale. Punctajul maxim pentru administrația unui autorități publice locale constituie 100 de puncte. Astfel, cele mai transparente localități sunt municipiul Bălți (82 de puncte), orașul Cimișlia (62 puncte) și municipiul Cahul (62 puncte). La rândul său, cele mai transparente autorități publice locale de nivelul II sunt consiliile raionale din Strășeni (78 de puncte), Fălești (64 de puncte) și Cahul (58 de puncte).
Pe parcursul celor trei ani de monitorizare, administrațiilor publice locale și raionale au evoluat în ce privește deschiderea acestora către cetățeni. Cel mai mult a urcat în clasament municipiul Strășeni, urmat de orașul Sângerei, satul Cărpineni și orașul Ialoveni. Astfel, din 2016 și până în prezent, a crescut media generală de transparență cu 4,87 puncte procentuale pentru administrațiile publice locale de nivelul I și 7,34 puncte procentuale pentru administrațiile publice locale de nivelul II. Deși media generală pentru localități este de 23,55% din 100 maxim posibile, iar media generală pentru raioane este de 37,28%, marea majoritate a autorităților publice locale de nivelul I și II și-au îmbunătățit în continuu nivelul de transparență, fapt ce a dus la acumularea unui punctaj mai mare și ocuparea unui loc mai bun în comparație cu anii precedenți. Printre exemplele pozitive evidențiem municipiul Bălți, care ocupă prima poziție doi ani la rând, cu o medie peste 80% (A+), municipiul Strășeni, care are cel mai mare progres în punctaj (+50,2 puncte) și în clasament (+39 locuri). La nivel de raioane este vorba de raionul Strășeni, care ocupă prima poziție doi ani la rând cu o medie peste 78% în 2018 (A), iar raionul Cahul a avut cea mai mare ascensiune în 2018 (+46,6 puncte) și a urcat pe locul III în clasament (+26 locuri), se arată în raportul de monitorizare a activității administrațiilor publice locale în ce privește deschiderea față de cetățeni.
„Autoritățile publice locale din Moldova au devenit mai deschise în ultimul timp și au început să utilizeze tot mai mult paginile web pentru a aduce la cunoștință cetățenilor informațiile de interes public. Totodată, clasamentul din 2018 constată primul exemplu de elaborare și publicare pe web a Codului de etică pentru aleșii locali și cu toate că în Moldova nu este obligatoriu, trei administrații locale și o administrație raională publică contractele de achiziții pe pagina lor oficială”, este de părere Viorel Pârvan, autorul raportului de transparență.
Potrivit clasamentului, cele mai bune exemple de respectare a accesului la informație este Primăria orașului Cimișlia (97 de puncte) și Consiliul raional Sângerei (94 puncte). La capitolul participarea în procesul decizional, municipiul Bălți și Consiliul raional Strășeni își păstrează, în ultimii ani, prima poziție. În ceea ce privește achizițiile publice, majoritatea autorităților (29 de localități și 9 raioane) publică anunțurile de participare la achizițiile publice, și mai puțin rezultatele achizițiilor. Totodată, deși este important ca autoritățile să publice contractele de achiziții publice pe paginile lor web ca și societatea civilă să le poată monitoriza, acest lucru nu este făcut. Respectiv doar pe pagina web a municipiului Bălți, a satelor Costești, Varnița, dar și a Consiliului raional Strășeni găsim contractele de achiziții publice.
Ce ține de transparența bugetară, 34 de autorități locale de nivelul I și 27 de raioane au publicat pe web bugetul pe anul 2018. Studiul mai scoate în evidență faptul că deși 24 de primării au făcut public pe pagina web CV-ul primarului, declarațiile de avere și interese personale ale primarului, viceprimarilor și a funcționarilor publice sunt publicate doar pe pagina web a primăriilor din municipiul Cahul și din orașul Cimișlia. În cazul autorităților raionale, Consiliul raional Râșcani este unicul raion care are publicat pe pagina web Codul de etică pentru aleșii locali.
Clasamentul celor mai transparente autorități publice locale mai arată că 58 de primării și 30 de consilii raionale nu au făcut publice prin intermediul paginii web rezultatele funcţiile publice vacante în 2017 și doar primăriile din municipiul Bălți, primăria Călărași și Consiliile raionale din Strășeni și Sângerei au făcut acest lucru.
