Administrarea bunurilor imobile contrar procedurilor reprezintă faptele de care cel mai des sunt învinuiți aleșii locali la intentarea cauzelor contravenționale. Acestea reprezintă circa o treime din numărul cauzelor contravenționale analizate, potrivit raportului nr. 3 ”Monitorizarea cauzelor penale și contravenționale în privința reprezentanților administrațiilor publice locale referitor la actele conexe corupției” elaborat de către expertul legal al IDIS Viitorul, Viorel Pîrvan.
Invocarea „intereselor publice” în calitate de urmări prejudiciabile ale celor 2 contravenții are de regulă un caracter arbitrar. Analiza efectuată ne arată că în 13 cauze contravenționale au fost invocate drept urmări prejudiciabile „interesul public”. În lipsa unei noțiuni în Codul Contravențional, care ar determina semnificația „interesului public” ca valoare socială, persistă interpretări și estimări subiective din partea organelor de drept.
Sunt inexplicabile cauzele contravenționale pe motiv că primarul nu a informat și nu a adus la cunoștință consilierilor și altor subiecți scrisorile și răspunsurile recepționate în Primărie. Nu este clar care este gradul de pericol social al unor astfel de fapte din partea primarilor pentru a porni dosare contravenționale împotriva lor, precum și existența sau inexistența unei daune interesului public sau drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice.
Remarcăm și anumite erori procedurale la intentarea cauzelor contravenționale, constatate în hotărârile finale ale instanțelor de judecată. Aici notăm calificarea incorectă a faptelor aleșilor locali, cu indicarea comiterii unor acţiuni din neglijenţă. La fel, menționăm constatarea contravenției de către o autoritate care nu avea astfel de competențe conform prevederilor Codului Contravențional, fie întocmirea incompletă a actelor procesuale.
Totodată, sancțiunea contravențională „privarea dreptului de a deţine anumite funcţii” este extrem de vagă, nefiind specificate clar situațiile când privarea poate fi aplicată și nu ține cont de particularitățile aleșilor locali. Subliniem faptul că în cazul unui primar, aplicarea sancţiunii respective înseamnă efectiv lipsirea de mandatul acordat de alegători.
În concluzie autorul raportului Viorel Pîrvan susține că pentru evitarea situațiilor în care autoritățile publice locale sunt învinuite pe nedrept e nevoie de evaluarea corectă și argumentarea motivată a daunelor cauzate interesului public și sporirea capacităților oficiilor teritoriale ale Cancelariei de Stat la efectuarea controlului de legalitate, pentru depistarea și sesizarea eventualelor încălcări în deciziile și dispozițiile autorităților publice locale în scopul evitării unor posibile dosare contravenționale.
Raportul ”Monitorizarea cauzelor penale și contravenționale în privința reprezentanților administrațiilor publice locale referitor la actele conexe corupției” este realizat de IDIS Viitorul și CALM cu susținerea financiară a Fundației Soros-Moldova/Departamentul Buna Guvernare. Acțiunile întreprinse în cadrul proiectul și opiniile exprimate în cadrul acestei publicații țin de responsabilitatea implementatorilor și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros-Moldova.
Raportul poate fi accesat aici.
Pentru alte detalii, vă rugăm să contactaţi responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.
Întreprinderile „Centrul de Telecomunicații Speciale”, „MoldATSA”, „Moldpres” și „Casa Presei” sunt cele mai transparente întreprinderi de stat din Moldova. La polul opus se situează Î.S. de construcții a Căii Ferate „Confercai”, Direcția pentru exploatarea imobilului și firma editorial-poligrafică „Tipografia Centrală”. Aceasta este concluzia experților de la Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul” și INEKO Slovacia. Clasamentul transparenței întreprinderilor cu capital public din Republica Moldova, disponibil pe www.companies.viitorul.org, a fost prezentat astăzi, 20 martie, în cadrul unei conferințe publice.
„Republica Moldova trece o perioadă de reformare și în acest context, raportul de monitorizare a transparenței întreprinderilor cu capital public, realizat după metodologia slovacă, aduce mai multă claritate în domeniul public. Deși întreprinderile din țara noastră mai au încă mult de lucru comparativ cu cele din UE, vom încerca împreună cu partenerii din Slovacia să atingem acele standarde europene și să devenim un exemplu”, a declarat Liubomir Chiriac, directorul executiv IDIS „Viitorul”.
La rândul său, Maroš Kramár, diplomat pentru dezvoltare și cooperare din cadrul Ambasadei Republicii Slovace la Chișinău a menționat: „În numele Ambasadei Slovaciei și a SlovakAid, vreau să-mi exprim recunoștința față de implementarea acestui proiect de transparență și a rezultatelor acestuia, realizate în baza exemplului din Slovacia. Colaborarea dintre IDIS Viitorul, INEKO și Transparency a adus rezultate importante și utile pentru viitorul Republicii Moldova și pentru dezvoltarea bunei guvernări și a politicilor publice. Sper că SlovaAid va continua să susțină astfel de proiecte”.
„Analiza noastră a demonstrat că mai este loc pentru îmbunătățirea nivelului de transparență a întreprinderilor de stat din Moldova. Din acest motiv, sperăm că evaluare îi va ajuta pe administratorii întreprinderilor să îmbunătățească nivelul de transparență și să ofere servicii de calitate cetățenilor Republicii Moldova. Un mediu transparent contribuie semnificativ la reducerea riscului de corupție și ineficiență. Iar acest lucru creează încredere între cetățeni și furnizorii de servicii publice, care este esențială pentru buna funcționare a democrației”, a spus directorul INEKO, Peter Golias, prezent la eveniment.
