Joi, 29 iunie, 2017, au fost prezentate concluziile principale și metodologia de cercetare a Stării Democrației Locale, un produs analitic complex, care tratează funcționarea democratică a instituțiilor politice din perspectiva cetățenilor. Raportul s-a făcut pe baza unei metodologii complexe de evaluare elaborate de IDEA International (Suedia) și Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS), care măsoară satisfacția cetățenilor față de serviciile și bunurile publice livrate de autoritățile publice (ordine, bunăstare, accesul la sănătate, educație, deopotrivă cu modul în care cetățenii consideră că crepturile și libertățile fundamentale le sunt apărate. Totodată, scopul cercetării a fost de a evalua în ce măsură autoritățile locale și regionale (sub-naționale) au capacitatea și competențele necesare să delibereze și să administreze în mod autonom interesele comunităților pe care acestea le reprezintă, fiind separate și distincte de nivelul central (național) al guvernului RM.
Metodologia de evaluare este inspirată din studii clasice de măsurare a democrației, ca Gabriel Almond și Verba, Robert Putnam, Robert Dahl și arend Lijphart. Concluziile centrale ale Stării Democrației Locale (SDL) relevă că, RM dispune de un cadru legislativ și normativ de funcționare a puterilor locale destul de bine articulat, în formele sale politice prescrise de Constituție, dar funcționarea sa e compromisă de deficitul cronic de resurse bugetare aflate la dispoziția autorităților locale, capacitățile administrative și financiare sunt mediocre, iar participarea redusă a cetățenilor știrbește din intergitatea procesului decizional la nivel local. Există tot mai puțină presă regională, tot mai puține consultări politice și administrative, iar lipsa de implicare a cetățenilor obstrucționează eficiența puterilor locale.
Numai 1% din populație confirmă că au fost consultați la formarea bugetului local, iar 85% nu au participat niciodată la vre-o ședință a autorităților locale (audieri, dezbateri, ședințe consultative sau alte acțiuni). Doar 10-15% din primăriile existente în RM au suficiente resurse pentru a-și acoperi cheltuielile de întreținere, iar cea mai mare parte din APL sunt dependente de transferurile bugetului central. Fragmentarea excesivă a teritoriului (32 raioane și 848 APL) poate servi ca stimulent pentru o politică de re-calibrare a organizării teritorial-administrative, dar soluțiile nu trebuie să fie aplicate orbește. Doar 1/3 din populație consideră că au parte de un proces echitabil în RM, cele mai multe pretenții față de accesul și funcționarea justiției se înregistrează în Chișinău (77%) și Zona de Nord (70%), în timp ce justiția este considerată mult mai dreaptă în Autonomia Găgăuză și zona de Sud. 90% din populație susține că nu au făcut niciodată parte dintr-un partid politic, iar 81% susțin că politicienii nu ascultă de opinia cetățenilor. Numai 26% din respondenți susțin că sunt interesați de politică, iar 70% nu le pasă de politică și nu consideră necesar să participe activ. Peste 40% din populația săracă locuiește în mediul rural, ceea ce face din sărăcie un fenomen tipic sătesc (19% dintre săraci locuiesc în sate față de 5% chintila celor mai săraci, care louiesc la orașe). Este nevoie ca statul să adopte programe naționale de susținere a mediului rural, ajutând comunităților rurale să-și ajusteze infrastructura de bază la standardele minime de locuire și nevoi sociale.
Raportul Starea democrației locale inaugurează și un produs socio-statistic, elaborat cu scopul de a evalua comparativ satisfacția cetățenilor la nivel local. Astfel, percepția de ansamblu a populației chestionate este estimată la un scor de 0.45 pe o scală între 0 și 1, adică, mai puțin de jumătate dintre respondenți au evaluat democrația din RM la nivel local în mod satisfăcător. Indicatorii de referință al Indexului Demcorației Locale se întemeiază pe 8 indicatori măsurabili. Potrivit Indexului, cea mai înaltă rată este atribuită de populație solidarității, ceea ce ar însemna asumarea unui grad înalt de ”loialitate a respondenților față de localitatea lor, iar localitatea transferă loialitatea față de stat și societate”. Următorul scor care atrage valori înalte în răspunsurile respondenților este legat de legimitate – cu 0.52. Cele mai joase scoruri sunt atribuite de responden participării – 0,17, ceea ce confirmă interesul extrem de redus al populației de a verifica funcționarea autorităților locale, influențând astfel și scorul indicatorului de răspundere (accountability) – cu 0,28 și transparență – 0.33.