Alte capitole analizate sunt „serviciile publice” și „investițiile, întreprinderi municipale și participarea în societățile comerciale”. Astfel, Primăria municipiului Bălți și Consiliul raional Fălești reprezintă cele mai bune exemple de accesibilitate pentru populație la informațiile despre serviciile sociale. De asemenea, doar 13 primării și două consilii raionale publică pe web informațiile privind programele şi proiectele, ale căror beneficiari sau executanţi sunt. La nivel raional, doar administrația raionului Fălești a publicat pe web CV-ul conducătorilor întreprinderilor municipale.
Topul celor mai transparente autorități publice locale din Republica Moldova poate fi găsit pe portalul de date deschise www.localtransparency.viitorul.org.
……………..
Evenimentul a avut în cadrul inițiativei „Promovarea transparenței și sustenabilității financiare a politicilor regionale, a întreprinderilor de stat și a autorităților locale din Republica Moldova”, implementată de IDIS „Viitorul”, în parteneriat cu Institutul pentru Reforme Economice și Sociale din Slovacia (INEKO). Inițiativa este susținută financiar de Programul de Asistență Oficială pentru Dezvoltare al Republicii Slovace (SlovakAid) și are ca scop îmbunătățirea transparenței și a stabilității financiare a autorităților publice locale și a întreprinderilor de stat din Moldova prin transferul de know-how din proiectele similare implementate cu succes în Slovacia.
Pentru detalii, contactaţi Ana – Maria Veverița: ana.veverita@viitorul.org sau la numărul de telefon (0 22) 221844.
De la începutul anului, în Regiunea de Dezvoltare Sud au fost valorificate surse financiare în valoare de 39,215 milioane de lei (97,5%) din cei 40,215 milioane de lei alocați din sursele Fondului Național pentru Dezvoltare Regională (FNDR), pentru implementarea a 6 proiecte de dezvoltare regională. Totodată, din surse externe alocate de către partenerii de dezvoltare (Guvernul Germaniei, Guvernul României, UE ș.a.) au fost realizate lucrări de construcție și proiectare în sumă de 61 mln. lei în cadrul altor măsuri investiționale. Mai multe detalii relevante privind situația curentă a proiectelor pe care ADR Sud le implementează au fost prezentate în cadrul celei de-a doua ședințe ordinare din acest an a Consiliului Regional pentru Dezvoltare (CRD) Sud, desfășurată astăzi, 29 octombrie a.c., la Cimișlia.
La lucrările Consiliului Regional pentru Dezvoltare Sud au participat Dorin Andros, Secretar de stat la Ministerul Agricuturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, Igor Malai, șeful Direcției politici de dezvoltare regională a MADRM și Eduard Ungureanu, șeful Secției relații cu instituțiile de dezvoltare regională din cadrul aceluiași minister.
Ședința a fost prezidată de către președintele Consiliului Regional pentru Dezvoltare Sud, Nicolae Molozea, care a dat start lucrărilor forului regional, enunțând principalele obiective de pe agenda evenimentului.
În cele ce urmează, membrii CRD Sud au purces la audierea raportului de activitate al Agenției de Dezvoltare Regională Sud pentru perioada ianuarie-septembrie 2018. Maria Culeșov, directorul ADR Sud a prezentat cele mai importante rezultate obținute de specialiștii Agenției în procesul de implementare a proiectelor de dezvoltare regională, precum și în domeniile planificare strategică și programare, comunicare și transparență, relații internaționale, cooperare, schimb de experiență și atragere investiții.
Potrivit doamnei Culeșov, în perioada de referință instituția și-a focusat activitatea în principal pe activități realizate în scopul valorificării mijloacelor financiare alocate din FNDR și a implementării proiectelor investiționale incluse în Documentul Unic de Program (DUP) 2017-2020 și aprobate spre finanțare în 2018.
Maria Culeșov a menționat că, în anul 2018, ADR Sud are în proces de implementare în total 13 proiecte investiționale, inclusiv 6 proiecte finanțate din sursele Fondului Național pentru Dezvoltare Regională. Prin decizia CNCDR nr.3/18 din 16 februarie 2018, pentru anul 2018 au fost alocate în regiunea sud mijloace financiare din FNDR în sumă totală de 40,215 mln. lei. În perioada ianuarie-septembrie nivelul de valorificare a mijloacelor financiare alocate din fond este de circa 97,5%, iar gradul de valorificare a mijloacelor financiare alocate din surse externe în această perioadă este de circa 76,4 %.