Pentru calcularea clasamentului de transparență din 2018 a fost monitorizată activitatea a 68 de întreprinderi de stat, municipale și societăți comerciale cu capital integral sau majoritar de stat sau municipale din Republica Moldova în anul 2017, cu active mai mare de un milion de lei. Întreprinderile de stat au fost evaluate în baza a șase criterii de transparență: indicatorii economici, transparența și accesul la informație, achizițiile publice și proprietatea, resursele umane, etica și conflictul de interese, granturi și caritate. Punctajul maxim pentru o întreprindere constituie 100 de puncte. Astfel, cele mai transparente întreprinderi sunt Î.S. „Centrul de Telecomunicații Speciale” (44 de puncte), Î.S. „MoldATSA” (44 de puncte), Î.S. „Moldpres” (43 de puncte), Î.S. „Casa Presei” (43 de puncte), și Î.S. „Poșta Moldovei” (40 de puncte).
De asemenea, pentru comparație, au fost monitorizate 16 întreprinderi similare din România, Rusia, Slovacia, Suedia, Irlanda de Nord, Marea Britanie, precum și patru societăți comerciale private din Republica Moldova. Întreprinderile din străinătate au obținut un punctaj mediu de 58,9% – de trei ori mai mult ca întreprinderile cu capital public din Republica Moldova.
Potrivit raportului de monitorizare a transparenței întreprinderilor cu capital public, media generală de transparență a întreprinderilor de stat, întreprinderi municipale și societăți comerciale cu capital integral sau majoritar de stat sau municipale din Republica Moldova constituie 17,4 puncte procentuale. În timp ce întreprinderile de stat au o medie de 17,7%, întreprinderile municipale înregistrează un punctaj mediu de 12,7%. Astfel de rezultate se explică prin faptul că întreprinderile de stat sunt de obicei întreprinderi mai mari, cu mai mulți angajați și mai multe resurse financiare. Întreprinderile de stat, municipale și cu cotă parte se poziționează cel mai bine la categoriile „indicatorii economici” și „transparența și accesul la informație”, obținând un scor de 34,3% și respectiv 34,2%.
Astfel, 20 de întreprinderi cu capital public din 68 au publicat pe pagina web rapoartele anuale pentru anul 2017. Cele mai bune exemple de transparență a indicatorilor economici includ întreprinderile „MoldATSA”, „Centrul Telecomunicații Speciale”, „Casa Presei”, care au acumulat la acest criteriu fiecare câte 95,0%. La capitolul acces la informație cele mai mari punctaje le-au obținut întreprinderile „MoldATSA” și „Apă – Canal Cahul”, de 79 și respectiv 75%.
În ce privește resursele umane, jumătate dintre întreprinderi nu publică ofertele de muncă pe pagina lor web, șase întreprinderi monitorizate au comunicat public CV-ul administratorului și doar „Centrul de Telecomunicații Speciale”, „Casa Presei” și întreprinderea editorial-poligrafică „Știința” au indicat în rapoartele anuale mărimea salariului administratorului întreprinderii în 2017.
„Întreprinderile de stat și municipale au fost mereu în afara atenției publice, deși activitatea acestora prezintă mai multe riscuri de corupție din cauza apropierii acestor întreprinderi de guvernare și funcționarii publici. Iar cea mai eficientă cale de a preveni și reduce corupţia în întreprinderile de stat și municipale este transparenţa acestora, implementarea standardelor de guvernanță corporativă și deschiderea datelor privind activitatea întreprinderilor, indicatorii economici, achizițiile publice, angajarea în întreprinderi și alte informații importante despre aceste entități publice”, consideră Viorel Pârvan, autorul raportului de transparență a întreprinderilor cu capital public.
Cele mai problematice zone de transparență pentru întreprinderile de stat le reprezintă „achizițiile publice și proprietatea”, „etica și conflictul de interese” și „granturi și caritate”, cu o medie care nu depășește 4,0%. Prin urmare, 50 de întreprinderi nu au publicat pe pagina web anunțurile de participare la achizițiile publice și nici o întreprindere monitorizată nu a utilizat în 2017 platformele electronice pentru procedurile de achiziții publice. Doar întreprinderea de stat „Administrația de stat a drumurilor” a publicat pe web informații despre câștigătorii achizițiilor publice.
De asemenea, numai trei întreprinderi au elaborat și publicat în anul 2017 un Cod de etică pentru angajații întreprinderii. Cel mai bun exemplu în ce privește elaborarea și publicarea documentelor și informațiilor ce se referă la etică și conflictul de interese îl reprezintă „Moldpres”, care a obținut 62,0%. Iar la capitolul „granturi și caritate”, întreprinderile cu capital public din Republica Moldova nu au acumulat nici un punct, se arată pe www.companies.viitorul.org.
Potrivit datelor din Registrul de stat, la data de 1 ianuarie 2019, în Moldova activau 1 552 întreprinderi de stat și municipale, și 4 416 societăți pe acțiuni.
……………..
Topul celor mai transparente întreprinderi de stat din Republica Moldova poate fi accesat pe portalul de date deschise www.companies.viitorul.org.
Evenimentul a avut în cadrul inițiativei „Promovarea transparenței și sustenabilității financiare a politicilor regionale, a întreprinderilor de stat și a autorităților locale din Republica Moldova”, implementată de IDIS „Viitorul”, în parteneriat cu Institutul pentru Reforme Economice și Sociale din Slovacia (INEKO). Inițiativa este susținută financiar de Programul de Asistență Oficială pentru Dezvoltare al Republicii Slovace (SlovakAid) și are ca scop îmbunătățirea transparenței și a stabilității financiare a autorităților publice locale și a întreprinderilor de stat din Moldova prin transferul de know-how din proiectele similare implementate cu succes în Slovacia.