Scorurile evaluate de raportul Starea Democrației Locale sunt replicabile, în sensul că orice asociație publică sau privată poate folosi această grilă analitică pentru a diagnostica cum funcționează mecanismul de dialog și reprezentare a puterilor locale în raport cu colectivitățile lor. ”Este pentru prima dată când lansăm un astfel de proiect analitic complex de evaluare a democrației locale și este o mândrie că acest produs a fost realizat în cadrul unui parteneriat dintre IDIS și International IDEA. Institutul IDIS nu este novice în domeniul cercetărilor legate de dezvoltarea locală și regională, iar cei prezenți la această conferință știu exact acest lucru. Totuși, deficitul de democrație efectivă în Republica Moldova ne impune obligația de a re-clădi metodologic instrumentele de evaluare, promovare și supraveghere asupra performanțelor în exercițiul puterilor locale. Percepțiile publicului contează foarte mult în funcționarea legitimă a puterii. Ele nu pot fi substituite prin evaluări tehnocratice, ori de import. Ele sunt chintesența existenței unui regim democratic în care trebuie să învingă grija pentur binele public, competența, meritocrația și justiția, astea sunt scopurile pe care le-a urmărit cercetarea noastră Starea democrației locale în Republica Moldova”, a explicat directorul IDIS Viitorul, Igor Munteanu.
”Democrația este solidă prin fundamentele sale instituționale, participare și cetățenie. Acest tip de raport comprehensiv asupra instituțiilor democrației locale este aplicat pentru prima dată în Republica Moldova pe temeiul câtorva piloni conceptuali: cetățenie, justiție și drepturi egale, Reprezentare și instituții democratice la nivel local, Inițiative cetățenești și participare, care definesc într-o formulă cât mai suplă cum arată instrumentele clasice ale democrației participative din perspectiva cetățeanului. Modelul IDEA este deosebit de potrivit pentru a evalua calitatea și practicilor funcționării cetățeniei la nivel local și sub-național (regional), măsurând atașamentul cetățenilor la pârghiile prin care lucrează un regim politic: reprezentare, transparență, responsabilitate democratică și alte aspecte”, a precizat Nana Kalandadze, Coordonator de Programe IDEA.
Raportul ”Starea democrației locale din Moldova” a apărut datorită Oficiului Elvețian de Cooperare (SDC) și IDEA International (Institute for Democracy and Election Assistance), cu scopul de a influența calitatea politicilor și a priorităților alese în Republica Moldova pe domeniul dezvoltării locale, a reformelor în justiție și a statului de drept, precum și a politicilor regionale.
Pentru mai multe detalii contactați Coordonatorul Relații Publice IDIS Viitorul, Victor URSU la adresa de email ursu.victoor@gmail.com sau la telefonul 069017396.
Orașele Bălți, Cahul și Cimișlia sunt cele mai transparente localități din Republica Moldova. Aceasta este concluzia raportului „Transparența în guvernarea locală: între progres și involuție”, prezentat astăzi, 29 iunie, de către Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”.
„Cetățenii Republicii Moldova au nevoie de instituții democratice, eficiente, care pot servi interesului public numai în măsura în care arată aderență la valorile statului de drept, iar transparența și responsabilitatea este ca o foaie de turnesol care demonstrează seriozitatea intențiilor, planul lor concret de a munci pentru binele public. Moldova trebuie să investească mult mai mult în modernizarea spațiului rural, al dezvoltării locale și regionale, care nu pot fi de atins dacă nu tratăm autonomia financiară ca un drept efectiv alocat colectivităților locale de a se auto-guverna, potrivit competențelor și atribuțiilor recunoscute de legislație și Carta europeană a autonomiei locale. Evenimentul de astăzi este un bun prilej de a demonstra pe viu cum și în ce fel putem stimula o concurență sănătoasă, corectă, între localități pentru atragerea mai multor resurse externe, pentru repornirea motoarelor de dezvoltare locală în beneficiul cetățeniei locale”, a declarat Igor Munteanu, directorul executiv IDIS „Viitorul”.