Șefa ADR Sud a adus la cunoștința membrilor CRD Sud informații despre cele mai importante rezultate privind implementarea celor 6 proiecte de dezvoltare regională finanțate din FNDR și a celor 5 proiecte finanțate de Uniunea Europeană prin intermediul Proiectului „Modernizarea Serviciilor Publice Locale în Republica Moldova", implementate de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ).
Totodată, a vorbit cu lux de amănunte și cu o deosebită mândrie despre proiectul de importanță majoră „Construcția apeductului magistral Leova-Iargara", care se află acum pe ultima sută de metri și urmează a fi dat în exploatare la începutul lunii noiembrie curent. Apeductul nou, construit cu suportul Guvernului Federal al Germaniei, al Fondului Național pentru Dezvoltare Regională şi cu implicarea Consiliului raional Leova, se estimează la circa 60 mln. de lei și va aduce beneficii unui număr de peste 20 de mii de locuitori din sudul Moldovei, asigurându-le acestora accesul la servicii moderne de aprovizionare cu apă și de canalizare.
Maria Culeșov a specificat că ADR Sud își va continua cu brio demersul său de organizare a procesului de implementare a proiectelor și de asigurare a unui management financiar eficient al resurselor, coordonând, totodată, implicarea tuturor părților în procesul de implementare a proiectelor, astfel încât să se depună eforturi maxime în exercitarea corespunzătoare a responsabilităților. Acest demers a fost susținut și de Secretarul de stat, Dorin Andros, care a subliniat importanța cooperării strânse între ADR Sud și autoritățile publice centrale și locale, asociațiile obștești, alte instituții și organizații și sectorului privat pentru soluționarea problemelor și provocărilor existente în domeniul dezvoltării regionale.
În cadrul ședinței au fost prezentate, de asemenea, informații despre activitatea Comisiei regionale sectoriale (CRS) în domeniul Aprovizionare cu apă și canalizare (AAC) și a CRS în domeniul Managementul deșeurilor solide (MDS) din cadrul CRD Sud, în perioada ianuarie-septembrie 2018. Ion Gudumac, președinte al raionului Leova și copreședinte al CRS/AAC, și Tatiana Marin, membră a CRS/MDS, au menționat că numai perspectiva regionalizării poate asigura prestarea serviciilor de calitate cetățenilor. Totodată, reprezentanții CRS și-au exprimat încrederea că doar abordarea strategică și participativă în procesul de luare a deciziilor cu impact pentru regiune va contribui la consolidarea cooperării intercomunitare în cele două sectoare.
În context, Secretarul de stat al MADRM, Dorin Andros, i-a îndemnat pe membrii celor două comisii să ofere, în cadrul viitoarelor ședințe ale CRD Sud, propuneri pentru îmbunătățirea situației în sectoarele AAC și MDS. Eventualele propuneri ar putea fi analizate inclusiv la nivel național, ulterior regăsindu-se și în programele sectoriale vizate.
Despre rolul și importanța implicării societății civile în procesul de realizare a programelor implementate în cadrul Proiectului „Modernizarea Serviciilor Publice Locale în Republica Moldova" a vorbit experta IDIS „Viitorul", Carolina Ungureanu. Experta a precizat că obiectivul principal în acest sens este susținerea participării cetățenilor în comunitățile locale în procesul de planificare, implementare și monitorizare a proiectelor de investiții în sectoarele Alimentare cu apă și canalizare și Eficiență energetică, precum și realizarea unor măsuri de sensibilizare pentru dezvoltarea proiectelor de cooperare intercomunitară.
La ședință s-a discutat și despre crearea și funcționarea Platformei de comunicare on-line pentru membrii CRD Sud și CRS, creată cu sprijinul proiectului MSPL. Detalii în acest sens a oferit Natalia Dubalari, specialistă în cadrul Secției planificare strategică și programare în cadrul ADR Sud. Platforma on-line va facilita activitatea membrilor CRD Sud și CRS. Platforma este integrată în site-ul www.adrsud.md și în prezent se află în proces de testare.
Ședința CRD Sud s-a încheiat cu desfășurarea unei sesiuni de audieri pe marginea proiectului de politici publice privind Dezvoltarea urbană în Republica Moldova. După cum a comunicat șeful Direcției politici de dezvoltare regională în cadrul MADRM, Igor Malai, obiectivul general al politicii publice menționate este crearea în Republica Moldova a unei rețele de orașe atractive pentru locuitori, antreprenori și vizitatori care generează creștere, ocupare a forței de muncă și stimulează dezvoltarea zonelor adiacente. În acest sens, au fost enumerate trei opțiuni: 1) menținerea situației existente; 2) identificarea și susținerea unei rețele de orașe - poli de creștere; 3) sprijinirea tuturor celor 26 de orașe cu peste 10 mii de locuitori.