Pentru detalii, contactaţi Ana – Maria Veverița: ana.veverita@viitorul.org sau la numărul de telefon (0 22) 221844.
Zece cele mai bune și mai proaste politici locale și regionale din Moldova implementate în noiembrie 2018-ianuarie 2019 au fost identificate și evaluate de către membrii unui Consiliu de Evaluare, la invitația IDIS „Viitorul” și institutul INEKO din Slovacia. Activitatea urmărește descrierea practicilor durabile, rezistente în timp, care pot fi transferate și în alte comunități, având ca rezultat final îmbunătățirea calității politicilor locale și regionale de dezvoltare.
Politicile publice au fost măsurate pe baza a două criterii aprobate metodologic, luând în considerare importanța lor pentru comunitate și sustenabilitatea acestora. Astfel, membrii Consiliului de Evaluare au apreciat și clasificat politicile analizate după (a) calitate, criteriu care cuprinde valori situate între -3 și 3 și (b) importanța acestei politici pentru comunitate și economie, adică impactul care îl produce, utilizând o scară procentuală de la 0 la 100%. Iar înmulțirea celor două criterii reprezintă scorul final al fiecărei politici, care se încadrează între -300 și 300 de puncte.
Potrivit analizei, cele mai bune cinci politici publice locale din țara noastră se referă la programul de educație verde „Adoptă un spațiu public!” din municipiul Ungheni – cu un scor final de 229,0 de puncte, traseul turistic „Dor de Codru” din regiunea de Centru a Moldovei – 222,5 puncte, complexul etno-turistic din satul Congaz, care și-a deschis ușile pentru vizitatori în noiembrie 2018 – 201,7 puncte, serviciul modern de management al deșeurilor în raionul Hâncești, cu un scor final de 198,6 puncte, dar și Casa de cultură din satul Carmanova, renovată cu suport european, politică care a acumulat un scor final de 194,1 puncte.
Astfel, spațiile publice din municipiului Ungheni vor deveni mai atractive mulțumită programului de educație verde și amenajare urbanistică „Adoptă un spațiu public!”, inspirat de la Primăria municipiului Cluj-Napoca. Programul presupune adoptarea, de către orice agent economic, instituție publică sau organizație nonguvernamentală din Ungheni, a unui spațiu public pe o perioadă de trei ani în vederea amenajării și întreținerii acestuia. Instituțiile care vor adopta un spațiu public vor elabora propriile proiecte de amenajare, vor planta pomi decorativi și flori și le vor împodobi de sărbători. „Inițiativa din municipiul Ungheni reprezintă o inițiativă unică în țară și are la bază un concept inovator, care merită a fi replicat, promovat și urmat. Conceptul va crea noi punți de legătură și colaborare dintre administrația locală și alți actori locali, precum sectorul privat și societatea civilă”, consideră Diana Enachi, membră a Consiliului de Evaluare. Pentru implementarea cu succes a programului, Primăria municipiului Ungheni va semna un protocol de colaborare cu fiecare instituție care va adopta un spațiu public, iar în caz de nerespectare a angajamentelor, terenul va fi propus altora spre „adopție”.
Regiunea de Centru a țării noastre este și o destinație turistică remarcabilă. În acest sens, satele Ciorești (raionul Nisporeni), Dolna și Micleușeni (raionul Strășeni) s-au unit că să creeze traseul turistic „Dor de Codru”. Traseul conține șase căi turistice: ecologică, piscicolă, culturală, gastronomică, istorico-religioasă și sportivă. În acest sens, mai multe locuri pitorești, codri seculari, meșteri populari și pensiuni agro-turistice sunt printre cele 20 de obiective incluse în traseul lansat la începutul lunii noiembrie 2018. Astfel, la Ciorești vizitatorii pot admira creaţiile meşterului popular Zaharia Triboi, singurul meșter popular din Republica Moldova care creează obiecte din ceramică neagră, la Micleușeni oaspeții pot gusta din renumita miere de albini de la „Casa Mierii”, iar la Dolna vor vizita Conacul-muzeu și beciul boierului Zamfirache Arbore-Ralli. Proiectul a fost realizat cu suportul financiar al guvernului Elveţiei, autorităţile locale şi câţiva băştinaşi. „Pe de o parte, noul traseu turistic este un proiect important ce va dezvolta spiritul de comunitate în cadrul localităților și relațiile intercomunitare, aptitudini mai puțin dezvoltate. Pe de altă parte, este prematur să vorbim despre calitatea proiectului, deoarece se află doar la etapa inițială”, este de părere Igor Bucătaru, membru al Consiliului de Evaluare.
O altă o politică care pune în evidență potențialul turistic este primul complex etno-turistic în stil găgăuz din Republica Moldova, intitulat sugestiv „Gagauz Sofrasi” (din traducere – masă găgăuză). Complexul etno-turistic, deschis pe 6 noiembrie 2018 în satul Congaz, include patru case tradiționale țărănești, cu pereți de lut și acoperiș din stuf, un muzeu, o cramă, un restaurant cu terasă în stil național, un mini-hotel, precum și o sală de festivități. Vizitatorii complexului „Gagauz Sofrasi” pot cunoaște aici tradițiile și istoria ținutului, pot savura din bucate tradiționale găgăuze și cele mai bune vinuri din zonă și chiar pot participa la ateliere gastronomice. Complexul poate caza până la 20 de persoane și este construit în întregime din materiale ecologice. „Acest proiect contribuie la promovarea tradițiilor etnoculturale și turistice, aducând plus valoare economiei din satul Congaz”, spune Ștefan Vlas, membru al Consiliului de Evaluare. Complexul „Gagauz Sofrasi”a fost construit cu suportul unui grant de 18,5 mii de euro din partea UE.