La rândul său, Peter Tomášek, Diplomat pentru Dezvoltare și Cooperare din cadrul Ambasadei Republicii Slovace la Chișinău a menționat „Mă bucur că ne putem împărtăși experiența de succes pentru a contribui la creșterea transparenței la nivelul autorităților din Moldova. Iar INEKO, împreună cu partenerii săi, au creat niște portaluri utile care au crescut evident interesul cetățenilor față de viața civică și dezvoltarea comunităților din care fac parte”.
Prezent la eveniment, directorul INEKO, Peter Golias a subliniat: „Sunt încântat să constat că nivelul transparenței a crescut în multe localități din Moldova, în comparație cu clasamentul de anul trecut. Multe autorități locale s-au inspirat și au găsit motivația de a deveni mai deschise față de public și de a nu lăsa spațiu pentru corupție. Ca exemplu, municipiul Bălți, pe care l-am vizitat și s-a ridicat considerabil în topul celor mai transparente localități”.
Raportul, semnat de expertul Viorel Pârvan a monitorizat activitatea administrației publice locale din 60 de unități administrativ teritoriale din Republica Moldova (40 de orașe și 20 cele mai mari sate/comune). Localitățile au fost evaluate și clasate în următoarele nouă criterii de transparență: accesul la informație, participarea în procesul decizional, bugetarea locală, organizarea și desfășurarea achizițiilor publice, administrarea proprietății publice, etica profesională și conflictul de interese, resursele umane, serviciile sociale, investițiile, întreprinderile municipale și participarea în societățile comerciale. Punctajul maxim pentru administrația unei localități, incluzând toate zonele a fost de 100 de puncte. Cele mai transparente autorități publice localesunt municipiul Bălți (83,5 puncte), Cahul (56 puncte) și Cimișlia (49 puncte).
„Analiza comparativă pentru anul 2016 indică pentru unele administrații publice locale un progres față de anul 2015 în ce privește asigurarea accesului la informațiile publice și transparența în activitatea guvernării locale. Desigur, au fost identificate și cazuri de pasivitate în deschiderea datelor publice către cetățeni și asigurarea participării acestora la procesul decizional. Dacă e să facem o medie generală a punctelor privind transparența, acumulate de localități, vom observa o ușoară creștere, în anul 2015 a fost 23,6%, iar în anul 2016 media a constituit 25,6%”, consideră Viorel Pârvan.
Potrivit raportului de monitorizare, aproape jumătate din autoritățile publice locale (27) nu au pe pagina lor web rubrici dedicate transparenței decizionale. Paginile web care includ astfel de rubrici nu sunt completate și nu conțin informațiile cerute de legislație. Iar în anul 2016, 29 de autorități publice locale din cele analizate nu au elaborat, aprobat și adus la cunoștință regulile interne de informare, consultare şi participare în procesul de elaborare şi adoptare a deciziilor. Cele mai bune exemple de respectare a accesului la informație sunt autoritățile publice locale din Bălți, Fălești și Orhei. La capitolul participarea în procesul decizional, doar 27 de autorități locale au organizat consultări publice în anul 2016 pentru proiectele de decizii. Totodată, numai autoritățile municipale din Chișinău, Bălți și Orhei și-au făcut public Raportul de transparență.
În ceea ce privește achizițiile publice, 23 de autorități publice locale au adus, parțial, la cunoștință publică anunţurile de participare la achiziţii publice. De asemenea, doar primăria municipiului Bălți a publicat pe web unele contracte de achiziții publice în anul 2016. La capitolul elaborarea şi executarea bugetului cele mai transparente sunt orașelor Cimișlia, Fălești și Cahul.
Autorul mai remarcă că deși 23 de autorități locale au făcut public pe pagina web CV-ul primarului, majoritatea localităților (57) nu aduc la cunoștința cetățenilor declarațiile cu privire la venituri şi proprietate ale aleșilor locali. Raportul „Transparența în guvernarea locală: între progres și involuție” mai arată că 14 autorități publice locale au făcut publice pe pagina web funcţiile vacante existente în serviciul public în 2016 și doar o singură autoritate publică locală și anume cea din municipiul Bălți a comunicat public pe pagina procesele - verbale ale comisiei de selectare a candidaţilor pentru funcţia vacantă, incluzând evaluarea comisiei şi clasamentul solicitanţilor.