***
CRD Sud este o structură regională deliberativă, fără personalitate juridică, constituită în vederea elaborării, coordonării și monitorizării politicii de dezvoltare regională la nivelul Regiunii de Dezvoltare Sud (RDS), în componența căreia intră raioanele Cimișlia, Ștefan Vodă, Căușeni, Cahul, Cantemir, Leova, Taraclia și Basarabeasca. CRD Sud are 32 de membri, fiind alcătuit din președinții raioanelor componente, câte un reprezentant al asociațiilor de primari, societății civile și sectorului privat din fiecare raion al RDS. Membrii CRD Sud își exercită atribuțiile cu titlu gratuit.
INFORMAȚII RELEVANTE PREZENTATE ÎN CADRUL ȘEDINȚEI:
Raport_9_luni_2018_CRD_SUD.pdf
Notă_informativă_privind_CRS_AAC.pdf
Platforma_de_comunicare_CRDCRS.pdf
Propunere proiect de politică publică privind Dezvoltarea urbană în Republica Moldova
Sursa:adrsud.md
Comunităţile cu cele mai bune practici vor organiza Ziua Uşilor Deschise în localităţile lor în perioada 27 octombrie - 16 noiembrie 2018. Astfel, reprezentanții autorităților locale din nouă localități vor împărtăşi experienţa lor de succes altor primari și publicului larg.
Evenimentele au loc cu susţinerea financiară a Consiliului Europei şi asigurarea logistică a Institutului pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul". Astfel, itinerarul Zilelor Ușilor Deschise va include următoarele destinații:
Sâmbătă, 27 octombrie
Primăria orașului Ialoveni
Transparența face diferența!
Marți, 30 octombrie
Primăria satului Varnița, raionul Anenii Noi
Varnița – Capitala Tineretului și a regelui suedez Carol al XII-lea
Joi, 1 noiembrie
Primăria orașului Telenești
Servicii publice de calitate pentru locuitori
Luni, 5 noiembrie
Primăria satului Crihana Veche, raionul Cahul
Crihana muzeistică și turistică
Marți, 6 noiembrie
Grupul de Acțiune Locală „Plaiul Codrilor”
Implicare locală pentru dezvoltare comunitară
Joi, 8 noiembrie
Primăria orașului Vadul lui Vodă, municipiul Chișinău
Investiția în cultură înseamnă investiția în cetățeni!
Luni, 12 noiembrie
Primăria comunei Cotul Morii, raionul Hâncești
Soarele aduce energie la grădinița din Cotul Morii
Miercuri, 14 noiembrie
Primăria comunei Cruzești, municipiul Chișinău
Optimizările bine gândite aduc beneficii comunităților
Vineri, 16 noiembrie
Primăria orașului Călărași
Călărași se mândrește cu cea mai energo-eficientă grădiniță din țară
Mai multe detalii găsiți în flyerul promoțional „Ziua Ușilor Deschise: Schimb de experiență și bune practici"
La Zilele Ușilor Deschise sunt invitaţi reprezentanţi ai autorităţilor locale, ONG-urilor şi mass-media. IDIS „Viitorul" va asigura transportul participanţilor. Pentru deplasarea din Chişinău în localitățile menționate, contactați Coordonatorul Programului Bunelor Practici - Ana-Maria Veverița, la numărul de telefon 022 22 18 44 sau prin e-mail la programul.bunelepractici@gmail.com
Programul Bunelor Practici ale Autorităţilor Publice Locale din Moldova a fost lansat în anul 2005, cu suportul Consiliului Europei și implementat de către IDIS „Viitorul”. Scopul acestei program este acela de a identifica și disemina inițiative inovative și eficiente din administrația publică locală din Republica Moldova, precum și a face cunoscute experiența și rezultatele remarcabile ale autorităților și instituțiilor publice locale din țară.
Mărimea bugetelor unităților administrativ teritoriale (BUAT) este critic insuficientă pentru asigurarea dezvoltării durabile a colectivităţilor locale. În același timp, se amplifică restrângerea rolului bugetelor locale în finanțarea economiilor locale. Aceste evoluții indică asupra subestimării de către decidenții politici de la nivelul autoritățile publice locale (APC) a dezvoltării economice locale în calitate de soluție menită să reducă sărăcia și să consolideze sustenabilitatea proceselor de creștere economică în Republica Moldova, susține Angela Secrieru autoarea studiului „Bugetele unităților administrativ-teritoriale de nivelul doi: dimensiune, structură și calitate, care este expertă în finanțe publice la IDIS Viitorul.