De asemenea, membrii Consiliului de Evaluare au evaluat și două politici negative care prezintă anumite încălcări ale principiilor de transparență. Este vorba de două cazuri mediatizate, dar care însă trebuie apreciate de către instituțiile competente și anume posibilul conflict de interese la Căușeni, unde Primăria încheie contracte de achiziție cu firmele soției și socrului primarului Grigore Repeșciuc, dar și falsificarea actelor de achiziții publice de către Primăria municipiului Chișinău.
Acest sumar reprezintă cea de-a cincea și ultima ediție a seriei de politici și acțiuni de interes public inițiate sau implementate la nivel local în perioada noiembrie 2018 – ianuarie 2019. Prima ediție a fost lansată în februarie 2018, încorporând 13 politici - Sumarul celor mai bune și cele mai proaste 13 politici locale și regionale din Republica Moldova (noiembrie 2017 – ianuarie 2018), în timp ce ediția a doua a cuprins 11 politici locale și regionale și a fost prezentată în luna mai anul trecut - Sumarul celor mai bune și cele mai proaste 11 politici locale și regionale din Republica Moldova (februarie – aprilie 2018). Iar în luna iulie 2018 a fost prezentat Sumarul celor mai bune și cele mai proaste 10 politici locale și regionale din Republica Moldova, (mai-iulie 2018), evaluarea fiind la cea de-a treia ediție. A patra ediție a Sumarului celor mai bune și cele mai proaste 10 politici locale și regionale din Republica Moldova, implementate în perioada august – octombrie 2018, a fost prezentată în luna noiembrie 2018.
……………..
Analiza a fost elaborată în cadrul inițiativei „Promovarea transparenței și sustenabilității financiare a politicilor regionale, a întreprinderilor de stat și a autorităților locale din Republica Moldova”, implementată de IDIS „Viitorul”, în parteneriat cu Institutul pentru Reforme Economice și Sociale din Slovacia (INEKO). Inițiativa este susținută financiar de Programul de Asistență Oficială pentru Dezvoltare al Republicii Slovace (SlovakAid) și are ca scop îmbunătățirea transparenței și a stabilității financiare a autorităților publice locale și a întreprinderilor de stat din Moldova prin transferul de know-how din proiectele similare implementate cu succes în Slovacia.
Pentru detalii, contactaţi Ana – Maria Veverița: ana.veverita@viitorul.org sau la numărul de telefon (0 22) 221844.
În țările europene, iluminatul public stradal reprezintă circa 19% din consumul total de electricitate, având un impact considerabil asupra mediului şi inclusiv asupra costurilor energetice. În Republica Moldova, această valoarea e de circa 9% și demonstrează starea proastă a sistemului de iluminat stradal și gradul ridicat de uzură al acestuia, modernizarea căruia necesită eforturi investiționale importante. Asta a și fost motivația Primăriei orașului Călărași de a implementa proiectul de eficiență energetică „Eficientizarea iluminatului public în orașul Călărași – Licurici în inima Codrilor” pentru a oferi confort cetățenilor și a fi un exemplu pentru celelalte localități din Republica Moldova.
Aflați din primul număr al Buletinului informativ din cadrul proiectului „Eficientizarea iluminatului public în orașul Călărași – Licurici în inima Codrilor” care sunt soluțiile de modernizare a iluminatului stradal.
În primul număr al buletinului veți descoperi următoarele subiecte:
MODERNIZARE: Locuitorii din orașul Călărași vor avea iluminare stradală datorită asistenţei Uniunii Europene
ZIUA ENERGIEI: „Săptămâna energiei durabile", un eveniment celebrat de Primăria orașului Călărași
ISTORII DE SUCCES: Orașul Călărași se mândrește cu cea mai energo-eficientă grădiniță din Moldova
ACTIVITAȚI: Activitățile proiectului de eficiență energetică la Călărași, evaluate de către un Comitet Director
OPINIE: Victor Parlicov: „Cu suportul UE, viața cetățenilor din orașul Călărași va deveni mai bună datorită modernizării iluminatului public”
Mai multe informații găsiți în varianta integrală a Buletinului Informativ
Buletinul Informativ apare în cadrul proiectului „Eficientizarea iluminatului public în orașul Călărași – Licurici în inima Codrilor”, implementat de Primăria orașului Călărași, în parteneriat cu IDIS „Viitorul”. Proiectul este finanțat de Uniunea Europeană prin intermediul programului UE „Convenţia primarilor - proiecte demonstraționale" (CoM-DeP).
***
Pentru mai multe informații, contactați Ofițerul de presă al proiectului, Ana – Maria Veverița: ana.veverita@viitorul.org sau la numărul de telefon (0 22) 221844.
Inițiativa EU4Energy acoperă tot sprijinul UE ce vizează îmbunătățirea furnizării energiei, a securității energetice și conectivității, precum și promovarea eficienței energetice și a utilizării resurselor regenerabile în țările Parteneriatului Estic: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova și Ucraina. UE oferă acest sprijin prin intermediul finanțării proiectelor și programelor care contribuie la reformarea piețelor energetice și la reducerea dependenței și consumului național de energie. Pe termen mai lung, aceasta face furnizarea de energie mai fiabilă, transparentă și accesibilă, reducând astfel deficitul energetic și facturile la energie atât pentru cetățeni, cât și pentru sectorul privat. Mai multă informație pe: www.EU4Energy.eu.