Alte capitole analizate sunt „investițiile” și „gestionarea patrimoniului public”, unde datele atestă o tendință mai puțin îmbucurătoare. Astfel, doar șapte localități publică pe pagina web informațiile privind proiectele gestionate de administrația locală. Totodată, 49 de autorități publice locale nu fac publice anunțurile privind desfășurarea licitațiilor de vânzare/locațiune/arendă a bunurilor proprietate publică locală. Totuși, cele mai bune exempleprivind transparența în administrarea proprietății publice sunt autoritățile publice locale din Bălți și Cricova.
„O administrare pe deplin transparentă la nivel local presupune că autorităţile publice să garanteze accesul liber la informaţie și să asigure informarea corectă şi la timp a cetăţenilor asupra chestiunilor de interes public”, spune Viorel Pârvan.
La conferința din 29 iunie, intitulată „Transparența și responsabilitatea autorităților locale prin acțiuni anticorupție”, experta în finanțe publice, Angela Secrieru a comunicat rezultatele evaluării veniturilor publice locale din cele mai mari 50 de orașe și sate din Moldova, compilate într-un raport. Potrivit ei, administrațiile publice locale din Republica Moldova dispun de puține surse de venituri în comparație cu multe alte guverne locale din întreaga lume. Bugetele unităților administrativ-teritoriale au de un potenţial financiar insuficient, iar economiile locale se confruntă cu incapacitatea de a genera venituri proprii în volumul necesar.
La eveniment au participat și experții Transparency International din Slovacia care au împărtășit experienţa lor în domeniu. De asemenea, au fost prezentate principalele concluzii ale Indicelui de dezvoltare al mediului de afaceri local. Indicele, semnat de Liubomir Chiriac, Tatiana Lariușin și Ion Butmalai are scopul de a analiza avantajele și dezavantajele competitive ale raioanelor din Republica Moldova.
……………..
Topul celor mai transparente localități din Republica Moldova poate fi găsit pe portalul de date deschise www.localtransparency.viitorul.org.
Evenimentul a avut în cadrul inițiativei “Localități transparente, competitive și sustenabile financiar“. Inițiativa este implementată de IDIS Viitorul, în parteneriat cu Institutul pentru Reforme Economice și Sociale din Slovacia (INEKO), cu susținerea financiară a Programului de Asistență Oficială pentru Dezvoltare al Republicii Slovace (SlovakAid). Proiectul are ca scop creșterea transparenței, responsabilității financiare și competitivitatea autorităților locale din Republica Moldova.
Pentru detalii, contactaţi Ana – Maria Veverița: ana.veverita@viitorul.org sau la numărul de telefon (0 22) 221844.
Autoritățile publice locale din țara noastră se întrec în a cheltui anual zeci de mii de lei pentru mormane de hârtii care ajung să putrezească în primării sau consilii raionale. Banii sunt tocați pe tot felul de studii de fezabilitate, proiecte de arhitectură sau rapoarte de audit energetic ce rămân fără finalitate. De multe ori, aleşii locali nu găsesc finanțare pentru aceste proiecte sau se răzgândesc pe parcurs, banii publici fiind pur şi simplu irosiți pe documente inutile.
Aflați din ediția de mai a Buletinului informativ „Bugete fără secrete” ce Consilii raionale și primării au investit sute de mii de lei pentru studii care au rămas doar pe hârtie și nu au condus la nici un proiect concret.
Tot în acest număr veți descoperi următoarele subiecte:
INTERESE: Gunoiul moldovenesc din proiectele europene
BILANȚ: Puține autorități din Moldova își fac publice rapoartele de activitate
NEREGULI: Neînregistrarea terenurilor din municipiul Chișinău ne costă peste 3,7 miliarde de lei
EXPERIENȚA UCRAINEI: Buget şi achiziţii publice în format deschis – baza transparenţei bugetelor locale
OPINIE: Republica Moldova trebuie transformată într-o „zonă economică liberă
Mai multe informații găsiți în varianta integrală a Buletinului Informativ
Publicația urmărește să desecretizeze activitatea autorităților publice locale din Moldova prin promovarea transparenței și a responsabilității financiare.