Potrivit studiului, centralizarea financiară, manifestată prin restrângerea ponderii veniturilor proprii în totalul veniturilor bugetare și creșterea concomitentă a ponderii transferurilor, cunoaște proporții din ce în ce mai pronunțate și alarmante. Această tendință afectează, printre altele, independența autorităților APL în luarea deciziilor la nivel local, generând premise denaturate de dezvoltare a unor anumite localități în detrimentul altora, deseori induse prin motive politice, determinând, în cele din urmă, accentuarea declinului economiilor locale. În plus, reducerea veniturilor proprii înseamnă pentru APL mai puține resurse pentru finanțarea exercitării competențelor proprii. Reticența autorităților APL de a-și manifesta inițiativa și activismul în dezvoltarea economiilor locale este determinată și de numărul mare de cazuri de urmărire penală întocmite împotriva aleșilor locali sub pretextul luptei anticorupție.
Igor Munteanu, directorul IDIS „Vitorul” a spus că „guvernarea locală ar putea fi îmbunătățită prin descentralizare, care este înfăptuită mai puțin, iar autoritățile locale sunt la cheremul administrației centrale, care decide asupra transferurilor. În Olanda autoritățile locale convin cu cele centrale asupra transferurilor. Același lucru ar trebui să se întâmple și în Republica Moldova pentru ca guvernul central să-și dovedească motivația și dorința de a dezvolta economic țara”.
„Dezvoltarea socio-economică este o sarcină importantă a administrației publice locale, fiind totodată și o competență descentalizată a acesteia. Cu toate acestea, în situația în care descentralizarea administrativă și autonomia financiară rămân doar scopuri declarate, realizarea competențelor APL rămâne o provocare. Pentru a-i încuraja să lucreze în vederea unei creșteri economice sustenabile, reprezentanții puterii locale au nevoie de suport, de tratament echitabil din partea APC, dar mai ales de autonomie financiară în gestiunea bugetară” a menționat Ana Mihailov, Coordonatoare de Programe a Fundației Friedrich Ebert din Moldova.
”Se atestă o tendință negativă în autonomia locală care se manifestă prin scăderea veniturilor proprii. Aceasta arată cum sunt implementate angajamentele statului ce țin de respectarea principiilor autonomiei locale și angajamentele internaționale. Există o discrepanță majoră dintre prevederile legale și situația de facto. Cât despre atribuțiile autorităților publice locale de nivelul II, constatăm că modul de finanțare și de gestionare a competențelor arată ca nu avem autorități publice locale, ci niște reprezentanți ai guvernului în teritoriu, care prestează servicii naționale la nivel local”, a declarat Viorel Furdui, președintele CALM.
Gheorghe Răileanu, primar de Cimișlia a afirmat că „repartizarea banilor de către consiliile raionale către autoritățile administrației publice locale de nivelul I se realizează după criteriul politic. Acest fapt demonstrează lipsa unei viziuni a statului în privința politicilor de dezvoltare ale localităților”
Potrivit lui Victor Giosan, Înalt Consilier al UE pe reforma administrației publice locale, „este foarte important de a consolida baza veniturilor proprii la nivel local. Impozitul pe proprietate pentru persoanele fizice și juridice este foarte important în acumularea veniturilor la nivel local. De aceea, este necesar un sistem cât mai funcțional de evaluare a acestor proprietăți . Or, evaluarea înseamnă și capacitatea oamenilor de a plăti pentru acea proprietate. Acea valoare depinde de nivelul de dezvoltare a localității”.
În concluzie, autoarea studiului, Angela Secrieru recomandă consolidarea bazei de venituri proprii la nivelul APL, inclusiv prin implementarea deplină și în bune condiții a prevederilor SND și transparentizarea alocării tuturor categoriilor de transferuri, inclusiv a transferurilor între diferitele niveluri ale APL.
Raportul poate fi descărcat aici.
Raportul a fost elaborat în cadrul proiectului privind monitorizarea politicilor publice și formulare de recomandări de politici, implementat de IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Fundația Friedrich Ebert (FES).
Pentru mai multe detalii contactați Coordonatorul Relații Publice IDIS Viitorul, Victor URSU la adresa de email ursu.victoor@gmail.com sau la telefonul 069017396.