Aleșii locali sunt hărțuiți de instanțele de judecată. De multe ori învinuirile aduse doar se rezumă la încălcarea legilor, dar nu sunt indicate și evaluate prejudiciile care ar trebui să rezulte din acțiunile reprezentanților administrațiilor publice locale, potrivit raportului ”Monitorizarea cauzelor penale și contravenționale în privința reprezentanților administrațiilor publice locale referitor la actele conexe corupției” elaborat de către expertul legal al IDIS Viitorul, Viorel Pîrvan.
În mai multe soluții ale instanțelor de judecată este menționat expres că nu este suficient ca un ales local să acționeze contrar procedurilor legale, dacă nu există daune cauzate, el nu poate fi tras la răspundere penală.
În învinuirile aduse sunt indicate sume enorme de bani în calitate de presupuse daune, care nu-și găsesc confirmarea în soluțiile finale ale instanțelor de judecată. Din totalitatea soluțiilor finale monitorizate, ca efect al achitării inculpaților, nu și-au găsit confirmarea 13% din daunele invocate în temeiul art.327 din Codul penal, 40% din daunele în temeiul art.328 și 98% din daunele indicate în învinuirile bazate pe art.329 din Codul penal. Plus la aceasta, nu avem informații referitor la soarta daunelor în cazul soluțiilor finale de încetare a proceselor penale. Soluțiile de încetare se referă la 4% din daunele în baza art.327 din Codul penal, 18% din daunele invocate în temeiul art.328 și 1% din daunele bazate pe art.329 din Cod. Tot aici remarcăm lipsa mențiunilor în soluțiile instanțelor referitor la încasarea daunelor de la persoanele condamnate, precum și lipsa informațiilor referitor la eventualele acțiuni civile și finalitatea acestora.
Rezultatele monitorizării scot în evidență situațiile de apreciere neuniformă și discreționară a circumstanțelor de fapt și temeiurilor de drept la intentarea cauzelor penale și examinarea lor în instanțele de judecată. Tototadă, analiza dosarelor penale relevă mai multe prevederi din Codul penal, care permiteau interpretări diferite și aprecieri subiective de la caz la caz.
În raport sunt analizate deciziile instanțelor de judecată care au făcut referire la expresiile ”interesul public”, ”daune considerabile”, ”urmări grave”, deoarece aceste expresii au acordat și acordă în continuare o marjă largă de discreție pentru organele de urmărire penală și instanțele de judecată. Deși Curtea Constituțională a declarat în 2017 și 2018 neconstituționale unele din aceste expresii, fie a solicitat Parlamentului definirea acestora în legislația penală, pînă în prezent situația rămîne neschimbată.
Administrarea bunurilor imobile contrar procedurilor reprezintă faptele de care cel mai des sînt învinuiți reprezentanții administrațiilor publice locale la intentarea cauzelor penale în temeiul art.327 și art.328 din Codul penal. Aceste fapte constituie circa 46% din învinuirile formulate de organele de urmarire penală în temeiul art.327 și 52% din învinuirile în baza art.328 din Codul penal. La fel, acțiunile prejudiciabile tangente cu bunurile imobile, constituie 45% din cauzele pornite în baza art.329 din Codul penal.
Observăm mai multe erori comise de organele de urmărire penală la calificarea faptelor, constatate și de către deciziile finale ale instanțelor de judecată, care scot în evidență necunoașterea suficientă a specificului de organizare și funcționare a autorităților administrației publice locale, atribuțiile specifice celor 2 autorități publice locale (primarul / președintele raionului și consiliul local / raional), raporturile dintre aceste autorități, legislația care reglementează activitatea și competențele autorităților administrației publice locale.
Raportul ”Monitorizarea cauzelor penale și contravenționale în privința reprezentanților administrațiilor publice locale referitor la actele conexe corupției” este realizat de IDIS Viitorul și CALM cu susținerea financiară a Fundației Soros-Moldova/Departamentul Buna Guvernare. Acțiunile întreprinse în cadrul proiectul și opiniile exprimate în cadrul acestei publicații țin de responsabilitatea implementatorilor și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros-Moldova.
Raportul poate fi accesat aici.
Pentru alte detalii, vă rugăm să contactaţi responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.
Întruniți la Chișinău cu prilejul Conferinței Smart Cities & Market Places din 26-27 octombrie, 2018, organizată prin parteneriatul comun dintre Institutul pentru Dezvoltare și Initiative sociale (IDIS) „Viitorulˮ, și Institutul de Studii Populare, Fundația Națională a Tinerilor Manageri (FNTM) și Societatea Liberală (România), paritcipanții au dezbătut teme vitale pentru dezvoltarea orașelor inteligente în România și Republica Moldova. După mai multe reflecții asupra temelor discutate în cadrul conferinței și a priorităților alese pentru cooperarea dintre orașele pe care le reprezentăm, am decis să lansăm această declarație pentru a face clară misiunea pe care ne-o asumăm.
Declarăm:
Noi, semnatarii acestei Declarații înțelegem misiunea conferințelor Smart City de a îndrepta dezvoltarea Municipiului Chișinău, și a altor orașe din România și Republica Moldova, în direcția creării unor orașe moderne, inteligente, capabile să răspundă eficient și rapid la nevoile cetățenilor.