Buletinul Informativ apare în cadrul inițiativei „Localități transparente, competitive și sustenabile financiar”, implementată de IDIS „Viitorul”, în parteneriat cu Institutul pentru Reforme Economice și Sociale din Slovacia (INEKO). Inițiativa este susținută financiar de Programul de Asistență Oficială pentru Dezvoltare al Republicii Slovace (SlovakAid) și Ambasada SUA în Republica Moldova. Inițiativa are ca scop creșterea transparenței, a responsabilității financiare și competitivitatea autorităților locale din Republica Moldova.
O infrastructură bună atrage, de regulă, mai mulți investitori. Totuși, în Republica Moldova avem un paradox – cele mai dezvoltate regiuni din punct de vedere economic sunt Chișinăul și Bălțiul, dar infrastructura din aceste municipii cedează în fața celei existente în alte regiuni ale republicii. Topul celor mai competitive, realizat de IDIS „Viitorul” (http://competitiveness.viitorul.org), arată că la Soroca, Briceni și Edineț există cea mai bună infrastructură din Republica Moldova.
Aflați din ediția de aprilie a Buletinului informativ „Bugete fără secrete” cum reușesc raioanele de nord să atragă noi investitori și pe ce poziție se situează municipiile Chișinău și Bălți la acest capitol.
Tot în acest număr veți descoperi următoarele subiecte:
ONLINE: Agenda unui primar, publică sau nu?
IMPLICARE: Pietrișul satului, la piața primarului
REFORMĂ: Revenirea la raioane a costat Republica Moldova 20 de miliarde de lei
ANALIZĂ: Primăriile din Moldova care cheltuiesc mai mult decât planifică și investesc zero lei în infrastructură
RECENSĂMÂNT: Republica Moldova, depopulată
VIZITE: Autoritățile publice locale, ajutate să devină mai transparente
Mai multe informații găsiți în varianta integrală a Buletinului Informativ
Publicația urmărește să desecretizeze activitatea autorităților publice locale din Moldova prin promovarea transparenței și a responsabilității financiare.
Buletinul Informativ apare în cadrul inițiativei „Localități transparente, competitive și sustenabile financiar”, implementată de IDIS „Viitorul”, în parteneriat cu Institutul pentru Reforme Economice și Sociale din Slovacia (INEKO). Inițiativa este susținută financiar de Programul de Asistență Oficială pentru Dezvoltare al Republicii Slovace (SlovakAid) și Ambasada SUA în Republica Moldova. Inițiativa are ca scop creșterea transparenței, a responsabilității financiare și competitivitatea autorităților locale din Republica Moldova.
Deși au bugete austere care abia le mai permit să asigure strictul necesar pentru activitatea instituțiilor aflate în subordine și de multe ori încheie anul cu deficite bugetare, autoritățile locale din Moldova își permit să cheltuiască zeci de milioane de lei pentru confortul funcționarilor care se plimbă cu mașini de serviciu. Potrivit Agenției Achiziții Publice, doar în 2016 și primele luni ale anului curent, autoritățile publice locale au cumpărat 51 de mașini care au costat peste 10,5 milioane de lei.
Aflați din ediția de martie a Buletinului informativ „Bugete fără secrete” care primării își permit să cumpere și să întrețină adevărate „bijuterii” pe patru roți.
Tot în acest număr veți descoperi următoarele subiecte:
ACHIZIȚII: Scenă și pavaj „de aur” la Leova
COMPETITIVITATE: Cele mai mari salarii sunt plătite în Chișinău, cea mai bună infrastructură – la Căușeni
OPINII: Descentralizarea ar putea crește gradul de competitivitate a regiunilor
EFICIENȚA CHELTUIELILOR: Mașinile de serviciu, un lux pentru bugetele locale
PRACTICA SLOVACIEI: Contractele de achiziții – informație publică sau nu?
OPORTUNITATE: Granturi mici pentru autoritățile locale din Moldova
Mai multe informații găsiți în varianta integrală a Buletinului Informativ
Publicația urmărește să desecretizeze activitatea autorităților publice locale din Moldova prin promovarea transparenței și a responsabilității financiare.