Noi suntem convinși că Municipiul Chișinău are nevoie de un ecosistem mult mai prietenos pentru mediul de afaceri, start-up-uri și investiții, care ar trebui să determine mediul academic, societatea civilă și companiile private, care generează tehnologii noi, specializate în procesarea datelor geospațiale ce aplică programe de inteligență artificială, IoT, Big Data, Cloud (Saaas, IaaS, PasS); să creeze noi modele de dezvoltare urbană, corelate prin studii tehnico-aplicative, formarea culturii participative a societății civile, certitudine juridică și predictibilitatea fiscală a actualilor și viitorilor investitori.
Noi ne declarăm sprijinul ferm pentru a contribui la crearea unor parteneriate sectoriale cu autoritățile legitime ale Municipiului Chișinău în arealul parteneriatelor urbane din spațiul european, întărite prin mecanisme democratice, norme și valori definite astfel de spațiul Uniunii Europene, asigurînd plasarea Municipiului Chișinău în circuitul orașelor europene cu potențial turistic, cultural, economic și investițional.
Noi credem că este vital necesar ca Municipiul Chișinău să revină la temeiurile documentelor sale de dezvoltare strategică, i.e. Planul Urbanistic General, Statutul Special, alte regulamente de susținere a parteneriatelor public-private, în interesul direct ale cetățenilor, turiștilor și investitorilor. Sursele tehnologice și financiare dețin o importanță semnificativă în dezvoltarea orașelor inteligente în lumea de astăzi, însă numai respectarea normelor legale, buna guvernare și asumarea responsabilității complexe, implicit morale, formează pista de lansare a programelor de dezvoltare și transformare a urbei într-un oraș inteligent, conform așteptărilor societății.
Noi credem că există șanse de a recupera decalajul de dezvoltare economică și socială din ultimele decenii, produs al ambiguităților politice, dar și a influenței nefaste a cleptocrației, aducând directă atingere principiilor democratice și statului de drept, doar dacă administrația, businessul și cetățenii Municipiului Chișinău își doresc o transformare într-un oraș inteligent (Smart City). iar noi știm cum să vă ajutăm.
Noi credem că doar prin comunități cu principii solide, unite și performante tehnologic, putem crea bunăstare de durată, atât pentru noi, cât și pentru urmașii noștri.
Noi putem să vă asistăm spre transformarea care schimbă profund, astăzi, orașele din România ce se aliniază conceptului de ”oraș inteligent”.
Noi știm să aducem resurse tehnologice, financiare și umane în scopul dezvoltării orașelor și știm cum noile tehnologii inteligente schimbă orașele dispuse să crească.
Noi cunoaștem așteptările și dorințele cetățenilor. Ei își doresc un oraș din care să nu mai vrea să plece.
Noi salutăm și participăm la activarea celei mai importante rețele de orașe inteligente din România - Alba Iulia, Cluj, Oradea, Iași și Brașov, care sunt deschise la ideea de parteneriate urbane.
Noi știm cum să punem în valoare potențialul uriaș al Uniunii Europene de a lucra în folosul dezvoltării și modernizării habitatelor urbane. Orașele din România beneficiază în acest moment de o asistență generoasă și deosebit de prețioasă pentru revitalizarea tezaurului urban. Orașele din Republica Moldova trebuie să urmeze aceiași formulă de angajament instituțional și adaptare la standardele Uniunii Europene.
Noi suntem pregătiți să oferim cunoștințele noastre, experiența noastră profesională, la atragerea de resurse nerambursabile, care pot fi de interes vital la dezvoltarea tehnologiilor digitale de guvernare urbană la Chișinău.
Noi cunoaștem lideri globali și continentali, pioneri ai acestor tehnologii, cât și pentru altele; care ar putea servi ca aceleratoare ale afacerilor și ale societății civile, pentru dezvoltarea de care Municipiul Chișinău are atâta nevoie.
Cetățenii Republicii Moldova sunt persoane talentate și inteligente. Mulți dintre ei sunt împrăștiați în toate colțurile lumii și noi ne dorim ca ei să fie cât mai aproape de casă. Ei vor reveni cu drag în comunități inteligente, conectate la spiritul european, unde democrația este respectată și în care să-ți fie drag să locuiești.
Într-un an marcat de idealurile Centenarului, fiecare dintre noi – cei care sprijinim dezvoltarea inteligentă a orașelor moderne - trebuie să luăm decizii responsabile și vizionare de care să fim mândri în prezent și în viitorul care va fi cu siguranță mai generos cu noi.
11 Decembrie 2018
Fundația Național a Tinerilor Manageri din România
și Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) din Republica Moldova
În data de 29 noiembrie la Consiliul raional Cahul a avut loc seminarul „Cooperarea intercomunitară: principii, concepte şi instrumente de implementare”, care a evidențiat importanța cooperării intercomunitare pentru aprovizionarea cu apă a localităților din raionul Cahul. La atelierul de lucru au participat reprezentanți ai Consiliu Raional Cahul, Agenția de Dezvoltare Regională (ADR), IDIS Viitorul și Agenției de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ).
„Cooperarea intercomunitară poate îmbunătăți calitatea serviciilor de utilitate publică, iar promovarea acestora din perspectivă regională pot eficientiza utilizarea resurselor și moderniza modalitățile de prestare a serviciilor. Noua realitate europeană presupune eficientizarea costurilor și regionalizarea serviciilor, cooperarea intercomunitară pare să fie unica soluție viabilă pentru pregătirea Autorităților Publice Locale pentru noile modele de finanțare și organizare a serviciilor publice”, a explicat directorul IDIS Viitorul, Liubomir Chiriac.
În procesul de implementare a proiectelor de dezvoltare regională, asocierea administraţiilor publice locale în scopul gestionării serviciilor publice (aprovizionare cu apă și altele) s-a dovedit a fi un obiectiv dificil, dar necesar pentru ca cetățenii să poată beneficia de servicii de aprovizionare cu apă.
În prezent în raionul Cahul sunt 56 de sisteme de alimentare cu apă cu șase mai mult față de acum trei ani, iar la capitolul canalizare sunt cinci sisteme funcționale.
Evenimentul a fost organizat în cadrul proiectului „Modernizarea Serviciilor Publice Local în Republica Moldova”, implementat de GIZ.
Proiectul „Modernizarea Serviciilor Publice Locale în Republica Moldova” (MSPL) este implementat de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ) în parteneriat cu Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului al Republicii Moldova și sprijinit financiar de Ministerul German pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (BMZ), Uniunea Europeană, Guvernul României, Guvernul Suediei și Agenţia Elvețiană pentru Dezvoltare şi Cooperare (SDC)
Cele mai bune practici ale autorităţilor publice locale din Republica Moldova, au fost desemnate pe 28 noiembrie în cadrul ședinţei Grupului Coordonator al Programului Bunelor Practici și vor fi premiate în luna decembire curent. În cadrul şedinţei, membrii Grupului Coordonator au dat o notă bunelor practici cunoscute în cadrul vizitelor de documentare și au decis care sunt practicile învingătoare.
Astfel, 26 de comunități din 15 raioane și municipii au fost vizitate în perioada august – septembrie 2018 (vedeţi aici lista localităţilor vizitate) de către echipa de implementare a proiectului. Reamintim că pentru ediţia curentă a Programului Bunelor Practici au fost depuse 61 dintre cele mai inovative bune practici, implementate de 37 de autorități publice locale din Moldova. Secțiunile la care au aplicat administrațiile publice locale sunt: 1. Cetățenie activă pentru o bună guvernare transparentă; 2. Dezvoltare locală prin implicare comunitară; 3. Patrimoniul cultural-istoric, cartea de vizită a localității tale; 4. Servicii publice de calitate, mai aproape de cetățeni.
„O cea mai bună practică unică – una care este superioară oricăror altor practici de fapt nu există cu adevărat. Și ceea ce funcționează bine într-o localitate ar putea să nu fie de folos în altă parte. Din acest motiv, la fiecare ediție a programului încercăm să descoperim idei și proiecte unice, originale, inovatoare, care își dovedesc impactul în timp și pot deveni un model pentru comunitățile din țară”, a declarat Ana – Maria Veverița, Coordonatorea programului.
În rezultatul competiției, au fi identificate și diseminate cele mai reușite modele de bune practici din administrația publică locală din Moldova, promovând rezultatele remarcabile ale comunităților ce merită a fi cunoscute la nivel naţional şi internaţional.
În acest sens putem menționa tinerii consilieri din satul Budești care au învățat din secretele administrației publice locale, Grupul de Acțiunea Locală „Plaiul Codrilor” din raionul Strășeni, muzeul de istorie și etnografie din satul Crihana Veche sau noua stație de epurare din orașul Telenești. „Apreciez mult acele autorități care au reușit să mobilizeze comunitatea, deoarece nu este atât de simplu să comunici cu cetățenii și să-i convingi pe băștinași să investească pentru dezvoltarea locală. Și bravo tuturor comunităților care au reușit să implementeze soluții inovatoare pentru problemele cu care se confruntă autoritățile locale”, a spus Tatiana Badan, președintele CALM.
La rândul său, Eduard Ungureanu, Șeful Direcţiei relaţii cu instituţiile de dezvoltare regională a Ministerului Dezvoltării Regionale și Construcțiilor (MDRC) a susținut importanța implicării cetățenilor în dezvoltarea locală și apreciat participarea civică în aprecierea bunelor practici: „Am observat la competiție multe practici în care a fost implicată activ întreaga comunitate, iar acest lucru mă bucură. Atunci când băștinașii de peste hotare contribuie financiar pentru un anumit proiect local înseamnă că ei au încredere în administrația publică locală și în ceea ce se va face în satul sau orașul lor. De asemenea, inovativă este și ideea GALurilor în Moldova; acest instrument fiind unul nou și cu viitor pentru autoritățile locale din țara noastră”.
Grupul Coordonator al Programului Bunelor Practici are rolul de a monitoriza şi evalua implementarea Programului Bunelor Practici, de a superviza evaluarea şi selectarea celor mai bune practici ale autorităţilor publice locale.
Cele mai bune practici vor fi premiate în cadrul Ceremoniei Naţionale de Premiere, care va avea loc la 18 decembrie curent.
Programul Bunelor Practici ale Autorităţilor Publice Locale din Moldova a fost lansat în anul 2005, cu suportul Consiliului Europei și implementat de către IDIS „Viitorul”. Scopul acestei program este acela de a identifica și disemina inițiative inovative și eficiente din administrația publică locală din Republica Moldova, precum și a face cunoscute experiența și rezultatele remarcabile ale autorităților și instituțiilor publice locale din țară.
Pentru mai multe detalii, contactați coordonatorul programului, Ana – Maria Veverița la numărul de telefon 0 22 221844 sau ana.veverita@viitorul.org
La 28 noiembrie 2018, a fost organizat un Atelier de lucru privind Lecțiile învățate și recomandările pentru îmbunătățirea procedurilor de achiziție publică pentru lucrările de construcție în cadrul proiectelor finanțate de Uniunea Europeană (UE) prin intermediul Agenției de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ).