Buletinul Informativ apare în cadrul inițiativei „Localități transparente, competitive și sustenabile financiar”, implementată de IDIS „Viitorul”, în parteneriat cu Institutul pentru Reforme Economice și Sociale din Slovacia (INEKO). Inițiativa este susținută financiar de Programul de Asistență Oficială pentru Dezvoltare al Republicii Slovace (SlovakAid) și Ambasada SUA în Republica Moldova. Inițiativa are ca scop creșterea transparenței, a responsabilității financiare și competitivitatea autorităților locale din Republica Moldova.
În cadrul proiectului: «Îmbunătățiri inovative în sistemul de achiziții publice din Republica Moldova prin incluziune, creativitate și practici de respectare a legislației / Cutting edge improvements in the public procurement system in Moldova through inclusiveness, creativity and law – abiding practices», finanțat de UE prin intermediul Programului de consolidare a rolului societății civile în monitorizarea operațiunilor de suport bugetar, IDIS organizează un concurs de selectare a echipei de implementare a proiectului.
Anunțul integral poate fi descărcat aici.
Termenii de referință privind calificările, abilitățile și experiența minimă necesară pentru fiecare poziție pot fi descărcați:
2.Contabil
5.Coordonator pe monitorizarea achizițiilor publice
Patrimoniul public din localitățile rurale ale Moldova a ajuns al nimănui. Mii de imobile care valorează peste un miliard de lei nu au oficial stăpâni, nu figurează în registrul Întreprinderii de Stat „Cadastru” și pot să ajungă oricând în proprietate privată. Autoritățile locale ridică neputincioase din umeri și spun că nu au destui bani în buget pentru a intabula toate terenurile și construcțiile publice. Potrivit estimărilor lui Veaceslav Ioniță din rapoartele Curții de Conturi, valoarea bunurilor publice neînregistrate depășește 15 miliarde de lei, dintre care cel puțin șapte miliarde revin autorităților publice locale.
Aflați din cea mai recentă ediție a Buletinului informativ „Bugete fără secrete” (Nr.4, ediția de februarie), în ce raioane au fost identificate cele mai scumpe imobile „fantomă”.
Tot în acest număr veți descoperi următoarele subiecte:
PIERDERI: Patrimoniul „fantomă”
OPINIE: Veaceslav Ioniță: „Valoarea bunurilor publice neînregistrate depășește 15 miliarde de lei”
BUGET CIVIC: Bugetarea participativă prinde teren în Moldova
INTERVIU: Mihai Manoli: „Impozitul pe avere este neconstituțional”
EXEMPLU: Bugetele instituțiilor publice din Estonia, accesibile pentru fiecare cetățean
CIFRE: Cât ne costă bugetarii
RECOMANDĂRI: Orașul Comrat, inclus în topul celor mai transparente localități din Moldova
Mai multe informații găsiți în varianta integrală a Buletinului Informativ
Publicația urmărește să desecretizeze activitatea autorităților publice locale din Moldova prin promovarea transparenței și a responsabilității financiare.
Buletinul Informativ apare în cadrul inițiativei „Localități transparente, competitive și sustenabile financiar”, implementată de IDIS „Viitorul”, în parteneriat cu Institutul pentru Reforme Economice și Sociale din Slovacia (INEKO). Inițiativa este susținută financiar de Programul de Asistență Oficială pentru Dezvoltare al Republicii Slovace (SlovakAid) și Ambasada SUA în Republica Moldova. Inițiativa are ca scop creșterea transparenței, a responsabilității financiare și competitivitatea autorităților locale din Republica Moldova.
Proiectul „Turismul rural – un pas sigur pentru sporirea cooperării transfrontaliere între raioanele Soroca și Iampol” este realizat de IDIS „Viitorul”, în parteneriat cu Consiliul raional Soroca și Consiliul din Iampol (Ucraina) și are o durată de 18 luni.
Acordul de parteneriat a fost încheiat la 1 februarie în cadrul unei ceremonii solemne de semnare a celor 16 contracte de finanțare în cadrul Programului de Cooperare Teritorială Republica Moldova – Ucraina. Proiectele sunt distribuite între cele trei priorități definite de program și anume: îmbunătățirea condițiilor de viață ale comunităților locale, abordarea în comun a provocărilor transfrontaliere, educație, cultură și sport.