Evenimentul a fost organizat cu suportul proiectului „Modernizarea Serviciilor Publice Locale în Republica Moldova” (MSPL), implementat de GIZ. La atelier au participat 62 specialiști, reprezentanți ai Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului (MADRM), Agențiilor de Dezvoltare Regională (ADR) și ai Camerei de Comerț și Industrie (CCI), manageri de proiecte, consultanții naționali și regionali GIZ/MSPL, inclusiv reprezentanți ai societății civile din Republica Moldova.
Pe parcursul sesiunilor atelierului s-au prezentat principalele rezultate și provocări în contractarea serviciilor de proiectare precum și recomandările de îmbunătățire a procedurilor de achiziții pentru următoarea etapă. De asemenea, participanții au discutat și venit cu propuneri pentru modificarea Manualului și a Regulamentului de proceduri privind achizițiile publice, prezentându-se totodată și procedurile de achiziții publice pentru contractarea lucrărilor de construcții.
Amintim, cu sprijinul UE, 200.000 de cetățeni vor beneficia de o infrastructură îmbunătățită în domeniul aprovizionării cu apă și a energie. Aceasta va fi posibil în urma implementării a 10 proiecte de infrastructură în domeniul aprovizionării cu apă și canalizare și 8 proiecte în domeniul eficienței energetice în clădirile publice. Măsurile de eficiență energetică, care vor fi implementate în cadrul școlilor vor asigura condiții optime pentru activitatea profesională a personalului și studiile elevilor din mai multe localități. Cu privire la măsurile de aprovizionare cu apă și canalizare, principalele rezultate preconizate țin de îmbunătățirea infrastructurii pentru furnizarea serviciilor de aprovizionare cu apă și sporirea ratei de conectare a populației la acestea. Toate aceste măsuri vor contribui eventual la eliminarea disparităților rurale, dar și a celor urbane.
****************
Acest proiect este finanțat de Uniunea Europeană în cooperare cu proiectul „Modernizarea Serviciilor Publice Locale în Republica Moldova”, care este implementat de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ) în parteneriat cu Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului și sprijinit financiar de Ministerul German pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (BMZ), Guvernul Suediei, Guvernul României și Agenţia Elvețiană pentru Dezvoltare şi Cooperare (SDC).
Consiliul Raional Cahul iniţiază, începînd cu data de 4 iulie 2018, consultarea publică a proiectului de decizie ”Cu privire la aprobarea Planului de acțiuni în domeniul aprovizionării cu apă și servicii de canalizare (AAC) a raionului Cahul pentru perioada 2018-2023 (parte componentă a Strategiei de dezvoltare socio-economică a raionului Cahul 2017-2020)”.
Scopul proiectului este aprobarea documentului de planificare strategică în sectorul apă și canalizare, care va oferi o orientare clară pe domeniul dezvoltării sectorului de AAC în scopul asigurării accesului populaţiei la servicii îmbunătăţite cantitativ şi calitativ, prin planificarea adecvată a acțiunilor și intervențiilor în sector pentru perioada 2018 – 2023.
Necesitatea elaborării şi adoptării proiectului de decizie este fundamentată pe faptul că Planul de acțiuni în domeniul aprovizionării cu apă și servicii de canalizare pentru perioada 2012 -2017 este depășit, prin urmare a fost necesară actualizarea acestuia și aprobarea noilor măsuri pentru dezvoltarea și modernizarea sectorului.
Prevederile de bază ale proiectului sunt: Aprobarea Planului de acțiuni în domeniul aprovizionării cu apă și servicii de canalizare a raionului Cahul pentru perioada 2018-2023, parte componentă a Programului de dezvoltare socio-economică a raionului Cahul pe anii 2017- 2020.
Beneficiarii proiectului de decizie sunt: APL I, cetățenii raionului Cahul.
Rezultatele scontate ca urmare a implementării deciziei supuse consultării publice sunt: Sporirea accesului la servicii de apă și canalizare a populației raionului Cahul (pe clustere) și eficientizarea managementului serviciilor AAC în raionul Cahul.
Impactul estimat al proiectului de decizie este îmbunătăţirea dezvoltării economice și sporirea numărului de persoane care beneficiază de servicii calitative de apă și canalizare în raionul Cahul.
Proiectul de decizie este elaborat în conformitate cu legislaţia în vigoare:
Recomandările pe marginea proiectului de decizie supus consultării publice pot fi expediate pînă pe data de 18.07.2018, dnei Golub Victoria – șef adjunct Direcția Construcții, drumuri și dezvoltare teritorială, pe adresa electronică: sectiaproiecte@gmail.com , la numărul de telefon 0299 31 4 31, sau pe adresa: mun. Cahul, Piața Independenței 2, etaj IV, birou 407.
Proiectul deciziei ”Cu privire la aprobarea Planului de acțiuni în domeniul aprovizionării cu apă și servicii de canalizare (AAC) a raionului Cahul pentru perioada 2018-2023 (parte componentă a Strategiei de dezvoltare socio-economică a raionului Cahul 2017-2020)” şi nota informativă, anexa nr.1: Planul de acțiuni privind alimentarea cu apă și canalizare a raionului Cahul pentru anii 2018 – 2023 sînt disponibile pe pagina web oficială a Consiliului Raional Cahul: www.cahul.md directoriul: Transparența decizională/ Anunţuri privind organizarea consultării publice.
2. Plan acțiuni
http://cahul.md/anunturi-privind-organizarea-consultarii-publice/