„Prin intermediul proiectului, sperăm să obținem o cooperare constructive între autoritățile locale și businessul din turismul rural din raioanele Soroca și Iampol. Experții IDIS vor elabora instrumente și mecanisme utile pentru prestatorii de servicii în turismul rural care vor facilita creșterea economică și atractivitatea regiunilor”, a declarat Managerul de proiect, Liubomir Chiriac.
Proiectul transfrontalier include o serie de instruiri, vizite de studiu la pensiunile turistice, un Ghid pentru prestatorii de servicii turistice, patru festivaluri, o hartă turistică, spoturi video și chiar un film documentar ce va scoate în evidență patrimoniul turistic din raioanele Soroca și Iampol.
„Proiectul va oferi posibilitatea prestatorilor de servicii de turism să învețe să gestioneze corect activitatea lor. Totodată, proiectul va permite valorificarea potențialului turistic, meșterii populari se vor face cunoscuți și ne vom reaminti de tradițiile populare”, este de părere Stela Zabrian, Secretarul Consiliului raional Soroca și partener al inițiatiei transfrontaliere.
Partenerii cooperării teritoriale - autoritățile locale, comunitățile și organizațiile societății civile de pe întreg teritoriul Republicii Moldova și a regiunilor eligibile din Ucraina (Cernăuți, Vinița și Odesa) au participat la procedura cererilor de propuneri de proiecte pentru a aborda provocările dezvoltării comune a țărilor lor. Suma totală oferită de către UE în cadrul Programului Moldova - Ucraina este de 3,3 milioane de euro.
"Aceste proiecte vor contribui la dezvoltarea soluțiilor comune, care să facă față provocărilor sociale și de dezvoltare economică. De asemenea, ele vor consolida dialogul transfrontalier între autoritățile locale, comunitățile și organizațiile societății civile, și, în consecință, la dezvoltarea unor legături mai strânse între Republica Moldova și Ucraina”, a menționat Aneil Singh, şef Secţie Cooperare, Delegaţia UE în Moldova.
Scopul Programului de Cooperare Teritorială Republica Moldova – Ucraina în cadrul Parteneriatului Estic (EaPTC) este de a crea un mediu favorabil pentru programele de cooperare teritorială de-a lungul frontierelor între țările: Moldova – Ucraina, Armenia – Georgia, Azerbaidjan – Georgia și Belarus – Ucraina, respectând specificului fiecărei zone de frontieră. La fel, Programul își propune să consolideze capacitățile autorităților locale și regionale și actorilor nonguvernamentali să dezvolte și să implementeze în comun proiecte transfrontaliere. Contribuția generală a Uniunii Europene la implementarea Programului EaPTC este de 12,5 milioane de euro.
Pentru mai multe informații contactați Ana – Maria Veverița: ana.veverita@viitorul.org sau 022 22 18 44
Uniunea Europeană continuă a fi liderul partenerilor de dezvoltare ai Moldovei, alocându-i țării noastre, începând cu anul 2007, peste 840 de milioane de euro în calitate de granturi. În rândul beneficiarilor resurselor europene se numără și autoritățile publice locale, care au reușit să implementeze proiecte de succes. În timp ce unele primării construiesc grădinițe noi și încălzesc cu biomasă liceele, altele conectează locuitorii la sisteme modern de aprovizionare cu apă, creează locuri noi de muncă și dezvoltă infrastructura rutieră.
Aflați din cea mai recentă ediție a Buletinului informativ „Bugete fără secrete” (Nr.3, ediția de ianuarie), ce orașe au obținut cele mai multe granturi în 2015.
Tot în acest număr veți descoperi următoarele subiecte:
INTERVIU: Grigorii Robu, primarul orașului Nisporeni: „Ceea ce cred autoritățile că este bine și ceea ce vor oamenii cu adevărat sunt lucruri diferite”
ANALIZĂ: Impactul politicii fiscale asupra bugetelor locale
BUGET: Cheltuieli mai mari pentru „birocrație”
CORUPȚIE: Mită sau provocare?
ACHIZIȚII PUBLICE: Monopol + discreție – transparență = corupție
CIFRE: Bugete de supraviețuire
REFORMĂ: Strategie de descentralizare cu legi ce încalcă autonomia locală
OPINII: www.localbudgets.viitorul.org – informație utilă, clasamente și comparații
Mai multe informații găsiți în varianta integrală a Buletinului Informativ
Publicația urmărește să desecretizeze activitatea autorităților publice locale din Moldova prin promovarea transparenței și a responsabilității financiare.
Buletinul Informativ apare în cadrul inițiativei „Localități transparente, competitive și sustenabile financiar”, implementată de IDIS „Viitorul”, în parteneriat cu Institutul pentru Reforme Economice și Sociale din Slovacia (INEKO). Inițiativa este susținută financiar de Programul de Asistență Oficială pentru Dezvoltare al Republicii Slovace (SlovakAid) și Ambasada SUA în Republica Moldova. Inițiativa are ca scop creșterea transparenței, a responsabilității financiare și competitivitatea autorităților locale din Republica Moldova.
Republica Moldova ar putea să-și dezvolte dinamic satele și orașele sale dacă va dori să urmeze exemplul Estoniei în condițiile în care avem același trecut istoric, a declarat fostul ambasador al Moldovei în Estonia, Victor Guzun la atelierul de lucru, ”Dezvoltarea locală ca instrument de dezvoltare rurală. Moldova - Estonia”.
Potrivit lui Victor Guzun, ”în prezent, Estonia trece printr-o nouă reformă teritorial-administrativă, care implică descentralizarea bugetelor locale și dezvoltarea localităților rurale”. În particular – este vorba de reducerea numărului de municipalitățide nivelul I pentru a putea optimiza structura cheltuielilor și dezvoltarea tuturor regiunilor țării. ”Dezvoltarea localităților rurale trebuie să fie o prioritate pentru toți”.
Experții estonieni au prezentat în cadrul atelierului de lucru avantajele reducerii municipalităților (în prezent sunt 213 n.a). ”O parte din oameni au migrat în capitală din sudul țării pentru că acolo este mai dezvoltată zona și sunt mai multe locuri de muncă. Recomandăm și Republicii Moldova să dezvolte localitățile rurale pentru a crea centre de dezvoltare și atractibilitate economică a țării. E necesar să găsim care este sursa și potențialul de dezvoltare pentru fiecare localitate în parte, doar așa ne vom putea dezvolta rapid și durabil”, a explicat Siim Kiisler, membru în Parlamentul Estonian.
La rândul său, directorul de programe IDIS Viitorul, Viorel Chivriga a menționat că: ”împreună cu bunii noștri colegi estonieni, ne propunem să lansăm mai multe proiecte de cooperare și dezvoltare rurală, în care vor fi implicate localitățile din ambele state. E necesar ca experiența estonienilor să fie atrasă în Republica Moldova de către toți actorii interesați de dezvoltarea și modernizarea localităților țării”.
În cadrul atelierului de lucru, reprezentanții IDIS ”Viitorul” a semnat cu Agenția pentru Intervenție și Plăți în Agricultură (AIPA) un acord bilateral de colaborare, care implică transferul de experiență, cooperare în evaluarea impactului suportului financiar acordat de stat agriculturii și creșterea capacităților instituționale ale AIPA. ”Este importantă cooperarea cu o instituție parteneră, care a contribuit la reforma sistemului de subvenționare de pe urma căreia au beneficiat agricultorii și producătorii agricoli. Cu IDIS Viitorul am cooperat și vom realiza în continuare reforme de pe urma cărora vor avea de beneficiat agricultorii”, a precizat Nicolae Ciubuc, directorul AIPA.
Seminarul a fost organizat în cadrul proiectului, "Introducerea și punerea în aplicare a dezvoltării locale a comunității (CLLD), principii pentru Moldova". Partenerii proiectului sunt: Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) Viitorul (Moldova), GAL "Tartu Asociația de Dezvoltare Rurală" (Estonia), GAL "Pärnu Bay Partnership" (Estonia). Asistența oferită în acest caz s-a făcut cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe al Estoniei și parteneriatului existent între IDIS și conglomeratul de orașe Tartu-Parnu din Estonia.
Pentru detalii, vă rugăm să contactați Coordonatorul Relații Publice al IDIS ”Viitorul”, Victor Ursu la numărul de telefon 069017396 sau la adresa de e-mail ursu.victoor@gmail.com.
